Page 25 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 25
Proletari din toate fărlle unljl-vă! . . . ,
m
ŞEDINŢA COMITETULUI DE lui Industriei Metalurgice,
succesul fiind datorat în bu
CONDUCERE AL GRUPU
nă măsură sporirii indicelui
LUI ROMAN AL UNIUNII de utilizare a agregatelor.
INTERPARLAMENTARE Bilanţul încheiat consem
nează, de asemenea, reali
Luni a avut loc, la Palatul zarea gamei sortimentale. Au
Marii Adunări Naţionale, şe fost livrate peste plan circa
dinţa Comitetului de condu 3 000 tone fontă, aproape
cere al Grupului român al 4 500 tone otel, peste 5 500
Uniunii interparlamentare. tone laminate finite pline din
Prof. dr. Mlhail Levente, otel, 292 tone aluminiu şi a
preşedintele Grupului român, liaje din aluminiu, 700 to
a prezentat o informare asu ne cocs şi alte produse.
pra pregătirilor privind con O contribuţie deosebită la
vocarea unei conferinţe îndeplinirea şi depăşirea pla
Interparlamentare europene nului de producţie pe luna
pentru securitate şl coopera ianuarie au adus siderurgiştii
re şi asupra participării de hunedorenl şi reşiteni, pre
legaţiei Grupului român la cum şi metalurgiştii băimă-
şedinţa Comitetului pregăti reni.
tor al Conferinţei de la Ge
neva, din 29-30 ianuarie a.c.
In continuare, Comitelui a
examinat şl stabilit unele mă
ANUL XXIV. Nr. 5 SIS MARTI 8 FEBRUARIE 1972 4 PA G IN I - 30 BANI suri privitoare la activitatea
delegaţiei Grupului român la
sesiunea de primăvară a U PENTRU 24 ORE
niunii interparlamentare (Ca Vrem e relativ c&lduroasl, ea
merun, 3-9 aprilie a.c.).
MINERII DIN LUPEN1 SE ANGAJEAZĂ CU C onsfătuire cu I BILANŢ BOGAT AL rerul mal m ult norog. Vin tul
va sufla slab din sectorul rofl-
cst. Tem peratura mlnimA va fi
colaboratorii, SIDERURGIŞTILOR cuprlnsA Intro m inus f şi m inus
8 grade, Iar m axim a Intre Z şt
Siderurgiştli din întreaga 4 grade.
ENTUZIASM ÎN ÎNTRECEREA SOCIALISTA corespondenţii tară, au încheiat prima lună DOUA ZILE
PENTRU URMĂTOARELE
a anului cu o depăşire a pro
şl citito rii ziarului ducţiei globale de 1,4 la su Vrem ea se m enţine relativ
cerul variabil,
tă. De remarcat că acest in c£1duroa.*ă, cu
dicator a fost realizat de toa tem porar noros. Vtntul va sufla
slab din sud-est. Temperatura
La Deva a avut loc du te întreprinderile Ministeru staţionară.
C H E M A R E minică o consfătuire de lu
cru cu colaboratorii, cores
Comitetului Central al Partidului Comunist Român, pondenţii şi cititorii ziarului Ministrul afacerilor externe al României
„Drumul socialismului". A-
vînd ca iernă dezbaterea o-
biectivclor care stau în fa va face o vizită oficială în Austria
la întrecere a Exploatării ţa organului de presă al
tovarăşului NICOLAE CEAUSESCU, Comitetului judeţean de par Ministrul afacerilor externe împreună cu soţia, în perioada
miniere Lupeni către toate î * 1 tid şi al Consiliului popu al Republicii Socialiste Româ 15-19 februarie 1972, la invi
lar
judeţean, în cel de-al
taţia ministrului afacerilor ex
doilea an al cincinalului, nia, Cornelia Mănescu, va face
al
terne
secretar general al P.C.R., preşedintele Consiliului consfătuirea a constituit, o vizită oficială în Austria, Kirchschlager. Austriei, Rudolf
colectivele de muncă totodată, un bun prilej de
de Stat al Republicii Socialiste România cunoaştere a preocupărilor
colectivelor de muncă din
din unităţile miniere BUCUREŞTI judeţ. ÎN ÎNTlMPINAREA c o n g r e s u l u i
Exprimfndu-şl opiniile, to
varăşii Ştefan Konicska, Va
Azi, 4 februarie 1972, a avut loc adunarea nerii Lupenlului, asigurăm partidul nostru,
întregul nostru popor, sub bune, ca şi în ce! 4 ani an reprezentanţilor oamenilor muncii de la Ex Comitetul Central, pe dumneavoastră perso sile Blendea, Arcadie Sch- ŢĂRĂNIMII COOPERATISTE
wartz, Teodor Mucuţa, Con
conducerea încercată a Parti teriori cînd ne^am situat în ploatarea minieră Lupeni — veche vatră de nal, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, că ne vom stantin Aoanei, Aurel Bo-
dului Comunist Român, este fruntea întrecerii între uni cărbune a Văii Jiului, cunoscut centru mun îndeplini tot mai bine sarcinile ce ne revin loţ, Vasile Viasie, Maria Mi-
angajat plenar în vasta ope tăţile ramurii. citoresc revoluţionar al ţării. Adunarea re fn acest cincinal, pentru înfăptuirea măreţe trofan, Eugen Burza şi Pe
ră de construire a societăţii Făcîndu-se ecoul holărîrii prezentanţilor — Instituţie democratică nou lor obiective stabilite de Congresul al X-lea parte la discuţii, au făcut CEA
tre Fărcaşiu,
Care au luat
socialiste multilateral dezvol comuniştilor, a tuturor mun creată, din iniţiativa dumneavoastră — s-a al partidului.
tate. * In această activitate citorilor, inginerilor şi tehni afirmat şi în unitatea noastră ca o tribună Făclndu-ne ecoul întregului nostru colec propuneri valoroase privind
creatoare, minerii — detaşa cienilor, a celorlalţi salariaţi, a opiniei muncitoreşti, ca un larg forum de tiv, cu prilejul adunării reprezentanţilor oa reflectarea mai pregnantă în
ment de nădejde a] clasei adunarea generală a repre mocratic de analiză şl dezbatere a proble menilor muncii am lansat o chemare la între ziar a preocupărilor colecti
muncitoare din România — zentanţilor oamenilor muncii melor esenţiale ale activităţii Întreprinderii. cere către toate unităţile din industria ex velor de muncă din judeţ AGRICOLA IN VIATA COMUNEI
stnt chemaţi 6ă aducă un a de la Exploatarea minieră Exprimîndu-şl ataşamentul neţărmurit faţă tractivă a substanţelor minerale utile solide pentru înfăptuirea grandio
port deosebit la valorificarea Lupeni cheamă la întrecere de politica înţeleaptă marxist-leninistă a par de pe întreg cuprinsul ţării, pentru realiza
cit mai deplină a bogăţiilor unităţile din industria extrac tidului nostru comunist, adunarea reprezen rea şl depăşirea sarcinilor economice şi so sului program al partidului
nostru, a entuziasmului cu
subsolului, contribuind prin tivă a substanţelor minerale tanţilor oamenilor muncii de Ia mina Lupeni ciale pe anul 1972. care hunedorenii muncesc In perioada care a trecut de măsură ce va intra pe rod,
aceasta la creşterea puterii solide, de pe întreg cuprinsul — în spiritul principiilor cuprinse în progra In condiţiile de plan sporite din anul aces pentru traducerea în viaţă la Încheierea cooperativizării zeci şi sute de vagoane de
economice a ţării şi a bună ţării, pentru realizarea şi de mul Partidului Comunist Român pentru îmbu ta, ne-am angajat să realizăm peste plan a sarcinilor economice din agriculturii s-au petrecut fructe vor fi livrate consu
stării poporului. păşirea sarcinilor economice nătăţirea activităţii ideologice, ridicarea ni 20 000 tone cărbune cocsificabil, depăşind fn cel de-al doilea an al cin schimbări profunde în viata matorilor de către coopera
producţiei
acest fel planul
cu
globale
Colectivul minei Lupeni, în şi sociale pe anul 1972. velului general al cunoaşterii şi educaţiei so 3 880 000 lei şi al producţiei marfă cu cinalului. Vorbitorii au re satelor noastre care, trezite torii din această localitate.
cialiste a maselor, pentru aşezarea relaţiilor
frunte cu organizaţia sa de _ însufleţiţi de măreţele o din societatea noastră pe baza principiilor 3 780 000 lei. Vom asigura creşterea produc levat eficienţa acţiunilor 1- din imobilismul lor de veacuri, Ajutorului substanţial pri
partid, a încheiat primul an biective stabilite de Congresul eticii şi echităţii socialiste şi comuniste apro tivităţi! muncii peste sarcina de plan cu 20 niţiate de ziar în colaborare s-au angajat temeinic, cu în mit din partea statului, lucră
al cincinalului 1971-1975 — al X-lea al partidului şi de bat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiem kg/post. Ne-am angajat, de asemenea, să ob cu colaboratorii, corespon tregul lor potenţial uman şi torii ogoarelor comunei To-
etapă importantă în procesul programul adoptat de Plena brie 1971 — a dezbătut darea de seamă pe ţinem economii la preţul de cost în valoare denţii şi cititorii, recoman- material, pe traiectoria lumi teştl au înţeles să-l răspundă
noasă şi ascendentă a
bună
istoric de edificare a socie ra C.C. al P.C.R. din 3-5 no bază de bilanţ asupra activităţii unităţii şi a de 1 422 000 lei şi să depăşim beneficiile pla dînd colegiului de redacţie stării şi fericirii, jalonată cu prin fapte. In anul care a tre
tăţii socialiste — cu succese iembrie 1971, ne angajăm ca organului de conducere colectivă pentru rea nificate cu 1 865 000 Iei. Pentru realizarea intensificarea lor în scopul clarviziune de partid. Deşi un cut, contribuţia cooperativei
deosebite în toate domeniile prin perfecţionarea continuă lizarea planului în primul an al cincinalului, obiectivelor propuse, comitetul oamenilor rezolvării problemelor care agricole la constituirea fondu-
de activitate, îndeplinindu-şi a activităţii, folosirea inten precum şl măsurile necesare în vederea asi muncii, cu sprijinul comitetului sindicatului preocupă colectivele de
exemplar sarcinile de plan. sivă a capacităţilor de pro gurării condiţiilor de realizare ritmică şi de şi al comitetului U.T.C., sub îndrumarea co muncă, pe cetăţenii judeţu 10 ani de transformări înnoitoare la Toteştl
Mina Lupeni în anul 1971 a ducţie, gospodărirea judicioa păşirea planului pe anul 1972. mitetului de partid, va asigura folosirea mal lui.
depăşit valoarea producţiei să a mijloacelor materiale, Vă raportăm, tovarăşe secretar general, că eficientă a capacităţilor de prgdwcţie. creşte
globale şi marfă cu 11,5 mi îmbunătăţirea, condiţiilor de muncitorii mineri, inginerii şi tehnicienii ce rea indicilor de utilizare a ’ tehnicii din do Expresie concludentă a
lioane lei, respectiv cu 9,4 muncă şi ridicare® pe o treap lei mai mari exploatări de cărbune cocsifica tare, îmbunătăţirea tehnologiilor, reducerea dialogului permanent purtat deceniu este o perioadă rela lui centralizat de produse a-
milioane lei. Au fost extrase tă superioară a muncii poli- bil, sub conducerea comitetului de partid, au consumurilor de materiale, folosirea pe scară cu masele de cititori, con tiv scurtă în istoria oricărei groalimentare s-a concretizat
şi livrate peste prevederile tico-educative, să realizăm încheiat primul an al cincinalului cu succese mai largă a înlocuitorilor de material lem sfătuirea a constituit şi un localităţi rurale, saltul calita în 25 de vagoane cu grîu şi
planului 47 000 tone cărbune următoarele obiective r deosebite în toate domeniile de activitate, nos, creşterea vitezelor de avansare în aba util schimb de experienţă, tiv produs în înfăţişarea sa porumb şi 110 vagoane cu
cocsificabil, mai ales pe sea — Depăşirea planului pro asigurînd un spor de producţie de 47 000 tone taje şi lucrări miniere. deosebit de bogat în învă telor şi în conştiinţa oameni cartofi, la care se adaugă can
ma depăşirii cu 3,7 la sută ducţiei globale cu 3 880 mii cărbune şl beneficii peste plan în valoare de Vă asigurăm, mult stimate şl iubite tova lor aproape că nici nu se pu tităţi apreciabile de lapte şi
a productivităţii muncii. Da lei şi a producţiei marfă cu 1 254 000 lei. Întregul spor de producţie a răşe secretar general, pe dumneavoastră, în ţăminte Intre colaboratorii, tea imagina. Dintre nenumăra carne. Realizările — oglindă
tele exemple — căci înnoirile
torită producţiei suplimenta 3 780 mii lei. fost obţinut pe seama depăşirii productivităţii tregul nostru partid, că vom depune toată corespondenţii, cititorii şi lu sînt evidente la tot pasul — a tradiţionalei hărnicii a ţă
re, îmbunătăţirii tehnologii muncii planificate cu 3,7 la sută. energia şl capacitatea noastră pentru a da crătorii redacţiei ziarului. ranilor cooperatori — au in
— Extragerea peste plan a
lor de exploatare şi a orga 20 000 tone cărbune cocsifi Aceste realizări stnt rodul activităţii între viaţă angajamentelor pe care n: le-am asu se impune atenţiei şi cel ofe fluenţat pozitiv şi cîştigurile
rit de comuna Toteşti.
nizării producţiei, reducerii cabil, depăşindu*se astfel ni gului nostru colectiv care s-a străduit să fo mat prin chemarea adresată către toate co oamenilor, nivelul retribuirii
cheltuielilor materiale şi a velul prevăzut in documenta losească mai bine tehnica din dotare şl tim lectivele miniere, convinşi că în felul acesta Cu doisprezece ani în ur ridieîndu-se de 2,3 ori compa
cheltuielilor generale ale u ţiile tehnice aprobate cu pul de lucru, dovedindn-şi hărnicia şi ataşa ne aducem modesta noastră contribuţie la în mă, cînd se încheia primul bi rativ cu anul 1960. Fireşte,
nităţii au fost obţinute bene 100 000 tone. mentul său profund faţă de partidul comu făptuirea politicii partidului de făurire a so lanţ de activitate al coopera strîns legate de progresul co
ficii peste plan în valoare de nist şi patria noastră socialistă. cietăţii socialiste multilateral dezvoltate, la tivei agricole, în condiţiile operativei agricole sînt şi în
1 250 000 lei. Pentru asigura — Creşterea productivităţii Prin grija partidului şi statului nostru, de înflorirea patriei noastre scnmpe. creşterii evidente a producţii făptuirile care privesc îmbu
rea continuităţii şi dezvoltă muncii, peste sarcina de plan, mai bine de 2 luni minerii Văii Jiului lucrea lor fată de anii anteriori, re nătăţirea condiţiilor de viaţă
rii producţiei în anul 1972 şi cu 20 kg/post la productivi ză după programul de lucru de 6 ore la fron Adunarea reprezentanţilor colte medii la hectar de 950 ale ţăranilor cooperatori. Sta
în perspectivă, au fost puse tatea fizică şi cu 965 lei pe turile de lucru din subteran. Folosind condi oamenilor muncii kg grîu, 1460 kg porumb şi tisticile arată că în perioada
în funcţiune mijloace fixe în salariat la productivitatea va ţiile optime care ne-au fost create, noi, mi de la Exploatarea minieră Lupeni ® împotriva practicilor 6 250 kg cartofi erau conside de după cooperativizare s-au
valoare de peste 72 milioane lorică. nesănătoase în trans rate ca satisfăcătoare. Pu construit 174 case noi, iar alte
52 au fost renovate, s-au cum
lei. — Reducerea conţinutului terea economică a unităţii îşi părat peste 200 garnituri noi
găsea expresie în valoarea a-
In centrul atenţiei întregu de cenuşă a cărbunelui ex ferarea sportivilor vutiei obşteşti, care se ridica de mobilă, circa 200 televizoa
lui colectiv a stat preocupa tras cu 0,1 puncte, prin îm cu puţin peste o jumătate de re, mai mult de 300 aparate
rea pentru îmbunătăţirea bunătăţirea tehnologiei la ® La ancheta „Fotbalul milion de lei. La recenta adu de radio şi alte obiecte de uz
condiţiilor de muncă ale mi fronturile de lucru. în actualitate* - răs nare generală, cooperatorii a casnic. Ială doar cîteva din e
nerilor, în care scop au fost — Creşterea vitezelor de minteau în dezbateri despre lementele care reliefează as
executate lucrări de tehnica avansare cu 30,9 la sută la punsurile de la C.F.R. producţii de două şi de trei piraţia spre civilizaţie şi bu
securităţii muncii, ventilaţie, abataje frontale şi cu 5,4 la Simeria ori mai mari fată de cele la năstare, spre prosperitatea ne
procurare de echipament şi sută la lucrările miniere de care ne-am referit, iar averea contenită a comunei.
alte acţiuni de protecţia mun pregătire, faţă de realizările • Tir şi popice — discipli obştească însumează peste opt Acum, în perioada premer
cii în valoare de peste 8 mi anului 1971. ne cu posibilităţi de a milioane lei. gătoare congresului ţărănimii
lioane lei. — Extinderea metodelor noi Interesul major al sătenilor cooperatiste, locuitorii comu
Un eveniment cu totul deo de exploatare cu productivi firmare în judeţul nos fată de soarta avuţiei coope nei Toteşti sînt angajaţi cu
sebit în viaţa Exploatării mi tate ridicată şi a unor meto tru rativei, de valorificare inte toate eforturile în acţiunile de
niere Lupeni, primit cu entu de moderne şi economice de grală a potenţialului economic pregătire a recoltei, de înfăp
ziasm şi profundă recunoş susţinere în subteran, prin 9 Meciuri amicale : Cor- se reliefează puternic şi pe tuire a sarcinilor trasate de
tinţă, l-a constituit aplicarea, aceasta obţinîndu-se depăşi alte planuri. Dînd viată pro prima conferinţă pe tară a se
începînd cu luna decembrie rea cu 14 000 tone cărbune a vinul — Jiul 0-1 ; Aurul cretarilor comitetelor de par
1971, a hotărîrii conducerii de producţiei planificate cu sus Brad - Metalurgistul punerilor şi fructificînd înţe tid şi a preşedinţilor consilii
partid şi de stat privind re ţinere metalică şi cu 6 000 to lepciunea obştei, la C.A.P. To lor populare comunale privind
ducerea programului de lu ne la tăierea mecanizată. De Cugir 4-1 teşti s-a înfiinţat în ultimii fructificarea deplină a resur
cru la 6 ore pe zi pentru ac asemenea, prin exploatarea cinci ani (şi acţiunea nu este selor economice ale fiecărui
tivitatea din subteran. raţională a complexelor de O Pronosport încă finalizată) o livadă in sat.
mecanizare, se va realiza creş tensivă pe 105 hectare. Pe N. TIRCOB
Continuînd tradiţiile înain terea cm 100 la sută a pro
taşilor acestui vechi centru ducţiei pe utilaj.
minier al ţării, leagăn al
luptelor revoluţionare şi al — îmbunătăţirea utilizării
unor mari înfăptuiri în anii fondului de timp cu 0,5 la Premieră
puterii socialiste, noi, munci sută prin întărirea ordinii, L A H A Ţ E G
torii, inginerii şi tehnicienii disciplinei şi îmbunătăţirea
minei Lupeni sîntem hotărî ţi condiţiilor de muncă. de gală
să obţinem noi victorii în Aspect din sală, In timpul adunării reprezentanţilor oam enilor m uncii de Za mina Lupeni.
Debut promiţător va, a avut loc, sub egida
lupta pentru mai mult căr (Continuare in pagina a ll-a) Ieri, la Hunedoara şi De
Comitetului judeţean al
în îndeplinirea planului U.T.C. şi întreprinderii ci
nematografice
judeţene,
Continuînd tradiţiile de muncă şi de luptă aie înaintaşilor Bilanţul lunii ianuarie premiera de gală a filmu
lui românesc „Decolarea".
larg
consemnează, pentru unită narea cu mărfuri de 108,7 Cu acest prilej, publicul
consum a înregistrat
ţile economice din oraşul la sută. cinefil hunedorean şi de-
INTILNIRE EMOŢIONANTĂ TINERE TUI HUNED0REAN şi specialişti din uzina „Vic Haţeg, un demaraj cu largi La capitolul prestaţii de vean s-a întîlnit cu rea
lizatorii
— re
filmului
la
toria", vor face excursii
perspective. Deşi întreprin
Sala festivă a Liceului obiective industriale, monu deri de însemnătate mai mo servicii, rezultatele se oglin gizorul Timotei Ursu şi
desc procentual într-o reali
„Decebal" din Deva a găzduit mente istorice şl de artă şi destă, colectivele acestora zare de 114 la sută. Se cu actorul Ion Marian, pre
o manifestare cu multă în vor participa la numeroase au îndeplinit sarcina produc vine a fi consemnat aici ro cum şi cu Radu Bă-
la
consilier
Cen
cărcătură emoţională, la care ÎNTlMRINĂSEMICENTENARUL U.T.C. acţiuni cu caracter educativ. ţiei globale in procent de dul muncii din prima lună dilă, Naţional al Cine
trul
au fost martori 350 de elevi „Ziua ucenicului" a debutat 111,2 la sută. Printre cele a anului, obţinut la I.G.C.L.. matografiei — care au
de la şcolile generale nr. 1 — după cum ne informează care ocupă cel mai bun loc cooperativa de consum şi prezentai momente inedi
şi 4 din localitate. Iniţiată de serie să-mi aleg ?“ — a fost C.F.R., care a împărtăşit ti A fost o întîlnire cu momen Viorel Păcurar — în prezen la acest „panou de onoare cooperativele meşteşugăreşti. te clin perioada de rea
conducerea Regionalei de căi condusă de ing. Iacob Dimu- nerilor felul cum a îndrăgit te înălţătoare, care au emo ta inginerului Romulus De- al muncii şi hărniciei" se cooperativa „Haţeganat(, lizare a filmului. Primit
ferate Deva, în colaborare cu lete, director do personal la meseria de ceferist, mulţu ţionat şi entuziasmat, şi un leanu, şeful laboratoarelor de numără I.G.C.L., cooperati prin produsele artizanale
comitetul muncipal al U.T.C. Regionala de căi ferate Deva. mind acelora care, în timpul de elevii au învăţat. Pentru la U.V. Călan, care a vorbit vele meşteşugăreşti „Rete- lucrate şi livrate, la export cu deosebit interes de că
şi conducerile celor două Evocarea grevei ceferiştilor, vacanţei, au participat volun reuşita ei, merită felicitări tinerilor despre dezvoltarea zatuV‘ şi „Haţegana“, fabri s-a obţinut un important a tre spectatori, filmul care
şcoli, manifestarea a fost nu a luptei uteciştilor căzuţi e tar la întreţinerea căii fera conducerea şcolii generale siderurgiei în actualul cinci ca de conserve, şi abatorul. port valutar. aduce pc ecran, prin sce
nariul lui Constantin Stoi
numai un prilej de evocare roic in acel memorabil febru te. Centralele automate, să nr. 4 (director Maria Mitro- nal şi sarcinile complexe ce Fizic, in depăşirea despre Realizările oferă garanţia cii! şi imaginea lui Ştefan
a unor importante momente arie — prin cuvintele calde lile de frecvenţă, laboratoa fan) şi comitetul de părinţi le au de înfăptuit oamenii care vorbim, se încadrează că, în efervescenţa muncii Horvath. un veritabil crîm-
din munca şi lupta utecişti- ale fostului mecanic de loco rele radiotelefoniei, prezenta pe şcoală. uzinei centenare, la care sînt producerea în luna ianua creatoare cu care întregul pei din viaţa tineretului
lor de-a lungul celor cinci motivă Filip .Tugănaru, parti te de Ioan Cozma, şeful sec CONSTANTIN AOANEI chemaţi să-şi aducă contribu rie peste plan a 16 tone con vopor a pornit la confrun
decenii dc existenţă şi a e cipant la actul revoluţionar tarului T.T.R. şi utecista Va- ţia şi cei ce se pregătesc în serve din carne, 25 tone tarea cu sarcinile celui de-al nostru interpretat cu mă
roismului ceferiştilor din fe din 1933 şi ale actualului me silica Bălică, au atras în „ZIUA UCENICULUI" şcoala profesională. La ziua conserve din fructe, 66 to doilea an al cincinalului, iestrie de Emil Hossu (Paul)
bruarie 1933, ci şi o reuşită canic de locomotivă Ioan Ba- mod deosebit atenţia elevilor. declanşării acţiunii cu uceni ne marmeladă în amestec, colectivele de muncă ale u şi Liviu Ciulei (Barcan) —
lecţie de orientare profesio nu, a creat vibrante momente In acea caldă şi emoţio La Şcoala profesională din cii a fost invitată şi scriitoa 7 tone muştar, 60 paltoane nităţilor economice din Ha în rolurile principale — s-a
bucurat de un binemeri
nală. patriotice. Cu multă luare a nantă atmosferă, tinerilor, ca Câlan s-a deschis „Ziua u rea locală Ada Orleanu, care artizanale, 100 de ii broda ţeg sint hotărîte să ocupe tat succes.
Brigada de ceferişti care a minte a fost urmărit piche cenicului". un ciclu de activi şi-a prezentat volumele „Boa te etc. La prestaţii în con un loc meritoriu. Timp de trei zile, noul
vea să lase o profundă im re au păşit în rfndurile orga tăţi ce se vor organiza lunar, strucţii s-a realizat un plus film românesc poate fi
presie asupra generaţiei afla rul Vasile Cociobea, şeful nizaţiei revoluţionare, le-au în cadrul cărora elevii se vor rii" şi „Cînd bat toate clo de 90 000 lei, iar aprovizio PETRE FARCAŞIU văzut pe ecranul cinemato-
te fa faţa întrebării „Ce me D.R.P.M. la lucrările do linii fost Inmînate carnetele U.T.C. întîlni cu muncitori fruntaşi potele". j grafului „Patria" din Deva.