Page 34 - Drumul_socialismului_1972_02

-rrr r.---- : nBBMMOMBECTan j ; v 'UVWBPBB«BBBBfLin .^r rriC T W •■*rsr;^- ,. .m —:■ ,w,!!?wff', r4.,iaLiea.L.,.,mme..^UH3JiB
DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 5 315 © JOI 10 FEBRUARIE 1972

Toate colectivele de muncă şl-au
îndeplinit sarcinile economice

P e ra z a c o m u n e i B ă lţa Îşi d e s f ă ş o a ră a c tiv ita te a m a i m u lte
u n ită ţi eco n o m ice. S u b c o n d u c e re a şl În d r u m a r e a o rg a n iz a ­
ţiei c o m u n a le d e p a rtid , In p rim a lu n ă d in a c e s t an to a te
a c e ste u n ită ţi ş l-a u În d e p lin it Şl d e p ă ş it s a rc in ile B tabilite.
k p la n u l la c a lc a r e x tra s şl liv ra t In p ro c e n t de 118,1 la s u tă ,
A stfel E x p lo a ta re a de c a lc a r de Ia C ră c lu n e ş tl ş i-a re a liz a t
s e c to a re le d e e x p lo ră ri m in ie re do p e ra z a c a m u n e l ş l-a u
d e p ă ş it s a rc in ile de p la n la lu c ră rile m in ie re p la n ific a te cu
6,7 la s u tă ; c o o p e ra tiv a de c o n su m ş l-a ' re a liz a t p la n u l la
a p ro v iz io n a re In p ro c e n t d e 100 la s u tă , la d e s fa c e re 106 la
s u tă , p r e s tă r i serv icii c ă tre p o p u la ţie , 100,2 la s u tă , Ia r la
(Urinar# din pag. 1) venit» sînt cîteva din cauzele ţii superioare, eeHe necesar să nicH a însămlnţărilor de pri­ a ch iziţii, 110 Ia s u tă . So cu v in e să s u b lin ie m u n fa p t n u
care au determinat ca în u­ fie generalizat acest sistem de măvară. lip sit d e se m n ific a ţii : la a ch iziţii d e o u ă , p la n u l in iţia l pe
lu n a Ia n u a rie a.c. e ra de 5 000 b u c ă ţi. In fin a l a u fo s t a c h i­
şedinţele C.A.P. Unirea, Ana nele sectoare de activitate să plată în toate cooperativele a­ In ceea ce priveşte activi­ z iţio n a te 12 293 b u c ă ţi o u ă .
Mlnon, cooperatoare la C.A.P. nu se înregistreze rezultatele gricole, producţiile planificîn- tatea Uniunii judeţene a C o m u n iştii şl d e p u ta ţii, sp e c ia liştii, to ţi lo c u ito rii s a te lo r
Săla$u de Sua, Ioan Fechete, scontate. Se cunosc bine du-se diferenţiat în sectorul C.A.P. va trebui să se depună c o m u n e i n o a stre s ln t fe rm h o tă rlţl să m u n c e a s c ă ou şl nxal
m u ltă s tă r u in ţă şl h ă rn ic ie p e n tru a -şl În d e p lin i cu cin ate
inginer şef la C.A.P. Brad, neajunsurile ce s-au manifes­ vegetal şi în zootehnie. In a- eforturi susţinute pentru ca to a te sa rc in ile ce le -a u fo st p u se In /a ţă , In a c e s t &1 d o ile a
Nicolae Munteanu, preşedin­ tat şi sa impune să se acţio­ celaşl timp, acţlonînd în lu­ ajutorul şl îndrumarea coo­ an al c in c in a lu lu i. AUREL BOLOJ
tele C.A.P. Zam, Gheorghe neze energic pentru înlătu­ mina amplului program edu­ perativelor agricole să fie mai L a F a b ric a d e st lip i h id ra u lic i d in V u lcan , „ p ro fe s o ru l" e x p lic ă
Barbu, preşedintele C.A.P. rarea lor. Producţiile diferite caţional adoptat de partid, a concrete şi mai operative, să e le v u lu i m o d u l d e lu c ru la no ile a g re g a te de În a ltă te h n ic ita te . secretarul Comitetului comunal
Strei, Marla Gorcea, preşe­ ce s-au obţinut în condiţii a­ indicaţiilor reieşite din oavîn- se simtă din plin contribuţia F o to l ŞT . N EM EC EK de partid Bâiţa
dintele C.A.P. Riblţa şi ing. semănătoare evidenţiază ma­ ţările secretarului general al organelor agricole Judeţene la
Aurel Nistor, directorul ge­ rile resurse ce există pentru partidului tovarăşul Nlcolae educarea şl mobilizarea coo­
neral al Direcţiei generale îmbunătăţirea activităţii eco- Ceauşescu, la plenara din no­ peratorilor, la înfăptuirea
agricole judeţene. nomioo-financiare a C.A.P. iembrie 1971 şi la prima confe­ sarcinilor ce le revin. De w rbă cu regizorul Timotei Ursu
Vorbitorii au dat o înaltă Adunările generale ale coo­ rinţă pe ţară a secretarilor co­ Avem ferma convingere Z o n a d in sp a te le b lo c u ­
apreciere măsurilor luate de perativelor agricole — a sub­ mitetelor de partid şi a preşe­ a spus în încheiere tovarăşul rilo r D 1 şl D 2 d in c a r tie ­
ru l P a tria al D evei n u o fe ­
conducerea partidului şi sta­ liniat în continuare primul dinţilor consiliilor populare co­ Ioachim Moga — că în anul re a o c h iu lu i u n p e isa j p re a
tului pentru asigurarea pro­ secretar — au dezbătut cu munale, foarte important este 1972, printr-o muncă susţinută, p lă c u t. O zo n ă n e sis te m a ­ DECOLAREA" film cu valenţe
gresului rapid al agriculturii, competenţă şi răspundere ca organizaţiile de partid şi prin hărnicie, dăruire şi ab­ tiz a tă , care a v e a ş a n s a de
pentru dezvoltarea intensivă sarcinile economice ce stau în conducerile G.A.P. să se o- negaţie, ţăranii cooperatori din a ră m ln e a stfe l m u ltă v re -
m o. In tr -o zl d ln ev a a a ­
şi multilaterală a producţiei, faţa fiecărei unităţi, cit şi rupe ca maximă răspundere Judeţul nostru vor face tot v u t Id eea că ea s -a r p u ­
de ridicarea nivelului de con­
angajîndu-<e totodată *a-şi măsurile ce trebuie întreprin­ ceea ce este posibil pentru a te a tra n s fo rm a ln tr - u n p lă ­
ştiinţă al cooperatorilor, de
înzecească eforturile pentru se în scopul finalizării lor întărirea disciplinei în muncă, ridica agricultura cooperatistă c u t Ioc d e o d ih n ă p e n tru
b ă trin l, d e
p e n tru
Jo acă
ft finaliza în cele mai bune în cele mal bune condiţii. E­ a grijii faţă de soarta avuţiei la nivelul sarcinilor pe care co p ii, loc cu b&ncl, cu educative pentru tin e re t
condiţii sarcinile economice forturi deosebite se cer pen­ partidul le-a pus în fata lu­ flo ri şl v e rd e a ţă . De la
cu care sînt confruntate co­ tru aplicarea tehnologiilor obşteşti, de cunoaşterea şi de crătorilor din această ramură id e e la fa p tu l Îm p lin it In să
m a i e m u lt. Şi aco lo e ra
operativele agricdle în acest înaintate care să asigure creş­ aplicarea de către toţi coope­ de bază a economiei noastre lu c ru n u g lu m ă : d e tr a n s ­
ratorii a legilor statului nos­
an. terea producţiei la hectar, în­ naţionale. p o rta t m u lte c a m io a n e de Premiera recentei creaţii un cvadrimeter extrem de Incăpăţlnarea lui. Abia «Ici
deosebi la legume, cartofi şi tru. p â m ln t v e g etal p e n tru ro n -
In încheierea lucrărilor fructe — produse la care In continuare, vorbitorul s-a ir (lo u ri şi p elu ze (le flo ri, cinematografice româneşti — bine format şi calculat de intră Paul în criză. Ce va
conferinţei a luat cuvin tul contribuţia unităţilor coope­ referit la necesitatea întăririi In continuarea lucrărilor, p e n tru u m p le re a g ro p ilo r, „Decolarea" — ne-a prilejuit şcoala pe care a urmat-o. Nu face la Năsăud îşi d& seama
tovarăşul Ioachim Moga. Du­ ratiste din judeţul nostru tre­ şl perfecţionării relaţiilor de delegaţii au aprobat în e ra dc n iv e la t o b u n ă s u ­ o discuţie cu principalul rea­ este un înrăit, este chiar op­ flecare spectator. Dar după
pă ce s-a referit la atmosfe­ buie să fie mai substanţială colaborare între cooperativele unanimitate activitatea consi­ p ra fa ţa de te re n , de a m e ­ lizator al filmului, regizorul timist i „voi zbura pe cursele ce se întoarce la Cluj 7 EI
ra deosebit de bună de mun­ privind acoperirea nevoilor agricole şl organele contrac­ liului Uniunii judeţene a n a ja t b ăn ci, de ad u s p ia ­ I TImotei Ursii. Consemnăm pen­ internaţionale, pentru asta este grevat de o datorie so­
tră pc
de
alei. A m e n a jă ri
că, la eforturile ce se fac — de consum. O deosebită a­ tante, subliniind că printr-o C.A.P. şi a comisiei de revi­ a ce st v o lu m se fac dc la j tru iubitorii celei de a 7-a arte m-a pregătit republica". Aici cială pe care şi-a creat-o sin­
sub impulsul şi în spiritul tenţie se cere acordată ridi­ colaborare mai fructuoasă se zie, cît şi proiectul de hotă- ____________i cîteva aspecte inedite din intervine prima complicaţie gur. In acelaşi timp, filmul
prevederilor amplului pro­ cării potenţialului productiv pot evita neajunsurile care rîre completat cu propunerile procesul lung care a precedat de viaţă. Din punctul iul de este conceput încă din scena­
gram educaţional adoptat de al livezilor prin efectuarea s-au manifestat în anii trecuţi făcute de participanţi. Apoi, ceea ce noi vedem pe ecran vedere Paul are dreptate şl-şi riu ca un film cu un erou
partid — In judeţul nostru tuturor lucrărilor de îngriji­ în ceea ce priveşte valorifi­ s-a trecut la alegerea noului — filmul „Decolarea". spune i „De ce mă obligaţi cu capul In Jos. Paul Bentu
şi pe plan naţional, pentru re în plantaţiile tinere şi carea produselor agricole. consiliu al U.J.C.A.P., a comi­ Fapte — Deşi ar părea un film de pe mine să zbor cu un singur are toate calităţile pentru a
a asigura realizarea exempla­ pe rod, prin fertilizarea a­ In perioada, actuală sînt o siei de revizie şi a delegaţilor eveniment, el nu este. El dez­ motor, cu o tărăboanţă, cînd deveni un erou, se simte ca­
ră a obiectivelor stabilite de cestora şi completarea goluri­ serie de acţiuni pentru finali­ la Congresul Uniunii Naţio­ bate în mod direct şi sincer eu am patru motoare ?". De pabil oricînd să facă acte de
Congresul al X-lea al parti­ lor existente. Un sector de ca­ zarea cărora este nevoie să nale a Cooperativelor Agricole problematica tineretului. Ter­ aici „boala" lui Paul, acumu­ mare eroism. Dar exact în
dului, vorbitorul a evidenţiat re se impune să se ocupe cu se ocupe comitetele comunale de Producţie. menul poate părea general, larea treptată a faptelor din clipa în care ar fi avut şansa
aportul cooperativelor agrico­ întreaga răspundere şl com­ de partid, consiliile populare Intr-o atmosferă însufleţî- de bum deşi filmul este foarte pre­ să devină erou — exista şi
le, al ţărănimii cooperatiste petenţă conducerile C.A.P., comunale şi conducerile C.A.P. toare, de puternic entuziasm, cis, este filmul tînăruluî această posibilitate a filmu­
hunedorene, le îndeplinirea specialiştii, consiliile interco- Este vorba de intensificarea conferinţa a adoptat textul care face primii paşi indepen­ lui — intervine eroarea ca-
şi depăşirea planului ce a stat operatlste, primarii comune­ lucrărilor de îmbunătăţiri fun­ unei telegrame adresate Co­ dent în viaţă. re-I situează la polul opus,
în faţa lucrătorilor din agri­ lor şi organele agricole ju­ ciare, de curăţirea păşunilor mitetului Central al Partidului gospodari — De unde s-a născut a­ INTERVIU supunîndu-1 la noi încercări
cultură. Ca urmare a apli­ deţene este zootehnia. Stă în şl fîneţelor, de fertilizarea te­ Comunist Român, tovarăşului ceastă idee ? — adevărate argumente îm­
cării în viaţă a măsurilor posibilitatea factorilor amin­ renurilor şl pregătirea temei- NICOLAE CEAUŞESCU. — încă de acum cinci ani, potriva opticii lui.
stabilite de conducerea parti­ tiţi să creeze toate premisele pe cînd eram încă student, — Filmul este, Indiscutabil,
dului în vederea îmbunătăţi­ ca planul la efective şi pro­ doream să „decolez" cu un un purtător de meaaj adre­
rii organizării, planificării şi ducţii să se realizeze Integral b u g e tu l c o n siliu lu i p o p u la r, alt film, intitulat „Septem­ prima parte a filmului prin sat tineretului de a se angaja
conducerii agriculturii, a prin asigurarea unei bogate în freflnerl §1 Substanţiale D a r lo c a ta rii din b lo cu rile brie" — pe care de fapt îl care-şi justifică nişte erori în marea operă pe care o
creşterii cointeresării mate­ baze furajere, prin îm­ a so c ia ţie i n r. 1 a u Idei s ă ­ vom începe curînd, care are pe care el ]e face. înfăptuieşte poporul nostru,
d e sp re p a rtic ip a ­
n ă to a se
riale şi ridicării nivelului de bunătăţirea calitativă a depăşiri r e a co lectiv ă la în n o b ila re a cam aceeaşi problematică : ce — Unde greşeşte Paul ? — Fără îndoială. Acum du­
viaţă al ţărănimii, în anul şeptelului, permanentizarea amenajări lo c u lu i u n d e tră ie s c . D acă se întîmplă cu tînărul care, pă ce am văzut filmul —
trecut a existat o bună par­ îngrijitorilor şi retribuirea s ta l să faci to tu l d in b a n i după ce a scăpat din siste­ — Greşeşte în clipa în care terminat deja de 102 de ori
ticipare la muncă, ceea ce lor în funcţie de pro­ la planul şi n u p u l m in a să În zeceşti mul de referinţă al şcolii începe să treacă extrem de în afara perioadei de reali­
b a n u lu i p e c are
v a lo a re a
a permis ca lucrările agrico­ ducţiile realizate, pe ba­ de drum uri e şti g a ta aâ-1 In v e ste şti In care-1 obligă la o disciplină superficial pesite nişte lucruri zare — afirm acest lucru cu
le să fie executate în condi­ za aplicării acordului global, de export c ev a , a ju n g i m u lt m a l tlr- controlată, ce se întîmplă cu foarte importante. Filmul es­ toată convingerea. Ne adre­
ţii superioare şi pe această putiînd să sporească simţitor zlu u n d e ţl-a l p ro p u s. O a­ tînărul care pleacă de lingă te conceput cu un singur e­ săm tineretului, acestui tine­
bază, în majoritatea coope­ eficienţa şi rentabilitatea fer­ DEVA. In luna trecută, ca şl DEVA. Intensiflclnd m en ii a c e ştia a u p u s m in a familie, unde se supune, de rou — Paul Bentu, Toate ce­ ret frumos, robust dar într-nn
pe lo p a tă şl h lrle ţ, p e ro a b ă
rativelor agricole, să se de­ melor de animale. în alte perioade, Direcţia Ju­ efortul pentru Îndepli­ şl, d ln tr-o zo n ă ce o fe re a asemenea, unei discipline lelalte personaje par nişte fel, spunem noi, ne adresăm o­
păşească producţiile planifi­ Paralel cu aceasta, de ma­ deţeană de drumuri şl po­ nirea ireproşabilă a o c h iu lu i u n sp e c ta c o l d e z ­ controlate, şi păşeşte prima popice pe care Paul le dă meneşte, apropiat, prezentîn-
cate, Îndeosebi la grîu, po­ ximă însemnătate este ca în duri a desfăşurat o susţinu­ sarcinilor de plan, co­ a g re a b il, au fă c u t u n m lo deoparte cu un fel de cruzi­ du-1 pe Paul aşa cum e el,
p â rc u le ţ. V a lo area de a m e ­
rumb, cartofi şi sfeclă de za­ fiecare unitate, sat şi comu­ tă activitate de moderniza­ lectivele de muncă din n a ja re a lu i e m u lt m al dată în viaţă. Trebuiau spuse me. El trece peste Ştefan ca­
hăr, realizîndu-se astfel pre­ nă să fie puse în valoare toa­ re, întreţinere şl amenaja industria Judeţului au m a re d eclt b a n ii n u m e ra r anumite lucruri despre tine­ re încearcă o mărturisire sin­ cu calităţile lui şi cu defec­
ret şi în această formă. Noi
tele lui.
vederile contractuale şi spo­ te resursele locale existente re a drumurilor, aducln- obţinut în prima lună d a ţi d e c e tă ţe n i p e n tru li­ ne-am obişnuit să vedem alt­ ceră în avion ; trece peste — Sinteţi mulţumit de „De­
rirea câştigurilor cooperatori­ pentru dezvoltarea activităţi­ du-şl prin aceasta o contri­ a celui de-al doilea an n e le lu c ră ri p e c are n u fel tineretul. Majoritatea fil­ colegii lui de la aeroport pe colarea" ?
le -a r fi p u tu t fa c e a ltfe l,
respinge
care-i
socotindu-i
lor. lor Industriale şl a prestări­ buţie de seamă la desfâşu- j al cincinalului, rezulta­ cu m a fo st tra n s p o rtu l u ­ melor despre tineri vorbesc nişte rataţi nesfiindu-se să — Personal... nu sînt mul­
Fărfl a minimaliza cu ni­ lor de servicii — ca sursă rarea normală a circulaţiei ! te semnificative şi în n u l v o lu m m a re de p ă- despre oameni, la un moment spună lucrurilor pe nume — ţumit. Tematica extrem de
m ln t p ln ă la lo cu l de fo lo ­
mic succesele dobîndite — a importantă de venituri bă­ rutiere. Astfel, pe 112 km ce priveşte onorarea o­ sire. In p rim ă v a ra caro v i­ dat. respinşi. In acest film comiţînd a doua greşeală — ; delicată şi subiectul meritau
spus vorbitorul — nu se poa­ neşti şi de folosire judicioa­ bligaţiunilor la export. n e, o a m e n ii a ce la v isează omul — Paul Bentu — s-a el trece peste sentimentele un film mult mai mare, mai
te trece cu vederea faptul să a forţei de muncă. Con­ de drumuri s-an efectuat lu­ ţiealizările se concre­ p e n tru lo c şo ru l lo r de tih ­ realizat. Este şeful promoţiei, fetei din Cluj cu care legase profund, cu mai mare eficien­
tra n s fo rm ă ri.
V i­
că au existat şi unele coope­ siliile Intercooperatiste sînt crări de, întreţinere prin tizează pe ansamblul n ă a lte ca to ţi copiii din este un foarte bun pilot, dar la început o aventură. De aici ţă la public. Cine a fost vi­
sea z ă
rative agricole unde produc­ chemate să organizeze şi să aşternerea unor mari cantl* judeţului fn depăşirea c a rtie ru l Jor să g ă se a sc ă la nu este un foarte bun om. surpriza din finalul în care novat ? M -am grăbit, ca Paul
ţiile înregistrate nu reflectă urmărească finalizarea unor tăţi de material pietros, Iar sarcinilor aferente lu­ p rim ă v a ră u n loc de Jo acă Determinat de un anumit im­ descoperim în Paul, prin Bentu, fără să stau să gîndesc
s iste m a tiz a t, cu to a te cele
potenţialul existent. Defici­ acţiuni comune mai de am­ pe 5 km drumuri s-au fă nii ianuarie cu 6,4 Ia d e tre b u in ţă g ru p a te la un perativ social, el trebuie să Barcan, prin atitudinea tu­ mult mai mult. Dar orice o­
enţele manifestate în privin­ ploare privind valorificarea po­ sută. S-au livrat peste loc a şa cum n u au a cu m . plece, împotriva voinţei lui, turor la spital, nişte resurse peră artistică comportă con­
ţa organizării muncii, mobili­ tenţialului productiv al coo­ cut amenajări. In prezent, se prevederi : 64 tone va­ F a p tu l d e sp re c are nm acolo unde este repartizat. umane net superioare. tinue îmbunătăţiri. Filmul
zării necorespunzătoare a co­ perativelor agricole de pro­ desfăşoară lucrări asemănă­ tă minerală, 5 000 bu­ scris v o rb e şte d e sp re t r a ­ Cum va reacţiona ? Conflic­ trebuia terminat. Aş dori ca
operatorilor la efectuarea în ducţie. toare pe traseele Hnnedoa- j căţi cărămizi de dialit, g e re a de in im ă a o a m e n i­ tul o dată declanşat îl pune Noi am încercat să facem
lo r şl cu a s ta v a lo a re a iul
condiţii optime a lucrurilor Deoarece aplicarea retribui­ ra — Călan, lila — Vlsca ; 487 mc placaj finit din s p o re şte . A re In ol g e rm e ­ pe Paul Bentu In situaţii din­ filmul ca să nu fie didacti­ el să fie vizionat cu plăcere
de publicul hunedorean care
agricole, cît şi lipsa unui rii muncii în acord global s-a marmură, 200 mc efie- nii In iţia tiv e i c e tă ţe n e şti. tre cele mal diferite în care cist, pueril, banal. L-am vrut să se regăsească în film. Pen­
control permanent şi siste­ dovedit a fl o pîrghie de mare — Ţebea. Hunedoara — ; restea de fag, impor­ C ine l-a s â v îrşlt v a fl g a ta se caracterizează singur, pînă uman. De aceea reacţiile lui tru că, de ce n-am spune-o,
fă ră p re a m u ltă v o rb ă să
matic asupra modulul cum eficacitate în stimularea şi Dealn Mic şl altele tante cantităţi de legu­ facă d ln tr-u n o ra ş u n Ioc în finalul filmului care nu Paul par fireşti pentru pos­
îşi îndeplinesc conducerile mobilizarea cooperatorilor, în me de seră şi fructe al re s p e c tu lu i fa ţă de om dă o sentinţă. Pentru acest tura lui 1 în finalul care-1 a­ fiecare dintre noi am fost,
C.A.P. atribuţiile ce le-au re­ vederea obţinerii unor produc­ conservate, alte produ­ şl n e v o ia lui de fru m o s şl final, am dus cu colegii noş­ pasă, el plînge pentru că, din într-un fel sau altul, cîte un
u til.
se. pricina lui, a murit un om. Paul Bentu.
I. C. tri mai vîrstnicl o adevărată
dispută. Noi am susţinut că El îşi dă seama ce rezultate Interviu realizat de
aceasta este forma. Finalul catastrofice a putut genera S. POP
Solicitudine faţă de deschide o dezbatere care o­
rientează precis Şi exact, u­
tilitatea omului, dezbatere ce
rămîne deschisă pentru spec­
cerinţele oamenilor muncii tatorul care întrezăreşte des­ Sporeşte zestrea tehnică
tinul lui Paul Bentu, pe baza
argumentelor, a faptelor lui,
la care a fost martor de la
In condiţiile dezvoltării Im­ muncii, să manifeste solicitu­ locale ale puterii şi adminis­ începutul şi pînă în finalul PETROŞANI. Pentru a nerea corespunzăloarc a
petuoase a tuturor ramurilor dine faţă de cetăţeni, să satis­ traţiei de stat, se poate re­ proiecţiei. face faţa cu succes sarci­ zonelor verzi, întreprinde­
economiei ţării, cerute de facă exigenţele acestora, să nu zolva şi o altă cerinţă a na­ — Filmul este realizat nu­ nilor deosebite în direcţia rii i-a sosit şi o autostro-
etapa actuală pe care o stră­ dea înapoi de la nici o cerin­ vetiştilor : aceea a construc­ mai pe baza ficţiunii sau are gospodăririi şi înfrumuse­ pitoare „SR 113" prevăzu­
bate societatea noastră socia­ ţă, oricît de pretenţioasă ar fi. ţiei unor staţii de aşteptare corespondent în realitate ? ţării municipiului Petro­ tă cu îmbunătăţiri la dis­
listă, o dinamică impetuoasă Dacă afirmăm că organizaţia (ca cea de la Sîntuhalm) în — Noi am plecat de la un şani, necesarul de utilaje pozitivul destinat spălării
cunosc şl realizările pe tărim de partid din cadrul I.T.A., staţiile Bircea-fabrică şi Cris- caz similar petrecut în tim­ al întreprinderii dc gospo străzilor şi cu o pompă dc
social, menite să ducă ia creş­ conducerea instituţiei se pot tur-centru. pul inundaţiilor din 1970. dărie comunală s-a îmbo absorbţie utilizată la um­
terea continuă a nivelului de mîndri cu unele realizări ce Dar parcă una din cele mai Personajul Barcan are şi cl gătit cu noi maşini desti­ plerea rezervorului cu apă.
trai al oamenilor muncii. E­ contribuie la un transport mo­ frecvente observaţii ni se pa­ două componente de bază. El nate efectuării unor lucrări Noile utilaje vor soluţio­
xemple în această direcţie sînt dern, ne facem ecoul celor re a fi cea a abonamentelor. copiază foarte mult persona­ edili tar-gospodăreşti. na în bună parte proble­
numeroase şi în cadrul jude­ care zi de zi, pe ploaie, frig, Despre ce este vorba. Se ştie litatea pilotului Ioan Stănilă, Pc lîngă un tractor pre­
ţului nostru. vreme bună, ziua sau noaptea, că din diferite motive unii şeful staţiei Aviasnn de la văzut cu agregate cu aju­ mele de gospodărire şi în­
beneficiază de mijloacele de Cluj. iar a doua, care este de
Una din realizările la care oameni întrerup lucrul deci U n g ru p de cctftţcrU din sa tu l z d rn p ţl îm p re u n ă cu d e p u ta tu l lor torul cărora se pot efec­ frumuseţare a municipiu­
dorim să ne oprim în rindu- transport auto, după cum tot şi călătoria. Concediu, dele­ P e tru D in eş, e fc c tu ln d m u n c ă v o lu n ta r-p a trio tlc â la a m e n a ja re a li­ naraţiune, se inspiră dintr-un tua lucrări pentru întreţi­ lui Petroşani.
xile de faţă este şi cea a ecoul acestora am vrea să fim gaţii, detaşări sau chiar con­ nul d ru m de acces p e n tru u n c ătu n al c o m u n e i şi sp re sa iv a n u l caz real. Ne-am propus să
transportului în comun (în şi prin sesizarea unor proble­ diţiile de muncă (cel ce lu­ C .A .P. Z d ra p ţl. F o to î V A SIL E R U D A luăm un Paul Bentu, aş zice
special cel asigurat de I.T.A. me asupra cărora mal e ne­ crează în regim de 12 ore cu
şi I.G.C.L.), realizare necesita­ voie de a se pei severa, pro­ 24 libere). EI nu folosesc abo­
tă de însăşi dinamica con­ puneri ce se ,cer studiate şl namentul integral j unii abia
strucţiei socialiste, care şi în nu uşor refuzate (pe motiv că jumătate deşi costul îl plătesc
cadrul judeţului Hunedoara depăşesc sfera atribuţiilor în­ integral. Apoi sînt unii care,
creează o mulţime de puncte treprinderii). Ar fi multe de tot datorită muncii, au nevoie „sfatul ţiun autoutilare să asigure integral
de lucru, iar legătura înspre spus în privinţa respectării o­ şi chiar obligaţia de a se de­
şi dinspre ele o realizează rarului, despre atitudinea fată plasa de mai multe ori pe zi
de călători a personalului de
transporturile. bord, despre necesitatea în­ între 2 sau 3 localităţi. Cum ’ U
In Raportul prezentat la se procedează în prezent ? A­
pelează la bunăvoinţa
(ne-
'Congresul al X-lea al par­ fiinţării de noi trasee, a pre­ îegal) a taxatoarei. Cele re­ agronomului
tidului, tovarăşul Nicolae venirii unor defecţiuni ce duc arul de piese de schimb
la întîrzieri şl altele. Dar,
Ceauşescu sublinia : „Organe­ latate duc la concluzia că «
le şi organizaţiile de partid, spre exemplificare, să luăm necesar ca conducerea I.T.A. H A Ţ E G . Ca re z u lta t al
instituţiile de stat centrale si unul din traseele cele să facă, în baza unul studiu, c o la b o ră rii d in tre c asa o ră ­ ' (Urmare din pag. 1) In întreprinderile industriei întreprinderi, a căror valoare a unui volum însemnat de pie­
şen e a sc ă de
c u ltu ră , c in e ­
Io:ale trebuie să acorde toa­ mai solicitate : Deva — Hune­ propuneri forurilor în drept m a to g ra fu l „ P o p u la r" şl locale s-a executat în cursul se ridica la peste 600 000 lei se de schimb, se preconizează
tă atenţia studierii şl rezol­ doara. Deşi în perioadele de ca să se poată elibera bilete co n siliu l de c o n d u c e re al toutilării se remarcă şl la alte anului 1971 un număr de 26(5 şi s-au obţinut economii la ca la nivelul judeţului 47 la
vării cererilor oamenilor mun­ vîrf autobuzele sînt dublate, (abonamente) pe număr de C .A .P. H aţeg , In sa la c in e ­ întreprinderi cum ar fi între­ maşini şi utilaje noi şi lucrări preţul de cost de peste 730 000 sută din necesarul acestora pe
totuşi nemulţumiri mai au loc.
m a to g ra fu lu i a a v u t loc o
cii, asigurînd mai multă prom­ In primul rînd se manifestă călătorii — 15—20—30 — cit re u ş ită şi In te re s a n tă m a n i­ prinderea minieră Barza, la ca­ de modernizare la cele existen­ lei. anul 1972 să fie asigurat pe a­
ptitudine şi operativitate^ în nemulţumirea faţă de faptul are nevoie cetăţeanul. Nu e fe s ta re „ S fa tu l a g ro n o m u ­ re în anul 1971 s-au confecţio­ te. Volumul total al producţiei Pornind de la necesităţile o­ ceastă cale.
soluţionarea lor, să manifeste logic, nu e normal, ca sub lu i". In fa ţa a m a i b in e nat 80 vagonetl pentru trans­ destinat autoulilărîi se ridică
biective de sporire a gradului
d e 60 d e ţă ra n i c o o p e ra ­
solicitudine faţă de cetăţeni, să că, din cauza aglomeraţiei, iă- motiv că unele propuneri de­ to ri, M arla M cd rea — in - portul în subteran al persona­ Ia 3 325 000 lei. De pildă, la de tehnicitate, prin asigurarea Pentru intensificarea acţiu­
mîn în staţia de plecare Deva
pună în centrul întregii ^ lor spre Hunedoara şi Hunedoara păşesc sfera acţiunii unei în­ g ln e r-ş e f Ia C .A .P. H aţeg , lului şl lemnului de mină. La I.I.L, Deva s-au reutilat insta­ nii de realizare prin fapte pro­
volum sporit de ma­
unui
activităţi grija pentru satisfa­ sure Deva călători cu abona­ treprinderi să ne mulţumim a n v o rb it celo r p re z e n ţi d e ­ Uzina mecanică de material laţiile de concasare a criblurei, şini, utilaje, instalaţii şi piese prii a unor tipuri de maşini,
cerea exigenţelor materiale şi mente, deci cei ce călătoresc specifica acest lucru fără a s p re În s e m n ă ta te a şl căile rulant Slmerla s-au confecţio­ de măcinare şi uscare a bento- utilaje şi Instalaţii de lucru,
re du c la s p o rire a p ro d u c ­
spirituale ale oamenilor mun­ în interes de serviciu, în timp face tot ce depinde de noi ţiei a n im a lie re . nat vagoneţl pentru susţinerea nitei. La I.I.L, Hunedoara s-a de schimb realizate prin forte modernizarea parcului de ma-
cii, pentru ridicarea nivelului ce de la staţia Bircea spre pentru a satisface dorinţele şi In te re s u lu i c u c a re sp e ­ vagoanelor intrate în reparaţie, construit un siloz metalic, bun- proprii, pentru anul 1972 vo­ şini-unelte şl utila] tehnologic
de’ trai al întregului popoi". Hunedoara şi Peştiş spre De­ propunerile celor pe care sîn- c ia lista e ra u rm ă rită in e x ­ s-au executat lucrări de mo­ ker şi bandă transportoare la lumul producţiei programate a şi pentru creşterea producţiei
Rofcrindu-ne la cele două sec­ tem puşi să-i deservim. p lic a ţiile şl e x e m p le le c o n ­ dernizare la hala de curăţit secţia prefabricate, iar la O- se realiza prin autoutilare se de subansamble şi piese de
toare de transporturi, nu pu- va, se eliberează locuri. Pen­ De aceea, credem că nu c re te pe c are le o fe re a I s-a ţevi şl exhaustorul de talaj şi răştie macarale pivotante, in­ ridică la suma de peste 25 mi­ schimb, este necesar ca între­
tom neglija realizările obţinu­ tru a se reglementa această poate fi o satisfacţie mal ma­ a d ă u g a t şl p o sib ilita te a alte obiective a căror valoare stalaţii de tratament termic şl lioane lei — aproape dublu fa­ prinderile să folosească din
u n
Ilu stră rii a c e s to ra cu
te în ceea ce priveşte asigu­ situaţie, o propunere căreia re pentru comuniştii din ca­ ciclu d e film e d o c u m e n ta ­ reprezintă 1 000 000 lei. La în­ alte utilaje si maşini pentru tă de realizările anului trecut. plin avantajele pe care le ofe­
rarea unui transport cit mai considerăm că trebuie să I se drul întreprinderii de trans­ re pe a ce e a şi te m ă . In tre treprinderea „Vîscoza" Lupeni secţiile mecanică şi turnăto­ Un calcul estimativ al efec­ ră autoutilarea, acţiune care
civilizat. Crearea de noi auto­ acorde atenţia cuvenită este porturi auto decît de a ra­ n cestea şl cele In titu la te : s-au confecţionat unele insta­ rie. telor economice pe baza măsu­ vizează îndeosebi creşterea
baze, sporirea numărului mij- aceea că între orele 6 9 şi porta că propunerilor, cerinţe­ „ A d ă p o stu ri Ig ien ice p e n ­ laţii de transport şl bazine în­ rilor preconizate la acest în­ productivităţii muncii, prin va­
cîteva
13—17 să fie create
tru ta u rin e " , „ C re ş te re a e-
1 acelor de transport, moder­ lor venite din partea benefi­ co n o m lcă a v iţe ilo r" , „A le- : călzitoare, utilaje cu parametri Volumul total al producţiei ceput de an pe linia autoutllă­ lorificarea deplină a posibilită­
nizarea şoselelor sînt doar cî- curse rapide, mai bine-zis di­ ciarilor li s-a acordat atenţia (ode m o d e rn e şl e co n o m ice de funcţionare ridicaţi, care au destinat autoutllării realizat la rii indică reducerea importului ţilor existente pe această linie.
recte Deva — Hunedoara şi
tova din condiţiile ce regle­ necesară, fiind rezolvate cu de hr& nlre a a n im a le lo r", nivelul judeţului se ridică la cu peste 2 milioane lei valută, Reducerea continuă a importu­
c o m b a te re a
„ P re v e n ire a şl
mentează buna desfăşurare a Hunedoara — Deva. Acestea promptitudine. Aceasta este, tu b e rc u lo z ei la b o v in e " e tc . i înlocuit pe cele vechi exis­ importanta sumă de 14 283 000 renunţări la achiziţionări din lui de maşini, utilaje şi piese
transportului de la Brad la ar transporta călătorii ce au de fapt, una din sarcinile de | In te re s a n tă şl c o n v in g ă ­ tente. La Fabrica chimică O- lei. Efectul economic al aces­ exterior echivalente cu peste de schimb constituie o sursă
Petroşani — Orăştie — Haţeg interes să ajungă la timp şi bază ale celor puşi să servească to a re , m a n ife s ta re a „ S fa tu l răştie s-a realizat un volum tei acţiuni, întreprinse cu mai 10 milioane lei, iar din redu­ importantă de economii valuta­
— Hunedoara, Dovn, pe tot cit mni rapid în cele două lo­ interesele celor mulţi. Căci în a g ro n o m u lu i" şl-a d o v ed it important de piese componen­ mult curaj în anul 1971 fată de cerea preţului de cost se vor re, măsură care trebuie să soli­
calităţi, fără a fi obligaţi să
te ale utilajelor şi Instalaţiilor
teritoriul judeţului. finalul oricărei activităţi tre­ d e p lin a u tilita te n u n u m a i obţine economii de peste 4 cite interes crescînd din par­
suporte, în parte, pretenţiile p e n tru cei c a re m u n c e sc : din dotare, fapt ce a avut ca anii precedenţi, este concreti­
Instituţia cu cea mai mare celor ce coboară la Peştiş de buie să fie grija pentru sa­ In s e c to ru l z o o te h n ic al efect reducerea importului pla­ milioane lei. tea tuturor înlreprinderilor,
pondere în acest seclor de exemplu, sau Ia Bircea, Cris- tisfacerea exigenţelor, penlru co o p erativ ei, cl şl p e n tru ; nificat cu 154 000 lei valută, zat în reducerea importului cu Avînd în vedele necesarul pentru punerea in valoare a
activitate este întreprinderea tur, unde circulă şi autobuze­ ridicarea nivelului de trai al g o sp o d ăriile ţă ra n ilo r coo- ; iar unele piese de mare uzură peste 229 000 lei valută, re­ sporit de piese de schimb, pe rezervelor care concură la di­
de transporturi auto. Ea este le I.G.C.L. oamenilor muncii. p c ra to rl. I se produc în serie şi se li­
cea mai des chemată să răs­ P. FARCAŞIU nunţarea la achiziţionarea u­ de o parte, iar pe de altă par­ namizarea acţiunii de autouti­
pundă Ja cererile oamenilor •In colaborare cu organele GH. GOSTIAN vrează şl altor unităţi. nor maşini şi utilaje de It alte te asigurarea prin forte proprii lare.