Page 20 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 20
aMOHBBgagai r e g a li
D R U M U L SO CIALISM ULUI • Nr. 5 311 • SlMBATA 5 FEBRUARIE 1972
S E C V E N ŢE IN TE R N A ŢIO N A LE 1 S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E
l ■ ■ ■ ■ C onvorbirile Olimpiada albă
icneierea sesiunii
ADD1S ABEBA Tifo— Sadat
POLA 4 (Agerpres). — Pre
Consiliului ie Securitate şedintele Republicii Arabe E l \ Nu este exclusa ( , Sapporo ’72
gipt, Anwar El Sadat, a sosit
la Pola, într-o vizită neoficia
lă de prietenie, la invitaţia \ existenţa vieţii \
ADDIS ABEBA 4 (Agerpres). Cea de-a doua rezoluţie a preşedintelui Iugoslaviei, Iosip ţ pe Marte \ SAPPORO 4 (Agerpres). — hoherilor, Ia echipajele de do
— Consiliul de Securitate al supra Namibiei, avînd ca au Broz Tito In numele pre Schiorul sovietic Viaceslav uă persoane. Primele două
O.N.U. s-a întrunit vineri du- tori Sudanul, Somalia şi Gui şedintelui Iugoslaviei, oaspe ^ Studierea imaginilor trans- l Vedenin este primul campion manşe au prilejuit o dispută
’
pă-amiază în ultima sa şedin neea, cărora li s-a alăturat, tele a fost salutat de Edvard l mise ' la Jet Propulsion ’ al celei de-a 11-a ediţii a Jo foarte strînsă între echipajele
ţă din cadrul actualei sesiuni ulterior, Iugoslavia, a fost a Kardeli, membru al Consiliu l Laboratory“ din Pasadena ) curilor Olimpice de iarnă de favorite. Primul echipaj al
africane. După aproape o doptată cu 13 voturi şi 2 ab lui Federaţiei, şi de alte per ) conferă tot mai multă con- l la Sapporo. Vineri dimineaţă, României (Ion Panţuru—Ion
săptămînă de dezbateri, con ţineri (Franţa şi Marea Bri- soane oficiale iugoslave. Ime ( sistenţă ipotezei potrivit ! pe pîrtia de fond de la Ma- Zangor) a obţinut un timp
sacrate în exclusivitate unor tanie). Documentul cere Afri diat după sosire, Anwar Sadat } căreia existenţa unor for- ) komanai, Vedenin a cucerit mai slab în prima coborîre,
probleme care confruntă în cii de Sud să-şi retragă forţe a plecat la Brioni, unde au } me de viaţă pe „planeta \ medalia de aur în proba de dar s-a redresat în cea de-a
prezent continentul african, le poliţieneşti şi militare, ca început convorbirile dintre cei ^ roşie“ nu este exclusă. A- l 30 km, desfăşurată în condi doua, situîndu-se pe locul pa
Consiliul de Securitate a a şi personalul civil din Namibia doi preşedinţi- După cum in i precierea aparţine dr. Ha- j ţii grele, pe un strat gros de tru înaintea italienilor Gaspari
doptat două proiecte de rezo şi condamnă recentele măsuri formează agenţia Taniug, tema ' rold Masursky, membru al ) zăpadă proaspătă (aşternută şi Armano, foarte buni la co-
luţie asupra Africii de Sud- represive întreprinse împotri convorbirilor o vor constitui ^ Comisiei federale a S.U.A. t în timpul nopţii şi apoi chiar borîrile de antrenament. Al
.Vest (Namibiei), ale căror problemele actuale internaţio i pentru probleme geologice, în timpul cursei) care a făcut doilea echipaj român (Panai-
texte conţin elemente comple va muncitorilor grevişti, afir- nale, îndeosebi situaţia din O J care aduce ca argument 1 dificilă alunecarea. tescu—Focşeneanu) ocupă lo
mentare cu privire la aceeaşi mînd ilegalitatea administrării rientul Apropiat, precum şi re ) aspectul peisajului marţi- ^ Clasament : 1. Viaceslav Ve cul 15 cu timpul total de
problemă. Namibiei de către R.S.A. laţiile dintre cele două ţări. l anf la formarea căruia, aşa t denin (U.R.S.S.) — lh 36'31" 2'34" 98/100. Cea mai rapidă
Prima rezoluţie, adoptată cu 1 cum ilustrează imaginile ' 15/100; 2. Paal Tyldum (Nor coborîre a efectuat-o echipa
14 voturi, cere Republicii Sud- ) transmise de „Mariner-9“, \ vegia) — lh 37'25" 30/100 ; 3. jul secund al R.F. a Germa
Africane să se retragă din \ ar fi contribuit existenţa, \ Johs Harviken (Norvegia) — niei (condus de Zimmerer), ca
Namibia, se pronunţă pentru Tovarăşul Paul Niculescu-Mizil ^ într-o anumită perioadă, a ! lh 37' 32" 44/100. re în a doua manşă a înregis
recunoaşterea dreptului la î unor gheţari şi cursuri de \ trat r 14" 56/100.
autodeterminare şi indepen face o vizită in Italia ^ apă. Existenţa apei pe pla- l Prima probă (5 000 m) a Clasamentul după două man
denţă al poporului din acest netă fiind dovedită, ipoteza l concursului de patinaj viteză şe : 1. W.Zimmerer—P. Utz-
teritoriu şi recomandă secre ROMA 4. — Coresponden şi al Biroului Politic ale P.C. / dezvoltării unor organisme ) s-a desfăşurat în condiţii ne schneider (R.F. a Germaniei II)
tarului general al O.N.U., Italian, şi Rodolfo Mechini, ad J vii pe baza acestui element l favorabile. In consecinţă, pa — 2'29" 37/100 (V 14" 81/100
Kurt Waldheim, să Iniţieze tul Agerpres, N. Puicea, trans junct al şefului secţiei ex ANGLIA. Acordul anglo- rhodesian de recunoaştere a in / esenţial vieţii nu trebuie . tinatorii au făcut eforturi de plus V 14" 56/100); 2. J. Wic-
convorbiri cu guvernul de la mite : La invitaţia Comitetului dependenţei Rhodosici a suscitat atît opozţia populaţiei de culoare ) respinsă. ) osebite, iar timpurile realizate ky — E. Hubacher (Elveţia) —
Pretoria în legătură cu inde Central al Partidului Comunist terne a C.C. al P.C.I. A fost, rhodeslcne, cit şl opoziţia păturilor progresiste engleze. \ Pe de altă parte, Masur- \ nu au fost cele scontate de 2'30" 97/100; 3. H. Floth —
Se ştie că în Rhodesla gu vernul Ian Sm ith, rasist, nu re
pendenţa Namibiei ; reprezen Italian, vineri la prînz a sosit, de asemenea, prezent dr. Ia- prezintă interesele poporului rhodesian, care nu este repre t sky a afirmat că, potrivit l specialişti. învingătorul pro P. Badcr (R.F. a Germaniei I)
tanţi ai Argentinei, Somaliei la Roma, tovarăşul Paul Nicu- cob Ionaşcu, ambasadorul zentat în Parlam entul ţării decît într-o proporţie ridicolă. La cinci l ultimelor date, atmosfera / bei de 5 000 m, olandezul Ard — 2'31" 42/100 ; 4. I. Panţuru
şi Iugoslaviei au fost aleşi Jescu-Mizil, membru al Comi României la Roma. m ilioane de africani doar 16 deputaţi de culoare, faţă de cei 50 } marţiană pierde zilnic cir- \ Schenk (defavorizat între al — I. Zangor (România) — 2’
membri ai grupului de ţări tetului Executiv, al Prezidiu După-amiază, la sediul Di de albi care reprezintă circa 300 000 dc albi. l ca 100 000 galoni de apă, ( tele şi de tragerea la sorti 31" 8)1/100 (T 16" 50/100 plus
Guvernul Ian Smith, adept al apartheidului, m enţine popu
din cadrul Consiliului de Se lui Permanent, secretar al recţiunii P.C.I., tovarăşul Paul laţia de culoare în stare de inferioritate, lipsind-o de cele mai / intrucit forţa de atracţie ! care i-a opus ca pereche un 1'15" 31/100); 5. G. Gaspari —
curitate, care vor contacta, Comitetului Central al Parti Niculescu-Mizil a avut o con elem entare drepturi. I a planetei este prea mică ) concurent de valoare modes M. Armano (Italia) — 2'32"
decît 7'23"
tă) n-a realizat
In fotografic : Dem onstraţie la Londra, Împotriva
împreună cu secretarul gene dului Comunist Român. vorbire — desfăşurată într-o anglo-rhodesian. t acordului i pentru a o reţine. E ade- \ 61/100, în timp ce recordul său 14/100; 6. H. Candrian — H.
atmosferă caldă, tovărăşească
ral, oficialităţi ale guvernului La coborîrea din avion, to i• vărat, a adăugat el, că la t Schenker (Elveţia II) — 2'32"
sud-african. Kurt Waldheim va varăşul Paul Niculescu-Mizil — cu Giancarlo Pajetta, Ser- i standarde terestre, o ase- » mondial este de 7' 12", iar re 72/100.
trebui să prezinte Consiliului a fost salutat cu căldură de gio Segre, membru al C.C., \ menea cantitate este infi- \ cordul olimpic al norvegianu
un raport, pînă la sfîrşitul lu către tovarăşii Giancarlo Pa- şeful secţiei externe a C.C. Referitor la acordul anglo-rhodesian i mă, echivalînd cu a mia i lui Anton Maier de 7’ 22" 40/ Tot pe muntele Teine şi-au
100.
nii iulie, în legătură cu apli jet ta, membru al Direcţiunii al P.C.I., şi Rodolfo Mechini. i parte din cea existentă în disputat primele două manşe
concurentele probei de săniu
Clasament: 1. Ard Schenk
carea acestei rezoluţii. ţ atmosfera planetei noastre. (Olanda) — 7'23" 61/100; 2. ţe. Confirmînd pronosticurile,
Semnarea planului de colaborare Declaraţia preşedintelui } 7971—an funest Roar Gronvold (Norvegia) — reprezentantele R.D. Germane
7* 28" 18/100 ; 3. Sten Stensen
au ocupat primele trei locuri
Comunicatul comun l pentru a u f o m - (Norvegia) — 7'33" 39/100. în ordine: 1. Anna Maria Mul-
Trambulina de 70 m de la
culturală şi ştiinţifică Consiliului National African llştii francezi Miyanomori a găzduit con ler — r 30" ; 2. Ute Ruhrold
Margit
— 1' 30" 18/100; 3.
în urma convorbirilor t 1971 a fost pentru auto- 1 cursul de sărituri pentru com Schumann — V 30" 33/100.
Concursul de patinaj artis
Liderul Consiliului National
an }
SALISBURY 4 (Agerpres). —
' mobiliştii francezi un
sovleto-americane dintre România şi U.R.S.S. Abel Muzorewa, preşedintele African s-a declarat nemul S funest. In urma accidente- ) binata nordică. Cel mai bun tic a debutat pe patinoarul de
rezultat l-a obţinut japonezul
MOSCOVA 4. — Corespon de creaţie, instituţii teatrale, Consiliului Naţional African — ţumit pentru faptul că mem lor rutiere, au murit 16 000 î Hideki Nakano (în vîrstă de la Mikaho cu desfăşurarea pri
ISALT- dentul Agerpres, Laurentiu Du- participarea reciprocă la ma organizaţie care se opune ac brii comisiei Pearce s-au de \ de persoane, cu o mie mai i 19 ani), cu un total de 220,5 melor trei figuri obligatorii la
ţă, transmite : La Moscova a nifestările cultural-ştiintifice ceptării acordului încheiat în plasat numai în localităţile in i multe decît în anul 1970, J puncte. El a realizat totodată individual feminin. Principala
VIENA 4 (Agerpres). — La fost semnat, la 4 februarie, organizate în cele două ţări. tre Ian Smith şi Marea Brita- dicate de autorităţi. Aceasta i iar 350 000 au fost rănite. \ şi cele mai lungi sărituri : favorită, austriaca Beatrix
yiena a fost dat publicităţii planul de colaborare culturală Se prevede organizarea de nie, a acuzat, în cadrul unei a făcut ca mulţi dintre cei ce ) In perioada 1967—1971, l 82 m şi 81 m. In clasament Schuba, s-a instalat în fruntea
comunicatul cu privire la şi ştiinţifică între Republica numeroase manifestări în conferinţe de presă, guvernul se opun acordului să nu poa ţ numărul cazurilor mortale J urmează finlandezul Rauno clasamentului cu 537,6 puncte.
convorbirile dintre U.R.S.S. Socialistă România şi Uniunea U.R.S.S., cu prilejul împlinirii rasist de la Salisbury că re tă exprima Comisiei dezapro i de pe urma accidentelor de \ Miettinen, cu 210 puncte (79,5 O urmează sportivele ameri
ţi S.U.A. referitoare la li Republicilor Sovietice Socia unui sfert de veac de la pro curge la întregul arsenal de barea, deşi grupuri întregi ale î circulaţie a fost de 73 000, i m şi 77,5 m), sovieticul A- cane Julie Holmes — 481,6
mitarea înarmărilor strate liste pe anii 1972 şi 1973. Pla clamarea României republică, represiuni împotriva populaţi populaţiei africane s-au depla \ iar cel al răniţilor de 1,6 } leksandr Nosov — 201,3 punc puncte şi Janett Lynn — 478,5
gice (S.A.L.T.), care au a nul prevede dezvoltarea cola precum şi în România, cu pri ei africane majoritare. „Guver sat zeci de kilometri pentru milioane, te (79,5 m şi 77,5 m), Ulrich puncte, canadiana Karen
vut loc între 15 noiembrie borării în domeniile ştiinţei şi lejul împlinirii a 50 de ani de nul şi oamenii săi, a spus Mu a veni, totuşi, în contact cu \ Wehling (R.D. Germană) — Magnussen — 469,3 puncte.-
şi 4 februarie la Viena — învăţămîntului, prin schim la constituirea U.R.S.S. zorewa, recurg în prezent la. comisia Pearce. \ Mormintul marelui ! 200,9 puncte etc. italianca Rita Trapanese —
anunţă agenţia TASS. Comu buri de oameni de ştiinţă, cer Din partea română, planul a manevre extrem de grave şi Agenţia Reuter informează, \ erou troian \ Pe pîrtia de pe muntele 467,1 puncte şi maghiara Zsu-
nicatul arată că, în conforml- cetători, cadre didactice pen fost semnat de Vasile Gllga, explozive de intimidare a a pe de altă parte, că în loca Teine au început întrecerile zsa Almassy — 463,7 puncte.
• late cu înţelegerea dintre tru specializare şi documenta adjunct al ministrului aface- fricanilor pentru a-i determi lităţile Fort Victoria, Bindura j O descoperire arheologică l
guvernele U.R.S.S. şi S.U.A- re. In domeniul culturii şi ar rlior externe, iar din partea şi Bulawayo africanii au re ] de o deosebită importanţă i
din 20 mai 1971, delegaţiile tei vor avea loc schimburi de sovietică — de A.A. Smirnov, na. să revină asupra refuzului fuzat să răspundă testelor co it a fost făcută de cercetăto- î /
au continuat examinarea pro formaţii artistice, expoziţii de adjunct al ministrului aface exprimat şi să spună da". Re- misiei şi au organizat demon I rii Institutului de topogra- l
blemelor referitoare la un artă şi fotografii, vizite reci rilor externe. levînd că peste 250 de persoa straţii cerînd eliberarea lide ) fie antică al Universităţii l SAPTAMINA VIITOARE
(tratat cu privire la limitarea proce ale oamenilor de artă şi ne, care şi-au exprimat opo rilor lor arestaţi. „Ţara noas i din Roma, într-o localitate /
ziţia fată de acordul anglo-
sistemelor defensive de ar cultură. In România se va orga In scurte alocuţiuni, A.A. . situată la circa 30 de kilo- )
me antirachetă şi la un a niza un festival al dramaturgiei Smirnov şi Vasile Gliga au rhodesian, au fost arestate, li tră este Zimbabwe (numele a / metri de capitala Italiei. {
cord provizoriu asupra unor ruse şi sovietice, iar în relevat semnificaţia documen derul african a menţionat că, frican al târli) şi nu Rhode- ' Este vorba de un mic tem - : IA TELEVIZIUNE
măsuri în domeniul limitării U.R.S.S. un festival al teatru tului semnat pentru dezvolta „în prezent, pînă şi participa sia*, se striga din rîndurile \ piu datînd din secolul al )
înarmărilor ofensive strate lui românesc. Vor avea loc, rea continuă a relaţiilor cul rea la. o întrunire a populaţi demonstranţilor, relatează a l IV-lea î.e.n., a cărui ampla- i 6—12 FEBRUARIE
gice. Intr-o serie de proble de asemenea, zile ale filmu turale şi ştiinţifice dintre oâle ei africane implică riscul de genţia Reuter. / sare corespunde cu locul )
a fi arestat*.
me s-a realizat un progres. lui românesc în U.R.S.S.. şl două ţări. 1 unde — potrivit descrierii \ DUMINICA gleză (lecţia întli — relu are);
17.30 Deschiderea em isiunii do
Delegaţiile îşi exprimă ho- ale filmului sovietic în Româ 1 lui Virgiliu — a fost în- i 8,15 G im nastica pentru to ţi; după-am iază; 17,35 O viaţă pen
tărîrea de a continua efor i mormîntat legendarul Enea, ) 8.30 Cravatele roşii; 10,00 Viata tru o idee. Em isiune pentru
copil. Galiieo Galilel (H ); 18,10
turile pentru a ajunge la o nia. (Planul prevede dezvolta U.R.S.S. î după bătălia cu Turnus, \ satului; 11,10 Sâ înţelegem m u Timp şi anotimp In agricultu
zica. Ciclu de educaţie m uzi
înţelegere. rea colaborării între uniunile IEŞTI DIN fjtRlLi SOCIALISTE y regele Rutulilor. i cala prezentat de dirijorul Lc- ră; 18,40 Muzica. Em isiune de
In oraşul siberian Acinsk l In subsolul templului, ? onard Bernstcin. Compozitorul actualitate m uzicală ; 19,10 Tra
a început construirea unei J arheologii au descoperit un » Aaron Copland; 12,00 De strajft gerea Pronocxprcs ; 19,20 1001
do seri. Povestiri cu ursuleţi;
patriei; 12,30 Em isiune în lim
Pupa realinierea monetara din decembrie 1971 R. P. POLONA vor fi construite 31 de na mari rafinării, care va pro ) mor mint, datînd din seco- \ ba m aghiari; 14,00 Sport. „Aşa 19.30 Telejurnal; 20,00 Pasteluri
duce benzină cu cifră octa
a fost ia Cliarlotte“ — filmul
în alb (Versuri); 20,15 Tele-ci-
ve, urmînd ca volumul pro nică ridicată, motorină şi pe ^ Iul al Vll-lea î.e.n., în care i finalei „Cupei Davis" la tenis ncm ateca. Nu-i pace sub m ă
Constructorii de nave de ducţiei globale să depăşeas trol lampant pe baza ţiţeiu i se află vase, diverse instru- * de cim p — ediţia 1071. Schiul slini; 22,00 Dinamica societăţii
rom âneşti; 22,30 24 de ore.
pe Înţelesul tuturor (em isiunea
J mente de bronz şi fier, pre- \
O nouă criză a dolarului la şantierul „V. I. Lenin" din că cu 20 la sută pe cel de lui extras din zăcămintele \ cum şi un „liţuusm — scep- ( a IV -a); 16,00 Postm erldian;
Gdansk au sărbătorit produ
17,10 Film serial pentru tineret:
cerea, în anii puterii popu anul trecut. Siberiei occidentale. i tru împodobit cu augur i, ! Planeta Giganţilor; 18,00 Chi JOI
tare patriei. Concurs
coral in-
PARIS 4 (Agerpres). — Po ţiilor liniştitoare ale diverse lare, a peste 600 de nave, R. P. UNGARA Specialiştii sovietici apre I semnul puterii politice şi ) terjudeţean. Participă Corul dc 9.00 Deschiderea em isiunii de
trivit relatărilor agenţiilor oc lor oficialităţi naţionale din cu o capacitate de 3 milioa ciază că această regiune are \ religioase. i cam eră al Casei de cultură din dim ineaţă. Telex; 9,05 Mica pa
radă a şlagărelor. Em isiune do
Arad, Corul „Hilaria" al Casei
cidentale de presă, aurul a ţările occidentale sau ale ex ne tone. In oraşul Pecs, din sudul mari perspective ca zonă pe ( Potrivit arheologilor, con- 1 de cultură din Oradea, Corul băr m uzică uşoară realizată dc T e
continuat şi joi să fie cotat la perţilor O.E.C.D. De altfel, de Şantierul naval din Gdansk R. P. Ungare, se află în faza troliferă. In 1975, în urma / structorii templului apreci- » bătesc „Armonia" al Sindicate leviziunea din Bratislava (relu
preturi ridicate, ajungînd, la la ultima reuniune a exper a cunoscut în ultimii 20 de finală de construcţie comple valorificării intensive a re î au că mormîntul conţinea \ lor din Brăila, Corul Casei de are); 9,30 Dinam ica societăţii
umană in
Condiţia
rom âneşti.
Încheierea activităţii burselor, ţilor occidentali din ţările ani o dezvoltare continuă. xul de clădiri al noului Insti surselor siberiene, din aceas ţ rămăşiţele pământeşti ale i cultură din Brăila; 19,15 P ubli socialism (reluare); 10,00 Curs
citate; 19,20 1001 do seri. P o
Ia nivelul de 48,75 dolari un O.E.CD., în cercurile finan Dacă pentru primul milion tut politehnic. Institutul va tă regiune se vor extrage i marelui erou troian, imor- / vestiri cu ursuleţi; 19,30 T ele de limba onglezâ. (Lecţia a
1 talizat de Virgiliu în Ene- \
cia. Pe de altă parte, deşi pe ciare internaţionale s-au reţi de tone capacitate a fost ne avea 12 facultăţi, dotate cu 125 milioane tone ţiţei. ^ ida. Se ştie că romanii nu- i jurnal; 20,00 Reportajul săptă- 2-a) ; 10,30 T ele-cincm atcca :
Nu-i pace sub m ăslini (relua
unele pieţe dolarul a reuşit să nut, în special, previziunile voie de 11 ani, pentru cele 40 de săli de prelegeri şi cu Pentru a valorifica zăcă m fnii: a 6-a zăpadă. Reportaj re); 12,15 Telejurnal; 15,30 Lec
pe şantierul Hidrocentralei de
se redreseze într-o mică mă potrivit cărora balanţa ameri lalte două milioane luate la 40 de laboratoare. In acelaşi mintele din Siberia, In cursul 1 treau o adevărată venera- } la Lotru; 20,20 Film artistic: ţii TV pentru lucrătorii din a-
) ţie pentru Enea, pe care îl )
sură datorită cumpărărilor ma cană de plăţi nu va putea fi un loc perioada respectivă oraş se construieşte un lo actualului cincinal se vor ) considerau că se află la ori- ( Brutarul din Valorquc, cu Fcr- griculturâ. Creşterea ovinelor
pentru producţia de carne şi
n and el ; 22,00 Varietăţi la post-
sive, efectuate de unele bănci reechilibrată înainte de mijlo s-a scurtat la 10 ani. In 1972, cal destinat viitoarei facul construi două mari comple i ginea regilor cetătii eter- i restant; 22,40 Telejurnal; 22,50 de lină; 16,30 — 17,00 Curs de
naţionale vest-europene, la Pa cul lui 1973. la şantierul naval din Gdansk tăţi de medicină. xe petrochimice. ne. Dum inică sportivă. lim ba germ ană (lecţia întli —
reluare) ; 17,30 D eschiderea em i
ris nivelul său a rămas tot siunii de după-am iază; 17,35 E
atît de scăzut ca şi miercuri, LUNI m isiune in lim ba m aghiară;
iar la Tokio, yenul a atins, în 18.35 Confruntări; 18,55 Melodii
noi, voci tinere; 19,10 Publici
15,30 Lecţii TV pentru lucră
comparaţie cu dolarul, cea mai ARGENTINA Măsuri pentru revenirea torii din agricultură. Lucrările tate; 19,20 1001 dc seri. P oves
înaltă valoare a sa, după ho- NAŢIUNILE UNITE. de îngrijire a viţei de vie; 16,30 tiri cu ursuleţi; 19,30 Telejur
tărîrea de realiniere moneta la un sistem instituţional La New York s-au în — 17,00 Curs de limba rusă. nal; 20,00 Reflector; 20,15 Tine
rii despre ci în şişi; 21,io Pagini
(Lecţia întîi — relu are); 17,30
ră din decembrie 1971. cheiat lucrările cele de-a D eschiderea em isiunii; 17,35 dc umor. Retrospectivă Walt
In legătură cu noua criză 13-a sesiuni a Consiliu Recom andări din program ul D isney. Alte aventuri cu Mic-
a dolarului, agenţia Franco BUENOS AIRES 4 (Ager că In următoarele luni va fi lui de administraţie al serii; 17,40 La volan — em isi kcy Mouse, Douald răţoiul şi
Panoram ic
ciinclc Pluto; 22,00
Presse observa, intr-un comen pres). — Preşedintele Argenti constituit „un guvern consti Programului Naţiunilor ale a dat publicităţii o de agricultură şi alte ramuri de une pentru conducătorii auto; ştiinţific; 22,30 24 dc orc.
18,00 Căminul; 18,40 Scena. E
tariu, că „pe pieţele aurului nei, generalul Alejandro La- tuţional de tranziţie", urmînd unite pentru Dezvoltare claraţie prin care protestează producţie. Deşi aportul aces m isiune dc actualitate şi critică
teatrală; 10,10 Noutăţi cultural-
şi schimburilor monetare, fe nusse, a declarat, după mai ca după alegerile generale, sta (P.N.U.D.), în cadrul împotriva persecutării de tora la dezvoltarea economi artistice; 19,20 1001 de seri: Po VINERI
bra creşte do la o >zi la alta, multe întîlniri consecutive cu bilite pentru anul viitor, să căreia au fost aprobate către autorităţile portughe că a Franţei este conside vestiri cu ursuleţi; 19,30 T ele 9.00 Deschiderea om isiunii dc
ca şl cum acordul monetar de liderii celor trei arme, că gu se instaleze un guvern civil. proiectele de asistenţă ze a unui mare număr de rabil, subliniază declaraţia, jurnal; 20,00 Reflector; 20,15 Tea dim ineaţă. Telex; 9,05 B ibliote
după
tru foileton. M uşatinii,
la 18 decembrie 1971 nu ar fi vernul său este hotărît să ia Reafirmînd măsurile iniţiate tehnică pentru ţările conducători sindicali din a condiţiile de muncă şi de trilogia lui Barbu Ştefăncscu- ca pentru toţi; 9,40 M elodii noi,
fost încheiat". Relatînd despre toate măsurile pentru reve în vederea unei ,,reconcilieri în curs de dezvoltare ceastă ţară. In context, se locuit sînt din ce în ce mai Delavrancea. Episodul I — cîn - voci tinere; 9,55 Publicitate;
10.00 Curs de lim ba germană.
cursurile alarmante ale auru nirea la un sistem instituţional politice" în ţară, Lanusse a în anul 1972. Din totalul arată că unul dintre cei mai precare, muncitorii străini tccul fetelor; 21,25 Steaua fără (Lecţia a 2-a); 10,30 Film seri
lui şi dolarului, A.F.P. scria că, şi că se va opune oricăror declarat că mişcarea peronistă de 105 proiecte de a cunoscuţi conducători ai fiind lipsiţi de cele mai e nume. Em isiune-concurs pentru al: Scbastian şi secretul epave]
tineri interpreţi de muzică u
tentative de întrerupere a a- sistenţă, 22 sînt în A sindicatului funcţionarilor (reluare). Episodul „Dacă Jo-
în acest fel, temerile în legă trebuie să fie acceptată ca un lementare drepturi, inclusiv şoară; 22,30 24 de ore; 22,45 nathaji ar fi vorbit) ; 10,55 Fo
cestul proces, informează a- frica, 25 în Asia şl Ex bancari, Daniel Cabriato, se cele sindicale. Contraste in lumea capitalului.
tură cu viitorul dolarului se gentiile Associated Press şl factor important în viaţa po tremul Orient, 24 în află întemniţat, urmînd să tografia. Film docum entar rea
lizat de Televiziunea sovietică;
agravează, în pofida declara France Presse. El a menţionat litică argentiniană. Europa şi Orientul A fie judecat sub falsa învinui WASHINGTON. — Comi MARŢI 11,15 Desene anim ate; 11,30 P a
propiat. şi 34 în Ameri re de „încălcare a ordinii tetul pentru căi şi mijloace 9.00 Deschiderea em isiunii de noram ic ştiinţific (reluare) î
12.00 Telejurnal; 15,30 T ele-şcoa-
ca Latină. întregul pro publice", într-o nouă încer al Camerei Reprezentanţilor dimineaţă. Telex; 9,05 Tclc- lâ. Filozofia m arxistă şl lum ea
care a regimului portughez a Congresului S.U.A. a .vo şcoalâ. Insectele. Digestia. Ele contem porană. Contribuţia P.C.R.
gram totalizează 302 m ente de geom etrie (li). Re la dezvoltarea creatoare a gln-
de a înăbuşi acţiunile oame tat, în unanimitate, o rezo dirii m arxiste. D epresiuni in
milioane dolari. laţii trigonom etrice; 10,00 Curs
nilor muncii împotriva poli luţie cerînd ca limita supe de limba rusă (Lecţia a 2-a) • tracarpatice; 17,30 Deschiderea
Sesiunea a ales, de ticii social-economice a gu rioară a datoriei publice a 10.30 Roman foileton: Patru em isiunii de după-am iază; 17,35
asemenea, pe Rudph vernului. Administraţiei federale, pe tanchişti şi un ciinc (I). Film Prietenii lui A şchiuţă; 18,00
Flori de sticlă; 18,20 Arta plas
televiziunea
dc
serial
produs
Peterson în funcţia de viitorul an fiscal, să nu de poloneză; 12,05 Telejurnal; 16,30 tică. Medalion Octav Bâncllă:
18.35 Stop-cadru; 19,00 Să cu
PARIS. — Cele două mari păşească 20 miliarde dolari. 17,00 Curs dc limba franceză
director al P.N.U.D. (Lecţia Iutii reluare); 17,30 D es noaştem legile; 19, io Tragerea
organizaţii sindicale ale oa Aceasta echivalează cu o sim chiderea em isiunii de după-a Loto; 19,20 1001 de seri. P oves
menilor muncii francezi ţitoare scădere a limitei pre miază; 17,35 Steaua polară. Ca tiri cu ursuleţi; 19,30 Telejur
BERLINUL OCCIDENTAL. (C.G.T. şi F.C.G.T.) au dat văzute de Administraţie, caro binet de orientare şcolară şi nal; 20,00 Cronica politică in
— Preşedintele Partidului publicităţii o declaraţie co este de 48 miliarde dolari — profesională. Em isiunea prczln- ternă de Eugen Mândrie; 20,10
I-ilm artistic: La Fayctte; 21,45
tă m eseria dc lam inator; 18,05
Socialist Unit din Berlinul relevă agenţia UPI. Potrivit Micii m eşteri mari; 18,35 [Muzi Ancheta TV. Arta, hrană a su
fletului; 22,30 24 de ore; 23,15
occidental, Gerhard Dane- mună asupra situaţiei mun rezoluţiei, care urmează să că populară cu Dumitru Mar Din ţările socialiste.
lius, a prezentat, la plenara citorilor străini care lucrea fie supusă votului Camerei gine şi Ştcfania Stere; 18,50
, î* Virtuozi ai baletului sovietic:
:j.W* 'X r conducerii partidului, un ra ză în Franţa. Documentul Nina Kondracikova, Ecaterinâ SlMBATA
&•>>>:< Reprezentanţilor săptămînă
port cu privire la situaţia menţionează că la sfîrşitul M axim ova, Marius Licpa, Vla-
din oraş şi la sarcinile P.S.U. viitoare, Administraţia S.U.A. dimir Vasiliov; 19,15 Publicita 9.00 Deschiderea em isiunii de
te; 19.20 1001 de seri. Povestiri
dim ineaţă. Telex; 9,05 Ancheta
li După cum se arată în comu anului trecut se aflau în va fi obligată să revină, în cu ursuleţi; 19,30 Telejurnal; T \ . Arta, hrană a sufletului
nicatul publicat la încheie Franţa 13,2 milioane munci iunie a.c., pentru a-şi justi î?;1® Seară de teatru: Recital (reluare); 9,50 De vorbă cu
......... •*«< Clody Bcrthola în regia lui Li-
y : • ■ - rea plenarei, Danelius a de tori străini din care 1,5 mili fica din nou politica econo viu Ciulei; 21,35 Prim plan: gospodinele; 10,05 Tele-cnciclo-
&.• * < 2 pedia (reluare); 10,50 Pagini do
clarat că interesele popu oane ocupaţi în industrie, Ghcorghe Bogza — preşedintele umor. Retrospectivă Walt D is
laţiei oraşului reclama dez mică. C.A.P. Som eşul din Satu Marc: ney: 11,40 Să cunoaştem legile
#5 ..... ol1!?5 TeleS,ob — R.P. Congo; (reluare); 11,50 Vedete ale m u
voltarea şi apărarea a ceea 22,05 Vedete ale muzicii uşoare- zici uşoare; 12,00 Telejurnal;
ce a fost cucerit prin înche 22.30 24 de ore. 16,25 Deschiderea em isiunii de
ierea acordului cvadripartit după-am iază; 16,30 Em isiune In
asupra Berlinului occidental, MIERCURI limba germ ană; 18,15 Ritm, ti
19,00
Bijuterii
dans;
nereţe,
precum şi a convorbirilor din PANMUNJON. — La Panmunjon a avut loc o nouă reu 9.00 Deschiderea em isiunii de muzicale. Maeştri venetioni din
tre guvernul R.D. Germane şi niune a secretarilor Comisiei militare de armistiţiu în Coreea dimineaţă. Telex; 9,05 Tcleglob: secolul al XVIII-lea în inter
Senatul vest-berlinez. El s-a — anunţă agenţia ACTC. In cadrul acestei reuniuni, repre R.P. Congo (reluare); 9,25 Prim pretarea orchestrei de cam eră
„Bucureşti»,
dirijor şi solist
pronunţat pentru instaurarea zentantul R.P.D. Coreene a prezentat un protest hotărît în plan : Ghcorghe Bogza, preşe Ion V oicu; 19,20 1001 de seri.
dintele C.A.P. Som eşul — Satu
unor relaţii de bună vecină legătură cu continuarea provocărilor comise de militari ame Mare; 9,50 Desen anim at; 10,00 Povestiri cu ursuleţi; 19,30 T e
tate între Berlinul occidental ricani şi de trupele regimului de la Seul în zona demilitari Curs de limba franceză. (Lecţia lejurnal; 20,00 Săptăm înă inter
20,15
naţională;
T elc-enciclope-
10,30 Teatru: Recital
şi R.D.G. zată. El a arătat că în decursul perioadei 2(5 decembrie 1971 a 2-a); Bcrthola; 12,05 Telejur dia; 21,00 Film serial: Invada
Clody
— 30 ianuarie 1972 au fost înregistrate peste 400 de aseme nal; 15,30 Telc-$coală. Difrac torii; 21,50 Telc-divcrtism ent;
PRAGA. — Secretariatul nea acte, încălcîndu-se, astfel, în mod flagrant prevederile ţia luminii. Căile externe dc Dicţionar m uzical-d lstractiv Li
terele U, V; 22,30 T eleju rn al;
Federaţiei Sindicale Mondi acordului de armistiţiu. îm bogăţire a vocabularului; 22,45 Saptăm ina sportivă; 23,00
fotografic : Trafic intens pe bulevardul K alinin Prospekt. 16.30 — 17,00 Curs dc limba en
Scară de romanţe.
_______________—
Redacţia si administraţia zlarnlnii Ceva, str. D. Petru Groza nr. 35, Telefoane nr. 123 17 jl 1 15 88. — Tiparul t întreprinderea poligrafică Deva.