Page 30 - Drumul_socialismului_1972_02

.>r:r^r^\rr:.a w v ijBi^.'WJiliJKiBB HU5HZIBLffHLUKlSffl razg "ţ^ agnar H aaw 1 ira nra
DRUMUL SOCIALISMULUI © N r. 5 314 O M IE R C U R I 9 FEBRUARIE 1972

lui colectiv de a lichida în
Hotărîre unanimă de a ridica ia noi cote activitatea viitoare carenţele intr-o atmosferă ce entuziasm şi dăruire, oamenii
semnalate. „Statul —
arătau
vorbitorii — a investit sume
importante pentru deschiderea
minei Mesteacăn unde s-a con­ muncii hunedoreni—puternic angajaţi în întrecere
centrat în prezent activitatea
calitative extracţia cărbunelui noastră productivă. Trebuie să
ne organizăm activitatea ast­
fel încît să atingem cît mai
urgent capacitatea proiectată a
Desfăşurată în spiritul unet chipă Gneorghe Negriu, briga­ ţie, mai ales In ultimele două mijloacelor de transport şi da­ minei, să amortizăm cît mai In fie c a re fe rm ă — p ro d u c ţii
autentice atmosfere de lucru, dierii Ioan Băltaru, Toma Doţ, trimestre ale anului trecut, că s-ar contribui efectiv, de rapid această Investiţie. Or a­
adunarea generală a oamenilor minerii Ioan Dolha, Petru Io- cînd nu am putut ţine pasul cu către fiecare muncitor, la re­ cest lucru nu-1 putem realiza
muncii de la Exploatarea mi­ van şi mulţi alţii au arătat că prevederile de plan. O vină au ducerea consumului de piese dacă în activitatea din acest
nieră Ţebea a jalonat direcţii­ nici E.M. Ţebea nu şi-a înde­ purtat-o şi compartimentele de schimb. an şi cea viitoare nu vom de­
le de acţiune pentru acest an plinit planul la cărbune brut direct productive care în pu­ Au fost scoase la Iveală şi pune toate eforturile, toată ca­ s p o rite , cu c h e ltu ie li m in im e
la fiecare compartiment de pacitatea noastră".
muncă, a reliefat dorinţa una­ Pornind de la această anga­
nimă a întregului colectiv de jare, adunarea generală a oa­ In faţa întreprinderilor agri­ zatorlce prevede detaliat acţiu­ ma analizei realiste, cu întrea­
mineri pentru ridicarea la noi Adună ri generale ale oamenilor muncii menilor muncii de la Ţebea a cole de stat stau sarcini de o nile ce vor fi concretizate pen­ ga competentă şi răspundere,
cote calitative a activităţii de hotărît măsuri concrete pri­ deosebită însemnătate privind tru a realiza producţii cit mai a posibilităţilor şi resurselor
extracţie a cărbunelui. vind planul de deschidere şi valorificarea deplină a rezer­ mari şi cu cheltuieli minime la de sporire a producţiei agri­
Din cuvîntul participanţilor extras, că a depăşit preţul de ţină măsură s-au ocupat de asi­ alte impedimente care au dus pregătiri cît şi cel al extracţi­ velor de sporire a producţiei hectar şi pe cap de animal. In cole, a adresat, într-o atmosfe­
la discuţii a rezultat în mod e­ cost, într-un cuvînt a obţinut gurarea unor condiţii optimo la diminuarea eficienţei activi­ ei de cărbune. S-a arătat ne­ agricole, prin utilizarea cu ma­ esenţă, acestea vizează folosi­ ră entuziastă, o înflăcărată
vident faptul că în anul trecut slabe efecte economice. de lucru în subteran. Apoi, tăţii de extracţie. Contabilul cesitatea unui control mai e­ ximă eficientă a potenţialului rea raţională a fondului fun­ chemare la întrecere către toa­
se puteau obţine rezultate cu — Intîmpinăm multe difi­ nu s-a acordat o suficientă a­ şef al exploatării, Nicolae Ol­ xigent din partea comitetului uman şi material de care dis­ ciar, a Îngrăşămintelor şl ier- te întreprinderile agricola de
mult îmbunătăţite dacă exploa­ cultăţi în activitatea noastră tenţie găsirii unor soluţii op­ tean, arăta că s-au întîmpinat oamenilor muncii, organizaţiei pun aceste unităţi avînd dato­ bicidelor, utilizarea judicioasă stat din Judeţul nostru, avînd
tarea n-ar fi fost deficitară la — arătau vorbitorii. Şi în pri­ time pentru reducerea consu­ serioase dificultăţi pe linia des­ de partid, faţă de respectarea ria de căpetenie să contribuie a tractoarelor şi maşinilor pen­ drept obiective creşterea pro­
capitolul organizare, dacă nu mul rînd acestea provin din mului specific de lemn de mi­ facerii cărbunelui. „Am chel­ modului de îndeplinire a sar­ într-o măsură tot mai mare la tru executarea la un nivel a­ ducţiei şi a contribuţiei ]a
s-ar fi tratat cu indulgenţă a- partea sectorului de întreţine­ nă care cunoaşte pe exploa­ tuit cu mult peste un milion cinilor de plan, faţă de întări­ constituirea fondului centrali­ grotehnic superior a lucrărilor fondul de stat, cît şl reduce­
şa-zisele probleme ,,mărunte". re care nu acordă cea mai bu­ tare o depăşire exagerată. de lei cu transportul cărbune­ rea disciplinei în muncă, faţă zat de produse agroalimenta- agricole, asigurarea unei baze rea cheltuielilor pe unitatea
Datorită deficienţelor exis­ nă asistenţă tehnică utilajului lui către beneficiari situaţi la de rezolvarea unor probleme re. In acelaşi timp, în faţa tu­ furajere corespunzătoare, or­ de produs — factori decisivi
tente în organizarea produc­ Minerul Pavel Pascu, electro­ sute de kilometri cînd am fi ce vizează asigurarea condiţii­ turor colectivelor de lucrători ganizarea temeinică a repro­ în ridicarea rentabilităţii fie­
ţiei şl a muncii, neajunsurilor din dotare. Se arăta, pe bună mecanicul Nicolae Bărăştean, putut livra cărbunele extras lor corespunzătoare de muncă. sînt puse răspunderi majore ducţiei şi selecţiei animalelor. cărei ferme şl a întreprinderii
în exploatarea şi întreţinerea dreptate, că defecţiunile me­ şeful de brigadă Iov Mager, Termocentralei de la Mintia De fapt, apreciind caracterul legate de obţinerea produselor Colectivul de lucrători, In ur­ în ansamblul el.
unor utilaje şi instalaţii, func­ canice survenite la utilajele de şeful echipei de întreţinere sau altor consumatori apropiaţi de lucru al adunării, este dem­ agricole cu cheltuieli minime,
ţionării unor capacităţi sub transport şi aprovizionarea ne­ Aurel Trlfan subliniau nece­ din judeţ. Am dori ca Centra­ nă de remarcat dorinţa una­ în condiţii de eficienţă cit mai
parametri proiectaţi — se a­ ritmică a locurilor de muncă sitatea unei noi optici în va­ la cărbunelui Petroşani să ne nimă a minerilor de n-şi înde­ ridicată. Unor asemenea dezi­
răta în Comunicatul cu privire au dus la diminuarea indici­ lorificarea rezervelor interne acorde competenţa de a ne gă­ plini exemplar sarcinile de derate trebuia să-i răspundă şi Chemare
Ia îndeplinirea planului de lor de utilizare a capacităţi­ de care dispune unitatea. si singuri clienţii pentru des­ producţie, de a determina im­ activitatea pe care au desfăşu­
dezvoltare economico-socială a lor şi a timpului de lucru. — Imobilizarea unor mij­ facerea producţiei". pulsionarea activităţii de la rat-o lucrătorii din cadrul în­
României în anul 1971 — nu — Aceste aspecte — subli­ loace de transport ar putea fi Aprofundata dezbatere a fac­ E.M. Ţebea astfel ca aceasta să treprinderii agricole de stat adresată de colectivul de lucrători
au fost Îndeplinite prevederile nia în cuvîntul său Octavian evitată dacă în graficul de re­ torilor care au generat incon­ cunoască în perioada următoa­ din Simeria. Cum s-au mate­
la unele produse dintre care Popa, şeful sectorului I pro­ paraţii termenele nu ar consti­ stanţă în activitatea minerilor re o simţitoare îmbunătăţire. rializat însă cerinţele respecti­ de la I.A.S. Simeria către toate
şi la cărbune extras. ducţie — şi-au lăsat ampren­ tui doar simple date, dacă s-ar de la Ţebea şi-a găsit cores­ ve ?
In cuvîntul lor, şeful de e- ta asupra ritmicităţii la extrac­ trata responsabil întreţinerea pondenţă în angajarea întregu- fLIE COJOCARU Adunarea generală a oame­
nilor muncii din fermele apar­ întreprinderile agricole de stat din
ţinătoare întreprinderii aminti­
te a dat răspuns corespunzător judeful Hunedoara
la întrebare. Ca un aspect po­
Gazetele de perete în concurs zitiv s-a subliniat că, pe baza Congresul al X-Iea al Partidului Comunist Român şl planul
obţinerii unor producţii supe­ de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste Româ­
rioare prevederilor, unitatea a nia pe perioada 1971—1975 au pus în faţa lucrătorilor din sec­
avut posibilitatea să livreze torul de stat al agriculturii sarcini de o covîrşitoare însem­
Forme de a g ita ţie suplimentar la fondul de stat nătate privind sporirea contribuţiei fiecărei ferme şi între­
208 tone grîu şi 35 tone in
prinderi la formarea fondului centralizat de produse agroa-i
pentru sămînţă. O contribuţie limentare, la mai buna satisfacere a cerinţelor de consum
substanţială la depăşirea pro­ ale populaţiei şi la ridicarea nivelului de trai al întregului
e fic ie n te , mai bine folosite nificate cu peste 800 000 lei nostru .popor. Răspunzînd acestor imperative majore, pentru
ducţiilor şi a veniturilor pla­
a fructifica cu eficienţă cît mai ridicată rezervele de sporire
şi-au adus-o fermele din Deva
şi Mintia. Situaţia economico- a producţiei agricole, prin folosirea judicioasă a forţei de
muncă şi a mijloacelor de producţie, colectivul de munci­
In aceste zile, în toate lo­ la I.M. Ţebea, Victor Pîrvu iar în altele nu sînt de loc financiară a întreprinderii a tori, tehnicieni şi ingineri de la întreprinderea agricolă de
calităţile Judeţului nostru are de la Atelierele centrale Criş- (C.E.C., fabrica de pîine, fost influenţată însă negativ de stat» din Simeria sub conducerea comuniştilor din unitate,
loc analiza activităţii desfă­ cior, Flaviu Roşu de la spita­ C.A.P. Crişcior). Oare în a­ rezultatele nesatisfăcătoare în­ va depune eforturi înzecite în vederea depăşirii producţiilor
şurate de gazetele de perete lul din Brad au făcut referiri ceste domenii de activitate registrate de alte ferme. Ast­ planificate şi, adresînd o înflăcărată chemare la întrecere
şi satirice în anul 1971. Se concrete la munca pe care au treburile merg atît de bine fel, ferma din Brad, ferma zoo­ între toate întreprinderile agricole de stat din judeţul nos­
trec în revistă rezultatele bu­ depus-o pentru ca gazetele încît nu este necesar ajutorul tehnică din Bîrcea şi ferma le­ tru, îşi propune să realizeze următoarele obiective i
ne obţinute de aceste efi­ de perete şi cele satirice să prin munca politică de masă gumicolă din Simeria Veche In sectorul producţiei vegetale
ciente mijloace ale agitaţiei devină adevărate tribune de (ne referim la formele ei nu şi-au realizat prevederile la Prin organizarea superioară a muncii în ferme şi sec­
scrise, se accentuează asupra popularizare a noului, de dl scrise, aflate în discuţie)? Se venituri cu cîte 300 000-1 000 000 toare, aplicînd tehnologiile specifice fiecărei culturi, fertili-
eliminării lipsurilor, se jalo­ namizare a procesului de pro­ pare că nu. • Dimpotrivă, iei. Departe de a putea pune zînd diferenţiat întreaga suprafaţă arabilă cu îngrăşăminte
nează direcţiile activităţii de ducţie, de ridicare neconteni­ aici munca politică se desfă­ nerealizările pe seama vreunor chimice şi 150 hectare cu îngrăşăminte naturale, prin ierbi-
viitor. Totodată, prin con­ tă a conştiinţei socialiste a şoară sub posibilităţi şi bi­ motive obiective, neîndeplini- cidarea întregii suprafeţe destinate porumbului, cartofilor şl
fruntarea de păreri, sugestii colectivelor de salariaţi. Ei an rourile organizaţiilor de ba­ rea integrală a indicatorilor în legumelor, extinzînd mecanizarea şi folosind seminţe cu
şi opinii, aceste şedinţe de făcut cunoscute formele şi ză, secretarii lor nu şi-au fă­ fermele la care ne-am referit, potenţial ridicat, producţiile medii planificate la hectar vor
analiză constituie şi utile metodele de muncă folosite cut întru totul datoria. cît şi depăşirea cneltuielilor de fi depăşite cu i
schimburi de experienţă în­ în activitatea lor. De aseme­ Cei prezenţi au concluzio­ producţie pe întreprindere cu — 300 kg grîu, 350 kg porumb, 1500 kg cartofi, 50 kg In
tre membrii colegiilor de re­ nea, nu au ezitat să recu­ nat că, prin eforturi colecti­ peste două milioane lei se da- pentru ulei şi 1500 kg legume.
dacţie ale gazetelor de pere­ noască — în spirit de deplină ve, preocupare şi interes, ac­ toresc faptului că nici şefii In sectorul de creşterea animalelor
te şi satirice, între toţi cei principialitate — că se poate tivitatea gazetelor de perete fermelor şi nici consiliul de Pentru valorificarea cît mai deplină a potenţialului de
care răspund de această for­ acţiona mal ferm şl mai bi­ şi satirice de pe raza oraşului administraţie al I.A.S. nu au producţie al întreprinderii, prin asigurarea unei puternice
mă a muncii politice de ne pe această linie a muncii Brad va fi mai bună în acest acţionat cu fermitate pentru a baze furajere şi organizarea judicioasă a reproducţiei şi în­
masă. politice de masă, că-şi vor an. asigura condiţii optime de des­ grijirii şeptelului, efectivele de animale vor creşte în acest
La Brad, şedinţa de analiză mobiliza mai intens capacita­ Comitetul orăşenesc de par­ făşurare a întregii activităţi de an faţă de plan cu 3 ia sută la total bovine, cu 2 la sută la
a activităţii desfăşurate anul tea de creaţie pentru ridica­ tid Brad a întocmit un clasa­ producţie. Firesc era ca, cu- vaci şi cu 5 la sută la ovine, realizîndu-se un indice de na­
trecut de gazetele de perete rea activităţii viitoare. ment al celor mai bune ga­ noscînd din timp fermele un­ talitate de cel puţin 78 la sută la taurine şi de la fiecare 100
şl satirice din unităţile eco­ A fost apreciată ca bună zete de perete şi satirice in de se ridicau probleme deose­ de oi se vor obţine cîte 98 miei înţărcaţi. De asemenea, se
nomice şi instituţiile oraşului activitatea gazetelor de pe­ anul 1971, care au fost pre­ bite, consiliul de administraţie vor obţine peste prevederi cîte 100 l lapte pe cap de vacă
a prilejuit un fructuos dialog rete „Minerul" de la tehnic- să fi intervenit cu măsuri me­ furajată şi 10 1 lapte pe cap de oaie.
între cei prezenţi — secretari administrativ şi „Constructo- miate. Gazete de perete: I. Realizarea obiectivelor propuse va da posibilitatea ca
şi membri al organizaţiilor şi rul“ de la construcţii-inontaj „Minerul" ; II. „Comerţul" ; nite să creeze premise favo­ I.A.S. Simeria să-şi aducă o contribuţie sporită la constitu­
„ V id ra " O râ ştic : M u n c ito a re a M aria K clin g lic r lu c re a z ă cu m u l­
comitetelor de partid caro — ambele de la I.M. Barza, III. „Electromecanica" j „Poş­ tă c o n ştiin c io z ita te Ia m a şin a de m ă s u r a t s u p ra fa ţa p ie ilo r. rabile realizării unor produc­ irea fondului centralizat de produse agroalimentare al sta­
cît
ţii maxime cu cheltuieli
răspund de activitatea de „Comerţul" a O.C.L. mixt taşul", Constructorul" şi F o to : V. O X O IU mai reduse pe unitatea de pro­ tului livrînd peste prevederi următoarele cantităţi de pro­
propagandă, responsabilii ga­ Brad, „Electromecanica" a A­ „Tîmplarul" au primit men­ duse i
zetelor de perete şi celor telierelor centrale Cris- ţiuni. Gazete satirice : I. „Pe­ dus. In cuvîntul lor, tovarăşii — 100 tone grîu, 120 tone porumb, 150 tone cartofi, !0
satirice, corespondenţi, invi­ cior, „Poştaşul" a oficiului trică Bâieşu"| II. „Sânătatea"i Ing. Gheorghe Grun, Ilarie tone in pentru ulei, 100 tone legume şi 530 hl lapte.
taţi. După ce tovarăşul Şte­ P.T.T.R., „Tîmplarul" a I.I.L. III. „Moţul". Munca este izvorul Ciurea, Simion Teodorescu, Iile Finalizînd angajamentul asumat, producţia globală va
fan Maigardt, directorul ca­ Brad, precum şi a gazetelor A fost apoi vizitată, în co­ Ocneru, Tiberiu Cherecheş, Li- fi depăşită cu 3,5 la sută, iar producţia marfă cu 3,8 la sută.
viu Budişteanu, Ion Dărăbant
binetului orăşenesc de partid, satirice „Petrică Băieşu" a lectiv, expoziţia gazetelor de In vederea ridicării eficienţei întregii activităţi economice,
a punctat principalele forme I.M. Barza, „Sănătatea" a Spi­ perete şi satirice deschisă la A 8 ji V şi alţii au evidenţiat neajun­ se va pune un accent deosebit pe utilizarea judicioasă şi In
şi metode care trebuie folo­ talului unificat Brad şi „Mo­ casa de cultură din localita­ bucuriei in viata surile ce au existat în ceea ce întreaga capacitate a tractoarelor, realizînd peste plan cu 4
site în munca politică de ma­ ţul" a cooperativei meşteşu­ te, unde figurau, între altele, # priveşte organizarea producţi­ la sută mai multe ore de funcţionare pe fiecare tractor şi
ei şi a muncii, cît şi posibili­
să, tovarăşul Ştefan Şerban, găreşti „Molul" Brad. Toate şi cîteva interesante gazete (Urmare din pag. 1) munca noastră, a pionieri­ tăţile care trebuie valorificate o economie de 2 la sută ]a carburanţi. Totodată, cheltuielile
secretar al Comitetului orăşe­ acestea au prezentat edilii in­ şcolare : a Liceului „Avram lor, la amenajarea unui so­ în scopul fructificării întregu­ la 1000 lei producţie marfă vor fi reduse cu 10 Ici faţă de
nesc de partid Brad, a relie­ teresante şi îngrijite, au a­ Iancu" Brad, a Şcolii gene­ rile din rondurile care îm- lar pe lotul şcolii pentru a plan, volumul economiilor înregistrate la preţul de cost a-
fat activitatea desfăşurată în bordat teme majore ale pro­ rale Crişcior. Un nou prilej prejmuiesc şoseaua. obţine legume timpurii. lui potenţial economic al fer­ jungînd la 164 mii lei.
anul trecut de gazetele de ducţiei şi disciplinei muncii, de discuţii, de schimb de ex­ O altă chemare la între­ Soarele de primăvară va melor. Sub conducerea organizaţiei de partid, colectivul de
perete şi satirice din între­ au luat atitudine fermă îm­ perienţă. cere la care ne-ati provocat găsi în curtea şcolii noas­ Sintetizînd experienţa pozi­ muncitori de la I.A.S. Simeria este ferm hotărît ca printr-o
prinderile şi instituţiile de pe potriva lipsurilor şi neajun­ In oraşul Brad s-a muncit colegii noştri, pionierii deta­ tre mii de Hori şi pomi or­ tivă acumulată de fermele susţinută muncă de educaţie să întărească disciplina în mun­
raza oraşului, modul în care surilor din sectoarele de acti­ bine în direcţia agitaţiei scri­ şamentului clasei a Vl-a B, namentali pe care îi vom fruntaşe şi tinînd seama do că, să ridice calificarea profesională a lucrătorilor şi să gos­
acută a ridicării
necesitatea
aceste mijloace de agitaţie au vitate cuprinse în perimetrul se, dar există destul loc pen­ în prima adunare de unita­ sădi ca să dăm şcolii un plus eficientei întregii activităţi e­ podărească cu maximă chibzuinţă avuţia obştească, aducîn-
răspuns menirii pe care o au, lor de acţiune, contribuind ne­ tru şi mai bine. te din acest trimestru ne de frumuseţe pentru că şi ea du-şi astfel o contribuţie cît mai substanţială la înfăptuirea
unele lipsuri care s-au mai mijlocit la bunul mers al solicită ajutorul la amenaja­ ne dă, zi de zi, lumină pen­ conomice a întreprinderii, pla­ sarcinilor pe care Congresul al X-lea al partidului le-a pus
înlîlnit, accentuînd asupra a procesului productiv, la întă­ DUMITRU GHEONEA rea terenului sportiv prin tru minte şi suflet. nul de măsuri tehnico-organi- în faţa sectorului de stat al agriculturii.
ceea ce trebuie făcut pentru rirea disciplinei, la creşterea
îmbunătăţirea activităţii de nivelului de conştiinţă al oa­
viitor. menilor. Totodată s-a arătat PENTRU CREŞTEREA VOLUMULUI SI GRASULUI DE OPTIMIZARE
Mai mulţi vorbitori, între că In unele unităţi economice _______ ________________i_______________________________________ i____________________ ______________________ ___________
care ing. Petru Filip de la şi instituţii de pe raza ora­ Sesiuni ale consiliilor populare
î.M. Barza, Gheorghe Balzer şului gazetele de perete şi A TRANSPORTULUI, ÎNTĂRIREA SIGURANŢEI CIRCULAŢIEI
de la O.C.L. mixt, Nicolae cele satirice au desfăşurat o
Bîrna şi ing. Viorel Sirca de slabă activitate (I.T.A., I.G.C.L.), Deputaţii Consiliului popu­
lar al comunei Băcia, împre­
mulat, zilele trecute, angaja­ u im i m m m m C h e m a r e
ună cu mulţi invitaţi, au for­
Dinamismul creşterii mentele in întrecerea pe anul
1972, ca răspuns la chemarea
lansată de la Pechea. Folosind către toate colectivele de feroviari din cadrul
Regionalei de căi ferate Deva
cuvinte diferite mulţi au ex­
venitului naţional primat, în esenţă, aceleaşi comunei - m bun
gînduri şi hotărîri : aspiraţia
Cu ocazia adunării generale
f unanimă spre progres multi­ pentru dezbaterea prevederi­ cirul Regionalei de căi ferate ari va analiza cu răspundere
posibilităţile
şi
competenţă
Deva, cu următoarele angaja­
lateral. In ultimii ani comuna
{U rm are din p a q . 1) terii aportului ei la formarea aceasta a găzduit multe şan­ lor planului pe anul 1972, fe­ mente : * care dispune, asumîndu-şi
venitului naţional sînt impor­ 60SP80M m m roviarii din cadrul staţiei © Reducerea staţionării va­ angajamente mobilizatoare,
tantele economii obţinute la tiere obşteşti care s-au soldat Peştiş, conştienţi de sarcinile goanelor cu 1,5 la sută ; astfel ca, prin efortul comun
tiroa sănătăţii şi alte acţiuni cu importante realizări. Anul şi răspunderile ce le revin © Depăşirea planului de al tuturor feroviarilor din ca­
sociale. Suma totală a acesto­ consumurile de materii prime trecut cetăţenii şi deputaţii au pentru optimizarea activităţii transport în tone expediate drul Regionalei G.F. Deva,
şi materiale. Aceste economii,
ra este cu 7,3 la sută mai ma­ împreună cu celelalte acţiuni executat lucrări obşteşti, prin munei. Şi slntem siguri că Fiecare obiectiv din angaja­ de transport pe calea ferată, cu 4 la sută ; să ne aducem contribuţia la
re decit în anul precedent. întreprinse de unităţile noastre muncă patriotică, în valoare vom realiza. mentele luate exprimă hotărîri creşterea volumului şi sigu­ © îmbunătăţirea tonajului îndeplinirea exemplară a sar­
Condiţiile de locuit s-au îm­ pentru creşterea productivităţii de peste 400 000 lei şi au depă­ Prin aceste cuvinte, prima­ ale cetăţenilor pentru ridica­ ranţei acestuia, au analizat mediu brut pe tren de marfă cinilor trasate de partid oa­
bunătăţit prin construirea şi şit propriile angajamente. rul sintetiza, de fapt, convin­ rea nivelului economic şi bu­ posibilităţile de care dispun cu 3 la sută ;
darea în folosinţa populaţiei a muncii şi reducerea cheltuie­ Prin contribuţia locuitorilor gerile şi hotărîrile multor ce­ na gospodărire a satelor. De­ şi măsurile pentru punerea © îmbunătăţirea folosirii menilor muncii din ramura
unui număr de 152 000 locuin­ lilor cu munca vie, au făcut ca s-au plantat 700 de arbori or­ tăţeni. Mai mult ca oricînd, osebit de important este însă lor în valoare. Bazat pe aces­ capacităţii vagoanelor prin transporturilor feroviare, la
ritmul de creştere a acumulă­
ţe noi, din care 57 000 apar­ rilor să devanseze mult ritmul namentali, au fost amenajate loouitorii comunei Băcia sînt un aspect. In ultimele săptă- te resurse, pe hărnicia, com­ )gramul şi prosperitatea pa­
tamente au fost construite din de creştere a producţiei, do­ noi baze sportive, s-au reparat hotărîţi ca în cel de-al doilea mîni au avut loc consfătuiri petenţa şi răspunderea lucră­ sporirea încărcăturii statice cu triei.
fondul statului. In judeţul nos­ drumuri etc. Majoritatea cetă­ an al acestui cincinal să acţio­ pe circumscripţii în care s-a torilor, colectivul staţiei Peş­ 0,8 la sută.
tru s-au construit şi dat în fo­ vadă elocventă a sporirii e­ ţenilor au dovedit prin fapte neze cu fermitate pentru ridi­ iscutat despre noua lege pri­ tiş cheamă la întrecere toate Ne exprimăm convingerea Adunarea generala a oamenilor
ficientei muncii depuse in ju­
losinţă din fondurile statului deţ în anul 1971. In timp ce hărnicia şi dragostea lor pen­ carea valorilor economice şi vind contribuţia bănească în colectivele de feroviari din ca- că fiecare colectiv de ferovi- muncii de la staţia C.F. Peştiş
3 415 apartamente. Dacă ar fi planul de producţie pe ansam­ tru localitatea în care trăiesc urbanistice ale satelor în care muncă a tuturor cetăţenilor
să însumăm toate locuinţele şi muncesc. Deputaţii Ioan trăiesc. După o largă consul­ din ţara noastră la realizarea
construite în judeţul nostru în blul judeţului a fost îndepli­ Ilert, Sigismund Ferencz, Pe­ tare cu toţi alegătorii lor, de­ unor obiective soeial-eultura- C h e m a r e
nit în proporţie de 102,3 la
ultimii 10 ani observăm că tot sută, planul de beneficii s-a tru Simu, Sabina Spineanu şi putaţii au formulat angaja­ le. Chiar în cadru] adunărilor
a treia familie locuieşte în case îndeplinit în proporţie de 106,2 alţii erau oarecum supăraţi mentele comunei pe 1972. Şi locuitorii din satul Totia au
noi construite în ultimii 10 ani. pentru că nu s-a realizat atît aceste angajamente spun subscris ca fiecare familie,
Nu putem încheia succinta la sută. cît se putea şi pentru faptul multe. cu posibilităţi materiale, să către colectivele autobazelor de transporturi auto
prezentare a succeselor reali­ Ritmul de creştere a venitu­ că o serie de probleme au Prin muncă patriotică ur­ dea în medie 150 de lei pen­
zate de economia naţională pe lui naţional mal rapid decit a rămas nerezolvate. Sfatul mează să se realizeze lucrări tru scopul amintit. Despre a ­ din judeful Hunedoara
linia creşterii venitului naţio­ produsului social total, atît la comunei a analizat cu multă în valoare de G30 000 lei. A­ ceastă hotărîre s-a dus vestea
nal lără a marca în cîteva ci­ nivelul ţării cît şi la nivelul răspundere cum trebuie acţi­ cest lucru echivalează cu 3 în toate satele comunei. Şi Colectivul Autobazei de In acest scop, ne angajăm © Obţinerea unui benefi­
fre aporlul adus de judeţul judeţului, demonstrează capa­ onat pentru înfăptuirea sarci­ baze sportive, dintre care un exemplul bun a fost urmat. transporturi auto Haţeg, con­ ca în anul 1972 să realizăm ciu peste plan în valoare de
nostru la realizările de ansam­ citatea economiei noastre de nilor trasate de tovarăşul stadion, trotuare noi în majo­ Mulţi deputaţi şi cetăţeni s-au ştient de importanţa sarcini­ următoarele obiective : 40 000 lei.
blu. Aşa cum este cunoscut, a valorifica superior resursele Nicolae Ceauşescu la prima ritatea satelor, plantarea a angajat să contribuie cu cîte lor care ne stau in faţă în a­ © Depăşirea planului de Colectivul nostru este ho­
ponderea economiei hunedore- materiale şi umane, de a asi­ Conferinţă pe ţară a secreta­ 000 de pomi ornamentali, re­ nul 1972, însufleţit de lumi­ producţie exprimat în tone km tărît să pună în valoare în­
ne pe total ţară este foarte ri­ gura o productivitate sporită, rilor comitetelor de partid şi pararea a 12 km de drumuri 200—300 lei. In ultimă instan­ noasele perspective ce se des­ convenţionale cu 2 la sută ; treaga sa capacitate de muncă,
dicată, de unde decurge şi im­ de a realiza o producţie cu a preşedinţilor consiliilor şi alte lucrări. Membrii coo­ ţă delegaţii satelor au hotărît chid înfloririi multilaterale a © Depăşirea volumului dc e pe rea şi dăruirea, pentru
portanţa aportului adus la for­ costuri din ce în ce mai scăzu­ populare comunale. In cadrul perativelor agricole au hotă­ ca fiecare familie din Băcia patriei, ridicării bunăstării şi transport de mărfuri expri­ îndeplinirea exemplară a pre­
marea venitului naţional. Nu­ te şi la niveluri calitative su­ acestei analize ’ foarte utilă, rît să depăşească producţiile să dea în medie 150—160 lei prosperităţii oamenilor mun­ mat în tone km cu 1 la sută ; vederilor şi angajamentelor
mai industria a dat în anul perioare. Această capacilate au fost prinse rezervele de medii la hectar, stabilite prin cii, prin înfăptuirea măreţului anul 1972. cu convingerea
1971 o producţie giobală cu deja creată impune tuturor u* care dispune comuna pentru planuri, cu 200 kg la grîu, 350 pentru realizarea unor obiec­ program al noului cincinal e­ © Depăşirea volumului de fermă că pe această cale ne
peste 1 miliard lei mai mare nităţilor eforturi deosebite creşterea producţiei vegetale kg la porumb şi 300 kg la tive social-culturale despre laborat de Congresul al X-lea transport la călători km cu alăturăm eforturilor crealoaro
5 la sută ;
ca în anul precedent, iar acu­ pentru realizarea sarcinilor din şi animale, gospodărirea mai care s-a şi discutat. Este încă al P.C.R, cheamă la întrecere
mulările cu care economia ju­ 1972 în condiţii de eficienţa raţională a pămîntului, urba­ cartofi. In felul acesta se vor o dovadă că fiecare locuitor toate colectivele autobazelor © îmbunătăţirea indicelui ale tuturor oamenilor muncii
deţului n contribuit la forma­ sporită, prin intensificarea pre­ nizarea satelor şi multe alte livra, suplimentar, la fondul vrea să-şi dovedească şi cali­ de transporturi auto din ju- de utilizare a unei tone capa­ din patria noastră.
rea venitului naţional depă­ ocupării pentru valorificarea probleme. de stat, însemnate cantităţi oentru ridicarea pe o cilate cu 1,2 la sută. Iar a in-
şesc 2 miliarde lei. Încă o do­ deplină a resurselor şi adînci- — Avem posibilităţi să rea­ de produse vegetale şi anima­ tatea de gospodar al comunei. treaptă calitativ superioară a îii de utilizare a unui loc Adunarea generală a oam enilor
vadă a sporirii eficienţei eco­ rea laturilor calitative alo ac­ lizăm mai mult — spunea DAN CIMPEANU întregii activităţi economice. capacitate cu 1 la sută ; muncii de la Autobaza Haţeg
nomice hunedorene şi a creş- tivităţii economice. Traian Cristoiu, primarul co- le.