Page 29 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 29
P roletari din toate ţările, unifl-vă!
Agerpres
. ■ ■ . . •••• .:. •. : v.-5; :
Proiectul ordinii de zi a Conferinţei
regional-europene a U.N.E.S.C.O.
In zilele de 7 şi 8 februa Cu acest prilej a fost dez
rie au avut loc în Capitală bătut proiectul ordinii de zi
lucrările celei de-a doua se pentru Conferinţa reglonal-
siuni a Comitetului interna europeană de la Bucureşti, pe
ţional de pregătire a celei a cărei agendă s-a convenit
de-a Vl-a Conferinţe regiona să figureze: aplicarea reco
le a comisiilor naţionale pen mandărilor adoptate de cea
tru U.N.E.S.C.O. din Europi, de-a V-a Conferinţă regiona
care va avea loc la Bucureşti lă a comisiilor naţionale pen
în luna mai a acestui an. tru U.N.E.S.C.O. din Europa i
Lucrările reuniunii au fost contribuţia comisiilor naţiona
conduse de prof. univ. Jean le la dezvoltarea cooperării
Livescu, preşedintele Comi europene în domeniul educa
siei naţionale a Republicii ţiei, ştiinţei, culturii şi infor
Socialiste România pentru maţiei ; participarea comisiilor
U.N.E.S.C.O. Au participat re naţionale la pregătirea, reali
prezentanţi ai comisiilor na zarea şi evaluarea programu
ţionale pentru U.N.E.S.C.O. lui U.N.E.S.C.O. ţ acţiuni ale
din Austria, R.S.S. Bieloru comisiilor europene pentru
înfăptuirea marilor obiective
să, Elveţia, Italia, Iugoslavia, ale U.N.E.S.C.O. — pacea,
ANUL XXIV. Nr. 5 314 MIERCURI 9 FEBRUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Norvegia, Olanda, Polonia, drepturile omului, dezvolta
România şi Ungaria. rea.
în primul an al cincinalului - remarcabile succese in înflorirea multilaterală a patriei Noi tipuri de motoare
electrice asincrone
de motoare electrice asincro
CRAIOVA. La Uzina „E- ne verticale de joasă şi înaltă
lectroputere" din Craiova au
Dinamismul creşterii venitului fost realizate primele tipuri tensiune, cu puteri cuprinse
sînt
între 200-500 kW. Ele
„Argezinul" — în
destinate, îndeosebi, echipării
instalaţiilor de irigaţii.
combaterea
Potrivit precizărilor făcu
naţional - expresie a ridicam buruienilor tca, semnatarul principal al
te de inginerul Neculai Cris-
lectrice sînt realizate după
Extiderea folosirii în acest proiectelor, noile motoare e
an a „Argezinului", erbicid rea lor şi ca maşini electrice u
soluţii care permit exploata
fabricat recent în tara noas
eficienţei muncii sociale tră, măreşte posibilităţile de niversale. In plus, costul pro
dusului finit este mai mic cu
combatere pe cale chimică
a buruienilor. Studiile efec 15-25 la sută în comparaţie cu
tuate la Institutul de cerce cel al motoarelor universale
De curînd am luat cunoştin continuare a ţării într-un ritm Numărul salariaţilor a crescut tări pentru cereale şi plante asemănătoare. Un calcul ara
ţă de comunicatul cu privire alert, pentru creşterea mai în acest an cu 250 000, ceea ce tehnice de la Fundulea şi în tă că pentru executarea ţi
la îndeplinirea planului pe a rapidă a nivelului de trai mate însemnează tot atîtea noi numeroase staţiuni agricole nui motor de 250 kW după
nul 1971, tablou elocvent al rial şi spiritual al poporului. locuri de muncă pentru popu experimentale au dovedit noile proiecte, consumul de
succeselor înregistrate în dez O mare contribuţie la acest laţie. In acelaşi timp, statul a că acest produs este compe materiale este mai mic cu
voltarea şi modernizarea for rezultat a avut-o industria, asigurat şi o creştere substan titiv în privinţa eficacităţii 1 320 kg.
ţelor de producţie, în creşte care a pus un accent deosebii ţială a salariului nominal care, cu produse similare fabrica
rea producţiei materiale, în pe intensificarea procesului de împreună cu creşterea numă te în alte ţări. Prin utiliza
ridicarea eficientei economice modernizare a structurilor pe rului de salariaţi, a asigurat rea lui şi aplicarea celorlal
şi a nivelului de trai al popo ramuri şi subramuri. S-au sporirea veniturilor din salarii te măsuri agrotehnice s-au
rului. Sînt realizări deosebit dezvoltat cu precădere acele cu 8,1 Ia sută. Pe total, veni realizat, în ultimii trei ani,
de valoroase, fală de anul pre ramuri şi subramuri capabile turile populaţiei realizate din Tn diferite staţiuni producţii
cedent, care marchează noi să dea un nou impuls procesu sectorul socialist au crescut de porumb de 4 000—8 000 PENTRU 24 ORE
trepte pe drumul făuririi so lui de adîncire a laturilor ca cu 8,G Ia sută. Veniturile bă kg boabe Ia hectar, fără să se V re m e a va fi În c h isă, cu c e
cietăţii socialiste multilateral litative ale industrializării, să neşti încasate de la sectorul execute praşile manuale sau ru l m ai m u lt a c o p e rit. L ocal,
dezvoltate în tara noastră. conducă la valorificarea cît socialist de către familiile de Pentru a face fată cu succes intensificării terial rulant, a crescut viteza comercială, mecanice. v o r c ă d e a p re c ip ita ţii sla b e su b
fo rm ă dc p lo a ie , ia r în re g iu
ţărani au sporit cu 11 la sută.
Din tabloul indicatorilor pre mai completă a resurselor ma A crescut, de asemenea, spri ■ circulaţiei de bunuri materiale şi de per au continuat cu succes lucrările de extinde n ile de d e al şi m u n te la p o v iţâ .
zentaţi de comunicat pentru teriale şi umane ale ţării. Este soane, activitatea transporturilor şi teleco- re a electrificării determinînd ca din volu «rArgezinul" s-a aplicat cu V în lu l v a su fla p o triv it d in su d -
caracterizarea dezvoltării eco- semnificativ faptul că în a jinul statului acordat familiilor | municaţiilor a fost supusă în 1971 la impor mul total al transporturilor de mărfuri şi succes şi în combaterea bu v e st. T e m p e ra tu ra m in im ă v a
fi c u p rin s ă în tre m in u s 3 şl 2
nomico-sociale a tării, retine cest an industria a obţinut e cu copii mulţi, s-a introdus tante mutaţii de ordin calitativ. Rod al poli călători, 84,4 la sută să se efectueze cu ruienilor din livezile de meri g ra d e , ia r cea m a x im ă In tra
atenţia în mod deosebit ritmul conomii din reducerea cheltu pentru ţărănimea cooperatistă ticii partidului şi statului nostru, extinde tracţiunea Diesel şi electrică. Transporturile şi peri, precum şi în planta 7 şi 11 g ra d e , lo cal m ai cobo-
de creştere înregistrat de pro ielilor materiale de peste 3,2 asistenta sanitară gratuită, sis rea şi modernizarea mijloacelor şi căilor de auto — se subliniază în comunicat — au ţii viticole. ritft.
dusul social total şi de venitul miliarde lei, datorate în prin temul de plată a muncii în a transport, îmbunătăţirea proceselor de ex fost dotate cu noi autovehicule de marfă,
naţional. Semnificativ este fap cipal reducerii consumurilor cord global şi venitul minim ploatare, sporirea volumului transporturi remorci auto şi autobuze. S-au modernizat
tul că ritmul de creştere în de materii prime şi materiale. garantat. S-au aplicat o serie lor de toate categoriile au determinat ca în şi reconstruit 338 km drumuri cu trafic in Cronică
registrat de venitul naţional îl In consens cu eforturile ge de scutiri şi reduceri de im 197) să se efectueze 102Î,4 miliarde tone tens iar pe 1 400 km drumuri cu trafic mai li PAGINA A 11-A
devansează pe cel al produsu nerale ale societăţii, se evi pozite pe veniturile agricole. km în transporturile de mărfuri, iar volu redus s-au aplicat îmbrăcăminţi asfaltice u
lui social total. In timp ce denţiază contribuţia deosebit Din bugetul statului s-au mul planificat al transporturilor de călători şoare.
produsul social total a crescut de importantă pe care a a cheltuit fonduri sporite pentru să fie depăşit cu 4,3 la sută. Fată de reali Aceleaşi perfecţionări s-au produs în Oazele le de judeţeană
cu 10,6 la sută, venitul naţio vut-o în acest an ştiinţa şi învătămînt, cultură, artă, ocro- zările anului 1970 aceste cifre oglindesc un transportul maritim, fluvial şi aerian, în do
nal a crescut cu 12,5 la sută, cercetarea ştiinţifică în rezol spor de 9 la sută în transporturile de măr meniul poştei şi telecomunicaţiilor. A spo perele
ceea ce înseamnă o sporire varea unor probleme ale ac ZEVEDEI ŞTEF furi şi de 8,9 la sută în transportul de că rit capacitatea flotei aeriene şi maritime, au Conducerea filialei C.E.C.
continuat lucrările de extindere a capacită
substanţiala a eficientei mun tivităţii economice şi sociale. directorul Direcţiei judeţene lători. ţilor portuare, a fost extinsă telefonia auto Deva a luat în ultimul timp
cii depuse de societate în anul Ea a contribuit substanţial Ia de statistica In transportul pe calea ferată s-a îmbu In concurs unele măsuri, care să ducă la
trecut. Cu alte cuvinte aceas găsirea şi punerea în aplicare nătăţit simţitor utilizarea parcului de ma mată cu 39 000 linii. o mai bună servire a populaţi
ta însemnează că societatea a a soluţiilor care au determinat (Continuare în pagina a 2-a) ei. Astfel, s-a lărgit spaţiul
obţinut cu aceleaşi cheltuieli creşterea eficientei economice pentru public, iar pe mesele
de muncă socială un efect mai generale şl a venitului naţio din hol se găsesc în permanen
mare, adică mai mult venit nal. transpunerea în viaţă a in grăşăminte chimice. In pre ţă imprimatele necesare, pre
naţional. Pe baza creşterii venitului Pînă la începerea campaniei agricole de primăvară dicaţiei secretarului gene zentare s-a insistat îndeo cum şi modele de completare.
Faptul nu este întîmplător. naţional statul a fost în mă ral al partidului se numără sebi asupra reglajelor, cu Cu data de 1 februarie, a fosl
El vine să concretizeze în e sură să înfăptuiască un amplu graţie politicii de industri şi comuna Beriu. Sub con noaşterii defecţiunilor ce înfiinţat un ghişeu special
fecte economice, cuantificabile, program de investiţii menit să S e ştie bine ce era ţă relor. In această ordine ducerea organelor locale de pot surveni şi modul de re pentru înscrierea dobînzilor Ie
preocuparea permanentă a par consolideze, să modernizeze şi ranul de acum trei alizare promovată cu con de idei, secretarul general partid şi de stat, aici s-au mediere a acestora. libretele de economii. Cu lu
tidului şi statului nostru pen 6ă amplifice baza tehnico-ma- zeci-patruzeci de ani secvenţă de Partidul Comu al partidului, t o v a r ă ş u l organizat cursuri pentru De acum, intr-o zi pe crătorii filialei, în special cel
tru perfecţionarea conducerii terială a tării, singura capabi — truditor la coarnele plu nist Român —, să nu se fi Nicolae Ceauşescu, sublinia: săptămînă, pînă la începe de la ghişeu, s-au organizai
şi organizării economiei, pen lă să garanteze dezvoltarea e g u lu im in u ito r iscusit al schimbat fundamental me „...cooperatorul de miine va cunoaşterea şi mînuirea rea din plin a lucrărilor cursuri profesionale, în care
tru adîncirea democraţiei so conomiei într-un ritm susţinut. sapei, secerei şi coasei. todele de lucrare a pămîn fi un mecanizator, şi tre tractoarelor şi a maşinilor agricole de primăvară, Ma- s-a pus un deosebit accent pe
cialiste, pentru participarea tot In acelaşi timp, s-au putut Existenţa omului de la tului, in care tractoarele şi buie să-l pregătim pentru aaricole, la care participă ria Bota, Elena Damian, corectitudinea şi solicitudinea
„talpa ţării“ se mărginea la
mai activă a maselor Ia con aloca pentru creşterea venitu o muncă istovitoare pentru Ana Tomescu, alături de de care trebuie să dea dovadă
ducerea unităţilor economice rilor populaţiei, a cheltuielilor asigurarea celor necesare alţi cooperatori, se vor nu faţă de depunători.
şi a întregii tari. social-culturale şi a nivelului traiului de azi pe miine, măra printre cei care îşi ★
Sporul mare de venit naţio de trai sume mult mai impor Cooperatorii se pregătesc consacră o parte din efor
nal obţinut cu un efort so tante decît în anii precedenţi. iar privirea lui nu putea turi însuşirii meseriei de La depozitul dc mobilă al
depăşi limitele tarlalei ca-
cial cît mai mic înseamnă în Astfel au sporit veniturile oa re-i aparţinea. ' necenizator, pentru ca, a O.C.L. Produse industriale Hu-
primul rînd ridicare pe o menilor muncii, s-a îmbunătă să devină mecanizatori tunci cind va fi nevoie, să nedoara-Deva s-au primit de
treaptă superioară a laturilor ţit consumul de bunuri şi ser Condiţia socială a ţăra asigure folosirea la întrea curînd mai multe produse ale
calitative ale economiei dar, vicii. s-au asigurat condiţii nului cooperator din zilele ga capacitate a tractoare întreprinderilor de industrie
în acelaşi timp, înseamnă mai mai bune de odihnă şi trata noastre este cu totul alta, lor. executarea în condiţii locală din judeţ. Astfel, de Ia
multe resurse, mai multe posi- ment, de instruire a populaţiei, politica agrară înţeleaptă a maşinile agricole să nu în aceasta tn mod serios. In preşedinţii, brigadierii, şefii agrotehnice superioare a lu 1.1. L. Petroşani, au sosit cîteva
■ bilităţi pentru dezvoltarea în de locuit şi asistentă sanitară. partidului descătuşindu-i locuiască munca a mii şi această privinţă trebuie să de echipe şi specialiştii — crărilor agricole. Materiali garnituri de camere combinate
forţele, elanul şi orizontul mii de oameni. luăm măsuri pentru a pre bărbaţi şi femei — din cele zarea obiectivelor propuse tip „P-71" — pentru prima da
cunoaşterii. Mecanizarea, Prefigurind cu clarviziu găti şi femeile in vederea patru cooperative agricole. — dc a-i califica pe coope lă în magazinele noastre. S-au
chimizarea şi irigaţiile sînt ne înfăţişarea viitoare a sa conducerii mijloacelor me Prima lecţie, avînd un pro ratori in meseria de meca primit de asemenea camere
Răspuns încărcat de factori care au influenţat tului românesc, prima con canice şi a instalaţiilor“. nunţat caracter practic, s-a nizatori — va însemna, fă combinate tip „Crişul" de la
Izvorită din necesităţi o-
desfăşurat la secţia de me
1.1. L. Brad, care se bucură de
decişii; dinamizarea pro ferinţă pe ţară a secretari biectivc, sarcina de a asi canizare din Beriu, unde ră îndoială, un salt substan o deosebită apreciere în rin-
ţial în creşterea producţiei
semnificaţii umane ducţiei agricole şi punerea lor comitetelor de partid şi gura calificarea cooperato directorul S.M.A. Orăştie, şi a productivităţii muncii dul cumpărătorilor, precum şi
în valoare deplină a po a preşedinţilor consiliilor rilor in meseria de mecani ing. Alexandru Roşu, a pre in fiecare cooperativă agri camere combinate tip „Haţc-q"
BRAD. Oamenii muncii de pe raza oraşului Brad răs tenţialului agriculturii so populare comunale a relie zatori a fost îmbrăţişată cu zentat o parte din maşinile şi canapele, produse ale I.LL,
pund cu însufleţire la apelul lansat de Cohsiliul Naţio fat şi mutaţiile ce vor avea răspunderea cuvenită şi cu agricole : plugul, grapa cu colă, in toate satele şi co Haţeg. In ultimele zile, la de
nal al Frontului Unităţii Socialiste pentru constituirea cialiste. Nu există sat şi co interes sporit şi în judeţul discuri, sapa rotativă şi munele noastre. pozitul de mobilă din Deva,
Fondului de Solidaritate Internaţională. mună in care, in anii de loc in continuare în viaţa nostru. Printre primele co s-a efectuat şi o reducere de
Dînd dovadă de înalt umanism şi internaţionalism, după cooperativizare — şi munca lucrătorilor ogoa mune unde s-a trecut la maşina de împrăştiat în N. TIRCOB preturi la unele sortimente,
locuitorii oraşului Brad şi ai localităţilor aparţinătoare măsură menită să contribuie 1*
s-au angajat să contribuie la contul solidarităţii cu su mai buna şi mai larga desface
ma de 40 000 lei, prin diferite acţiuni. Pînă la 31 ianua re a mărfurilor.
rie a.c. au fost1 difuzate timbre în valoare de 4 500 lei, „In fiecare zi din viaţa de pionier-o faptă ★
printre primii depunători in contul „45“ numărîndu-se
Autobaza de transporturi auto Brad (2 000 lei), între v Printre lucrările pe care ce
prinderea de industrie lo cală (1 000 lei), cooperativa tăţenii comunei Băniţa au hotă
meşteşugărească „Moţul" (I 000 Iei). întreprinderea de demnă de un viilor comunist" rît să Ie execute prin contri
gospodărie comunală (500 lei). Casa de Economii şl buţie bănească şi in muncă, se
Consemnaţiuni Brad, Filiala Brad a Băncii Naţionale a numără şi cele privind extin
R.S.R. In prima decadă a lunii în curs va fi depusă fn derea spaţiului căminului cul
contul solidarităţii aproape întreaga sumă de 40 000 Iei. Munca este izvorul bucuriei in viata tural şi consiliului popular, pre
cum şi împrejmuirea cu gard
In zilele următoare vor fi întreprinse şi alte acţiuni me metalic. I.G.C.I. Petroşani, e-
nite să contribuie la realizarea şi sporirea fondului pro xeoutantul, a terminat interio
Munca. Acesta este răs răţarea păşunilor şi alte lu pitol al vieţii", excursia la
pus — răspuns încărcat de semnificaţii umane al oame punsul nostru la chemarea crări In care mîinile noastre Mintia, Geoagiu şi mai ales rul, urmind ca, zilele acestea,
nilor muncii din oraşul Brad. colegilor din Valea Jiului. să poată arăta că pionierii obiectivele cu care ne-am să înceapă finisările exterioa
Aşa înţelegem noi că vom fi sînt copii harnici. angajat să răspundem zi de re, pentru ca lucrarea să fie
viitori comunişti. Hărnicia şi Alături de această chema zi la chemare: vom vărui gata la termenul planificat.
dragostea de muncă sînt în re, am aşezat chema toţi pomii de pe marginea ★
suşirile pe care le vedem la rea pionierilor din Valea şoselei Baia de Criş — Ţe-
Album -ştafetă părinţii noştri care scot zil Jiului „In fiecare zi din via bea, iar pionierii mici vor Pină Ia 20 februarie, la flo
In vederea nic aurul si cărbunele din ţa de pionier — o faptă îngriji zonele verzi şi flo- răria din Deva, florile se vînd...
HUNEDOARA. In cadrul adîncurile pămîntului, la ma demnă de un viitor comu cu reducere. Da ! In perioada
! electrificării ; acţiunilor dedicate sărbăto- mele noastre care muncesc nist" sub care nişte Imagini pionier — comandant de 25 ianuarie — 20 februarie, s-a
LENUJA LEUCEAN
efectuat aici o reducere
de
pe ogoarele
cooperativelor
vorbesc despre cele mai reu
; ririi semicentenarului Uniu-
: nii Tineretului Comunist. agricole de producţie, la pro şite din acţiunile noastre untiate preţuri Ia ciclamenul în ghi
liniei : organizaţia U.T.C. de la fesorii noştri care muncesc cum ar fi concursul „Pio- veci.
i Şcoala generală nr. 9 din j alături de noi nu numai la nieria — cel mai frumos ca (Continuare in pagina a ll-a) DOINA COJOCARU
Hunedoara, în
colaborare !
Petroşani- cu organizaţia pionierilor, a j clasă, dar şi acolo, pe lotul
şcolii sau în alte împreju
i întocmit un album-ştafetă, j rări unde putem fi şi noi fo
Mintia j care să poarte gîndurile şi lositori. Stare de urgenlfi
j sentimentele fiilor Hunedoa- Am început un nou tri In Anglia
Zilele trecute, au sosit : rei către tinerii din şcolile mestru sub semnul chemări
primele agregate şi echipa j generale din Tg. Jiu, Cra- lor Ia întrecere şi, ca să ne LONDRA 8 (Agerpres). _
în cadrul unei reuniuni ex
mente electrice pentru sub- j iova, Bucureşti. Galaţi, Con- fie mereu în atentie, la in Acord privind retragerea trupelor traordinare, guvernul Marii
stanţa. Brăila, Iaşi, Botoşani,
în
trarea
pe un
şcoală,
Deva şi Pui. Transformatoa 1 Baia Mare, Oradea, Cluj, tablou mare am gravat indiene din Bangladesh Britanii a hotărît marţi să
staţiile de înalta
tensiune
rele de forţă, monofazice şi Braşov, Arad, Lugoj, Ti- cele două chemări. Che DELHI 8 (Agerpres). — declare în ţară stare de ur
popu-
Consiliului
întrerupătoarele de 110 kV j mişoara şi Reşiţa. marea judeţean Hunedoara Primul ministru al Republi agenţiile France Presse şi gentă ca urmare a grevei ge
Iar
au fost deja transportate la Albumul duce cu el as- i la care vom răspunde cii Bangladesh, Mujibur Associated Press. Părţile nerale declarate cu peste o
| locurile de montare din sta i pecte ale vieţii şi muncii i Rahman, şi-a încheiat marţi şi-au exprimat dorinţa de a lună în urmă de cei 280 000
i tineretului din judeţul Hu- ; prezent în acest an prin a promova, sub toate formele, de mineri. Prin adoptarea u
! ţiile respective. In curînd menajarea unei microferme vizita întreprinsă ]a Calcu- cooperarea bilaterală, pe ba nei asemenea măsuri, guver
j urmează să sosească şi dre- j nedoara, din activitatea ele- i cu toate formele de organi tta. Comunicatul publicat la za egalităţii şi a avantajului nul poate impune restricţii a
! zina electrică pentru în ; vilor şcolii generale nr. 9 i zare din C.A.P. unde, prin încheierea convorbirilor din
precum şi mici atenţii ofe- j reciproc. In context, s-a ho- supra consumului de electri
treţinere. Toate aceste agre rite tuturor şcolilor de pe grija organelor locale de tre primul ministru al Indi tărît stabilirea de relaţii co citate, asigurînd aproviziona
gate de înaltă tehnicitate traseu. Albumul va fi o do partid şi de stat, ni s-a pus ei, Indira Gandhi, şi Mujibur merciale bilaterale şi s-a rea centralelor termice. Gu
vor fi exploatate de absol la dispoziţie un teren arabil Rahman anunţă că părţile convenit ca reprezentanţii vernul britanic va putea, de
venţii cursurilor speciale vadă a sentimentelor de pri necesar. au ajuns la un acord privind Indiei şi ai Bangladesh să se asemenea, să uzeze de servi
etenie dintre tinerii patriei
A sp ect dc Ia lu c ră rile d c c o n stru c ţie a fu rn a lu lu i n r. ?î, din C.S.
postliceale. noastre. H u n e d o a ra . Ş e fu l b rig ă z ii de fie ra ri h c lo iiişti V asilc l*ascu şl a ju Ne-am angajat să prestăm retragerea trupelor indiene întîlnească periodic, pentru ciile militarilor în sectoarele
! C AOANEI to ru l să u , V asile D u m ltra şc u , m o n te a ză d ia fra g m e le din p e re ţii rie munci patriotice In valoare din Bangladesh, înainte de a defini domeniile de coo de activitate unde va consi
M. CONSTANTINESCU la g ro a p a sch ifu lu l. F o to : V. ONOIU ce 3 000 lei, să ajutăm la în 25 martie a.c. — relatează perare. dera că este necesar.
frumuseţarea comunei, ia cu-