Page 24 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 24
DRUM UL SO CIALISM ULUI • Nr. 3 312 9 D U M IN IC A 6 FEBRUARIE 197*
S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E
Intîfmre între tovarăşii Vizita delegaţiei C. C. al R. P. P O L O N A )
Luigi Longo P. C. R. în Elveţia Agendă Măsuri organizatorice şi tehnice S (
şi Paul NlicuSescu- il BERNA 5. — Trimisul spe au vizitat apoi localităţilr preconizate in sectorul minier \
cial Agerpres, Paul Diacones- Chaux de Fonds şi Le Locle, „Heos Â-2' s
ROMA 5. — Coresponden P.O.I., şeful secţiei externe a unde au fost oaspeţii Uzinei VARŞOVIA 5. - - Cores ţîndu-ie Ia activitatea aupra-
Co
cu, transmite: Delegaţia
tul Agerpres, Nicolae Pulcea, G.O. al P.G.I., şi Iacob Ionaş- mitetului Central al Partidului de maşini-unelte şi aparatură pondentul Agerpres, I. Dumi- normativă $1 Introduci ndu-fi# Satelitul „Heos rA-2mt rea
transmite : La sediul Comitetu cu, ambasadorul Republicii So Comunist Român, condusă de de înaltă precizie ,,Dixi". In Largă mişcare traşcu, transmite i Prezidiul succesiv Eli* libere pentru mi lizat de savanţi din eece
lui Central al Partidului Comu cialiste România la Roma. •tovarăşul Miron Constantines- cursul serii, delegaţia P.C.R. guvernului polonez a discutat neri, prin menţinerea nivelu ţări vest-europene, in ca
nist Italian, a avut loc sîmbă- ★ cu, membru supleant al Co s-a întilnit cu conducerea lo pentru realizarea în cadrul unei şedinţe progra lui prevăzut la extracţia de drul programului Organi
tă o întîlnire între tovarăşul In seara aceleiaşi zile, tova mitetului Executiv al C.C al cală a Partidului Muncii din mul elaborat de Ministerul In cărbune. zaţiei europene de cercetări
Luigi Longo, secretar general răşul Paul Niculescu-Mizil a P.C.R., care se află în Elveţia Elveţia. dustriei Miniere şi Energeticii Prezidiul guvernului a apre- spaţiale (E.S.R.O.), a fost
al P.C.I., şi tovarăşul (Paul oferit o masă la care au parti la invitaţia Partidului Muncii In continuarea vizitei, dele de economii privind măsurile de ordin or ciat totodată, că există posl- ^ lansat cu succes, de la ba-
Niculescu-Mizil, membru al cipat Enrico Berlinguer, vice- din această Ură, a vizitat gaţia Partidului Comunist Ro ganizatoric şi tehnic în acest bilîtatea reducerii ciclului de l za Vandenberg, din Cali-
Comitetului Executiv, al Prezi secretar general al P.G.I., Ugo Centrul european de cercetări mân a avut sîmbătă o întîl în R. P. Chineză sector care să ducă la lichi construcţie a obiectivelor e / fornia. „Heos A-2“ — al 1
diului Permanent, secretar aJ Pecchioli, membru al Direc nucleare din Geneva. Tovară nire la Zurich cu conducerea darea treptată a duminicilor nergetice — centrale electrice ) 5-lea satelit realizat de
G.G. al P.C.R. Convorbirea ce ţiunii partidului, Sergio Segre, şul Miron Constantinescu a a cantonală a Partidului Muncii. PEKIN 5. — Corespon lucrate şi la reducerea timpu şl termocentrale, î E.S.R.O. — cintăreşte 117 )
a avut loc cu acest prilej s-a Rodolfo Mechini, adjunct al vut, de asemenea, o întîlnire In aceeaşi zi, au fost vizita dentul Agerpres, Ion Gălă- lui de lucru. Acest program Un alt punct Înscris pe or- / kg şi conţine aparatură ?
desfăşurat într-o atmosferă şefului Secţiei externe ® G.C. cu cunoscutul om de ştiinţă te şcoala profesională a ora teanu, transmite: In cursul urmează să fie prezentat Bi dinea de zi a şedinţei s-a re- ) ştiinţifică destinată cerce- ^
cordială, tovărăşească. al 3P.C.I., precum şi ambasado Jean Piaget, după care a fă şului, precum şi noul spital anului trecut, colectivele de roului Politic al G.G. al ferit la necesitatea elaborării, ^ tării cimpului magnetic al i
nn nrun de exD erti. ^ Pămintului şi interacţiunea »
de către
Au fost prezenţi Serglo rul României în capitala ita cut o vizită la Biroul Interna municipal din cartierul Triemli. muncă din întreprinderile P.M.U.P. h* rStr* un grup de experţi,
Segra, membru al G.G. al liană, Iacob Ionaşcu. industriale au desfăşurat o Guvernul este de părere că, a unul proiect de hotărîre cu acestuia cu vintul solar.
tional al Muncii, unde a avu! De-a lungul întregului pro pînă în 1975, trebuie lichidat privire la dezvoltarea pres
o discuţie cu Francis Blan- gram, ea a fost însoţită de largă mişcare în vederea sistemul de lucru duminical în taţiilor pentru populaţie pînă
chard, directorul general ad Jakov Lechleiter, membru al realizării de economii. Ca industria carboniferă, renun- în 1975. Animale sălbatice
junct al B.I.M. secretariatului colectiv al Parti urmare, au fost economisi
Giulio Andreotti—însărcinat cu Membrii delegaţiei române dului Muncii. te aproape un milion tone ameninţate
laminate, 60 000 tone meta
le neferoase, 15 milioane cu dispariţia
formarea noului guvern italian P.S U din Berlinul occidental salută tone cărbune, 700 000 tone \
petrol, 500 000 tone produ
se chimice şi 3,5 milioane \ 147 specii de animale
l
ROMA 5 (Agerpres). — Pre de consultări cu personalităţile metri cubi material lemnos. î sălbatice de pe continentul
şedintele Republicii Italiene, politice, în urma încercării ne rezultatele consfătuirii de la Praga Cantitatea de energie elec ^ african sint serios amenin-
Giovanni Leone, l-a convocat reuşite a lui Emilio Colombo trică economisită este echi
sîmbătă seara, la Palatul Qui- de a constitui un nou cabinet BERLINUL OCCIDENTAL. 5 sultativ al statelor participan valentă cu producţia anuală i% ţaţe cu dispariţia în vii
rinale, pe Giulio Andreotti (rie- de coaliţie între democrat- (Agerpres). — După cum infor te la Tratatul de la Varşovia. a unei uzine cu o putere ) toarele decenii, se menţio-
mocrat-creştin), căruia i-a în creşlini, socialişti, socialist-de- mează agenţia ADN, Partidul Preşedintele partidului. Ger- de 700 000 kW. Numai în ^ nează intr-un raport publi-
credinţat sarcina de a forma mocrati şi republicani. Actua Socialist Unit din Berlinul oc hard Danelius, a declarat că Şanhai s-au economisit me l cat de Organizaţia Naţiu-
} nilor Unite pentru Alim en-
un nou guvern. la criză de guvern din Italia cidental a salutat în cadrul şe P.S.U. din Berlinul occidental tale însumînd 100 000 tone \ taţie şi Agricultură (FAO).
s-a declanşat la 15 ianuarie, dinţei conducerii sale, care sprijină propunerea de a se
Decizia şefului statului de a şi produse chimice apre I Ameninţarea cu dispariţia
dată la care a demisionat ca a avut loc, aşa cum am mai tine cît mai curînd posibil o ciate la 200 000 tone.
desemna un nou formator a binetul de centru-stînga, pre anunţat, zilele trecute, rezul J se referă la 63 de specii de
) mamifere, 46 de specii de
intervenit după nn tur rapid zidat de Colombo. tatele Consfătuirii de la Pra conferinţă general europeană ( păsări, 6 specii de amfibii
ga a Comitetului Politic Con de securitate. în 1972 - 150000 i şi 32 de specii de reptile.
autoturisme 1 Principalele pericole pen-
viaţa acestor animale
^ tru
i le constituie vinătoarea in
La încheierea vizitei tovarăşului cehoslovace I tensivă şi distrugerea me-
) diului înconjurător, in care
Todor Jivkov în Siria PRAGA 5 (Agerpres). — ^ acestea îşi duc viaţa.
Industria cehoslovacă de
autovehicule va realiza în i
acest an o producţie de Noi descoperiri
Comunicatul comun bulgaro-sirian înregistra, de asemenea, o In „cimitirul
150 000 de autoturisme. Va
creştere importantă şi * mamuţilor"
DAMASC 5 (Agerpres). — dintre cele două ţări. Aceas producţia autocamioanelor Mmm
IndiLstrLa de autom atica poloneză s-a dezvoltat după cel de-al
In cursul convorbirilor avu tă dezvoltare, arată comuni „Skoda", „Tatra" şi ,,Avia”. doilea război m ondial. Polonia producind azi aparate pentru cele
te de Todor Jivkov, prim-se- catul, a contribuit la consoli Potrivit prevederilor planu trei industrii autom atizate de bază: pneum atică, electrică ţii hi ! Oamenii de ştiinţă so
cretar al C.C. al P.C. Bulgar, darea şi adîncirea prieteniei lui de dezvoltare a econo draulică. Fabrica dc produse autom atice Falcnlca, din apropierea l vietici au făcut noi des-
preşedintele Consiliului de şi cooperării, în interesul miei naţionale cehoslovace, 'Varşoviei, produce echipam ent autom atizat pentru industria m i ţ coperiri explorlnd renumi-
nieră, chim ică, alim entară, de construcţii.
Stat al R.P. Bulgaria, cu Ha- ambelor popoare. Todor Jiv în anul 1980 producţia ca In fotografic: Aparate autom ate de control al apel. i tul „cimitir al m amuţilor"
fez Assad, preşedintele Re kov şi Hafez Assad au rele mioanelor „Tatra" va atinge » din nordul lăkuţiei. In tim -
publicii Arabe Siriene, secre vat, de asemenea, cu satisfac cifra de 15 000 de unităţi. \ pul săpăturilor, arheologii
tar general al Partidului So ţie dezvoltarea relaţiilor din In cursul acestui an se va
cialist Arab Baas din Siria, tre P.C. Bulgar şi Partidul intensifica şi cooperarea Un interviu al şefului statului mauritan j
se arată în comunicatul bul Socialist Arab Baas din Si dintre industriile de auto 1 mite să se tragă concluzia
garo-sirian, transmis de a ria, precum şi dorinţa de a vehicule din Cehoslovacia
genţia BTA, a fost exprimată le extinde în continuare. NOUAKCHOTT 5 (Agei- O.U.A., s-a pronunţat pentru l ,a descoperită cea
t m/rV tin r - r l i n co'ynro «/îlon.
.
.
,
.
R. D. VIETNAM. — In fotografie: Membre ale forţelor de organizarea unui referendum i rjia} nordică aşezare paleo-
m iliţie ale satului Lai Xa — provincia Ha Tay — deţinătoare ale satisfacţia faţă de dezvolta Abordînd situaţia din O şi alte ţări socialiste. Ast pres). — Intr-un interviu acor
titlului „Hotăritc să învingă*', obţinut în urma celor 5 ani de rientul Apropiat, cei doi şefi fel, o serie de piese şi a dat revistei „Jeune Afrique", în Sahara spaniolă, în vederea ) Jmcâ din lume. S-a emis,
lupte, pentru modul In care şi-au îndeplinit m isiunile m ilitare, pre rea cu succes a relaţiilor stabilirii statutului viitor al a- \ de asemenea, ipoteza că
oţim şl pentru Înalta lor com bativitate. de stat au arătat că meriţi ne- gregate pentru camioanele şeful statului mauritan, Mokh- / armele şi uneltele descope-
rw*. rea ocupării unei părţi a te- „Skoda” vor fi realizate în tar Ould Daddah, care este şi cestui teritoriu 1 rite, aflîndu-se in imediata
J ritoriilor arabe de către Is In interviul său, şeful stătu \ apropiere de „cimitirul
^ M
^ ^
______
rael, precum şi sprijinul pe cadrul Uzinei „Madara- preşedintele în exerciţiu al lui mauritan s-a referit, de a
care S.U.A. îl oferă Israelu din Bulgaria. semenea, la situaţia din Africa l iroamuţilor , atestă faptul
D o c u m e n te le sesiunii a fric a n e lui, contribuie la creşterea heidul şi discriminarea rasială, j prada vinătorilor antici.
condamnînd
apart- / că uriaşele animale au fost
australă,
încordării în această regiune
a lumii şi pune în primejdie Roma: întrevederile secretarului precum şi colonialismul por- \ Arheologii aşteaptă acum
a Consiliului d e S e c u rita te pacea mondială. Bulgaria şi tughez El a subliniat dorinţa \ .. « pentru ,
Siria, relevă comunicatul, îşi
Maurltamei
de a găsi
noi /
,
4 A
.
\ a extinde cercetările şi mat
,
exprimă deplina solidarita general al O . N. U. forme de cooperare cu state- / .
, , ^ .
„
.
ADDIS ABEBA 5 (Agerpres). regimul de la Pretoria pentru pentru şi şase abţineri (Argen te cu lupta poporului arab , le vecine, Senegalul. Guineea J \ spre nord.
— Consiliul de Securitate nl încălcarea Cartei O.N.U. prin tina, Belgia, Marea Britanie, palestinian pentru restabili ROMA 5 (Agerpres). — Pă tul Apropiat, ambasadorul şi Ma!I. U _______________ ____________
O.N.U, a examinat, în sesiu perseverarea în aplicarea a Franţa, Italia şi Statele Uni rea drepturilor sale naţionale răsind Addis Abeba, la sfîrşi- Gunnar Jarring. Scopul aces
nea sa africană de la Addis partheidului, şi cere autorită te), rezoluţia cere Portugaliei legitime. tul sesiunii africane a Consi tei întîlniri a fost, după cum
Abeba, proiectul dc rezoluţie ţilor respective să elibereze să retragă toate forţele arma Comunicatul subliniază că a declarat Kurt Waldheim,
privind situaţia din Rhodesia toate persoanele arestate. Do te din coloniile sale africane, ambele ţări sprijină iniţiativa liului de Securitate, secretarul
propus de Guineea, Somalia şi cumentul constată că situaţia să acorde o amnistie politi convocării unei conferinţe general al O.N.U., Kurt Wald- discutarea posibilităţilor de a
Sudan. Proiectul de rezoluţie din Republica Sud-Africană a că generală necondiţionată, să general-europene în proble heim, a sosit sîmbătă în capi spori eforturile în vederea re Olim piada alba—
cerea Marii Britanii să renun meninţă pacea internaţională transfere puterea unor insti mele securităţii şi colaboră tala italiană. Cu ocazia escalei glementării conflictului din O
rientul
Apropiat, precum şi
de o zi la Roma, el a avut
ţe la înfăptuirea acordului şi cheamă toate statele să tuţii politice africane liber rii şi salută tratatele înche o întrevedere cu ministrul a
anglo-rhodesian şi să convoa respecte embargoul asupra li alese şi să se abţină de la iate între U.R.S.S. şi R.F.G., facerilor externe al Italiei, Al- obţinerea unor informaţii di
recte în legătură cu rezulta
ce o conferinţă constituţională vrărilor de armament în Re orice violare a suveranităţii şi Polonia şi R.F.G., precum şi do Moro, pe care l-a Informat Sapporo 1972
la care să participe reprezen publica Sud-Africană. Rezolu integrităţii teritoriale a state acordul cvadripartit în pro în legătură cu rezultatele ul tele convorbirilor avute de
tanţii populaţiei africane ma ţia afirmă caracterul legitim lor africane învecinate cu ac blema Berlinului occidental, timei reuniuni a Consiliului. ambasadorul Gunnar Jarring
joritare, pentru a se asigura al luptei populaţiei africane tualele sale colonii. Rezoluţia ca paşi importanţi spre slă Cei doi interlocutori au evo cu membrii Comisiei O.U.A. SAPPORO 5 (Agerpres). 1964 la Innsbruck de ameri
poporului Zimbabwc participa oprimate din această ţară, cere tuturor statelor să înce birea încordării internaţiona de facilitare a soluţionării paş — Zeci dc mii de specta canul Richard McDermott.
asemenea, criza din
cat, de
rea la hotărîren propriei sale ,.pentru drepturile sale politi teze acordarea oricărui ajutor, le şi convocarea conferinţei Orientul Apropiat, precum şi nice a crizei din Orientul A tori au urmărit pe bazele Clasament: I. Erhard Kel-
propiat.
soarte. ce şi umane, prevăzute în în special militar, „care ar general-europene. situaţia creată în urma con sportive din Sapporo şi în ler (R. F. a Germaniei) —
In favoarea proiectului de Carta O.N.U. şi în Declaraţia putea da Portugaliei posibili Preşedintele Hafez Assad a flictului indo-pakistanez. Secretarul general al O.N.U. împrejurimile oraşului, în 39” 44/100 ; 2. Haase Borjes
rezoluţie au votat nouă ţări universală a drepturilor omu tatea să continue reprimarea acceptat invitaţia de a face In cursul după-amiezii, Kurt a fost primit, în aceeaşi zi, de trecerile din cea de-a treia (Suedia) — 39” 69/100 ; 3.
(Argentina, R.P. Chineză, Gui lui" şi arată, în Încheiere, că populaţiei din teritoriile pe o vizită oficială în R.P. Bul Waldheim a avut o întîlnire papa Paul al Vl-lea, cu care a zi a Olimpiadei albe. Punc Valeri Muratov (U.R.S.S.) —
neea, India, R.S.F. Iugoslavia, Consiliul de Securitate a de care le administrează-. garia la o dată ce va fi sta cu reprezentantul special al discutat o serie de probleme tul de atracţie l-a constituit 39” 80/100.
internaţionale, în special criza
Panama, Somalia, Sudan şi U cis să examineze metodele După votul asupra acestui bilită ulterior. Naţiunilor Unite pentru Orien proba de coborire femei, Primele două manşe se
niunea Sovietică), cinci mem apte de a rezolva situaţia de- document, sesiunea extraordi din Orientul Apropiat. disputată in condiţii atmos pare că au fost decisive in
bri ai Consiliului (Belgia, curgînd din politica de apart nară a Consiliului de Secu ferice bune şi pe o zăpadă concursul boburilor de două
Franţa, Italia, Japonin şi Sta heid a guvernului sud-african. ritate — cea dintîi desfăşura ^ ;-.,V puţin moale, pe o pirtie de persoane. Ierarhia s-a res
tele Unite) s-au abţinut, iar In favoarea rezoluţiei au votat tă în afara sediului O.N.U. de 2 110 m (diferenţă de nivel pectat în ce priveşte primul
Marea Britanie — membru 14 din membrii Consiliului, la New York — şi-a încheiat — 535 m), trasată pe m un loc şi după ultimele două
permanent al Consiliului de iar Franţa s-a abţinut. lucrările. Salutînd organizarea D IN L U M E A C A P I T A L U L U I tele Eniwa. Epilogul cursei manşe, iar in celelalte locuri
Securitate — a votat împotrivă, Ultimul document al sesiu sesiunii pe continentul afri a fost poate mai puţin aş au intervenit schimbări mai
împiedicînd astfel prin votul nii africane a Consiliului de can, ministrul afacerilor exter teptat, dar el nu a făcut de- mxdt sau mai puţin semnifi
său adoptarea proiectului. Securitate l-a constituit adop ne al Etiopiei, Minassie Haile, cit să confirme rezultatele cative. Reprezentanţii R.F.
•In cadrul aceleiaşi şedinţe, tarea unui proiect de rezolu a declarat, în discursul de în cursei non-stop din ajun, in a Germaniei, beneficiind de
Consiliul de Securitate a apro ţie african care cere Portuga chidere, că însuşi acest fapt Greva minerilor britanici continuă SfMNM Ciocniri care „outsider-ele,i se anun marea lor rutină internaţio
bat un proiect de rezoluţie al liei să recunoască dreptul po s-a dovedit a fi un pas înain ţau foarte periculoase, in nală, puiiind in valoare teh
unor ţări africane, Iugoslaviei poarelor din Angola, Mozam- te pe calea sprijinirii mal LONDRA 5 (Agerpres). — bătută în Camera Comune violente între timp ce favoritele au făcut nica şi soliditatea echipaje
şi Indiei, privind , politica de bic şi Guineea (Bissau) la Greva generală a celor o figură mai ştearsă. Şi lor, şi-au adjudecat nu nu
apartheid a Republicii Sud-A- autodeterminare şi indepen substanţiale a luptei de eli 280 000 de mineri britanici, lor, unde opoziţia laburistă a studenh şi poliţie chiar aşa s-a intimplat, a mai titlul olimpic prin e
fricane. Rezoluţia condamnă denţă. Aprobată cu nouă voturi berare naţională din Africa. criticat sever guvernul pen doua clasată la non-stop, el chipajul W ol f gang Zim -
declanşată cu aproximativ o tru că a autorizat interven veţiană Mărie Therese Na-
lună în urmă, continuă. A ţia politiei împotriva greviş MADRID 5 (Agerpres). — dig, a devenit prima in merer-Peter Utzchneider, ci
genţiile de presă informează tilor. r In oraşul spaniol Valencia cursa oficială, întrecind-o şi medalia de argint prin
că în unele regiuni miniere Pe de aJtă parte, otelăriile s-au produs vineri ciocniri cu 32 de sutimi de secundă echipajul Horst Floth-Pepi
A
SAN SALVADOR. —
SOFIA. — Agenţia BTA a- lezîel superioare. El a fost ale Angliei s-au înregistrat au anunţat că vor reduce violente între poliţie şi stu pe deţinătoarea „Cupei Bader. De altfel, aceştia din
nuntfi că Todor Jivkov, prim- oaspetele a trei importante genţia Prensa Latina infor ciocniri între grevişti şi re producţia, din lipsă de com denţi. Incidentele au surve mondiale4*, campioana aus urmă au realizat şi cel mai
secretar al C.C. al P.C. Bul unităţi productive din aceas mează că la 20 februarie In prezentanţi ai conducerii mi bustibil. Din surse oficiale, nit în urma atacului lansai triacă Annemarie Proell. bun timp al celor patru
gar, preşedintele Consiliului tă regiune — Uzina de mate Republica Salvador vor a nelor. Politia, care a inter citate de agenţia U.P.I., s-a de poliţişti cu bastoane de Medalia de bronz a revenit manşe, obţinind, în a treia
de Stat al R.P. Bulgaria, va rial rulant „Pafawag", Uzina vea loc alegeri generale. venit de urgentă, a arestat aflat că este probabil ca gu cauciuc şi gaze lacrimogene americanei Susan Corrock, coborire, timpul de V 13”
face, la invitaţia lui Anivar de aparatură electronică de 18 mineri, mai ales în re vernul să Instituie, săptămî- împotriva cîtorva sute de în timp ce prima clasată 07/100 pe cei 1 563 m ai
Sadat, preşedintele Republi calcul „Elwro" şi Fabrica de MADRID. — Volumul to na viitoare, stare® de urgen studenţi strînşi în fata facul dintre schioarele franceze, parcursului, jalonat cu 13
cii Arabe Egipt, preşedintele autobuze „Jelcz". Primul se tal al capitalurilor străine In giunea Chesterfield, unde tă pentru a preveni epuiza tăţii de medicină, în cadrul Isabelle Mir, a trebuit să se viraje, de pe muntele Tei-
Uniunii Socialiste Arabe, o cretar al C.C. al P.M.U.P. vestite în primele 100 mari tensiunea este în creştere. rea stocurilor de combus unei adunări declarate „ile mulţumească cu locul patru. ne. Echipajul României, al
vizită oficială în R.A.E. în corporaţii din Spania s-a ri Această situaţie a fost dez tibil. cătuit din Ion Panţuru şi
prima jumătate a lunii fe dicat, In 1970, la 29 452 mi gale” de autorităţi, pentru a Proba de combinată nor Ion Zangor, a terminat pe
bruarie. lioane pesetas — anunţă un protesta împotriva organizării dică s-a încheiat cu victo locul cinci, cedind un loc
C A D R A N comunicat al Ministerului Peste 5 milioane şomeri în S. U. A. ria mai puţin aşteptată a (la numai opt sutimi de se
spaniol al Industriei. Capita defectuoase a învăţămîntu- unui tinăr sportiv din R.D. cundă), faţă de primele
PRAGA. — Agenţia CTK lul american se află pe pri WASHINGTON 5 (Ager- ciale, în prezent sînt în lul. Ciocnirile s-au soldat cn Germană, Ulrich Wehling, două manşe, italienilor
informează că guvernele R.S. s-a informat despre proble pres). — In prima lună a a S.U.A. 5 500 000 de şomeri, răniţi de ambele părţi şi cu care, deşi nu a ciştigat nici Gianfranco Gaspari şi Ma-
Cehoslovace şi Republicii mele care preocupă colecti mul loc, cu 12 742 milioane nului 1972, numărul şome cifra neincluzînd însă pe cei una din cele două probe rio Armâni.
Costa Rica au luat hotărî- vele de lucrători de la a pesetas. rilor din Statele Unite a afectat! de aşa-numitul „şo arestarea mai multor stu ale combinatei, a obţinut Al doilea echipaj român
rea ca, înccpînd de la 4 fe crescut cu 752 000, se spune maj mascat-, adică cei care, denţi, iar autorităţile univer cel mai bun punctaj, adju-
bruarie a.c\, să-şi normalize ceste obiective. WASHINGTON. — Senatul într-un comunicat al Minis dintr-un motiv sau altul, nu sitare au dispus închiderea decindu-şi astfel medalia de (Panailescu-Focşeneanu) a
ocupat în final locul 12, cu
ze relaţiile, prin deschiderea SANTIAGO DE CHILE, american a aprobat nn pro terului Muncii al S.U.A. In s-au Înscri6 Ia ajutorul de tuturor facultăţilor din loca aur. timpul total, in patru man
unor misiuni diplomatice, la Agenţia Prensa Latina infor iect de lege privind ajutorul ac-est fel, potrivit datelor ofi şomaj. litate. Clasamentul final al pro şe, de 5‘04” 89/100.
nivel de ambasadă, în capi mează că preşedintele Salva bei de combinată nordică:
talele celor două ţări. economic şi militar către 1. Ulrich Wehling (R. D. Im patinoarul Mikaho au
dor Allende a declarat, după străinătate acordat de State luat sfirşit întrecerile celor
o reuniune cu reprezentan Germană) — 413,340 punc şase figuri obligatorii ale
BELGRAD. — Stane Do- ţii partidelor membre ale U le Unite în exerciţiul finan te ; 2. Rauno Miettinen probei individuale feminine
lanţ, secretar al Biroului E- nităţii Populare, consacrată a ciar în curs. Proiectul de (Finlanda) — 405,505 punc de patinaj viteză. Pe primul
xccutiv a! Prezidiului U.C.I., nalizării situaţiei politice şi lege aprobat de Senat pre te ; 3. Karl Luck (R.D. Ger loc se află campioana aus
a primit pe Amilcar Cabrai, economice din ţară, că in mană) — 398,800 puncte. triacă Bealrix Schuba cu
secretar general al Partidului scopul mecanizării agricultu vede, printre altele, alocarea Concursul de patinaj vi 1 247 puncte. O urmează
African al Independenţi din rii Republica Chile va Impor în scopuri umanitare a 75 teză a continuat la stadio dulie Holmes (S.U.A.) —
Guineea-Bissau şi Insulele ta, în cursul anului 1972, un milioane de dolari către Re nul de gheaţă cu proba / 128,5 puncte. Karen Mag-
Capului Verde, ( are sc afla număr de 10 000 de tractoare. publica Bangladesh. masculină de 500 m, regina uussen (Canada) — i 105,7
într-o vizită la Belgrad, la sprintului in acest sport, puncte, Jmiet Lynn (S.U.A.)
invitaţia Conferinţei Fede care a încununat cu lauri — 1 074,6 puncte, Zsuzsa
rale a Uniunii Socialiste a pe cel mai constant dintre Almassy (Ungaria) — 1 066,9
Poporului Muncitor din Iu XIENG QUANG. — Fumi Vongvicit, secretar general pretendenţi: vest-germanul puncte şi Rita Trapanese
goslavia. Erhard Keller. Acesta repe (Italia) — 1 062,8 puncte.
a! C.C. al Frontului Patriotic din Laos, a adresat copreşedin
ţilor Conferinţei de la Geneva In problema Laosului un Eforturile guvernului american dc a depăşi actualele dificultăţi econom ice nu au încă rezul tă performanţa de acum pa Revelaţia campionatelor
VARŞOVIA. — Edward mesaj în care cere să se adopte în mod neîntîrziat măsuri tatele scontate. In luna decem brie a fost înregistrat cel mai înalt ritm de creştere a preturilor tru ani, de la Grenoble.
Gierek prim-sccretar al C.C. pentru a se pune capăt oricăror acte de intervenţie şi a din ultim ele 10 luni, atingind 0,8 la sută. In acelaşi timp, şom ajul a atins procentul dc 6,1 la sută Cu timpul înregistrat : 39” europene de la Goeteborg,
de auto
din totalul forţei de m uncă. In scopul sporirii profiturilor lor, com paniile constructoare
al P.M.U.P., a făcut o vizită gresiune împotriva Laosului, întreprinse de autorităţile de m obile au recurs la intcnsificareaprocesului dc producţie, reducind în acelaşi timp în mod substan 44/100, Erhard Keller a co Sonja Morgenstern (R. D.
în regiunea industrială a Si- la Bangkok. ţial numărul m uncitorilor. Patronii profită de numărul mare de şom eri, santajlnd muncitorii si- rectat şi recordul olimpic Germană), a ocupat locul
llndu-1 să accepte salarii mici şl exploatîndu-le la m axim um capacitatea de muncă. (40” 10/100) stabilit in anul opt, cu 1 014,9 puncte.
In fotografie: Şomeri am ericani stînd la coadă pentru a-şi primi mizerul ajutor de şomer.
Redacţia ;I administraţia alarnln! i Deva, str. D. Pelrn Groza nr. 35, Telefoane nr. 1 23 17 şl 1 15 88. — Tiparul i întreprinderea poligrafică Deva.