Page 2 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 2
e DRUM UL SOCIALISM ULUI O Nr. 5 307 ® M ARţl 1 FEBRUARIE 1972
a * Uf. rarvrzars*rx'.'7XUMS&^3ALXST .i.V.UU I lllllli'i*" ■■nTUlTir
Duminică s-a desfăşurat, gată experienţă, relatată tistice, adresate in dialogul
la Casa de cultură a sin de preşedintele comitetu anterior, orchestra simfo
dicatelor din Petroşani, o lui sindicatului, Ion Şilin- nică a Casei de cultură
bogată „zi de c u l t u r ă 7- ca, a stirnit un viu inte din Petroşani a prezentat
niţiată de Consiliul muni res. Prezentarea rolului un apreciat concert simfo
cipal pentru cultură şi e- cultural-educativ al cămi nic, urmat de recitalul de
ducafie socialistă şi Comi nului in viaţa satului, fă versuri al membrilor cer
tetul municipal al U.T.C. cută de Tudor Voicilă, din cului literar din Petro
Petroşani, acţiunea a an Iscroni, a intregit cadrul şani. Un real interes au
trenat directori de cluburi, discuţiilor. Bogăţia de în suscitat filmele cineclubu-
cămine culturale, biblio trebări, dezbaterile purta- rilor din municipiu „O-
In cala 13 tata ale comunei Dobra au fost obţinute re- tecari, instructori artistici, preşte banda, Costică",
t Kttlţ<!Aa bana In Întrecerea patriotică, desfăşurată anul trecut. responsabili culturali din „Răzbunarea" şt „Făuri
Get&tenft an muncit cu hărnicie pentru a-şi face satele mal grupe sindicale şi respon torii de coloaneH — argu
frumoase, tu participat în număr mare la executarea diferi sabili cu munca politică- Bcgaf mente ale capacităţii regi
telor lucrări de Interes obştesc, obtinînd locul doi pe judeţ ideologică şi cultural-edu- zorale şi artistice ale pa
le hărnicie. Despra modul cum a fost organizată munca pa cativă din organizaţiile sionaţilor realizatori. Con
triotică In annî trecut, despre rezultatele obţinute, ca şi de U.T.C. intr-un amplu şi schimb de cursul „Melodii şi inter
spre obiectivele acestui an ne-a vorbit tovarăşul Adrian Cos viii schimb de experien preţi ai clntecului popular"
ta, primarul comunei. ţă. Dezbaterea „Forme ale experienţă ca şi întrecerile sportive
— In sesiunea consiliului popular comunal din luna no muncii politice şi cultural- de şah, tenis de masă, bi
iembrie 1970 a fost dezbătut şi aprobat planul lucrărilor de e.duoativc de masă“ a de liard, aii conferit zilei de
gospodărire şl înfrumuseţare ce urmau a se executa prin terminat, prin referatele între cultură de la Petroşani at
muncă patriotică în anul următor. Valoarea iniţială a lucră prezentate, un eficient di mosfera deconectantă spe
rilor era stabilită la 534 000 lei. Deputaţii noştri, în numele alog al experienţelor. activiştii cifică, iar evoluţia brigă
tuturor sătenilor, s-au angajat să depăşească mult prevederi „Preocuparea consiliului zii artistice de agitaţie a
le planului. S-a trecut apoi la treabă. Lucrările au fost îm de conducere al Clubului casei de cultură, exempli-
A.R.U.C. Deva, secţia vop sitorle. Vopsitorii Ioan Cermat şi Silviu Brlnduşescu fac un ultim
părţite pe circumscripţii electorale, sate, comitet de cetă retuş Înainte ca firm ele lum inoase sA ia drumul beneficiarilor. sindicatelor din oraşul cultura!! din ficind, prin prezentările
ţeni, aşa Incit flecare factor de răspundere ştia cu precizie Foto t N. GHENA Vulcan pentru popu cunoscutului instructor
ce anume axe de făcut. larizarea, in rîndul maselor Valea Jiului George Negraru, cerinţele
— Voihlţi-ne despre realizările obţinute. de oameni ai muncii, a unui text bun şi mijloace
— Principalele lucrări efectuate ar fl i 3 500 mp trotuare, hotăririlor de partid şi de le artistice de realizare
00 de podeţe, 30 m.l. de poduri reparate, 8 km de drum repa stat", temă prezentată de au reprezentat un util
rat şl 50 km întreţinut, 5 300 bucăţi de pomi plantat!, 6 fîn- Nicolae Bildea, a însemnat te in jurul lor au verifi schimb de experienţă pen
tînl construite, 2 km de diguri şl 3 000 mp taluzări de maluri, Sfajie de o bogată ilustrare a rolu cat plenar eficienţa şi o- tru activiştii culturali pre
reparaţii străzi şl trotuare, amenajări de zone verzi, diverse lui, competenţei, operativi port unitatea problemelor zenţi. Expoziţia de carica
alte lucrări, a căror valoare totală s-a ridicat în final la tăţii şi iniţiativei in in ridicate. turi a lui Simion Pop, des
1 463 000 lei, faţă de 534 000 lei planificat. im pregnare formarea complexă, cu Dialogul între generaţii chisă in holul casei de
— Care au fost cei mal destoinici deputaţi ? maximum de eficienţă, a pe tema : „Societatea socia cultură, venea să susţină,
— Toţi deputaţii noştri au muncit mult, an mobilizat ce cetăţenilor. Referatele bi listă multilateral dezvol prin puterea argumentului
tăţenii la treabă. In mod deosebit s-au remarcat însă Cornel a lemnului bliotecarelor Florica Băga- tată, program de viaţă şi material, rolul educativ a.7
Gerge, Petru Deheleanu, Traian Suba, Maria Barna, Ioan Ne ian din Petrila şi Eleono- act esenţial pentru individ artei angajate.
gru, Aurel Ghlara, Iulian Baba, Ioan Oprean, Victoria Trif, ra Sav din Lupeni, privind şi colectivitate11, susţinut încheiată cu o plăcută
BAR/A. Reducerea chel
Perslda Morar, Aron Şindea, Ioan Munteanu, Aurora Andră- tuielilor materiale constituie munca politică cu cartea de conferenţiarul universi seară distractiv-recreativă,
şescu, Viollna Sole şl alţii. un obiectiv principal al ac in întreprinderile şi cămi tar dr. N. Ceauşescu şi ju punctată de filme, dans şi
— A început un nou an de muncă patriotică. Ce va în ristul Radu Popescu—Bră- muzică, ziua de cultură dc
semna el pentru satele şl sătenii din comuna Dobra ? tivităţii de la I.M. Barza. nele muncitoreşti, au reli diceni a invitat la profun la Petroşani a însemnat,
efat necesitatea propagan
Printre măsurile menite să
— Pentru acest nou an de muncă patriotică ne-am pro dei diferenţiate cu cartea, de meditaţii asupra semni după cum se sublinia fi V.
pus să executăm lucrări edilitar-gospodăreşti, prin muncă pa contribuie la realizarea a- in funcţie de categoriile de ficaţiilor multiple ale fe discuţiile concluzive, un
triotică, în valoare de 1 441 000 lei, plan pe care sînt con cestul deziderat, se numără (Urmare din pag. 1) vom livra peste plan 12,5 tone cititori. „Formele muncii nomenului educaţional, po reuşit schimb de experien
vins că îl vom depăşi şi de această dată. De altfel, vreau să şl punerea în funcţiune a li cartofi, 10 tone legume, 15 to politice de masă desfăşu tenţate valoric de cadrul ţă, ale cărui învăţăminte
subliniez că am trecut cu hotărîre la treabă şi avem deja e nei staţii de Impregnare a „Analizînd posibilităţile co ne fructe, 100 hl lapte, 5,5 to rate de comitetul sindical societăţii contemporane. vor fi generalizate in toa
fectuate lucrări însumînd peste 800 000 leţ. S-au executat 4 lemnului de mină. Noua sta munei, Consiliul popular al co ne carne, 5 000 bucăţi ouă şl de la E.M. Lonea pentru Răspunzind parcă invita te aşezămintele culturale
km de diguri în satul Lăpuşnic, s-a muncit mult la constru ţie de la Dealul Fetii — ne munei Pui se angajează să în alte produse. întărirea disciplinei in ţiei la frumos şi receptivi din municipiu.
Informează conducerea în
irea pieţei pentru desfacerea produselor alimentare din satul făptuiască următoarele obiec In toate satele comunei vor muncă", cuprinzind o bo- tate la valorile cultural-ar- ILEANA LASCU
de centru, la ridicarea sediului pentru miliţie, la construirea treprinderii — care se în tive : Să folosească integral fi executate lucrări edilitare
magazinului universal din Lăpuşnic, precum şi la ridicarea cadrează perfect în fluxul cele 1 399 ha pămînt, extinde şi de interes obştesc, ceea ce
blocului de locuinţe din Dobra, la întreţineri de drumuri şl la productiv al întreprinderii, rea suprafeţelor cultivate cu va duce la ridicarea nivelului
alte lucrări. va contribui efec-tlv la re furaje, executarea a 30 000 ml de viaţă al sătenilor noştri'1.
La toate aceste acţiuni, un sprijin preţios l-am primit ducerea consumului de lemn canale de scurgere, depăşirea ,,Analizînd posibilităţile de
şl-1 primim din partea secretarilor organizaţiilor de partid, destinat susţinerii in gale planului cu 23 tone la grîu, care dispun satele comunei
Aurel Băcean — C.A.P. Răduleşti, Firuca Marina — Stîn- rii prin creşterea durabili 12 tone la cartofi, 5 tone la noastre putem răspunde che
ceştl—Ohaba, Mircea Petru — Roşcani, Aurel Mihuţ — Fă- tăţii şi deci a timpului de Ugume? se vor executa lu mării adresate de Consiliul
geţel, care au fost întotdeauna factorii dinamizatori ai acţiu folosire a lemnului introdus crări prii* muncă patriotică în popular al comunei Pechea că
nilor întreprinse. # în subteran. valoare de 1 000 000 lei, înfiin vom depune o muncă susţi
Sîntem conştienţi că în acest an avem sarcini şi mai De remarcat este faptul ţarea de noi secţii prestatoare nută pentru ridicarea satelor
mari. Va trebui să muncim cu şi mal mult spor pentru a în că pînă Ia 1 Iulie a.c. pes de servicii, depăşirea cu noastre la un nivel de viaţă
tări baza economică a satelor, a le gospodări mai bine, a le te 50 la sulă din lemnul ce 1 000 000 lei a planului de des superior — se subliniază în
înfrumuseţa. Toţi sătenii noştri, în frunte cu comuniştii şl va intra In galeriile minei facere a mărfurilor către popu răspunsul Consiliului popular
deputaţii, sînt hotărlti să înfăptuiască neabătut politica par Barza va fl impregnat, cre- laţie, construirea de trotuare, al comunei Topliţa.
tidului d« ridicare a satelor pe noi trepte de bunăstare şi ci îndu-se astfel posibilitatea magazin în satul FIzeştt, repa Toată suprafaţa de pămînt
vilizaţie. . obţinerii unor Importante e- rarea şl întreţinerea de dru a comunei va fi cultivată. Se
Interviu realizat de conomil de lemn de mină. j
muri, precum şi multe alte lu vor executa lucrări de îndi
GH. I. NEGREA crări care vor spori gradul de guiri şi consolidări de maluri,
urbanizare al comunei noas reducerea excesului de umldl- (Urmare din pag. 1) a judeţului se va dubla. Este — Este foarte greu să răs
tre#. tate, combaterea eroziunii so facem nivelul aşteptărilor jus o realizare importantă cu care pund prin cîteva cuvinte. A
completăm preocupările pen
„Ne angajăm să răspundem lului, Depăşirea efectivelor de tificate. Esenţial este să reali tru dezvoltarea producţiei de vem în primul rînd datoria să
ne realizăm în mod exemplar
cu cinste chemării ce a fost animale se va face prin creş zăm produse bune şi ieftine. bunuri de larg consum. Mai sarcinile stabilite. Dar, res-
adresată de Consiliul popular terea natalităţii şi reducerea Aceasta este o mare cerinţă trebuie să adaug cercetările pectind planul aprobat de
al comunei Pechea — se spu mortalităţii. pentru toate întreprinderile de pe care Ie facem pentru valo
ne în răspunsul Consiliului Prin muncă patriotică vor industrie locală. rificarea resurselor de bioxid Consiliul popular judeţean, noi
popular al comunei Balşa. In fl executate lucrări în valoa de carbon de la Ocoliş. După realizăm, de fapt, minimum ne
cesar.
acest scop vom gospodări mai re de 200 000 lei. Se va îmbu — Am aflat că se fac cer toate calculele vom da zilnic
bine fondul funciar, vom în- nătăţi asistenta medicală, va cetări pentru identificarea şi importante cantităţi de bioxid Cerinţele cresc de la o pe
grăşa terenurile agricole, fî- creşte gradul de igienizare a punerea în valoare a unor noi de carbon. rioadă la alta şj niciodată nu
netele naturale şi p ă şu n ile, satelor noastre. Volumul măr resurse materiale din judeţ. — Ce întreprinde industria putem spune, fără rezervă, că
procentul de natalitate la ani furilor ce vor fl vîndute popu Care sînt perspectivele certe locală pentru dezvoltarea pro am făcut atît cît trebuie. Pen
male va creşte astfel : de la laţiei va spori cu 500 000 lei. şi apropiate în acest sens? ducţiei de materiale de con tru anul 1072, una din marile
88 vitei la 94 — la 100 de La. fondul centralizat al statu — Tot ceea ce întreprin strucţii ? probleme o reprezintă creşte
vaci, de la 92 miel la 100 — la lui vom preda 61 tone carne, dem se subordonează preocu rea eficientei economice, ală
100 ol. Vom preda statului 70 hl lapte, o tonă de lînă şl părilor generale de a satisfa — Aceasta este o altă pro turi de diversificarea produc
peste plan 15 tone carne, 100 alte produse". ce cerinţele populaţiei şi u blemă de care ne ocupăm în ţiei şi ridicarea ponderii bu
nl lapte de vacă, 30 hl lapte Sînt răspunsuri-angajament, nele nevoi ale economiei lo mod deosebit. Anul acesta se nurilor de larg consum. Deşi
de oaie. 15 000 bucăţi ouă. răspunsurl-hotărîre. Locuitorii cale. Sînt în curs de realiza montează o instalaţie de sor anul trecut s-a depăşit planul
Pentru mal buna gospodă satelor judeţului, alături de re mal multe măsuri pentru tare şi spălare a balastului. la beneficii, unele dintre între
rire şi înfrumuseţare a comu cel din întreaga tară, îşi ex valorificarea unor resurse lo S-au luat, de asemenea, mă prinderile noastre au făcut
nei se vor efectua 5 318 zile primă entuziast voinţa de a cale. La Băcîia se execută fo suri ca să sporim dc circa 3 cheltuieli neeconomicoa.se; au
muncă cu braţele şi 1 880 zile munci mal bine, de a urma cu raje pentru punerea în valoa ori producţia de înlocuitori de plătit dobînzi şi penalizări, au
(U rm a re din p a a. 1) muncă cu atelajele, valoarea încredere nestrămutată cuvin- re a unor rezerve noi de apă cărămidă. La Brad urmează să avut imobilizări de fonduri.
lucrărilor ce se vor efectua tul partidului, pentru propăşi minerală. Cînd vor intra în se construiască un cuptor ver Trebuie să acordăm mai mul
prin munca patriotică ridieîn- rea satului românesc contem tical pentru var, care va folo
gerea la lectură a unui nu funcţiune instalaţiile respecti si drept combustibil cărbune tă atenţie creşterii eficienţei
măr sporit de oameni ai mun du-se la 800 000 lei. Pînă la i poran. ve, producţia de apă minerală pulverizat. Dar acestea sînt economice, sarcină esenţială
cii din mediul rural, creşterea mai a.c. vom încasa în între numai cîteva exemple, pentru pentru noi, a cărei îndeplini
volumului de cărţi difuzate, gime contribuţia bănească a că avem şi alte planuri în do re va spune, în final, foarte
apropierea cititorilor de lite cetăţenilor noştri-. meniul materialelor de con mult despre calitatea şi com
ratura contemporană, îmbună „Anul 1971 n fost un an bo strucţie. petenţa muncii noastre. Avem
tăţirea şl lărgirea formelor, gat în realizări — se arată în convingerea că în al doilea
mijloacelor şl metodelor de răspunsul Consiliului popular — Nu ne-am propus să vă an al cincinalului putem şi
difuzare a cărţii la sate. al comunei Densuş. Vom mun DEVA. Din iniţiativa Di solicităm părerea despre tot vom realiza mai mult deci! am
ce va fa re sau trebuie să fa
înmănuncheate în trei peri ci cu şi mal multă hărnicie şi viziei Linii şi Instalaţii a regionalei, urmînd ca el să că industria locală. Ar fi util făcut pînă acum. No dovedeş
fie frecventat de către toţi
oade — „decada cărţii social- stăruinţă pentru ca în acest Regionalei C.F Deva, în sa şefii de sectoare şi şefii de totuşi să precizaţi cum se vor te aceasta modul promiţător în
politice", „zilele cărţii agri an înfăptuirile să fie mai bo la şcolii personalului din echipă I. materializa aceste Importante
cole" şl „decada literaturii gate. Pentru aceasta vom cul staţia Deva a început zilele Planul tematic pe baza probleme pentru industria lo care toate unită'ile noastre
contemporane" — manifestă tiva în întregime suprafnta de trecute un crurs de perfec cală din judeţul Hunedoara, s-au angaja' din prima lună a
rile închinate cărţii ce se vor 1 149 ha pămînt, toate supra căruia se desfăşoară cursul sub raportul creşterii eficien anului la infăotui.'ea a oslui
dc perfecţionare
cuprinde
organiza la căminele cultura feţele ce n-au fost folosite pî ţionare a cadrelor ce con ansamblu de sarcini mobiliza
nă acum, vom iriga o suprafa cură la siguranţa circulaţi noutăţi tehnice din domeni ţei economice ? toare.
le, biblioteci şl librării să ul de activitate al cursanţi
teşti, în şcoli, unităţi agricole Inginerul elertrom eranic NI colae Pătruţ do la B. M. Llvo- ţă de 17 ho‘ Iar pe 90 ha vom ei. La acest curs vor par lor, probleme de N.T.S., pre
şi cercuri de citit vor cuprin zenl cu un grup de mineri, cUscutînd ultim ele noutAţl privind In executa lucrări de desecări, ticipa mai fntîl şefii unor cum şi cîteva teme sociale.
de expoziţii şl prezentări de stalaţiile electrice la „mina din deal", Înaintea linbarcftrll în au vom depăşi planul la efective districte L. de pe arterele
cărţi, întilniri ale cititorilor tobuzul care-1 va transporta la locul de muncA. de animale şi la producţia a C. AOANEI
Foto : ION LEON/VRD
şalelor cu scriitori şl poeţi, nimalieră. La fondul de stat
ţnli'niri ale cititorilor şi crea
torilor de naţionalitate ma
ghiară şi germană, dezbateri
critice pe tema „Cititorii îşi
spun cuvîntul", concursul „li Sînt necesare acţiuni permanenţe, de masă, penfru ridicarea potenţialului productiv al pămîntului
teratura contemporană — o
glindă a omului şl societăţii
noastre". Cu acest prilej se
va desfăşura şl concursul do
tat cu premii „Cel mai activ
difuzor de carte", la care pot
participa actualii difuzori pre
cum şl alţi oameni ai muncii
din întreprinderi şi instituţii,
lucrători din agricultură, ca
dre didactice şl elevi. De alt- l Prima conferinţă pe ţară a de acţiuni trebuie efectuat şl pentru îngrijire, efi ar mal fi schiţat nici un gest în aceas de efectul favorabil al acţiu
fel, în cadrul „Lunii cărţii Ia secretarilor comitetelor de în comuna Vetel, îndeosebi nevoie de un buldozer pen tă. privinţă. Preşedintele co nilor, conducerile C.A.P. nu
sate", în cele 10 librării să partid şi u preşedinţilor con la cooperativele agricole din tru a putea readuce în cir operativei agricole, Nicolae se preocupă do mobilizarea
siliilor populare comunale, Leşnic şi Veţeb La cele doua cuitul arabil 10 hectare — Nistoreşcu, şi inginerul şef,. cooperatorilor la lucru. Sînt
teşti, ca şl în unităţile coo
peraţiei de consum va fi re care a luat în dezbatere pro unităţi — ne relata tovară teren care după inundaţii a Petru Luca, ne spuneau că şi alte unităţi agricole
împrospătat stocul de cărţi, bleme cardinale pentru pros şul Viorel Oncoş, primarul devenit neproductiv, fiind a pe o suprafaţă de 45 de hec -- în comunele Turdaş,
urmînd să se desfăşoare o peritatea satelor, n subliniat comunei — s-a prevăzut să coperit cu nisip. Se desprinde tare unde bălteşte apa pro Bietea Română, Romos, Lă-
susţinută muncă politică pen necesitatea întreprinderii u se realizeze desecarea unor cu claritate din aspectele ducţia de furaje este simţi pugiu de Jos, să amin
tru formarea a cît mai multe nor acţiuni patriotice de ma suprafeţe însumînd 150 hec prezentate mai sus că la ca tor diminuată, iar calitatea tim doar cîteva exemple
biblioteci personale. Serile să în vederea fructificării tare şi amenajarea a 6 hec pitolul realizări, în compara finului este total nemulţumi — unde organizarea muncii
literare, simpozioanele, vizi depline a potenţialului pro tare pentru irigaţii, iar în ţie, cu ceea ce s-a preeorrlzat, toare. Cu toate acestea nu s-a şi mobilizarea cetăţenilor la
tele colective ale elevilor la ductiv al pămîntului, mobili ceea ce priveşte ridicarea cifrele sînt destul de palide. mişcat nici o lopată de pă- realizarea lucrărilor de îm
librării, standurile de cărţi, zării tuturor cetăţenilor la e producţiei de masă verde şi Volumul cel mai mare de fic mînt pentru a ameliora t<^ bunătăţiri funciare şi de ri
fin s-a propus să fie curăţa
recitalurile „Poeţii noştri cîn- fectuarea lucrărilor de îmbu te peste 300 hectare pajişti. ţiuni se găseşte încă în faza renurile degradate. Nici pe dicare a potenţialului pro
păşuni şi fineţe nu s-a în
tă partidul" şl „Viaţa nouă-n Ce s-a înfăptuit pînă acum ? de Intenţii, iar mobilizarea treprins vreo lucrare, tere ductiv al pămîntului nu a
sat la noi", concursul evoca nătăţiri funciare şi de spori La C.A.P. Leşnic s-a făcut forţelor locale la finalizarea nul nefiind încă repartizat stat în centrul atenţiei orga
tor „Momente şl locuri de re a producţiei pajiştilor na planurilor adoptate lasă de nizaţiilor de partid şi condu
neuitat", ca şl acţiunile ini turale. Intr-o serie de locali un canal pentru înlăturarea dorit. O asemenea situaţie pe oameni. O asemenea stare cerilor cooperativelor agrico
ţiate in cadrul „zilelor cărţii tăţi, unde organele locale de excesului de umiditate pe o este cu totul de neînţeles de lucruri este privită cu in le.
agricole" şl altele vor marca partid şi de stat au manifes lungime de 1 500 ml, afectînd dacă se are în vedere faptul diferenţă şi de către consi Deoarece starea vremii
întreaga perioadă de desfăşu tat o preocupare susţinută circa 25 de hectare, iar In că în cele două cooperative liul popular comunal (pre permite să se lucreze în
rare a „Lunii cărţii la sate". pentru înfăptuirea dezidera C.A.P. Veţel s-a săpat meca agricole există mari resurse şedinte Ion Filipescu), caro cîmp, este imperios necesar
Amplă manifestare cultural- nic şi manual un canal care de sporire a recoltelor care nu se ocupă de organizarea ca, sub conducerea organelor
educativă, menită să deschi telor amintite, s-au înregis permite combaterea stagnării nu sînt puse nici pe departe temeinică a lucrărilor do locale de partid şi de stat,
dă noi porţi spre cunoaşterea | trat rezultate pozitive, care apei de pe 15 hectare. In în valoare, iar producţiile în transpunerea în viaţă a pla
cărţii social-poltice, de spe au fost evidenţiate la vremea rest, acţiunile stau sub sem nului de îmbunătăţiri funci în fiecare comună şi sat să
cialitate sau beletristică, „Lu cuvenită. nul întrebării. Primarul ne sectorul zootehnic sînt dimi are. se întreprindă acţiuni de
masă la materializarea sar
na cărţii la sate" este încă o Există însă unele comune spunea că se aşteaptă sosi nuate din cauza neasigurării Necesitatea întreprinderii u cinilor prevăzute în planuri
concretizare a entuziasmului j unde nu s-a asigurat conti rea unui specialist de la Ofi unei baze furajere corespun nor măsuri energice în n-
cu care oamenii muncii tra nuitatea lucrărilor, astfel in ciul de îmbunătăţiri funcia zătoare. cest scop este cît se poate do le comunelor, toţi cetăţenii,
duc în viaţă programul de cit acestea să fie finalizate re pentru a trasa locul cana Deşi în luna ianuarie au evidentă ţinînd seama de vo cu mic cu ipare, să fie mo
educaţie socialistă al partidu lelor cc trebuie efectuate în fost zile (înd sc putea acţi lumul mare de lucrări cam bilizaţi la realizarea exem
lui menit să ridice nivelul într-un timp scurt, pentru ca vederea irigării, că după n- ona intens, cu forţe sporite trebuie finalizate în comună plară a obiectivelor care vi
general de cunoaştere, să con să aibă o eficienţă cît mai dunarea generală a coopera la lucrările de îmbunătăţiri — la C.A.P. Jclcdinţi, Dineu zează valorificarea superioară Iii C.S. IIiiDucioaia încA o şarja dc oţel pcsle plan care se
tribuie la formarea omului ridicată. Potrivit planurilor torilor se vor repartiza pe funciare, la coc- lutrin agri Mare, Dineu Mic şi Mărli- a potenţialului economic al adangA celor m ulte.
înaintat al societăţii noastre. stabilite, un volum însemnat oameni suprafeţele de pajişti colă din Mfulineşti nu s-a noşti. Dar, deşi sînt convinse localităţilor rurale.