Page 29 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 29

P roletari  din  toate  ţările,  unifl-vă!
                                                                                                                                                                                                Agerpres


                                                                                                                                                                                                        . ■            ■               .  .  ••••  .:.  •.  :  v.-5; :
                                                                                                                                                                                               Proiectul  ordinii  de  zi  a  Conferinţei
                                                                                                                                                                                               regional-europene  a  U.N.E.S.C.O.
                                                                                                                                                                                                  In  zilele  de  7  şi  8  februa­  Cu  acest  prilej  a  fost  dez­
                                                                                                                                                                                                rie  au  avut  loc  în  Capitală   bătut  proiectul  ordinii  de  zi
                                                                                                                                                                                                lucrările  celei  de-a  doua  se­  pentru  Conferinţa   reglonal-
                                                                                                                                                                                               siuni  a  Comitetului  interna­  europeană  de  la  Bucureşti,  pe
                                                                                                                                                                                                ţional  de  pregătire  a   celei   a  cărei  agendă  s-a  convenit
                                                                                                                                                                                               de-a  Vl-a  Conferinţe  regiona­  să  figureze:  aplicarea  reco­
                                                                                                                                                                                               le  a  comisiilor  naţionale  pen­  mandărilor  adoptate  de  cea
                                                                                                                                                                                               tru  U.N.E.S.C.O.  din  Europi,   de-a V-a  Conferinţă  regiona­
                                                                                                                                                                                               care  va  avea  loc  la  Bucureşti   lă  a  comisiilor  naţionale  pen­
                                                                                                                                                                                                în  luna  mai  a  acestui  an.  tru  U.N.E.S.C.O.  din  Europa i
                                                                                                                                                                                                 Lucrările  reuniunii  au  fost   contribuţia  comisiilor  naţiona­
                                                                                                                                                                                                conduse  de  prof.  univ.  Jean   le  la  dezvoltarea  cooperării
                                                                                                                                                                                                Livescu,  preşedintele  Comi­  europene  în  domeniul  educa­
                                                                                                                                                                                                siei   naţionale  a  Republicii   ţiei,  ştiinţei,  culturii  şi  infor­
                                                                                                                                                                                                Socialiste  România  pentru   maţiei ;  participarea  comisiilor
                                                                                                                                                                                               U.N.E.S.C.O.  Au  participat  re­  naţionale  la  pregătirea,  reali­
                                                                                                                                                                                               prezentanţi  ai  comisiilor  na­  zarea  şi  evaluarea  programu­
                                                                                                                                                                                                ţionale  pentru   U.N.E.S.C.O.   lui  U.N.E.S.C.O. ţ  acţiuni  ale
                                                                                                                                                                                                din  Austria,  R.S.S.  Bieloru­  comisiilor  europene   pentru
                                                                                                                                                                                                                            înfăptuirea  marilor  obiective
                                                                                                                                                                                               să,  Elveţia,  Italia,  Iugoslavia,   ale  U.N.E.S.C.O.  —   pacea,
         ANUL  XXIV.  Nr.  5 314                                                       MIERCURI  9  FEBRUARIE  1972                                                  4  PAGINI  -   30  BANI    Norvegia,  Olanda,   Polonia,   drepturile  omului,  dezvolta­
                                                                                                                                                                                                România  şi  Ungaria.       rea.

         în  primul  an  al  cincinalului -  remarcabile  succese  in  înflorirea  multilaterală  a  patriei                                                                                            Noi  tipuri  de  motoare
                                                                                                                                                                                                          electrice  asincrone

                                                                                                                                                                                                                            de  motoare  electrice  asincro­
                                                                                                                                                                                                 CRAIOVA.  La  Uzina  „E-   ne  verticale  de  joasă  şi  înaltă
                                                                                                                                                                                               lectroputere"  din  Craiova  au
         Dinamismul creşterii venitului                                                                                                                                                         fost  realizate  primele  tipuri  tensiune,  cu  puteri  cuprinse
                                                                                                                                                                                                                                                  sînt
                                                                                                                                                                                                                            între  200-500  kW.  Ele
                                                                                                                                                                                                „Argezinul" — în
                                                                                                                                                                                                                           destinate,  îndeosebi,  echipării
                                                                                                                                                                                                                            instalaţiilor  de  irigaţii.
                                                                                                                                                                                                combaterea
                                                                                                                                                                                                                              Potrivit  precizărilor  făcu­
           naţional -  expresie a ridicam                                                                                                                                                       buruienilor                tca,  semnatarul  principal  al
                                                                                                                                                                                                                            te  de  inginerul  Neculai  Cris-
                                                                                                                                                                                                                            lectrice  sînt  realizate  după
                                                                                                                                                                                                 Extiderea  folosirii  în  acest   proiectelor,  noile  motoare  e­
                                                                                                                                                                                                an  a  „Argezinului",  erbicid   rea  lor şi ca maşini electrice u­
                                                                                                                                                                                                                            soluţii  care  permit  exploata­
                                                                                                                                                                                                fabricat  recent  în  tara  noas­
                  eficienţei muncii  sociale                                                                                                                                                    tră,  măreşte  posibilităţile  de   niversale.  In  plus,  costul  pro­
                                                                                                                                                                                                                            dusului  finit  este  mai  mic  cu
                                                                                                                                                                                                combatere  pe  cale  chimică
                                                                                                                                                                                                a  buruienilor.  Studiile  efec­  15-25  la  sută  în  comparaţie  cu
                                                                                                                                                                                                tuate  la  Institutul  de  cerce­  cel  al  motoarelor  universale
           De  curînd  am  luat  cunoştin­  continuare  a  ţării  într-un  ritm   Numărul  salariaţilor  a  crescut                                                                             tări  pentru  cereale  şi  plante   asemănătoare.  Un  calcul  ara­
         ţă  de  comunicatul  cu  privire   alert,  pentru  creşterea   mai   în acest an  cu  250 000, ceea  ce                                                                                tehnice  de  la  Fundulea  şi  în   tă  că  pentru  executarea  ţi­
         la  îndeplinirea  planului  pe  a­  rapidă a nivelului  de  trai  mate­  însemnează   tot  atîtea   noi                                                                                numeroase  staţiuni  agricole   nui  motor  de  250  kW  după
         nul  1971,  tablou  elocvent  al   rial  şi  spiritual  al  poporului.  locuri  de  muncă  pentru  popu­                                                                               experimentale  au   dovedit   noile  proiecte,  consumul  de
         succeselor  înregistrate  în  dez­  O  mare  contribuţie  la  acest   laţie.  In  acelaşi  timp,  statul  a                                                                            că  acest  produs  este  compe­  materiale  este  mai  mic  cu
         voltarea  şi  modernizarea  for­  rezultat  a   avut-o   industria,   asigurat  şi  o  creştere  substan­                                                                              titiv  în  privinţa  eficacităţii   1  320  kg.
         ţelor  de  producţie,  în  creşte­  care  a  pus  un  accent  deosebii   ţială  a  salariului  nominal  care,                                                                          cu  produse  similare  fabrica­
         rea  producţiei  materiale,   în   pe  intensificarea  procesului  de   împreună  cu  creşterea  numă­                                                                                 te  în  alte  ţări.  Prin  utiliza­
         ridicarea  eficientei  economice   modernizare  a  structurilor  pe   rului  de  salariaţi,  a  asigurat                                                                               rea  lui  şi  aplicarea  celorlal­
         şi  a  nivelului  de  trai  al  popo­  ramuri  şi   subramuri.   S-au   sporirea  veniturilor  din  salarii                                                                            te  măsuri  agrotehnice  s-au
         rului.  Sînt  realizări  deosebit   dezvoltat  cu  precădere  acele   cu  8,1  Ia  sută.  Pe  total,  veni­                                                                            realizat,  în  ultimii  trei  ani,
         de  valoroase,  fală  de  anul  pre­  ramuri  şi  subramuri  capabile   turile  populaţiei  realizate  din                                                                             Tn  diferite  staţiuni  producţii
         cedent,   care  marchează   noi   să  dea  un  nou  impuls  procesu­  sectorul   socialist  au  crescut                                                                                de  porumb  de   4 000—8 000     PENTRU  24  ORE
         trepte  pe  drumul  făuririi  so­  lui  de  adîncire  a  laturilor  ca­  cu  8,G  Ia  sută.  Veniturile  bă­                                                                           kg  boabe  Ia  hectar, fără să se   V re m e a   va  fi  În c h isă,  cu  c e ­
         cietăţii   socialiste  multilateral   litative  ale  industrializării,  să   neşti   încasate  de  la  sectorul                                                                        execute  praşile  manuale  sau   ru l  m ai  m u lt  a c o p e rit.   L ocal,
         dezvoltate  în  tara  noastră.  conducă  la  valorificarea   cît   socialist  de  către  familiile  de   Pentru  a  face  fată  cu  succes  intensificării  terial  rulant,  a  crescut  viteza  comercială,   mecanice.  v o r  c ă d e a   p re c ip ita ţii  sla b e   su b
                                                                                                                                                                                                                           fo rm ă   dc  p lo a ie ,  ia r   în   re g iu ­

                                                                     ţărani  au  sporit  cu  11  la  sută.
           Din  tabloul  indicatorilor  pre­  mai  completă  a  resurselor  ma­  A  crescut,  de  asemenea,  spri­ ■  circulaţiei  de  bunuri  materiale  şi  de  per­  au  continuat  cu  succes  lucrările  de  extinde­  n ile   de  d e al  şi  m u n te   la p o v iţâ .
         zentaţi  de  comunicat  pentru   teriale  şi  umane  ale  ţării.  Este                        soane,  activitatea  transporturilor  şi  teleco-   re  a  electrificării  determinînd  ca  din  volu­  «rArgezinul"  s-a  aplicat cu   V în lu l  v a   su fla   p o triv it  d in   su d -
         caracterizarea  dezvoltării  eco-   semnificativ   faptul  că  în  a­  jinul  statului  acordat  familiilor   |   municaţiilor  a  fost  supusă  în  1971  la  impor­  mul  total  al  transporturilor  de  mărfuri  şi   succes  şi  în  combaterea  bu­  v e st.  T e m p e ra tu ra   m in im ă    v a
                                                                                                                                                                                                                           fi  c u p rin s ă   în tre   m in u s  3  şl  2
         nomico-sociale  a  tării,  retine   cest  an  industria  a  obţinut  e­  cu  copii   mulţi,  s-a  introdus   tante  mutaţii  de  ordin  calitativ.  Rod  al  poli­  călători,  84,4  la  sută  să  se  efectueze   cu   ruienilor  din  livezile  de  meri   g ra d e ,  ia r   cea   m a x im ă   In tra
         atenţia  în  mod  deosebit  ritmul   conomii  din  reducerea  cheltu­  pentru  ţărănimea  cooperatistă   ticii  partidului  şi  statului  nostru,  extinde­  tracţiunea  Diesel  şi  electrică.  Transporturile   şi  peri,  precum  şi  în  planta­  7  şi  11  g ra d e ,  lo cal  m ai  cobo-
         de  creştere  înregistrat  de  pro­  ielilor  materiale  de  peste  3,2   asistenta  sanitară  gratuită,  sis­  rea  şi  modernizarea  mijloacelor  şi  căilor  de   auto  —  se  subliniază  în  comunicat —   au   ţii  viticole.  ritft.
         dusul  social  total  şi  de  venitul   miliarde  lei,  datorate  în  prin­  temul  de  plată  a  muncii  în  a­  transport,  îmbunătăţirea  proceselor  de  ex­  fost  dotate  cu  noi  autovehicule  de  marfă,
         naţional.  Semnificativ  este  fap­  cipal  reducerii   consumurilor   cord  global  şi  venitul  minim   ploatare,  sporirea  volumului  transporturi­  remorci  auto  şi  autobuze.  S-au  modernizat
         tul  că  ritmul  de  creştere  în­  de  materii  prime  şi  materiale.  garantat.  S-au  aplicat  o  serie   lor  de  toate  categoriile  au  determinat  ca  în   şi  reconstruit  338  km  drumuri  cu  trafic  in­  Cronică
         registrat  de  venitul  naţional  îl   In  consens  cu  eforturile  ge­  de  scutiri  şi  reduceri  de  im­  197)  să  se  efectueze  102Î,4  miliarde  tone   tens  iar  pe  1 400  km  drumuri  cu  trafic  mai   li PAGINA  A 11-A
         devansează  pe  cel  al  produsu­  nerale  ale   societăţii,  se  evi­  pozite  pe  veniturile  agricole.  km  în  transporturile  de  mărfuri,  iar  volu­  redus  s-au  aplicat  îmbrăcăminţi  asfaltice  u­
         lui  social   total.  In  timp   ce   denţiază  contribuţia   deosebit   Din   bugetul  statului  s-au   mul  planificat  al  transporturilor  de  călători   şoare.
         produsul  social  total  a  crescut   de  importantă  pe  care  a  a­  cheltuit  fonduri  sporite  pentru   să  fie  depăşit  cu  4,3  la  sută.  Fată  de  reali­  Aceleaşi   perfecţionări  s-au  produs   în   Oazele le  de   judeţeană
         cu  10,6  la  sută,  venitul  naţio­  vut-o  în  acest  an  ştiinţa   şi   învătămînt,  cultură,  artă,  ocro-  zările  anului  1970  aceste  cifre  oglindesc  un   transportul  maritim,  fluvial  şi  aerian,  în  do­
         nal  a  crescut  cu  12,5  la  sută,   cercetarea  ştiinţifică  în  rezol­                    spor  de  9  la  sută  în  transporturile  de  măr­  meniul  poştei  şi  telecomunicaţiilor.  A  spo­  perele
         ceea  ce   înseamnă  o  sporire   varea  unor  probleme  ale  ac­   ZEVEDEI  ŞTEF             furi  şi  de  8,9  la  sută  în  transportul  de  că­  rit  capacitatea  flotei  aeriene  şi  maritime,  au            Conducerea   filialei  C.E.C.
                                                                                                                                                 continuat  lucrările  de  extindere  a  capacită­
         substanţiala  a  eficientei  mun­  tivităţii  economice  şi  sociale.   directorul  Direcţiei  judeţene   lători.                       ţilor  portuare,  a  fost  extinsă  telefonia  auto­                       Deva  a  luat  în  ultimul  timp
         cii  depuse  de  societate  în  anul   Ea  a  contribuit  substanţial  Ia   de  statistica      In  transportul  pe  calea  ferată  s-a  îmbu­                                            In  concurs              unele  măsuri,  care  să  ducă  la
         trecut.  Cu  alte  cuvinte  aceas­  găsirea  şi  punerea  în  aplicare                        nătăţit  simţitor  utilizarea  parcului  de  ma­  mată  cu  39 000  linii.                                           o  mai  bună  servire  a  populaţi­
         ta  însemnează  că  societatea  a   a  soluţiilor  care  au  determinat   (Continuare  în  pagina  a  2-a)                                                                                                         ei.  Astfel,  s-a  lărgit   spaţiul
         obţinut  cu  aceleaşi  cheltuieli   creşterea  eficientei  economice                                                                                                                                               pentru  public,  iar  pe   mesele
         de  muncă  socială  un  efect  mai   generale  şl  a  venitului  naţio­                                                                                                                                            din  hol  se  găsesc  în  permanen­
         mare,  adică   mai  mult  venit   nal.                                                                                                                 transpunerea  în  viaţă  a  in­  grăşăminte  chimice.  In  pre­  ţă  imprimatele  necesare,  pre­
         naţional.                       Pe  baza   creşterii  venitului   Pînă la începerea campaniei agricole de primăvară                                    dicaţiei  secretarului   gene­  zentare  s-a  insistat  îndeo­  cum  şi  modele  de  completare.
           Faptul  nu  este  întîmplător.   naţional  statul  a  fost  în  mă­                                                                                  ral  al  partidului  se  numără   sebi  asupra  reglajelor,  cu­  Cu  data  de  1  februarie,  a  fosl
         El  vine  să  concretizeze  în  e­  sură  să  înfăptuiască  un  amplu                        graţie  politicii  de  industri­                          şi  comuna  Beriu.  Sub  con­  noaşterii  defecţiunilor  ce   înfiinţat  un  ghişeu   special
         fecte  economice,  cuantificabile,   program  de  investiţii  menit  să   S  e  ştie  bine  ce  era  ţă­                  relor.   In  această  ordine   ducerea  organelor  locale  de   pot  surveni  şi  modul  de  re­  pentru  înscrierea  dobînzilor  Ie
         preocuparea  permanentă  a  par­  consolideze,  să  modernizeze  şi   ranul  de  acum  trei­  alizare  promovată  cu  con­  de  idei,  secretarul  general   partid  şi  de  stat,  aici  s-au   mediere  a  acestora.  libretele  de  economii.  Cu  lu­
         tidului  şi  statului  nostru  pen­  6ă  amplifice  baza  tehnico-ma-   zeci-patruzeci  de  ani   secvenţă  de  Partidul  Comu­  al  partidului,  t o v a r ă ş u l  organizat   cursuri   pentru   De  acum,  intr-o   zi   pe   crătorii  filialei,  în  special  cel
         tru   perfecţionarea  conducerii   terială  a  tării,  singura  capabi­  —  truditor  la  coarnele  plu­  nist  Român  —,  să  nu  se  fi   Nicolae  Ceauşescu,  sublinia:          săptămînă,  pînă  la  începe­  de  la  ghişeu,  s-au  organizai
         şi  organizării  economiei,  pen­  lă  să  garanteze  dezvoltarea  e­  g u lu im in u ito r   iscusit  al   schimbat  fundamental  me­  „...cooperatorul  de  miine va   cunoaşterea   şi   mînuirea   rea  din  plin  a   lucrărilor   cursuri  profesionale,  în   care
         tru  adîncirea  democraţiei  so­  conomiei  într-un  ritm  susţinut.   sapei,  secerei   şi   coasei.   todele  de  lucrare  a  pămîn­  fi  un  mecanizator,  şi  tre­  tractoarelor  şi  a  maşinilor   agricole  de  primăvară,  Ma-   s-a  pus  un  deosebit  accent  pe
         cialiste,  pentru  participarea  tot   In  acelaşi   timp,  s-au  putut   Existenţa   omului   de   la   tului,  in  care  tractoarele  şi  buie  să-l  pregătim   pentru  aaricole,  la  care  participă  ria  Bota,  Elena   Damian,   corectitudinea  şi  solicitudinea
                                                                         „talpa  ţării“  se  mărginea  la
         mai  activă  a  maselor  Ia  con­  aloca  pentru  creşterea  venitu­  o  muncă  istovitoare  pentru                                                                                 Ana  Tomescu,  alături   de    de  care  trebuie  să  dea  dovadă
         ducerea  unităţilor  economice   rilor  populaţiei,  a  cheltuielilor   asigurarea  celor   necesare                                                                                alţi  cooperatori,  se  vor  nu­  faţă  de  depunători.
         şi  a  întregii  tari.        social-culturale  şi  a  nivelului   traiului  de  azi  pe   miine,                                                                                   măra  printre  cei  care  îşi              ★
           Sporul  mare  de  venit  naţio­  de  trai  sume  mult  mai  impor­                         Cooperatorii  se  pregătesc                                                            consacră  o  parte  din  efor­
         nal  obţinut  cu  un   efort  so­  tante  decît  în  anii  precedenţi.   iar  privirea  lui  nu   putea                                                                             turi  însuşirii  meseriei  de    La  depozitul  dc   mobilă  al
                                                                         depăşi  limitele  tarlalei  ca-
         cial  cît  mai  mic  înseamnă  în   Astfel  au  sporit  veniturile  oa­  re-i  aparţinea.                                                                                           ' necenizator,  pentru  ca,  a­  O.C.L.  Produse  industriale  Hu-
         primul   rînd  ridicare  pe  o   menilor  muncii,  s-a  îmbunătă­                                 să  devină  mecanizatori                                                          tunci  cind  va  fi  nevoie,  să   nedoara-Deva  s-au  primit   de
         treaptă  superioară  a  laturilor   ţit  consumul  de  bunuri  şi  ser­  Condiţia  socială  a  ţăra­                                                                                asigure  folosirea  la  întrea­  curînd  mai  multe  produse  ale
         calitative  ale  economiei  dar,   vicii.  s-au   asigurat  condiţii   nului  cooperator  din  zilele                                                                               ga  capacitate  a  tractoare­  întreprinderilor  de   industrie
         în  acelaşi  timp,  înseamnă  mai   mai  bune  de  odihnă  şi  trata­  noastre  este  cu  totul  alta,                                                                               lor.  executarea  în  condiţii   locală  din  judeţ.  Astfel,  de  Ia
         multe  resurse,  mai  multe  posi-   ment,  de  instruire  a  populaţiei,   politica  agrară  înţeleaptă  a   maşinile  agricole  să  nu  în­  aceasta  tn  mod  serios.  In   preşedinţii,  brigadierii,  şefii   agrotehnice  superioare  a  lu­  1.1.   L.  Petroşani,  au  sosit  cîteva
       ■  bilităţi  pentru  dezvoltarea   în  de  locuit  şi  asistentă  sanitară.  partidului   descătuşindu-i   locuiască  munca  a  mii   şi   această  privinţă  trebuie  să   de  echipe  şi  specialiştii  —   crărilor  agricole.  Materiali­  garnituri  de  camere  combinate
                                                                         forţele,  elanul  şi  orizontul   mii  de  oameni.        luăm  măsuri  pentru  a  pre­  bărbaţi  şi  femei  —  din  cele   zarea  obiectivelor  propuse   tip  „P-71"  —  pentru  prima  da­
                                                                         cunoaşterii.   Mecanizarea,    Prefigurind  cu  clarviziu­  găti  şi  femeile  in  vederea   patru  cooperative  agricole.   —  dc  a-i  califica  pe  coope­  lă  în  magazinele  noastre.  S-au
                                                                         chimizarea  şi  irigaţiile  sînt   ne  înfăţişarea  viitoare  a  sa­  conducerii  mijloacelor  me­  Prima  lecţie,  avînd  un  pro­  ratori  in  meseria  de  meca­  primit  de  asemenea  camere
                      Răspuns  încărcat  de                              factori  care  au  influenţat   tului  românesc,  prima  con­  canice  şi  a  instalaţiilor“.  nunţat  caracter  practic,  s-a   nizatori  —  va  însemna,  fă­  combinate  tip  „Crişul"  de  la
                                                                                                                                     Izvorită  din  necesităţi  o-
                                                                                                                                                                desfăşurat  la  secţia  de  me­
                                                                                                                                                                                                                            1.1. L.  Brad,  care  se  bucură  de
                                                                         decişii;   dinamizarea   pro­  ferinţă  pe  ţară  a  secretari­  biectivc,  sarcina  de  a  asi­  canizare  din  Beriu,   unde   ră  îndoială,  un  salt  substan­  o  deosebită  apreciere  în  rin-
                                                                                                                                                                                             ţial  în  creşterea  producţiei
                        semnificaţii  umane                              ducţiei  agricole  şi  punerea   lor  comitetelor  de  partid  şi   gura  calificarea  cooperato­  directorul  S.M.A.   Orăştie,   şi  a  productivităţii  muncii   dul  cumpărătorilor,  precum  şi
                                                                         în  valoare  deplină  a   po­  a  preşedinţilor   consiliilor   rilor  in  meseria  de  mecani­  ing.  Alexandru  Roşu,  a  pre­  in  fiecare  cooperativă  agri­  camere  combinate  tip  „Haţc-q"
               BRAD.  Oamenii  muncii  de  pe  raza  oraşului  Brad  răs­  tenţialului  agriculturii   so­  populare  comunale  a  relie­  zatori  a  fost  îmbrăţişată  cu   zentat  o  parte  din  maşinile               şi  canapele,  produse  ale  I.LL,
              pund  cu  însufleţire  la  apelul  lansat  de  Cohsiliul  Naţio­                        fat  şi  mutaţiile  ce  vor  avea   răspunderea  cuvenită  şi cu   agricole :  plugul,  grapa  cu   colă,  in  toate  satele  şi  co­  Haţeg.  In  ultimele  zile,  la  de­
              nal  al  Frontului  Unităţii  Socialiste  pentru  constituirea   cialiste.  Nu  există  sat  şi  co­                 interes  sporit  şi  în  judeţul   discuri,  sapa  rotativă  şi   munele  noastre.       pozitul  de  mobilă  din   Deva,
             Fondului  de  Solidaritate  Internaţională.                 mună  in  care,  in  anii   de   loc  in  continuare  în  viaţa   nostru.  Printre  primele  co­                                                   s-a  efectuat  şi  o  reducere  de
               Dînd  dovadă  de  înalt  umanism  şi  internaţionalism,   după   cooperativizare   —   şi  munca  lucrătorilor  ogoa­  mune  unde  s-a  trecut   la  maşina  de  împrăştiat  în­             N.  TIRCOB      preturi  la  unele   sortimente,
              locuitorii  oraşului  Brad şi  ai  localităţilor   aparţinătoare                                                                                                                                              măsură  menită  să  contribuie  1*
             s-au  angajat  să  contribuie  la  contul  solidarităţii  cu  su­                                                                                                                                              mai  buna  şi  mai  larga  desface­
             ma  de  40 000  lei,  prin  diferite  acţiuni.  Pînă  la  31  ianua­                                                                                                                                           re  a  mărfurilor.
              rie  a.c.  au  fost1 difuzate  timbre  în  valoare  de  4 500  lei,                                                  „In  fiecare  zi  din  viaţa  de  pionier-o  faptă                                                   ★
              printre  primii  depunători  in  contul  „45“  numărîndu-se
              Autobaza  de  transporturi  auto  Brad  (2 000  lei),  între­                                                                                                                                                  v Printre  lucrările  pe  care  ce­
             prinderea  de  industrie  lo cală  (1 000  lei),   cooperativa                                                                                                                                                 tăţenii  comunei  Băniţa  au  hotă­
              meşteşugărească  „Moţul"  (I  000  Iei).  întreprinderea  de                                                                     demnă  de  un  viilor  comunist"                                             rît  să  Ie  execute  prin  contri­
              gospodărie  comunală  (500  lei).   Casa  de  Economii   şl                                                                                                                                                   buţie  bănească  şi  in  muncă, se
              Consemnaţiuni  Brad,  Filiala  Brad  a  Băncii  Naţionale  a                                                                                                                                                  numără  şi  cele  privind  extin­
              R.S.R.  In  prima  decadă  a  lunii  în  curs  va  fi  depusă  fn                                                                                                                                             derea  spaţiului  căminului  cul­
              contul  solidarităţii  aproape  întreaga  sumă  de  40 000  Iei.                                                    Munca este izvorul bucuriei in viata                                                      tural  şi  consiliului  popular, pre­
                                                                                                                                                                                                                            cum  şi  împrejmuirea  cu  gard
              In  zilele  următoare  vor  fi  întreprinse  şi  alte  acţiuni  me­                                                                                                                                           metalic.  I.G.C.I.  Petroşani,  e-
              nite  să  contribuie  la  realizarea  şi  sporirea  fondului  pro­                                                                                                                                            xeoutantul,  a  terminat  interio­
                                                                                                                                     Munca.  Acesta   este  răs­  răţarea  păşunilor  şi  alte  lu­  pitol  al  vieţii",  excursia  la
              pus  —  răspuns  încărcat  de  semnificaţii  umane  al  oame­                                                        punsul   nostru  la  chemarea   crări  In  care  mîinile  noastre   Mintia,  Geoagiu  şi  mai  ales   rul,  urmind  ca,  zilele  acestea,
              nilor  muncii  din  oraşul  Brad.                                                                                    colegilor  din  Valea   Jiului.   să  poată  arăta   că  pionierii   obiectivele  cu   care  ne-am   să  înceapă  finisările  exterioa­
                                                                                                                                   Aşa  înţelegem  noi  că  vom  fi   sînt  copii  harnici.    angajat  să  răspundem  zi  de   re,  pentru  ca  lucrarea  să  fie
                                                                                                                                   viitori  comunişti.  Hărnicia  şi   Alături  de  această  chema­  zi  la   chemare:  vom  vărui   gata  la  termenul  planificat.
                                                                                                                                   dragostea  de  muncă  sînt  în­  re,   am   aşezat   chema­  toţi  pomii  de  pe  marginea           ★
                                                                                                                                   suşirile  pe  care  le  vedem  la   rea   pionierilor   din  Valea   şoselei  Baia  de  Criş  —  Ţe-
                                           Album -ştafetă                                                                          părinţii  noştri  care  scot  zil­  Jiului  „In  fiecare  zi  din  via­  bea,  iar   pionierii  mici  vor   Pină  Ia  20  februarie,  la  flo­
              In  vederea                                                                                                          nic  aurul  si  cărbunele  din   ţa  de   pionier  —  o  faptă   îngriji  zonele  verzi  şi  flo-  răria  din  Deva,  florile  se  vînd...
                                          HUNEDOARA.  In  cadrul                                                                   adîncurile  pămîntului,  la  ma­  demnă  de  un  viitor  comu­                           cu  reducere.  Da !  In  perioada
         !  electrificării             ;  acţiunilor  dedicate  sărbăto-                                                           mele  noastre  care  muncesc   nist"  sub  care  nişte  Imagini   pionier  —  comandant  de   25  ianuarie  —  20  februarie,  s-a
                                                                                                                                                                                                    LENUJA  LEUCEAN
                                                                                                                                                                                                                            efectuat  aici  o  reducere
                                                                                                                                                                                                                                                    de
                                                                                                                                   pe  ogoarele
                                                                                                                                                cooperativelor
                                                                                                                                                                 vorbesc  despre  cele  mai  reu­
                                       ;  ririi  semicentenarului  Uniu-
                                       :  nii  Tineretului   Comunist.                                                             agricole  de  producţie,  la  pro­  şite   din  acţiunile   noastre   untiate            preţuri  Ia  ciclamenul  în  ghi­
                   liniei              :  organizaţia  U.T.C.  de   la                                                             fesorii   noştri  care  muncesc   cum  ar  fi   concursul  „Pio-                         veci.
                                       i  Şcoala  generală  nr.  9  din  j                                                         alături  de  noi  nu  numai  la   nieria  —  cel  mai  frumos  ca­  (Continuare  in  pagina  a  ll-a)  DOINA  COJOCARU
                                        Hunedoara,  în
                                                        colaborare  !
               Petroşani-               cu  organizaţia  pionierilor,  a  j                                                        clasă,  dar  şi  acolo,  pe  lotul
                                                                                                                                   şcolii  sau  în  alte  împreju­
                                       i  întocmit  un  album-ştafetă,  j                                                          rări  unde  putem  fi  şi  noi  fo­
                  Mintia               j  care  să  poarte  gîndurile  şi                                                          lositori.                                                                                Stare de urgenlfi
                                       j  sentimentele  fiilor  Hunedoa-                                                             Am   început  un  nou  tri­                                                                 In Anglia
             Zilele  trecute,  au   sosit   :  rei  către  tinerii  din  şcolile                                                   mestru  sub  semnul  chemări­
           primele  agregate  şi  echipa­  j  generale  din  Tg.  Jiu,  Cra-                                                       lor  Ia  întrecere  şi,  ca  să  ne                                                       LONDRA  8  (Agerpres).  _
                                                                                                                                                                                                                            în  cadrul  unei  reuniuni  ex­
           mente  electrice  pentru  sub-   j  iova,  Bucureşti.  Galaţi,  Con-                                                    fie  mereu  în  atentie,  la  in­    Acord  privind  retragerea  trupelor                traordinare,  guvernul  Marii
                                         stanţa.  Brăila,  Iaşi,  Botoşani,
                                                                                                                                           în
                                                                                                                                   trarea
                                                                                                                                                       pe  un
                                                                                                                                               şcoală,
           Deva  şi  Pui.  Transformatoa­ 1 Baia  Mare,  Oradea,   Cluj,                                                           tablou   mare   am   gravat               indiene  din  Bangladesh                       Britanii  a  hotărît  marţi   să
           staţiile  de  înalta
                             tensiune
           rele  de  forţă,  monofazice  şi   Braşov,  Arad,   Lugoj,  Ti-                                                         cele   două   chemări.   Che­   DELHI  8   (Agerpres).  —                                declare  în  ţară  stare  de  ur­
                                                                                                                                                       popu-
                                                                                                                                           Consiliului
           întrerupătoarele  de  110  kV   j  mişoara  şi  Reşiţa.                                                                 marea  judeţean   Hunedoara    Primul  ministru  al  Republi­  agenţiile  France  Presse   şi   gentă  ca  urmare  a  grevei  ge­
                                                                                                                                   Iar
           au  fost  deja  transportate  la   Albumul  duce  cu  el  as-  i                                                        la   care   vom   răspunde     cii   Bangladesh,   Mujibur   Associated   Press.   Părţile   nerale  declarate  cu  peste  o
         |  locurile  de  montare  din  sta­  i  pecte  ale  vieţii  şi  muncii  i                                                                                Rahman,  şi-a  încheiat  marţi   şi-au  exprimat  dorinţa  de  a   lună  în  urmă  de  cei  280 000
                                       i  tineretului  din  judeţul  Hu-  ;                                                        prezent  în  acest  an  prin  a­                           promova,  sub  toate  formele,   de  mineri.  Prin  adoptarea  u­
         !  ţiile  respective.   In  curînd                                                                                        menajarea  unei  microferme    vizita  întreprinsă  ]a  Calcu-   cooperarea  bilaterală,  pe  ba­  nei  asemenea  măsuri,  guver­
          j  urmează  să  sosească  şi  dre-   j  nedoara,  din  activitatea  ele-  i                                              cu  toate  formele  de  organi­  tta.  Comunicatul  publicat  la   za  egalităţii  şi  a  avantajului   nul  poate  impune  restricţii  a­
          !  zina  electrică  pentru   în­  ;  vilor  şcolii  generale  nr.  9  i                                                  zare  din  C.A.P.  unde,  prin   încheierea  convorbirilor  din­
                                         precum  şi  mici  atenţii  ofe-  j                                                                                                                   reciproc.  In  context,  s-a  ho-   supra  consumului  de  electri­
           treţinere.  Toate  aceste  agre­  rite  tuturor  şcolilor  de  pe                                                       grija   organelor  locale  de   tre  primul  ministru  al  Indi­  tărît  stabilirea  de  relaţii  co­  citate,  asigurînd  aproviziona­
           gate  de  înaltă   tehnicitate   traseu.  Albumul  va  fi  o  do­                                                       partid  şi  de  stat,  ni  s-a  pus   ei,  Indira  Gandhi,  şi  Mujibur   merciale  bilaterale  şi   s-a   rea  centralelor  termice.  Gu­
           vor  fi  exploatate  de  absol­                                                                                         la  dispoziţie  un  teren  arabil   Rahman  anunţă  că   părţile   convenit  ca   reprezentanţii   vernul  britanic  va  putea,  de
            venţii   cursurilor   speciale   vadă  a  sentimentelor  de  pri­                                                      necesar.                       au  ajuns  la  un  acord  privind   Indiei  şi  ai  Bangladesh  să  se   asemenea,  să  uzeze  de  servi­
                                         etenie  dintre  tinerii  patriei
                                                                           A sp ect  dc  Ia   lu c ră rile   d c  c o n stru c ţie   a  fu rn a lu lu i  n r.  ?î,  din   C.S.
            postliceale.                 noastre.                       H u n e d o a ra .  Ş e fu l  b rig ă z ii  de  fie ra ri  h c lo iiişti   V asilc  l*ascu  şl  a ju ­  Ne-am  angajat  să  prestăm   retragerea  trupelor  indiene   întîlnească  periodic,  pentru   ciile  militarilor  în  sectoarele
          !               C   AOANEI                                    to ru l  să u ,  V asile  D u m ltra şc u ,  m o n te a ză   d ia fra g m e le   din  p e re ţii  rie   munci  patriotice  In  valoare   din  Bangladesh,  înainte  de   a  defini  domeniile  de  coo­  de  activitate  unde  va  consi­
                                            M.  CONSTANTINESCU          la  g ro a p a   sch ifu lu l.        F o to   :  V.  ONOIU  ce  3 000  lei,  să  ajutăm  la  în­  25  martie   a.c.  —  relatează  perare.        dera  că  este  necesar.
                                                                                                                                   frumuseţarea  comunei,  ia  cu-
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34