Page 19 - Drumul_socialismului_1972_02

cJXTSi:: . raT'/- VTr*r.7Br-^M’':r~r 7V
W»> '.LVJIWIM1.1/V H B W WBRBfV j n m
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 311 @ SIMBATA 5 FEBRUARIE 1972 3
' iu. i-wuif m»w«ww> —.- r—v- •*

începînd cu

6 februarie a. c.

Petru Dumitru, din Hune­ treabă cititorul. In cazul cînd sediul în municipiul Deva.
Instructajul doara., ne spune că unitatea cel ric-al doilea copil nu a Maria Bonta, Brad. Numai
p rofesorilor de unde lucrează dumnealui în împlinit încă vîrsta de 18 ani, conducerea întreprinderii osie
să
în măsură
rezolve
pro­
cel
alocaţia de stat pentru
subteran l-a scos pentru
o
blemele relatate de dv.
in
educafie fizică perioadă de 3—6 luni la su­ de-al treilea copil şl al patru­ scrisoare. Din acest motiv vă
lea va fi de 110 lei şi respec­
prafaţă în vederea executării
DEVA. Inspectoratul şco­ unor lucrări „Timpul cît sînt tiv 130 de lei dacă aveţi un sfătuim să luaţi legătura cu
dumnealor. Aţi omis să
ne
salariu tarifar de încadrare de
lar judeţean. Consiliul Ju- ' la suprafaţă ml se consideră pînă la 1 500 lei. In cazul cînd spuneţi unde lucraţi.
deţean pentru educaţie fi­ tot în grupa întîi de muncă?" salariul este mai mare, aloca­ Gheorghe Pricopie — Hune­
zică şl sport, Comitetul ju­ — ne întreabă cititorul. Răs­ ţia va fi mai mică cu 30 de doara. Dat fiind că desfacerea
deţean al U.T.C. şi Consiliul puns : VI se consideră în gru­ lei de fiecare copil. contractului de muncă a avut
judeţean al Organizaţiei pi­ pa întîi numai în situaţia Costlcă Ionici — Călan. loc ca urmare a unor abateri
onierilor organizează, între cînd munca pe care o desfă­ După 3 luni de la încheiere* repetate, încadrarea pe post
0 şi 12 februarie. Instruirea şuraţi este trecută în anexa 1, contractului de muncă pe du­
profesorilor de educaţie fi­ la regulamentul de aplicare a rată nedeterminată. la noua unitate 1 se va face
decretului nr. 59/1969. Relaţii
de la
categoria II, bază. In
zică din şcolile Judeţului.
Eugen Popescu, Deva şl Se­
Istorie Tradiţionalul obicei al Instruirea se desfăşoară pe în plus vă sfătuim să solici­ rafim Gornlc, Ociu. Vă sfătu­ situaţia cînd pleacă prin trans­
taţi de la conducerea între­
serviciului,
fer în Interesul
centre teritoriale, după cum
urmează: 6 februarie — la prinderii. im să vă adresaţi Direcţiei are acelaşi salariu. Alte rela­
Oral dupâ graiul de mîoarâ. j Deva (participă profesorii Nicolae Martin, din Hune­ judeţene de poştă şi teleco­
Ne-am făurit legenda j de la Deva, SImeria. Zam şi : doara, ne relatează In scri­ municaţii, cu sediul în muni­ ţii nu vă putem da.
aprig pic uri nd I din Roşeani Ilia) ; 8 februarie — la Hu­ soarea pe care ne-a trimis-o cipiul Deva, şi respectiv Ofi­
in zkfuri de cetate nedoara (Hunedoara. Că- că în luna iulie 1968 s-a an­ ciului de pensii, ambele cu N. PANAITESCU
pavâza neamului de neam. j lan, Ghelar) ; 9 februarie — gajat la Autobaza 6 de trans­
Iscusit aleşi in hronici ! Sub aspect etnografic, obice­ torltă faptului că face parte Un chestionar, completat pe (Brad şi comunele încon­ porturi auto din municipiul
sosirăm cu Fât-Frumos şl j iul dubaşilor se înscrie în din folclorul tradiţional, cu teren, ne permite să elucidăm jurătoare) ; 10 februarie — Hunedoara şi a întrerupt ac­ publicitate ■ publicitate
Prislea I sfera obiceiurilor legate de ci­ funcţie utilitară în viaţa ve­ problema acestui obicei în zo­ tivitatea apoi, pentru satisfa­
hotarului strâmoşesc-strajâ. ? clul muncilor calendaristice. chil societăţi româneşti, şl se na aleasă de noi şi modul în Orăştie şi comunele din zo- j cerea stagiului militar. Du­
nă ; 11 februarie — Petro- j
încercaţi de fire, mereu Se pune însă întrebarea dacă, cristalizează sub formă da co­ care condiţiile de viaţă mate­ şani (Uricani, Vulcan, Lu- j pă terminarea stagiului s-a
statornici ; în actualitate, se mai pot sta­ lind laic, în perioada recunos­ rială şi spirituală ale localni­ peni, Petrila, Aninoasa) ; 12 reîntors la întreprinderea de
coborltorl din vetre dace bili raporturi între perpetua­ cută ca determinantă în efi­ cilor din Roşcani au impus o februarie — Haţeg şi comu­ unde a plecat. Cititorul doreş­
de-a lung de-nvolurata ape. rea acestui obicei şl exercita­ cienţă pentru belşug în buca­ funcţionalitate continuă obice­ nele din zonă. Instructajul te să fie informat dacă şi ar­
Umeri zdreliţi de poveri rea funcţiei arhaica, evoluate te, între două-cicluri de vege­ iului „dubei* în conştiinţa co-" profesorilor de educaţie fi­ mata se ia în calcul la acor­
s-au dat cu-naltul frate în viaţa socială a zonei fol­ taţie. lecti vi lăţii. Astfel, aici se a­ zică, în cadrul căruia vor fi darea sporului de vechime
la cumpene de drum, clorice, de care ne ocupăm Analiza concretizării obice­ testă păstrarea nealterată şi a dezbătute diverse acte nor­ neîntreruptă în aceeaşi uni­
Intins-am braţul târiel, — aceea a Roşcanilor. Anali- iului în conştiinţa localnicilor, altor obiceiuri cum ar fi „Stri­ mative, măsuri şi propuneri, tate. Răspuns : nu. Cilitorul
sflrtecînd lumini, zînd textele care însoţesc o­ sub denumirea lui, adică ple- garea peste sat" | existenţa u­ mai vrea să fie informat şi
obol incunundril biceiul, identificăm preocupă­ cînd de la termenul care de­ nui bogat fond de termeni le­ instrucţiuni etc., privind intr-o altă problemă : din iu­
c âo r ce sfat şl vin. rile agrare ale localnicilor. In numeşte instrumentul „duba", xicali arhaici j localitatea este desfăşurarea lecţiilor de nie 1970, cînd a reînceput ac­
specialitate, vizează profila­
acest sens, cităm spre exem­ duce la cîteva constatări in- atestată prin documente ca fi­ tivitatea, şi pînă acum nu a
AUR5L1AN SfRBU rea, în perspectivă, a miş­
plificare cîteva versuri din ind străveche j căsătoriile se cării sportive hunedorene luat concediul legal de odih­
„Strigarea colacului* : încheie tradiţional numai pe pe anumite ramuri şl disci­ nă. „Pierd zilele de concediu
„...Acolo jupînu se ducea plan local j profilul agricol pu­ pline sportive. pe anul expirat dacă nu l-am Posibilităţi avantajoase
'! să vadă / Copt o fi griul sau Un atestat al înde­ ternic pronunţat şi cu conti­ efectuat?" Răspuns: Nu se
ba / Dacă grîul copt era / nuitate în timp al comunei. pierde acest drept, care este
Seară de Acasă venea / In sat se du­ letnicirii oamenilor Cel mai puternic argument în garantat prin lege. La zilele de lucru
cea / După nişte fetlcele / Ve- acest sens II constituie păs­ de concediu pe acest an, sem­
poezie verioele / Cu mîinlle de iele / trarea repertoriului de colinde dăuga şi zilele de concediu pe In ultimii ani la toate ex­ rata de 6 ore se aplică tutu­
natarului scrisorii I se vor a­
în majoritate laice.
La holdă le ducea / Tot tăia,
Marţi seara, intr-o tăia..." teresante. Problema privită Văzînd pe de o parte origi­ anul expirat proporţionat cu ploatările miniere din Valea ror muncitorilor ce lucrează
din punct de vedere etnogra­
atmosferă plină de ele­ Tot din cercetarea textului fic arată că acest instru­ nea arhaică a colindelor, care timpul efectiv lucrat. Jiului s-au produs mari trans­ în subteran indiferent de lo­
vaţie spirituală, elevii rezultă, pentru specialist, ve­ ment a fost plăsmuit, cu pre­ au la bază melodii atît pen- Ioan Coşa — Vălişoara. Vă formări pe linia modernizării cul de muncă unde îşi des­
şi alţi locuitori al loca­ chimea îndelungată, arhaică a ponderenţă faţă de alte instru­ tatonice, cît şi prepentatonice, Rezultatele tragerii din 4 puteţi adresa pentru procura­ şi mecanizării procesului de făşoară activitatea; acor-
lităţii Zam au fost gaz­ obiceiului, în primul rînd da- mente, dintr-o preocupare adi­ „care vin ca şl strămoşii noş­ februarie 1972 : rea actelor ce vă interesează extracţie a cărbunelui. danţi, regie, locuri de muncă
dele unui grup de poeţi, acentă celei agrare a strămo­ tri din altă eră* pe aceste EXTRAGEREA I : 61, 48. la următoarea adresă : Şantie­ Prin mecanizare şi auto­ fixe, întreţinere, deservire
membri al cenaclului şilor noştri şi anume din meleaguri, iar pe de altă par­ 0. 75, 62, 16, 54, 20, 59. rul T.C.M.M. Valea Jiului, cu matizare, printr-o organiza­ şi indiferent de modul de re­
„Ritmuri- din Deva". practica prielnică şl continuă te din analiza textelor colin­ Fond de premii: 642 858 sediul în municipiul Petro­ re minuţioasă a muncii în tribuire (salarizarea în acord
Eugen Evu, Ioan Crfşan De la cenaclul pe aceste locuri — cea a delor avute la îndemînă, iden- lei. şani. subteran, efortul fizic al mi­ sau regie).
şi Aurel Ian Strbu au ci­ păstoritulul sau a creşterii vi­ tificînd prebcupările agrare pu­ I. B.f din Rîu de Mori, ne nerilor a scăzut în mod sub­ Cele patru schimburi de
tit din cele mal recente „R iîm url" telor, fapt reieşit din lucrarea ternic reliefate, avem toate EXTRAGEREA a Il-a: 47, spune că are 4 copii, din care stanţial. Paralel, s-a acordat lucru au următorul regim de
creaţii ale lor, abordlnd MSine, orele 10,00, la lui Romulus Vuia, „Tipuri de motivele, nu de a presupune, 73. 44, 50. 42, 3, 52. unul de 20 de ani, iar ceilalţi şi se acordă atenţie dotării lucru : schimbul I de la ora
o variată gamă temati­ Centrul judeţean de îndru­ păstorit la români". ci de a afirma categoric con­ Fond de premii: 692 306 au vîrsta de pînă la 18 ani. locurilor de muncă cu ven­ 6 la 12, schimbul II de la
că, de la poezia dedi­ mare a creaţiei populare şl tinuitatea agriculturii — şi a lei. „Ce valoare va avea alocaţia tilatoare pentru reîmprospă­ ora 12 la 18, schimbul III de
cată patriei şi partidu­ a mişcării artistice de ama­ Dubele sînt formate dlntr-un datinilor generate de ea — de stat a copiilor — ne în- tarea aerului şi instalaţii de la ora 18 la 24 şi schimbul
lui, la cea de dragoste cerc de lemn, numit „veacă", pe teritoriul Roşcanilor, aflat apă pentru perforajul umed IV de la ora 24 la 6.
sau oglindind natura. tori, va avea loc o nouă din paltin sau salcie, peste în perimetrul Daciei atît în îmbunătăţindu-se slmţltbr In aoeste condiţii avanta­
A fost un nou prilej j şedinţă de lucru a cenaclu­ care sînt întinse două mem­ epoca preromană, romană, cît condiţiile de muncă. joase de lucru puteţi munci
de confruntare cu pu­ ! lui „Ritmuri". Florina Jianu brane din piele. Acestea sînt şi în epoca migraţiei popoa­ Toate acestea au putut şl dumneavoastră I
blicul — critic exigent i citeşte versuri. legate strîns una de alta cu relor. permite ca începînd cu luna Pentru toate minele din
—» un examen ce viza Lectura şl discuţiile vor aţă de fuior. înălţimea vecii es­ (Putem concluziona că „o- DEVA: Saltul („Patria- ); Dra­ diană ; 12,18 Dialogul instru­ decembrie 1971 la toate ex­ Valea Jiului, Centrala căr­
m entelor ; 12,30 Solişti In reci­
valoarea creaţiei artisti­ fl urmate de o audiţie mu- j te de aproximativ 12 cm, iar bicelul tradiţional" al duba­ goste la zero grade („Arta*4) ; tai ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15 ploatările miniere din Valea bunelui Petroşani angajează
SIMERIA : îngerii negri — seri­
ce, care a fost trecut cu zicală — „Eroica" de ! diametrul membranei care vi­ şilor reprezintă o grandioasă ile I-II („Mureşul") ; HUNEDOA­ Viaţa m uzicală a oraşului Ga­ Jiului să se treacă la nn nou
Beethoven. brează de circa. 30 cm. Mem­ festivitate închinată muncii în RA: Castanele slnt bune („Sl- laţi ; 13,40 Selecţlunl din opereta urgent muncitori necalificaţi,
brana este pusă în vibrare prin centrul căreia stă „Omul". derurglstul-) ; Preţul puterii „Fetiţele din Pădurea Neagră*4 regim de lucru în subteran bărbaţi, pentru lucrări minie­
de 6 ore pe zi. Programul de
de Leo Jessol ; 14,00 Buletin de
CALAN:
A ­
(„Constructorul- );
percuţia cu ajutorul unui băţ sediul („11 Iunie"); TELIUC : ştiri ; 14,05 De toate pentru toţi lucru 1n schimburi cu du­ re din subteran de la vîrsta
—• numit „bălţăuM — cu o Prof. OLIVIU I. SELEŞAN Zestrea domniţei Ralu („Mine­ (reluare) ; 15,05 Sonate pentru de 18-45 ani.
lungime de aproximativ 40 rul- ) ; PETROŞANI: N-am cln- clavecin de Scarlattl ; 15,20 Din
cm, iar diametrul de circa 1,5 Şcoala generala „Dr. Petru tat niciodată pentru tata („7 m uzica popoarelor ; 15,30 Radlo-
şcoală ; 16,00 Radiojurnal ; 16,18
N oiem brie"); Post restant („Re­
cm. Groza" Deva publica- ) ; LUPENI: Ollver — Triptic Blmfonlc şl Concertul Noilor angajaţi le este
acrilic I-II („Cultural'4) ; LO- pentru orchestră de coarde de
NEA : Sâptâm lna nebunilor („Mi­ Paul Constantlnescu ; 16,55 Sfa­
nerul- ) ; începuturi („7 N oiem ­ tul m edicului ; 17,00 Buletin de asigurat
Pentru biblioteca dumneavoastră brie- ) ; VULCAN : Tlck... tlck... şlirl ; 17,05 Concert do m uzică
tlck... („M uncitoresc- ) ; URI­ populară ; 17,30 Lecturi literare
CANI: Secretul planetei m ai­ la cererea ascultătorilor ; 18,00
m uţelor („7 N oiem brie- ); BAR- Publicitate radio ; 18,20 Opera Perioada de Instruire pen­ pentru nefamillşti se oferă
MARIAN P3FA: „Dicţionar de UATENI: Soarele alb al pus­ de tru munca în subteran este cazare în căminele muncito­
tiului („6 A ugust- ); ORAŞTIE: pentru toţi ; 19,00 Buletin de 10 zile. In acest timp noi­ reşti ale exploatărilor mi­
Aeroportul — seriile I-II („Pa­ ştiri ; 19,05 M elodii de estradă ; lor angajaţi lt se acordă un
literatură română contemporană" tria- ) ; Elefantul Slow ly („Fla­ 19,30 Cintece populare cu Tlta salariu tarifar de 56 lei pe niere contra cost — 70-100
Dă-I
lei pe lună — iar pentru fa­
GEOAGIU-BAIî
căra- ) ;
Bărbulescu şl Nicolae Sabău ;
Înainte, cowboy !; HAŢEG: Un­ 19,50 Noapte bună, copil ; 20,00 zi, adică 9,33 lei pe oră. Du­ milişti In funcţie de posibili­
ghiul de cădere — seriile I-II Concertul capodoperelor ; 22,00
Moment deosebit în seria rare, prin infinite posibili­ („Popular"); BRAD: Slmon Bo- Rom anţe ; 22,30 Ritmuri şl m e­ pă perioada de instruire noii tăţi se asigură apartamente
dicţionarelor „Albatros", tăţi de captare şi redare ar­ llvar („Steaua R oşie- ) ; ILIA : lodii ; 23,00 Buletin de ştiri ; angajaţi sînt trecuţi la pe­ cu gratuitate de chirie şi în­
Afacerea Protar („Lumina").
breviarul literar al lui Ma­ tistică o realităţii vremuri­ 23,05 Ritmuri şl m elodii (conti­ rioada de acomodare pentru călzire. De asemenea, masa
rian Popa. reprezintă, după lor noi. Alături de proza­ nuare) ; 24,00 Muzică de cam e­ lucru în subteran cînd 11 se se poate servi la cantinele
cum însuşi autorul mărturi­ tori, poeţi, dramaturgi, isto­ PROGRAMUL I : 6,00—9,30 Mu­ ră ; 0,55—1,00 Bulotln de ştiri. acordă lin salariu tarifar de exploatărilor la costul de 13
seşte, o operă unică în felul rici literari, critici, eseişti zică şl actualităţi i 9,30 Miori­ 09 lei pe zi, respectiv 11,50 lei pentru trei mese pe zi.
ţa ; 10,00 Buletin de ştiri ; 10,05
el. Adresîndu-se unei epoci şi publicişti de valoare, de Uverturi la operete de Franz lei pe oră. Este semnificativ Muncitorii mineri nou an­
din care lipsesc şcolile, cu­ traducători cu merite deose­ Supp6 ; 10,20 P iese Instrum en­ 9,00 Telex ; că pentru cel care lucrează gajaţi beneficiază de echipa­
rentele, grupările, ea sinte­ bite, tabloul literar al epo­ tale ; 10,30 Din ţările socialiste ; 9,05 Revista literară Tv. (relua­ efectiv la lucrări miniere se ment de protecţie care se
11.00 Buletin de ştiri ; 11,05 In­
tizează autorii ce ilustrează term ezzo cu orchestra Mlchel re) ; acordă un salariu de 76 lei asigură gratuit, iar echipa­
ultimul sfert de veac al li­ cii e completat de articole Lcgrand ; 11,15 Radloclub tu­ 9.30 M omente ale m uzicii uşoare pe zl adică 12,66 lei pe oră, mentul de uzură cu 50 la su­
teraturii române prin cele despre principalele reviste ristic j 11,35 Te clntăm liberta­ rom âneşti (reluare) ; plus sporul de acord. tă reducere. Pentru persoa­
te — cintece revoluţionare
şl
mai variate modalităţi lite­ literar-culturale postbelice. 9.50 Drumuri In Istorie (reluare); Pe lingă salariul asigurat, nele care doresc să se anga­
patriotice ; 12,00 M lcrorocltal noilor angajaţi le sînt asigu­ jeze, C.C.P. suportă cheltu­
Anca Agem olu ; 12,15 Arii din 10,05 Tele-enclclopedia (reluare) ; rate şi alte condiţii. Astfel
opere ; 12,30 Intilnlrc cu m elodia 10.50 Pagini de umor (reluare) ; ielile de transport.
populară şl Interpretul prefe­ 11,40 Parada vedetelor (reluare) ;
rat ; 13,00 Radiojurnal ; 13,15
Avanprem ieră cotidiană ; 13,30 12.00 Telejurnal ; După trei luni de la
în interpretarea Teatrului de stat Radlodivertlsraent muzical ; 16,25 Deschiderea em isiunii de
după-am lazâ.
15.00 Buletin do ştiri ; 16,00 Ra­
diojurnal ; 17,00 Ştiinţă, tehnică, Avanprem ieră ;
fantezie ; 17,30 Muzică populară; 16.30 Em isiune In lim ba germ ană; angajare
„ Valea Jlulul“ 18.00 Orele serii ; 20,00 Tableta 18.15 Ritm, tinereţe, dans ;
20,05 Zece
m elodii
seară j
de
preferate ; 20,45 La hanul m e­ 19.00 „Efigii lirice- ;
lodiilor ; 21,30 Revista şlagăre­ 19.15 Publicitate ; După o vecnlme de trei rea angajatului din produc­
lor ; 22,00 Radiojurnal ; 22,30 19,20 1001 de seri — em isiune pen­ luni lucrate efectiv în sub­ ţie. De ia data obţinerii cali­
.. Silii" de Tudor iişatescu Expres m elodii ; 22,55 Buletin de tru cel m ici ; teran noilor angajaţi li se o­ ficării în meseria de miner,
M oment
m elodii
poetic ; 23,00 Expres
angajatul poate ajunge la un
feră posibilitatea calificării
(continuare) ; 24,00
ştiri j 0,03—6,00 Estrada noctur­ 19.30 Telejurnal ; în meseria de mineri. Cali­ salariu tarifar de 114 lei pe
nă. 20.00 Sâptăm ina Internaţională ficarea se dobîndeşte prin zi, adică 19 lei pe oră. La a­
Caractere plurivalent portretizate, personajele piesei lui de Nicolae Lupu ; cursurile de calificare orga­ cest salariu se adaugă bine­
6,06—8,05
PROGRAMUL
Tudor Muşatescu — de la a cărui dispariţie se împlineşte Program m uzical II : dim inea­ 20.15 Tele-enciclopedla : nizate pe lîngă fiecare ex­ înţeles sporul pentru depăşi­
de
un an, montarea de la Petroşani putînd fi socotită un act de ţă ; 8,05 Tot Înainte ; 8,20 Con­ R. Scott (Expediţie la Po­ ploatare cu sau fără scoate­ rea normelor.
cultură omagial — pătrund pînă în nucleul nimicniciei unei certul nr. 2 In fa minor pentru lul Sud).
R e m e m o ră ri faune de politicieni veroşi, relevînd valenţele esenţiale ale pian şl orchestră de Chopln (so­ Mistreţ (film de vln&toare).
9,00
list Arthur Rublnsteln) ;
unor vicii, pregnant „prinse" şi cu talent redate, specifice
Păpuşa m exicană
(O sta­
epocii respective. Corul de copil al Radlotclevlzi- tuetă precolum blană). Important de reţinut
unll ; 9,15 Drag m l-o cintccul şi
Buletin de ştiri ;
Jocul ; 9,30
Echilibrul caleidoscopic al situaţiilor piesei
impunea
Zbor (film de aviaţie) ;
Ştefan Luciii regizorului Marcel Şoma, în dificila Întreprindere de a con­ 9,35 Pagini din opera „Othel- 21.00 Film serial „Invadatorli- Penlru lucrările miniere din subteran. Centrala căr­
multă subtilitate realizatorului spectacolului de la Petroşani,
lo" de Vcrdi ; 10,05 Melodii lan ­
sate in concursuri şl festivaluri
(XII) ;
bunelui Petroşani angajează urgent muncitori necali­
feri structurii caracterologice a piesei o viabilitate aparte. de m uzică uşoară ; 10,30 Muzi­ 21.50 Teledlvertism ent. ficaţi de la vîrsta de 18-45 ani.
că populară ; 11,00 Recital
de
Magnifica operă a lui Lu­ şi, ca un simbol „Autoportre­ Şi Marcel Şoma, urraînd calea montării tradiţionaliste a bunei harpă Liana Pasquall ; 11,15 Dicţionar m uzical-dlstrac- Cei ce doresc să se angajeze se vor adresa oficiului
chian, alit de des străbătută tul•* din 1907, sint dovezi gră­ comedii româneşti, şi-a dus în mare parte rolul la concludent Fragm ente din Zarzuela „Tem- tiv : literele T şi Ţ ; forţelor de muncă din raza căruia domiciliază pentru
pranica- de Geronlmo G im enez;
de melancolie, cu inegalabile itoare a stării de spirit şi sfîrşit, rarele „file" prăfuite ce se mai răsfoiesc totuşi prin 11,30 Muzică uşoară ; 11.55 Şti­ 22.30 Telejurnal ; a intra în posesia formelor de repartizare. Pe lingă n-
splendori cromatice, certifică preocupărilor artistului. spectacol putînd fi, mai degrabă, puse pe... seama insuficien­ inţa la zl ; 12,00 Buletin de 22,45 Sâptăm ina sportivă ; ceste forme persoanele care solicită angajarea vor tre­
forţa unui artist care nu se Izolat in cruzimea bolii tei transfigurări sau abaterilor de la perceptele scenei ale u­ ştiri ; 12,03 Avanprem ieră coti­ 23.00 Seară de rom anţe. bui să aibă asupra lor în momentul angajării cartea de
opreşte la suprafaţa lucruri­ Luchian nu rămîne surd la nor actori. . muncă, fişa de lichidare (dacă a mai lucrat), livretul mi­
lor, artist pentru care pictura grozăviile anului 1907. Indig­ ...Adept al tuturor partidelor întru atingerea marelui său litar şi buletinul de identitate.
este intr-adevăr un limbaj al narea şi-o exprimă in lucră­ ţel — portofoliul ministerial — arivistul Decebal Necşulescu Cheltuielile de transport pentru cel repartizaţi se su­
sufletelor, un mijloc de ex­ rile „La împărţirea porum­ (rol de întindere, pretinzînd calităţi deosebite) şi-a găsit în portă de întreprindere.
presie, de comuniune umană. bului", „1907u, „Conac in­ tînărul actor Radu Neag un interpret sensibil, atent. Ştim că Alte informaţii referitoare la angajare şi condiţii asi­
Această ardoare lăuntrică, cendiat”, „Episod din 1907u. Radu Neag dispune de mari posibilităţi interpretative, încă Cooperativa gurate le puteţi primi de la Centrala cărbunelui Petro­
această înclinare spre medi­ Creaţia lui Luchian nu a insuficient exploatate, că poate fi socotit, în egală măsură, o şani, slr. 23 August nr. 2, telefon 1460.
taţie, mai ales, sînt însuşirile rămas doar la tehnica uleiu­ certitudine şi o perspectivă. Dar cînd şi el ştie acest lucru
care dau operelor sale adevă­ lui, stăpînită, de altfel, magis­ şi, prea sigur de calităţile seducţiei sale, îşi nuanţează afec­ de consum Orăstie
rata dimensiune şi care fac tral. Ii alătură tehnica pas­ tat (sau nu-şi nuanţează de loc) rolul — atunci nu mai e t
din ele mărturia unei conşti­ telului care rămîne unică in bine. Sînt, desigur, lipsuri remediabîle.
inţe artistice deosebite. arta noastră. Cu ajutorul Servită exemplar de text, Elisabeta Belba (în „partitura" Face angajări pentru calificare la locul de
S-a născut la 1 februarie pastelului poţi să lupţi mai Mizei general Stamatescu), cu inteligenţa-i felină, aprigă, as­ muncă, în meseria de m ăcelari. întreprinderea de
1868, la Ştefăiieşti, un sat din rapid cu umbrele care iţi fu ­ cuţită, creează un rol de mari virtuţi, răplătit cu îndelungi
nordul Moldovei. Vocaţia vii­ ră soarele — se confesa pic­ aplauze de spectatori. Fără a încerca măcar să îngroaşe vreo Condiţii: bărbaţi cu stagiul militar satisfăcut
torului pictor se declară încă torul. Fluiditatea contururilor, replică, fără a se preta la tendinţa de evidenţiere personală şi să aibă şcoala generală term inată.
din copilărie, prin semne in­ delicateţea catifelată a peta­ neapărată, Elisabeta Belba îşi 5oacă rolul cu acurateţe, precis, Cei ce doresc să se angajeze se pot adresa reţele electrice Deva
dubitabile, întărită de vigu­ lelor sînt evocate cel mai bi­ cu vervă şi sinceritate profesională. Evoluţia sa în acest conducerii cooperativei, telefon 113.
roasa „lecţie" a artei lui Gri- ne prin intermediul pastelu­ spectacol, adevărat recital actoricesc, a atins cote înalte.
gorescu. lui. Evoluţii discret portretizate au reuşit şi Mircea Zabalon, O RG ANIZEAZĂ IN ZIUA DE 15 FEBRUARIE
A doua perioadă de forma­ Florile lui Luchian întru­ Mircea Pînişoară, Paulina Codreanu, pe care însă i-am notat 1972 C O N C U R S PENTRU OCUPAREA U R M Ă ­
re a lui Imchian este conti­ chipează intensitatea aproape aparte datorită, în special, unor microcompoziţil de înaltă ţi­
nuată la Paris. Aici cunoaşte, dramatică a sentimentului, nută. Cu pondere bine măsurată, îmbrăcînd personaje „stru­ TOARELOR FU NCJII : 4
acasă la el, impresionismul cu lumina internă şi gravă a nite" cu grijă apar în spectacol Dumitru Drăcea, Nicolae ® inginer principal proiectant atelier de pro­
şi tendinţele către o artă de durerii omului. E destul să Gheorghe, Ştefania Donca. De la Nae Nicolae aşteptam mai iectare
sinteză, către o construcţie menţionăm „Anemoneleu în mult. Autobaza transporturi
mai riguroasă a formelor. care Luchian a înscris chin­ In diferite roluri mai apar Ioana Dumitru, Vasile Duţu, • inginer proiectant atelier de proiectare
Examenul derutei îl trece cu tesenţa sufletului. Culoarea Ion Ligi, Wilhelmina Sovinschi, Ştefan Ilie. auto Deva • operator principal măsurători terestre
succes răminind un autentic dobindeşte aici somptuozităţi Spectacolul Teatrului de stat din Petroşani împlineşte,
creator, viitorul orchestrator de smalţuri translucide; de­ în general, cerinţele textului. Este, cu alte cuvinte, o construc­ Angaj’eazâ de urgenţa un număr nelim itat de ® m agaziner S.C.M. Deva
al lumii atit de plăpinde şi corativul se combină cu ex­ ţie precisă, în mare parte nuanţată, cu o serie de caractere şoferi pentru toate tipurile de autovehicule. & gospodar
gingaşe a florilor. presivul. schiţate în linii ferme, cu o atmosferă favorabilă întru totul Salarizarea se va face in conformitate cu © desenator la atelierul de proiectări
Greutăţile materiale, boala A murit la 28 iunie 1916. confruntărilor de idei. La realizarea lui o contribuţie incon­
care începe să-i macine să­ Moartea a întimpinat-o cu testabilă o are decorul lui Aurel Floren, aservit total textului prevederile H .C .M . nr. 914/1968. încadrarea şi salarizarea se vor face potrivii
nătatea încep să-şi lase am­ penelul legat, de mina para­ şi, doar pe unele porţiuni, oarecum sărac în reliefuri. Informaţii suplimentare in legătură cu an g a­ Legii nr. 12/1971 şi H .C .M . 914/1968. Inform a­
prenta asupra creaţiei lui l.u- lizată. zugrăvind ultimele lu­ Spectacolul cu ....E s e u " constituie şi va rămîne o pagină jarea se primesc zilnic între orele 7-15,30 la bi­ ţii suplimentare la serviciul personal între ore­
chian : „La lucru'1, ..Lătrin mini ale vieţii sale in lucră­ de succes în viata teatrului d‘n Petroşani. roul personal, telefon 13030-13031. le 7-15.
cerşetor", „Cărbunarul", „Spă- rile : „Maci", „Garoafe cu ADRIAN POENARU
lătorcasa“, seria de portrete maci“ ş.a. (44)
a lui „Moş Nicolae Cobzarul" IOAN SEU