Page 23 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 23
— hw»_mb. rx»M!r«n f Jfg.
’ 70? .V 1uT -.z. ;sWflga&aM3EE»BL7J- 'U.^w r ^r1 »jj-pr*77rţ
CR'JM UL SO CIALISM ULUI @ Nr. 5 312 ® D U M IN IC Ă 6 FEBRUARIE 1972 3
CASTELUL IE IA HUNEDOARA, Verificaţi-vă perspicacitatea! Spectacole
Scenele aşezăm intelor culturale
CTITORIE A COMISIILOR CE REPREZINTĂ FOTOGRAFIA ? vărată afluenţă de spectacole.
de la oraşe şl sate cunosc o ade
In num eroase localităţi ale Ju
deţului, orchestra de muzică
populară a Filarm onicii din Arad-
Alături de alte cetiţi me 144(1, term inata In 1452. Se prezintă, în aceste zile, un bogat
dievale, Deva, Şohnuş, Bran, construieşte acum aripa apu spectacol de muzică populară.
Rîşnov, cetatea Hunedoarei a seană, cu cele două mari săli Pe scenele căm inelor culturale
jucat în tot timpul «ocletltll de festivităţi şl capela caste din com unele Judeţului. Teatrul
feudale, dar mal alet în seco lului. Aceste lucrări, făcute de estradă din Deva efectuează
lele XIII-XV, un deosebit rol prin sacrificarea în bună par turneul cu spectacolul „non stop"
militar. Primele dovezi despre te a sistemului de apărare a „Veselie la concert", o nouft pre
existenta unu! castru militar cetăţii, transformă edificiul mieră pregătită special pentru
la Hunedoara datează din Întî-o clădire înrudită cu ce sate.
secolul al Xllî-lea. Ceta lebrele castele d® pe Valea Teatrul de stat „Valea Jiului"
tea este construită în scopul Lolrei, reflectînd — cu toată îşi continuă Itinerarul hunedo-
asigurării drumului comercial profllatura gotică a clădirii — rean cu piesa „...Eseu", de Tudor
ce ducea din Valea Mureşului în mare măsură spiritul Re M uşatesca. Şl o surpriză: noua
spre sud, cît şl pentru men naşterii, al concepţiei noi de premieră a colectivului din P e
ţinerea ordinii, strîngerea dij spre viaţă, care se manifestă troşani : piesa „Clnd revolverele
melor etc. In anul 1409 ceta prin caracterul somptuos al tac", de Tudor Negolţâ.
tea şi domeniul Hunedoara sălilor mari, cît şi prin legă Peisajul artistic al Judeţului e
sînt donate de către Slgls- tura sălii dietei cu peisajul com pletat în aceste zile şl de a-
mund de Luxemburg cneazu exterior prin Intermediul ce paiiţllle form aţiilor artistica de
lui român Voicu şi fraţilor săi. lebrelor burdufuri ce se des amatori ale caselor de cultură
Radu şi Mogoş. chid spre Valea Zlaştiului. din Haţeg, Orâştle, Brad, H une
Sporirea pericolului turcesc După moartea lui Iancu d® doara cu spectacole de muzică
determină măsuri suplimentare Hunedoara (1456), fiul său, populară — orchestră, solişti,
de realizare a unor fortificaţii Matei Corvln, ridică aripa de dansuri — şl, pentru copil, cu
spectacolul de păpuşi „Ursul pă
noi sau de întărire a celor nord a castelului cu frumoa călit de vulpe" al colectivului
vechi. In eforturile militare ale sele logii construite în stilul hunedorean.
lui Iancu de Hunedoara — fiul Renaşterii. Complexul edifică
lui Voicu — de a stăvili pu rilor din epoca Corvlneştllor
terea turcească se înscriu şi formează nu numai nucleul C R O N IC A FILMULUI
lucrările de fortificaţii execu principal al acestui minunat
tate la cetatea de la Hunedoa monument, ci şl partea cea
ra. Iancu construieşte, în locul mai bogată în elemente de ar Noutăti editoriale
vechii cetăti, o altă incintă, cu hitectură. U L“
puternice ziduri de apărare, Palatul, cu Importanta sală Numărul seriei de mono se adresează deopotrivă ca „S A L T
flancată de patru turnuri cir a cavalerilor şi a dietei, dar grafii profesionale apărute în drelor didactice şl părinţilor.
culare în punctele cele mai mai ales capela cu valoroase Editura didactică şl pedago Editura „Eminescu” a lan
periclitate. Pe latura de sud, le elemente decorative —■ gică s-a completat, ajungînd sat un set de volume de Filmul regizorului Christlan şansele mizanscenei este con
cea mai expusă atacului ina portaluri, steme, coloane, ner în aceste zile la zece. Ace poezii ale clasicilor literatu de Ghalonge este, în primul ştientă, ldentificîndu-se cu un
mic, a ridicat un donjon ma- vuri lucrate în piatră cu mul eaşi editură vine în ajutorul rii noastre, Indispensabile în rînd, o operă matură, care a credo estetic formulat cu cu
sm* şi cunoscuta galerie Ne- tă artă de meşterii locali şl •(şujui op seao ruţuad ţjţţgjq p u n eppiuH rp ! slujitorilor catedrei cu lucra- biblioteca oricărui cititor» cuză categoric contrastele ce vintele Justiţiei : „Jur că voi
boisa, care face legătura cu străini — sînt cele mal valo 1 rea lui Alexandru Ghitera, O. Goga, G. Coşbuc, G. To- caracterizează lumea capitalu spune adevărul şi numai ade
cetatea. Această primă etapă roase exemple de sculptură Foto! V. ONOIU „Tematica orelor de dlrlgen- pîrceanu, Şt. O. Iosif, D. Bo- lui. Migraţia populaţiei por vărul I* Acest unic scop că
a lucrărilor transformă caste decorativă gotică ale castelu ţle din liceele de cultură llntineanu ş.a. Editura „Ml- tugheze peste PIrInel este o lăuzeşte întregul fir al filmu
lul într-o formidabilă cetate lui. generală” — preţios îndru nerva" reeditează volumul realitate ce nu poate fl ascun lui către un final lipsit de e
de apărare, de proporţii întin Marile lucrări de restaurare Sfaturi de sezon mar în alegerea adecvată a de povestiri al Iul Barbu Şte- să. Zilnic, gările pariziene în chivoc, înzestrat cu valenţele
se, realizată după cerinţele Începute din grija statului nos conţinutului acestor ore, în fănescu Delavrancea, „Sultă ghit grupuri de oameni dispe moralei.
tehnicii militare contemporane tru în 1956 — cu ocazia îm pregătirea lor. nica". raţi care şi-au părăsit ţara —
°lul. Dar Iancu de Hunedoara plinirii a 500 de ani de la pentru automobilişti O sensibilă pătrundere în Un pătrunzător destin al clandestin — în speranţa de Gnristlan de Ghalonge are,
este în acelaşi timp şi adeptul moartea lui Iancu de Huife- universul complex şl contra pasiunii proiectează Nicolae a-şi făuri o viaţă mai puţin fără-ndoialâ, vocaţia cinemato
grafului social, cere nu admi
luptei în cîmp deschis şi al doara — şl terminate în 1968, dictoriu al adolescenţei, al Balotă în volumul-eseu „De sumbră decît cea de care
războiului în mişcare. In acest pun în valoarea pe care o O In cazul în care genera golirea Instalaţiei peste noap dificilelor probleme de edu spre pasiuni", apărut în edi au parte pe plaiurile natale. te nici un compromis în sco
sens extinde pe scară largă reclamă această construcţie, u torul de curent continuu (di te. Completarea cantităţii de caţie, te întîmpină răsfoind tura „Albatros”. Editura „Da Fiecare portughez care trece pul poetizării, care descoperă
folosirea armelor de foc şi nul din cele mal de seamă namul) nu mai funcţionează lichid se face numai cil unul cartea „Din carnetul unui cia” lansează, alături de vo pe ascuns munţii pitoreşti es metafora în chiar termenii
chiar a artileriei. monumente de arhitectură ci din cauza unor defecţiuni me de aceeaşi calitate. In cel mai lumele I-II ale „Operelor" te egal cu o dramă, avîndu-şi genetici al acesteia. Destinul
Treptat pericolul otoman este vilă ale poporului român. canice sau electrice, acesta rău caz vom folosi apă disti director de liceu”, a Zinei lui Ion Vinea, tomul unui finalul dinainte formulat: lui Antonio poartă notele ge
îndepărtat de la fruntariile ţă se deconectează din circuitul lată tlnînd cont de faptul că Sîrbu. îndemn la înţelegere debutant promiţător — poe pierderea tuturor speranţelor, neralului, acest destin însem-
rii. Drept urmare, Iancu de Prof. IOACHIM LAZAR electric, putîndu-se folosi cu amestecul diferitelor compozi şl răbdare, Ja dragoste şi tul clujean Ion Mircea — dizolvarea totală, depersonali nînd suferinţa milioanelor de
Hunedoara începe o nouă e director al Muzeului rentul furnizat de bateria de ţii poate provoca precipitarea pasiune în educaţie, cartea „Istm". zarea în bldonville-urlle care oameni.
tapă de lucrări în jurul anului t,Castelu1 Corvineştilor” acumulatoare. De menţionat lor sau înfundarea Instalaţiei. O calitate esenţială a „Sal
că aceasta nu poate fl folosi Lichidul antlgel trebuie schim împînzesc „pămîntul făgă tului" eate claritatea, tonul di
tă decît pe o distanţă de 100 bat după cel mult doi ani de duinţei*. rect, comunicativitatea extra
km, ziua, Iar noaptea, deoa folosire. Golirea instalaţiei este Subiectul peliculei este grav ordinară. Limpezimea mesaju
rece intervin consumatori de urmată de spălarea acesteia cu Pentru melomani şl dureros, tratat cu o sobrie lui nu lasă nici o clipă un iz
P S E U D O N I M U L . . : energie suplimentari — faruri, multă apă. La umplere se vor tate pronunţată. S-ar putea didactic, ci rămîne o virtute
lanterne, ştergătoare de par evita dopurile de aer, pornin- spune că avem de-a face cu incontestabilă, constatarea fi
„Fiul Pepelei, cel isteţ ca un Din acest manuscris se briz — se poate utiliza numai du-se motorul timp de o ju Zilele acestea, magazinele de specialitate din judeţ pre un film cin£-verlt£, care in ind în acelaşi timp şi sentin
proverb*, cunoscut în istoria poate vedea cum dascălul An pe aproximativ 40-50 km. mătate de oră, iar dacă nive zintă iubitorilor de muzică discuri, cuprinzînd piese ale unor vestighează într-o manieră re ţa.
literaturii noastre sub numele tonie îşi formează pseudoni ® Trebuie avut In vedere lul lichidului scade, se com interpreţi îndrăgiţi. Pentru iubitorii muzicii de operă, discul portericească răul social. Ca Faptele prezentate de de
de Anton Pann, este de fapt mul. Din Antonie Pantoleon ca în instalaţia de ungere să pletează cu o nouă cantitate. „Traviata", de Verdi, reprezintă o plăcută întîlnire cu opera mera adoptă formula anali Chalonge nu mai necesită co
un pseudonim. Datorită unor Petroveanu, cum se Iscăleşte folosim uleiurile cu o vîscozi- ® împotriva corodării părţi ce răscoleşte de mult timp sufletele. tică, propunîndu-şl descrie mentariul literaturizat. Ele
dedicaţii nu tocmai duhovni în unele locuri, urmează doar late mai scăzută, mai fluide, lor inferioare ale automobilu Amatorii ritmurilor vesele şi duioase ale melosului popu rea anatomiei structurii socia vorbesc de la sine, colportînd
ceşti scrise pe adresa unor că Antonie Pantoleon, apoi, şter- de iarnă. lui — atunci cînd din cauza lar îşi găsesc cîţiva din interpreţii preferaţi pe discuri de cu le, în care demnitatea celui sensuri sociale adînci.
lugăriţe de la mănăstirea glnd silabele „toleon", scoate ® Prezenţa în instalaţia de zăpezii sau a poleiului drumu rînd înregistrate : Lucreţla Ciobanii, Maria Cornescu, Nelu Bă- înhămat la munci grele nu mai Cît despre titlul filmului, a
„Dintr-un lemn", Anton Pann la lumin^ pe Antonie Pan. In răcire a lichidului nntigel este rile au fost presărate cu sare lăşoiu, Gheorghe Mureşan. există, în care atotputernicul cesta concentrează tema fun
este nevoit să fugă la Sibiu. prima sa * tipăritură din 1830 — se recomandă acoperirea Muzica uşoară aduce, alăluri de un disc comun de „Mu profit a] patronilor anihilează damentală : saltul peste (Pirinei
Caietul cu pricina cade în apare sub numele de Anton absolut necesară cînd auto lor cu lin strat protector zică uşoară românească” , două portrete melodice distincte : nădejdile exploataţilor. Ceea nu este, de fapt, un salt so
mîna episcopului de Rîmnic, Pan, deci cu un singur „n“, mobilele sînt parcate în aer anticoroziv. Aura Urziceanu şl Gică Petrescu. Szabo Edith, Zeitz Gabriela ce este mal interesant în ca cial, ci doar unul pur fizic, re-
Ghenadic Enăceanul, şi de aici urmlnd ca în ceilalţi ani să-şi liber, evltîndu-se în acest fel O. CIOBANII şi Fogarassy Gyorgyi, reuniţi în acelaşi disc, vor împlini aş prezentînd trecerea dlntr-un
ia... Biblioteca Academiei adauge încă un „n" final. teptările iubitorilor de muzică uşoară maghiară. zul „Saltului" e că noţiunea Infern în altul.
R.S.R. Deci, Anton Pann. de „regie" nu există. Dar re
„ L u d w i g “ CINEMA* RADIO • T E L E V IZ IU N E * nunţarea Iul de Chalonge la AL. COVACI
Luchino ViscontI a început — a declarat regizorul italian
Ia Bad Ischl (R.F.G.), primul — voi fi credincios numeroa DEVA: Salini („Patria*4); Dra nor; 18,00 Orchestra de muzică întreprinderea de
tur de manivelă la noul său selor teme pe care le-am dez goste la zero grado („Arta") ; populară a RadlotelcvizlunJl;
SIMERIA : îngerii negri — seri
film — „Ludwig", inspirat bătut de-a lungul filmelor me ile I-II („Mureşul") ; HUNEDOA 18.30 Gala m arilor interpreţi de
operă: Vlrginia Zeani şi Borls
din viaţa lui Ludovic al II-len le cum ar fi cea a transfor RA: Castanele sînt bune („Si- Cristoff; 19,00 Album de rom an industrie locală Deva
de Bavaria. „Am avut ocazia mării unei societăţi sau dez derurgistul"); Preţul puterii ţe cu Dorina Drftghici şl Con
(„Constructorul"); Cermen („Ar
să vizitez castelele construite agregarea unei familii. In ta"); CALAN: Asediul („11 Iu stantin D um ilrescu; 19,15 Tea
tru scurt. Un om sim patic, de
de Ludovic al II-lea de Ba funcţie de aceste teme mi-am nie"); TELIUC: Zestrea dom ni Gh. Panco şl A. Bursan; 20,00 STR. DR. PETRU GROZA, NR. 20
(„M inerul");
GHE-
varia şi am rămas fascinat. ales momentele cele mai sem ţei Ralu Serata („Minerul") ; Buletin de ştiri; 20,05 Revista
literară radio; 20,35 Johnny Hal-
LAR :
Avea o capacitate extraordi nificative ale vieţii Iui Lud PETROŞANI : N-am cintat lyday şi succesele sale; 20,45 AN UNŢĂ C O N C U R S PENTRU OCUPAREA
nară de a trăi In afara reali wig al II-lea". niciodată pentru tata („7 Două capricii pentru orchestră URMĂTOARELOR POSTURI :
tăţii şi a fost un mare pro „Ludwig" va fi o coproduc N oiem brie"); Post restant („Re de Theodor Rogalskl; Concertul
LUPENI: Ollver —
publica");
tector al artiştilor*' a declarat ţie Italo-franco-vest-germană, seriile I-II („Cultural"); Serbă In Mi m ajor pentru chitară şl • contabil şef
de
orchestră
Bocchcrlnl-Cassa-
în cadrul unei conferinţe de iar suma destinată realizării rile galante („Muncitoresc"); do (solist Andres S egovla); 21,16 ® şef de serviciu energo-m ecanie
presă Visconti despre eroul Iui depăşeşte 2 milioane do IO N EA : Săptâm ina nebunilor Opera „Werther" de M assenet
de
(fragm ente); 21,40 Studioul
(„Minerul"); ANINOASA:
S e
noului său film. Scenariul, lari. Pe genericul noului film cretul din Santa Vitlorla („Mun poezie; 22,00 Dansul notelor; • şef de serviciu tehnic
scris de Visconti în colabora al lui Visconti vor figura nu citoresc" ); PAROŞF.NI: Intilni- 22.30 Recitalul pianistului Valen ® şef de serviciu producţie
re cu Enrico Medioll, II pre me prestigioase ale cinemato re la vechea m oschee („Ener tin Gheorghlu; 23,00 Buletin de Condiţiile de studii şi stagiu conform Legii
ştiri; 23,05 Rapsodia I de Mar
gia"); PETRILA: 100 de dolari
zintă pe Ludwig de la urcarea grafiei mondiale: Romy Schnei- pentru şerif („Muncitoresc") ; ţian Negrea şi Rapsodia a ii-a nr. 12/1971.
REPUBLICA ARABA EGIPT. — In partea de vest a deşertu sa pe tron, la 19 ani, şi pînă der, Silvana Mangano, Helmut VULCAN: Tlck... Tick... Tick... de Paul C onstantincscu; 23,30 Cererile de înscriere se vor depune la biroul
(„Muncitoresc") ;
URICANI :
lui, In oazele din Valea Nouft, trftlesc mal mulţi locuitori care la moartea sa. „In filmul meu Berger, John Mulder Brown. Moartea filatolistuiul („7 N o Cinci cîntece pentru tenor, o
boi, violă şi plan şl „Pavana
au depAşlt vlrsta de 100 de ani. iem brie"); BARBATENI: Soa şl Chacona" de Henry Purecii; personal pînă la data de 10 februarie 1972.
In fotografie: Nassan — în virată de 130 de ani.
rele alb ai pustiului („6 Au 23,51 Orchestra Ion Calislrache; DATA ŢINERII C O N C U R S U LU I SE VA C O
gust") ; OltAŞTIE : Aeroportul 0,10 Muzică de cameră de Bce-
— 8or 111 e I-II („Patria"); Ele thoven; 0,55-1,00 Buletin de M U N IC A DIRECT CANDIDAŢILO R.
fantul Slowly („Flacăra"); ştiri. (53)
GEOAGIU-BAI: Dă-i înainte
Enigm© crucişătorului „HAN" (ii) cow boy; HAŢEG: Aripi negre
(„Popular"); BRAD: Slmon Bo-
Jivar („Steaua roşie"); GURA-
BARZA: Facerea lum ii („Mine DUMINICA 6 FEBRUARIE
rul); ILIA: Afacerea Protar 8,15 Gim nastica pentru toţi;
(„Lumina**).
8.30 Cravatele roşii;
Persoanele care se aflau în Raportul anchetei americane au fost lansate (Intenţionat de anume trebuia ascuns In a 10.00 Viaţa satului; Oficiul farmaceutic
11.10 SA înţelegem m uzica;
portul Havana în dimineaţa a fost dat publicităţii la 21 spanioli, preşedintele a acuzat cest fel ? PROGRAMUL I: 6,00 Buletin 12.00 De strajă patriei;
S-a mai întîmplat un lucru
zilei de 15 februarie 1898 au martie şl afirma că „Man" a totuşi Spania, declarînd că ciudat : în anul 1910 au înce de ştiri; 6,05 Concertul dim ine 12.30 Em isiune în limba m a
ghiară;
ţii; 7,00 Radiojurnal; 7,45 A van
fost martorele puternicei ex sărit în aer din cauza explo accidentul s-a produs în ape prem ieră cotidiană; 8,00 Sum a 14.00 Sport. „Aşa a fost la interjudeţean
plozii care s-a produs la pro ziei unei mine sau a unei tor le el teritoriale, astfel că ea put lucrările de ridicare a cru rul presei; 8,08 Ilustrate m uzi Charlotte" — film ul fina
ra crucişătorului american pile. Deşi în raport nu se a- poartă întreaga răspundere. cişătorului „Man" la suprafa cale; îl,00 Ora satului; 10,00 Ra- lei „Cupei Davls" la tenis
1971;
clmp — ediţia
de
Uiomagazinul fem eilor; 10,30 P a
„Man", aflat într-o vizită „de flrma direct vinovăţia cuiva, Au existat însă şi organe de ţă. Lucrarea a fost executată rada cintecului cu Doina Spă Schiul pe Înţelesul tuturor cu sediul în Deva
curtoazie" în Cuba. Imediat ziarele nord-americane au presă care au amintit că în în felul următor: în jurul cor tarii, Katarzyna Sobczyck şi (em isiunea a IV -a);
pului navei a fost
construit
16.00 P ostm erldian;
după explozie, nava a fost în dezlănţuit o violentă campa urmă cu doi ani crucişătorul un baraj circular metalic, din M lchele; 11,00 Buletin de ştiri; 17.10 Film serial pentru tineret:
11,05 Intllnire cu m elodia popu
văluită de un nor de fum ne- american „CIncInnati" a sărit care apa a fost pompată, ast lară şi interpretul preferat; „Planeta giganţilor"; ANGAJEAZĂ URGENT :
gfu şi a început să se scu nie, în urma căreia opinia pu fel că, la un moment dat, 11,50 Cotele apelor Dunării; 12,00 18.00 Clntare patriei — concurs
coral interjudeţean. Parti
funde. Spre locul catastrofei blică americană a început să în aer din cauza autoaprinde- „Man" a rămas ca într-un doc. De toate pentru toţi; 13,00 Ra cipă : Corul de cameră al 9 un contabil şef
diojurnal. Sport; 13,15 Mic re
s-au îndreptat rapid şalupele Marinarii americani au pă cital Gaspar Cassado; 13,30 Noi Casei de cultură din Arad; • un contabil revizor principal
corul „Hll&ria” al Casei de
crucişătorului spaniol „Alphons truns în interior şi s-a produs înregistrări de muzică populară; cultură din Oradea; corul
al XII-lea“f aflat în apropiere. P e urm ele istoriei surpriza... Comisia a stabilit i 14.00 Unda veselă; 14,30 Clntă Casei de cultură din Brăi Condiţiile de pregătire şi stagiu sînt cele pre
Anca Agem olu, Lola Fiore* şi
In ciuda tuturor eforturilor, că explozia s-ar fi produs în Andy W illiams; 15,00 Buletin la; corul „Armonia" al văzute în Legea nr. 12/1971.
sindicatelor din Brăila*
au putut fi salvaţi cîţiva interiorul vasului şi nu s-a de ştiri; 15,05 Concert de m uzi 19,15 Publicitate;
că populară cu Maria Pletra-
marinari americani. Era ora datorat unor cauze exterioare. ru, ion Bogza şl Sile Ungurea- 19.20 1001 de seri — em isiune Condiţiile de salarizare sînt conform H.C M
pentru cei m ici;
9,40 şi cea mal mare parte a considere că, în cel mai bun rii cărbunelui în calele navei, Dar cercetările au fost ime nu; 15,30 Opereta „Prinţul din 19.30 T elejurnal; nr. 2 351/1969.
echipajului se afla încă po caz, ar fi fost vorba de o im incendiu care a determinat o diat oprite, iar materialele au Madrid" de Lopez (fragm ente); 20.00 Reportajul săptăm luil: Informaţii suplimentare se pot obţine la se
vas, unde lua masa de dimi prudenţă a autorităţilor spa explozie în depozitul de mu fost înmormîntate în arhive 16.00 Estrada dum inicală; 17,00 „A şasea zăpadă";
Serial radiofonic pentru tinerii
niţii, aflat, ca şl în cazul cru
artistic:
neaţă. niole. Totuşi, cîteva organe de cişătorului „Man", la prora cu menţiune „Strict secret". ascultători; 19,00 Radiojurnal ; 20.20 Film Valorque". „Brutarul diul întreprinderii din Deva, str. Dr. Petru G ro-
din
rolul
In
Care au fost cauzele explo presă, în ciuda lipsei unor vasului. In anul 1911 lucrarea de ridi 20.00 Tableta de seară de Geor- principal: Fernandel; za, nr. 24, telefon 12260.
ziei ? fapte concrete, au început să In presa internaţională au care a navei la suprafaţă a ge Ivaşcu; 20,40 M eridiane m e 22.00 Varietăţi la post-restant — (52)
22,10
lodii; 22,00 Radiojurnal;
program de muzică uşoară:
afirme prudent că nu este
22,30 Invi
Inlrucît ea a constituit mo exclusă o acţiune diversio apărut şi unele comentarii ca fost încheiată, prora a fost Panoram ic sportiv; 22,50 Moment 22.40 Telejurnal;
taţie la dans;
tivul invocat pentru declanşa nistă. re afirmau că explozia ar fi tăiată cu ajutorul aparatelor poetic; 23,00 Muzica de dans ; 22,50 Dum inica sportivă.
rea războiului hispano-ameri- putut să se datoreze şi unor de sudură şl apoi trimisă, pe 24.00 Buletin de ştiri; 0,03—6,00 LUNI 7 FEBRUARIE
can, fiecare din părţi a cău In mod nu cu totul surprin acţiuni provocatoare ale ace bucăţi, la retopire. In acest Estrada nocturnă. II: 6,00 Mati
PROGRAMUL
tat să dea o interpretare pro zător, partea spaniolă a res lor cercuri americane care nu fel, toate urmele posibile ale neu dum inical; 7,00 Radiojurnal; 15.30 Lecţii Tv. pentru lucrăto
rii din agricultură;
prie evenimentului. Spaniolii pins în întregime concluziile doreau soluţionarea paşnică cauzei catastrofei au dispărut 8.00 Teatru radiofonic pentru 16,30—17,00 Curs de limba rusă. Mica publicitate
afirmau, desigur, că explozia anchetei americane şl a nu a fricţiunilor americano-spa- în cuptoarele oţelăriilor. Mai copii. „Intilnirea", scenariu de Lecţia I (reluare);
Cîntă
(4
Caut fem ele îngrijit copil
s-a produs în interiorul navei, mit o comisie proprie de ex niole. mult, chiar şi pupa a fost re Vasile M ănuceanu; 9,00 17.30 Deschiderea em isiunii; : mU). internă, sau externă. D c M ulţumim tuturor prietenii or j
Cristian Popcscu, Orietta Berii
iar americanii că ea s-ar fi perţi. Dar aceasta nu a putut In sprijinul unor astfel do morcată, dusă în larg şi scu şi Sam m y Davis-Junior; 9,30 17,35 Recom andări din progra : va, Gojdu, bloc E 21, ap. 104, şi cunoştinţelor care au condus
mul scrii;
datorat unei mine sau torpile. face nimic deoarece america informaţii pledează nu aii! fundată într-un loc unde adîn- Buletin de ştiri; 9,35 Vă place 17.40 La volan — em isiune pen ; telefon 13234. pc ultim ul său drum pc scu m
soţ, tată, frate, ric-
pul nostru
nii au împiedicat-o să se a imea mării era de cca 1 200 opera ? Em isiune de Elena IIo- tru conducătorii auto;
pot şl fiu: Mircea Coşarcă, In
Adevărul putea fi stabilit propie de rămăşiţele crucişă condiţiile în care a avut lor ros Bădulescu; 10,00 A vanpre 18.00 Căminul; vîrstă de 28 ani, decedat In u.r-
numai printr-o cercetare mi torului, care se aflau scufun explozia, cît evenimentele ca metri. mieră cotidiană; 10,15 Infloreşie J8,40 Scena; Vind M oskvici 407, cu aparat ma unul tragic accident.
ţara mea — cîntece patriotice
nuţioasă la faţa locului. date la mică adîncime. Folo- re s-au produs în curînd după Astfel a rămas neelucidată şi de m uncă; 10.30 A 7-a artă: 19.10 Noutăţi cultural-artislicc; radio, m otor rezervă 407, strada
seri — em isiune
î!),20 1001
de
Fără să obţină aprobarea sindu-se numai de declaraţiile ea, precum şi după 13 ani do centru istorie cauza catastro 11.00 Concertul Orchestrei sim pentru cei m ici; Pietroasa 26, Deva. Familia îndurerată
Spaniei, S.U.A. a trimis o co martorilor oculari, comisia la scufundarea crucişătorulu fei crucişăt6rului „Man" în fonice a Filarm onicii „Georgc 19.30 Telejurnal; ★
Etiescu". Dirijor Emil
Simon.
misie de anchetă, formată din spaniolă a ajuns la concluzia „Man". Este vorba, în primul oortul Havana, care a consti solist Dan Grigore; 13,00 Varie ’0,on Reflector; foileton: ..MusaW- ★
:o,15 Teatru
Vînd casă nouă, Călan, 23 Au
patru ofiţeri de marină, caro că explozia s-a produs în in rind, de faptul că autorităţii* tuit pretextul unui război. Ci tăţi m uzicale; 14,00 Buletin de nii", după trilogia lui Bar gust, IC. Ofer fin de bună calitate con
şi-a început activitatea la 19 americane n-au permis corni ne ştie, poate autorităţile a- ştiri; 14,05 Melodii populare; bu Ştcfănescu-D clavran- tra cereale, Zdrapţi, nr. 136.
14,30 Cine ştie cîştigft. Folclor
februarie. La 25 februarie, gu teriorul navei. siei spaniole să se apropie do nericane mai deţin şi astăzi, bănăţean: 15,08 Valsuri de Chn- c c a ; *
vernatorul spaniol în Cuba, A urmat o cuvîntnre a pre rămăşiţele vasului, ca şi de :n arhive, probe suficiente pin; 15,25 Melodii de Tomisto- .'1.25 Avanprem ieră; Pierdut autorizaţie perm anen ★
Blanco, a protestat în mori şedintelui S.U.A., care a de faptul că, ulterior, ele au ce ntril a elucida misterul. Dar ele Popa şi Ştefan Kardos: 2!.35 Steaua fără nume — „Floa tă de transport nr. 496859, eli
grădină"
re din
(muzică
public în legătură cu activi rut autorităţilor de Ia Havana u ele şi interesul s-o facă? 15,45 Publicitate radio; iiî.oo P a populară); berată de întreprinderea trans Vind urgent m obilă, televizor,
noramic opera; 16,30 Muzică de
porturi auto Deva pentru în tre
tatea ofiţerilor americani în- clarat că ..Man" a pierit din permisiunea do a arunca în B. P. promenadă; 17,05 Almanah so 22.30 „24 de orc". prinderea m ateriale construcţii radio, frigider, m aşină spălat şi
alte obiecte casnice. H unedoa
tr-un port care aparţinea Spa cauza unei torpile sau mine. aer chiar şi rămăşiţele scu (Sfirţit) Bireea. O declar nulă. ra, Aurel Viaicu, nr. 2.
niei. •Deşi el nu afirma că acestea fundate ale crucişătorului. Ge