Page 32 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 32
HUIJULUUlil njMum«agun»t«as:
DRUMUL SOCIALISM ULUI • Nr. 5 314 • MIERCURI 9 FEBRUARIE 1972
1EC fEMŢ£ INTERNAŢIONALE l SECVENŢE INTERNAŢIONALE | | SECVENŢE INTERNAŢIONALE
Tovarăşul Paul Hescu-Mizil
â l L
i
si-a încheiat vizita în Italia \ Programe Tv. pentru )
i elevi '
ROMA 8 — Corespondentul La întîlniri, care s-au des
VARŞOVIA 8 (Agerpres). — la Praga, care conţine un pro oamenilor de ştiinţă din ţările Agerpres, N. Puicea, transmi făşurat Sntr-o atmosferă cal Ministerul Invăţămintului
Agenţia PAP informează că la gram constructiv şi real de nordice, consacrată examinării te : Tovarăşul Paul Niculescu- dă, tovărăşească, a fost pre din Arabia Saudită elabo- /
Varşovia a avut loc şedinţa dezvoltare in continuare a pro problemelor păcii şi conflicte Mizil, membru al Comitetului zent şi Iacob Ionaşcu, amba rează un plan de folosire a )
Comitetului polonez pentru cesului de destindere şi coe lor. Oameni de ştiinţă din Da Executiv, al Prezidiului Per sadorul României la 'Roma. i programelor de televiziune ^
securitate şi colaborare în Eu xistentă paşnică a statelor eu nemarca, Norvegia, Finlanda şi manent, secretar al C.C. al ) pentru cursurile diferitelor i
ropa, la care a participat Rysz- ropene, precum şi principiile Suedia s-au pronunţat pentru P.C.R., a avut marţi dimineaţa şcoli. Se află în studiu, j
ard Frelck, membru al Secre relaţiilor între state, care pot tinerea cit mai grabnică a unei o convorbire, la sediul Comi ROMA 8. — Corespondentul deocamdată, materiile ce \
tariatului C.C. al P.M.U.P.. şe fi denumite „Carta securităţii conferinţe general-europene în tetului Central al Partidului Agerpres, N. Puicea, transmite: } urmează a fi predate şi o- l
ful secţiei externe a C.C. al şi colaborării în Europa". problemele securităţii şi cola Comunist Italian, cu tovară Marţi la prînz, tovarăşul Paul (j rarul emisiunilor. Experi- :
P.M.U.P. ☆ borării. şul Giorgio Amendola, mem Niculescu-Mizil, membru al Co mente analoage, efectuate \
Preşedintele Comitetului, PRAGA 8 (Agerpres). — bru al Direcţiunii şi al Biro în alte cîteva ţări in curs i
prof. Mieczyslaw Klimaszewski, Prezidiul Consiliului Central ului Politic al P.C.I. Cu acest mitetului Executiv, al Prezi de dezvoltare, şi-au dovedit î
diului Permanent, secretar al
a relevat că programul de cre al Mişcării sindicale revolu prilej, s-a discutat despre si deja utilitatea. ţ
are a unor garanţii noi şi efi ţionare din Cehoslovacia, în ROMA 8 (Agerpres). — Pri tuaţia europeană şi despre C.C. al P.C.R., care — la in
ciente ale dezvoltării paşnice trunit într-o şedinţă plenară, marul oraşului Florenţa, Lucia lupta forţelor democratice şi vitaţia C.C. al Partidului Co In urma valului de (
munist Italian — a făcut o vi
a. Europei, prezentat de state a dat o înaltă apreciere De no Bausi, a declarat că ,,se re progresiste ale continentului zită de cîteva zile în Italia, a
le socialisle; se bucură de un claraţiei cu privire la pacea, simte necesitatea urgentă dea pentru securitate şi dezvolta părăsit Roma, îndreplîndu-se frig din Turcia \
sprijin tot mai larg. Luînd cu- securitatea şi cooperarea în se convoca o conferinţă gene- rea cooperării economice.
vîntul, Ryszard Frelek a sub Europa adoptată la Praga, re- ral-europeană în problemelp Apoi, tovarăşul Paul Nicu- spre patrie. internaţional Cel puţin 40 de persoane \
La aeroportul
liniat că reuniunea paneuro- levînd însemnătatea principii securităţii şi colaborării". El lescu-Mizil s-a întîlnit cu to şi-au pierdut viaţa in Tur- ^
peană trebuie să influenţeze lor formulate pentru viitorul şi-a exprimat dorinţa ca reu varăşii Carlo Galluzii, mem „Leonardo da Vinci", tovară cia in cursul ultimelor două i
serios atît asupra destinderii paşnic al naţiunilor europe niunea paneuropeană să fie bru al Direcţiunii P.C.I., Ser- şul Paul Niculescu-Mizil a fost săptămini din cauza valului J
şi creării condiţiilor pentru ne, anunţă agenţia CTK. Par convocată cît mai curînd posi gio Segre, membru al C.C. al salutat cu căldură de către de frig — minus 30 de gra- )
organizarea unui sistem colec ticipanţii la plenară au subli bil, încă în anul 1972. Lucrul P.C.I., şeful Secţiei externe a Carlo Galluzzi, membru al Di de — neobişnuit pentru a- L
recţiunii P.C.I., şi Rodolfo Me- ) ceastă regiune a globului. J
tiv de securitate în Europa, cit niat că şi sindicatelor ceho cel mai important, a opinat pri C.C. al P.C.I., şi Rodolfo Me-
şi asupra dezvoltării colaboră slovace le revine sarcina dc a marul florentin, este să încea chini, adjunct al şefului Sec chini, adjunct al şefului sec După cum au precizat auto- i
ţiei externe a C.C. al
P.C.I.,
rii economice, culturale şi şti contribui la creai ca condiţii pă, la masa conferinţei, exa ţiei externe a C.C. al P.C.I. precum şi de ambasadorul rităţile, aproximativ 30 de /
inţifice. lor necesare menţinerii păcii minarea problemelor în vede In cadrul convorbirii a fost României la Roma, Iacob Io locuitori din satele monta- )
Participanţii la şedinţă au şi securităţii in Europa. rea asigurării unei păci trai examinată dezvoltarea relaţii ne ale provinciei Anatolia i
adoptat o rezoluţie în care se ☆ nice, instaurării unei atmosfe lor dintre cele două partide. naşcu. au decedat din cauza frigu- ?
arată că o mare importantă OSLO 8 (Agerpres). — In re de calm şi de muncă pe lui. \
pentru tinerea cu succes a capitala Norvegiei a avut loc continent. r Furtunile de zăpadă, ge- \
conferinţei o are Declaraţia de cea de-a cincea conferinţă a Bausi a subliniat, în conti rul şi gheaţa care s-a for- l
nuare, că a sosit timpul ca Delegajia condusă de tovarăşul i% mat pe drumurile naţionale 1
i au provocat numeroase ac- )
„tarile europene să depăşească \ cidente de circulaţie. La Se- i
treptat scindarea în blocuri o Leonte Răutu a fost primită de i refli Kochisar, la sud de (
Conferinţa de presă puse". / Ankara, un autobuz a de- J
E ste g re u d e im a g in a t d e z primul ministru suedez \ rapat joi şi s-a ciocnit cu \
v o lta re a e co n o m iei b u lg a re f&- l un camion. 14 persoane l
a secretarului general râ p o rtu l V a m a , p rin c are «e Ceauşescu, şi a preşedintelui / şi-au pierdut viaţa, în urma ;
fa c e tra fic u l m a ritim dc m ă r
STOGKHOLM 8 (Agerpres).
VEŞTI i m IĂ R IL E SO C IA LIS TE fu ri d in şi în s p re B u lg a ria . — Delegaţia condusă de tova Consiliului de Miniştri, Ion ) accidentului, iar multe al- \
IN F O T O G R A FIE : V ed ere din
al O .N .U ., Kurt Waldheim p o rtu l m a ritim V arn a. răşul Leonte Răutu, membru al Gheorghe Maurer. Convorbirea l tele au fost rănite. Aero- i
portul internaţional de
la
atmosferă
desfăşurată Intr-o
R. P. BULGARIA : Creşterea producţiei de mobila Comitetului Executiv al C.C. al
P.C.R., vicepreşedinte al Con cordială, s-a referit la dez Istanbul a fost închis in I
cauza ?
citcva rînduri din
• Reluarea consultărilor din cadrul mi Producţia bulgară de mobi lul cincinal prevede o creş O H otă rîre a C.C. siliului de Miniştri, care face voltarea relaţiilor dintre Româ furtunilor de zăpadă şi i
nia şi Suedia, precum şi la u
siunii Jarring ® Despre rezoluţia reuniu lă s-a dezvoltat neîntrerupt, tere a producţiei de mobilă o vizită în Suedia, a fost pri nele probleme ale vieţii inter a gheţii care s-a format pe i
mită marţi de
Olof Palme,
an de an, şi cele aproximativ de circa 73 la sută, conjuga al P.C.U.S. piste. Pagube serioase au }
nii de la Addis Abeba a Consiliului de 250 000 de noi locuinţe, pre tă cu o considerabilă lărgire MOSCOVA 8 (Agerpres). — primul ministru suedez, pre naţionale. suferit recoltele de citrice \
Securitate ® In legătură cu reglementarea văzute a fi construite în ţa a sortimentului destinat pie La Moscova a fost dată pu şedintele Partidului Social-De- Delegaţia a avut, de aseme- din sudul ţării. i
moorat. La întrevedere a fost
ră în actualul cincinal, con ţei interne şi externe. Astfel, blicităţii Hotărîrea C.C. al • nea, convorbiri cu Sten An-
situaţiei din Irlanda de nord. stituie un puternic stimulent numai în anul în curs, pro P.C.U.S. prin care se aprobă prezent Eduard Mezincescu, dersson, secretar general al
pentru sporirea producţiei a porţia modelelor noi va re iniţiativa constructorilor din ambasadorul României la Stoc- Partidului Social-Democrat din Arbitrul ucis,
NAŢIUNILE UNITE 8 (Ager- ei. El a calificat rezoluţia pre cestei ramuri, care livrează, prezenta aproximativ 25 la kholm. Suedia, cu membrii Comisiei echipa arestata
preş). — Secretarul general al zentată de Argentina la re de asemenea, mari cantităţi sută din totalul producţiei de regiunile Leningrad, Novgo- Tovarăşul Leonte Răutu a pentru politică externă a par )
rod, Doneţ şi Vitebsk de a
O.N.U., Kurt Waldheim, a de centa reuniune de la Addis A- de mobilă la export. Actua mobilă. transmis premierului Suediei tidului, şi a făcut o vizită lui i . La Cordoba (Argentina), l
clarat, în cursul unei conferin beba a Consiliului de Securi încheia înainte de termen în un mesaj de salut din partea ; cu prilejul unui meci de l
deplinirea programului con
ţe de presă, că reprezentantul tate şi adoptată în unanimita secretarului general al Parti Kjell-Olof Feldt, ministrul co 1 fotbal, un arbitru de tuşă 1
său pentru Orientul Apropiat, te drept un real pas înainte U.R.S.S. : Utilizarea razelor laser In minerit strucţiilor capitale şi de pu dului Comunist Român, Nicolae merţului al Suediei. ( a fost omorit de jucătorii e- \
Gunnar Jarring, va reveni în- pe calea soluţionării acestei nere în exploatare a noilor i chipei „Club Deportivo“. In K
capacităţi din industriile u
tr-un viitor apropiat la New probleme. Rezoluţia cere secre In mina „Iubileinaia*, din grafice şi geodezice, care şoară şi alimentară, anunţă 1 timpul partidei, jucătorii a- }
(York pentru a relua consultă tarului general al O.N.U., du Siberia, se realizează o inte garantează reuşita. Efectua agenţia TASS. In hotărîre se ^ cestei echipe au încercat )
rile din cadrul misiunii sale. pă cum s-a anunţat, „să iniţieze resantă experienţă de utiliza rea acestor măsurători cere, relevă marea însemnătate a Ministrul Forţelor Armate ale i să-l molesteze pe arbitrul i
Wallieim a arătat că „este de cît mai curînd posibil contacte re a razei laser în lucrările însă, timp; iar celelalte lu extinderii întrecerii socialiste 1 de centru, care le elimina- 1
'datoria O.N.U. să facă tot ce cu toate părţile interesate în miniere. Potrivit metodei o crări trebuie oprite. pentru accelerarea punerii în R.S. România a sosit la Berlin \ se un jucător. Arbitrul de )
este posibil pentru reluarea scopul de a crea condiţiile ne bişnuite, cînd lucrările de a Cu ajutorul unui aparat cu funcţiune a întreprinderilor ţ tuşă, vrind să ia apărarea \
contactelor între părţi". Evo- cesare pentru a se permite vansare în galerii se efectu laser „Lun-1“, o rază bine care produc bunuri de consum
cînd întrevederea pe care a a poporului Namibiei să-şi exer ează una în întîmpinarea ce focalizată este îndreptată pentru populaţie. BERLIN 8 — Coresponden Tratatul de la Varşovia, de i colegului său, a fost bătut ţ
vut-o cu Jarring la Roma, la cite, în mod liber şi cu res leilalte, pentru ca minerii din precis spre celălalt front d^ tul Agerpres, Ştefan Deju, ofiţeri superiori ai Armatei ? de fotbalişti pînă ce a de- i
sfîrşitul săptămînii trecute, se pectarea strictă a principiilor cele două fronturi de lucru lucru1 şi asigură o înaintare transmite : Marţi a sosit la Populare a R.D.G., precum şi I cedat. Poliţia a arestat în- 1
cretarul general al O.N.U. şi-a egalităţii, dreptul la autode să se întîlnească în punctul Berlin tovarăşul Ion Ioniţă, de ambasadorul României la 1 treaga echipă „Club Depor- }
exprimat satisfacţia pentru re terminare şi independenţă". stabilit, la fiecare 50-60 de sigură a combinelor în direc Întîlnire general de armată, ministrul Berlin, Nicolae Ghenea, şi a
zultatele convorbirilor pe ca In cadrul conferinţei de pre metri se fac măsurători topo ţia stabilită. Forţelor Armate ale Republi taşatul militar, aero şi naval | tivou. |
re. mediatorul O.N.U. le-a a să, Kurt Waldheim a reafirmat, Honecker-Marshals cii Socialiste România, pentru al ţării noastre în R.D.G., co
vut cu preşedinţii Senegalului pe de altă parte, că este dis R. D. GERMANA : Rostock - poarta maritima a ţârii BERLIN 8 (Agerpres). — A a participa la şedinţa ordinară lonel Constantin Glilţă.
şi Mauritanîei, precizînd că a pus să-şi ofere bunele oficii genţia ADN informează că la a Comitetului miniştrilor apă
cestea au permis „clarificarea pentru reglementarea situaţiei Berlin a avut loc o întîlnire în rării ai statelor participante la
anumitor puncte ale concluzii din Irlanda de nord, dacă păr Un rol de primă importan tă că angajamentul lor va fi tre Erich Honecker, prim-se- Tratatul de la Varşovia.
lor pe care misiunea O.U.A., ţile, inclusiv guvernul britanic, tă în economia R.D. Germa îndeplinit. Astfel, în primele cretar al C.C. al P.S.U.G., şi Ministrul român şi persoa
condusă de preşedintele sene- i-ar cere acest lucru. Confir- ne joacă portul Rostock — 20 de zile ale anului în curs, Georges Marchais, secretar nele care-1 însoţesc au fost
marea poartă maritimă a tă
galez, le-a tras după vizitele mînd că ministrul de externe rii. Totalul de 11,2 milioane e i 1 au manevrat circa 700 000 general adjunct al P.C. Fran întâmpinaţi de Heinz Hoff- Olimpii®da albă
tone mărfuri, ceea ce echi
la Cairo şi Tel Aviv". al Republicii Irlanda, Patrick tone mărfuri, care urmau să valează cu aproape întreaga cez. Ei au făcut un schimb de mann, general de armată, mi
Kurt Waldheim a declarat, Hillery, i-a adresat un mesaj fie rulate în 1971 prin acest normă a lunii ianuarie 1971. păreri cu privire la politica şi nistrul apărării al R.D. Ger
de asemenea, că are intenţia în acest sens, Waldheim a rea port, a fost depăşit cu 0,6 Totodată, muncitorii portuari relaţiile dintre cele două par mane, general-colonel Heinz
de a se deplasa în Republica mintit că articolul 2, paragra milioane tone. tide, la situaţia internaţională Kessler şi amiral Waldemar donat, ca şl elveţiano. Silvia
ful 7 al Cartei Naţiunilor Uni au făcut, recent, peste 750 Verner, locţiitori ai ministru
Sud-Africană pentru a discuta Pe anul 1972, docherii din şi la unitatea mişcării comu Stump, în timp ce americana
te, interzice O.N.U. să se a propuneri de raţionalizări, lui, general de armată S. M.
cu oficialităţile de la Prelo- mestece în treburile interne Rostock şi-au asumat sarcini în scopul sporirii producti niste şi muncitoreşti, precum Stemenko, şeful Statului Ma Sandra Poulsen a ratat una
ria asupra viitorului Namibi ale statelor. noi, de o şi mal mare am şi la lupta tuturor forţelor de jor al Comandamentului su din porţi şi a fost descalifi
ploare. Primele rezultate ara vităţii muncii. mocratice şi progresiste pen cată.
tru pace, securitate şi socia prem al forţelor armate unite Gîştigînd şi proba de sla
lism. ale statelor participante la lom după cea de coborîre,
Mărie Therese Nadig păşeşte
pe urmele lui Ard Schenk, pe
Cuvînfarea preşedintelui Salvador Allende La Sapporo ninge din nou, dacă va face aceeaşi figură
să-l egaleze,
care ar putea
SAPPORO 8 (Agerpres). —
zăpada înaltă acum de peste şi în cursa de slalom special.
Să amintim, totodată, că re
doi metri aşternută pe mun
cu prilejul încheierii întîinirilor cu liderii partidelor componente ţii din împrejurimi sporeşte prezentanţii Elveţiei au cîşti-
ale Frontului Unităţii Populare In O lan d a m e rc u ru l te r- farmecul decorului, dar în zi gat toate cele trei probe dis
con
putate pînă acum în
m o m c tru lu l a sc ă z u t su b ua a 6-a a întrecerilor nu s-a
m in u s 20 d c g ra d e , t r a n s putut disputa decît o probă. cursul de schi alpin.
SANTIAGO DE CHILE 8 spus Allende, produsul naţio în cursul acestui an, alte 120 fo rm in d s u p r a la ţa a p e lo r în Dubla campioană a Jocuri
(Agerpres). — Preşedintele nal brut al ţării a crescut cu de întreprinderi particulare, b lo c u ri d e g h e a ţă . Organizatorii au hotărît ca în lor de la Sapporo, Mărie The
IN F O T O G R A F IE : O a m
Republicii Chile, Salvador 7.8 la sută, cel mai mare spor precum şi alte 22 mari lati b a rc a ţiu n e de p e sc u it p r in ciuda ninsorii abundente să rese Nadig îşi face o intrare
Allende, a rostit o amplă eu- din ultimii cinci ani în Chile. fundii, „astfel îneît jumătate să In a p ele în g h e ţa te din nu anuleze slalomul uriaş fe sclipitoare în elita schiului
vîntare în localitatea Concep- Producţia industrială a cres din pămîntul arabil al ţării Ijsse lm c e r. minin aşa cum procedaseră alpin feminin.
cion, cu prilejul încheierii în cut cu 13 la sută în anul 1971, să fie trecut sub controlul gu cu o jumătate de oră înainte Palmaresul său sportiv în
tîinirilor pe care le-a avut cu în timp ce procentul şomaju vernului". Allende a declarat cu proba individuală de bi- cepe practic cu sezonul 1971
liderii partidelor care alcă lui a scăzut de la 8,3 la 3,8 la atlon. Mii de spectatori s-au 1972, cînd a ocupat locuri de
tuiesc Frontul Unităţii Popu sută, cel mai scăzut coeficient că va trece sub control gu înşirat de-a lungul pîrtiei tra onoare la St. Moritz (a 6-a la
lare. După cum informează de şomaj înregistrat în ulti vernamental întregul comerţ sate pe muntele Teine, la 28 coborîre), Sestriere (locul 51a
agenţia Prensa Latina, în ca mele două decenii. Reducerea exterior. de km de satul olimpic. Vîn- coborîre), Badgastein (locul 3
drul acestei reuniuni a fost numărului şomerilor, a spus tul puternic spulbera zăpada la combinata alpină), St. Ger-
adoptată „Declaraţia de la preşedintele, a fost posibilă şi spectatorii nu puteau zări vaise (a 3-a la slalom uriaş).
Arrayan", în care se face o prin crearea, numai în anul vîrful muntelui de unde se Clasamentul probei de sla
analiză a rezultatelor obţinu trecut, a 200 000 noi locuri de STOCKHOLM. — Zi toff, nu este o colonie. Ea es „furnizarea nnor avioane ame irlandcze, membri ai Parla dădea startul celor 42 de con lom uriaş — feminin : 1. Mă
te de guvern şi sînt luate o muncă. arele suedeze „Dagens te o ţară liberă a unor oa ricane de bună calitate". mentului şi conducători ai curente. Vizibilitatea era mai rie Therese Nadig (Elveţia) —
serie de hotărîri. Evocînd problemele ce se Nyheter" şi „Svenska meni liberi". Asociaţiei pentru drepturi mică de 100 m, iar schioare- 1 29 90/100 ,* 2. Anne Mărie
Referindu-se la succesele pun în acest an. Salvador Dagbladet" din 7 fe CAIRO. — Adunarea Po civile, vor fi chemaţi în faţa le trebuiau să dea dovadă de Proell (Austria) — 1’30° 75/
obţinute de guvernul Unită Allende a acordat o impor bruarie au publicat am WASHINGTON. — Depar porului a Republicii Arabe E instanţelor judecătoreşti, sub mare curaj şi abilitate pentru 100; 3. Wiltrud Drexel (Austria)
ţii Populare, preşedintele tanţă deosebită sporirii pro ple cronici şi fotografii tamentul de Stat a] S.U.A. a gipt s-a întrunit marţi, sub acuzaţia dc a fi participat a efectua coborîrea şi pentru } 32 35/100; 4. Laurip
Allende a menţionat naţiona ducţiei de cupru, principala despre spectacolul pre anunţat că Statele Unite şi preşedinţia Iul Hafez Badawi, la marele marş de protest a se strecura printre cele 51 Kreiner (Canada) — r 32"
lizarea minelor de cupru, căr sursă de devize a ţării. El a zentat la Muzeul de is Grecia au ajuns la un acord pentru a dezbate programul desfăşurat duminica trecută de porţi ce jalonează par 48/100; 5. Roşi Speiser (R F
bune şi fier, preluarea de că subliniat, de asemenea, nece torie a muzicii de către de principiu privind stabili guvernamental Sn lumina de la Newry, anunţă agenţia cursul în lungime de 1 240 m a Germaniei) — T 32" 56/100*;
tre stat a peste 85 la sută din sitatea sporirii producţiei a un grup folcloric româ rea, la Pireu, a unul port de claraţiei făcute la 23 ianua France Presse. După cum a (diferenţă de nivel 356 m). 6. Florence Steurer (Franţa)
stocurile băncilor particulare, gricole. Importul de maşini a- nesc, care se află în legătură pentru unităţile flo rie de primul ministru, in informat un purtător de cu Primele concurente: Drexel — F 32" 59/100.
exoroprierea a peste 1 700 de grieole, a spus el, va creşte Jurneu In Suedia, la in tei a şasea americane. După formează agenţia MEN. Dcz- vînt al poliţiei din Belfast, (nr. 1), Proell (nr. 2), ameri
latifundii. In anul trecut, a simţitor. Vor fi expropriate, vitaţia Casei naţionale procesul celor 26 de persoa cana Barbara Cochran (nr. 3) Din cauza timpului nefavo
de concerte. Elogiind ne urmează să înceapă la 16 au fost handicapate dc stra rabil, organizatorii au decis
varietatea cînteeeflor şi februarie. tul proaspăt de zăpadă, în a să amîne pentru astăzi proba
dansurilor prezentate, Cadran ceste condiţii aproape de loc individuală de biatlon.
cele două ziare sublini _.... i i DELHI. — Ministrul dc tasata. Victoria avoa să revi De altfel, condiţiile atmo
ază, în acelaşi timp, externe britanic, Alee Dou- nă celei de-a 10-a participan sferice neprielnice nu le-a
măiestria interpretării. cum a precizat purtătorul de baterile se desfăşoară pe ba glas-Home, aflat într-o vizi te, aceeaşi care cîştigase şi permis nici boberilor să-$l
cuvînt al. Departamentului de za raportului întocmit de un tă oficială de trei zile la proba de coborîre, elveţiană tei mine antrenamentele în
Stat, Charles Bray, acordul comitet special însărcinat să Delhi, a avut întrevederi cu Mărie Teres^ Nadig. Rope- vederea concursului echipaje
de principiu a fost încheiat studieze declaraţia şefului gu omologul său indian, Swaran tînd performanta din proba lor de patru persoane. După
cu cîteva zile în urmă la A vernului. Singh, în cursul cărora s-a de coborîre, tînăra schioară prima coborîre, cel mai bun
tena, în prezent avlnd loc u La sesiunea Adunării Po exprimat satisfacţia pentru elveţiană o va învinge şi de timp (V 12’'52/100) l-a obţinui
ROMA. — Cea de-a patra nele discuţii tehnice Intre am norului participă primul mi bunele relaţii existente între data aceasta pe marea favo echipajul italian condus de
rundă a convorbirilor dintre basadorul. S.U. A., Henry Tas- nistru, Aziz Sedki, şi membri cele două ţări, a informat rită, austriaca Anne Mărie Ncvio de Zordo. Al doilea
primul ministru al Maltei. ca, şi guvernul grec pentru ai guvernului. un purtător de cuvînt al Proell. limp (1‘ 13" 11/100) a fost ro- .
Dom Mlntoff, şi ministru] bri punerea la punct a detaliilor Ministerului de Externe al Ninsoarea a încelat ca prin alizat de bobul României pi
tanic ai apărării, lordul Car- acestui proiect. BELFAST. — Cunoscuta Indiei. Potrivit aceluiaşi farmec cînd a luat startul a lotat de Ion Panluru.
rington, au luat sfîrşit marţi uilitantă pentru drepturi purtător de cuvînt. au fost 20-a concurentă, suedeza In cadrul concursului de
la Roma, fără să se fi ajuns WASHINGTON. — Minis ivile Bcrnardette Dcvlin şi discutate probleme economi Charlote Sollander. condiţiile patinaj artistic s-au desfăşu
la un acord în problema ba trul apărării al Israelului, gc Itc 25 personalităţi nord- ce bilaterale, precum şi ale de alunecare s-au ameliorat, rat primele trei figuri obliga
zelor Marii Britanii din neralul Moslie Dayan, care reconstrucţiei Bangladesh. fapt de care vor beneficia torii ale probei masculine In
Malta. întreprinde o vizită la Was schioare mai slab cotate, ca dividuale. Conform pronos
hington, a declarat, după în ticurilor. pe primul loc se află
La sfîrşitul întrevederii, Roşi Speiser Traudl Treichl, campionul cehoslovac Ondrej
premierul maltez a declarat trevederile sale cu ministrul Divina Galica pentru a obţine Nepela, cu 502,7 puncte, ur
american a] apărării, Melvin
ziariştilor că secretarul gene CAIRO. — Sub auspiciile Federaţiei Mondiale a Asoci locuri destul de bune în cla mat de Patrie Pera (Franţa)
ral al N.A.T.O., Joseph Luns, Laird, şi secretarul de stat al aţiilor Naţiunilor Unite (F.M.A.N.U.), Ia Cairo se desfăşoară sament. 484,4 puncte, Serghei Cetve-
care a participat, de aseme S.U.A., William Rogers, că lucrările celui de-al Vl-lca simpozion pentru pace şi coope „Pauza" a fost însă foarte
A N G L IA . — O p in ia p u b lic ă e n g leză s-a îm p o triv it şi se îm p o nea, la convorbiri, a dat un este satisfăcut de ajutorul rare internaţională. Timp de nouă zile, participanţii vor ruhin (U.R.S.S ) — 476,5 punc
triv e ş te în c o n tin u a re a lă tu ră rii A n g liei Ia C o m u n ita te a v e st-e u ro - militar pe care Statele Uni scurtă căci, încopînd de la a te, Kenneth Shelley (S.U.A.)
p e a n ă , c o n sid e rin d că o d e z a v a n ta je a z ă din p u n c t de v e d e re e c o n o ultimatum ţârii sale, pe care dezbate activitatea O.N.U. pentru salvgardarea păcii, căile 30-a conMii^niă, zăpada a în — 444 1 puncte, Jan Hof-
m ic, m ai ales a cu m cîn d în A n g lia n u m ă ru l ş o m e rilo r e p e calc Malta nu îl poate accepta. te s-au angajat să-l acorde şi mijloacele pentru cristalizarea noţiunii de pace şi obiec ceput să cadă din nou. Aus
dc a atin g e c ifra d c 1 500 000. Israelului. El a precizat că a tivele Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi fmann (R.D. Germană) —
IN FO T O G R A F IE : O d e m o n stra ţie Ia L o n d ra îm p o triv a a d e ră rii „Malta, a declarat Dom Min- jutorul promis include şi triaca Gertrud Gabl, care a 443,1 puncte şi M. Petkevici
A n g liei Ia P ia ţa c o m u n ă . agricultură (F.A.O.). plecat în grupa a 2-a, a aban (S.U.A.) — 439,3 puncte.
Redu(ia 5I administraţia ziarului» Deva, *lr. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17 şt 1 15 88. — Tiparul: întreprinderea poligrafica Deva.