Page 36 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 36
aM B H aflB nacB K SsnEPC C Trnra* jeirsiKaHwnRax'’n ua.* mv sa r m :; .n a
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 5 315 • JOI 10 FEBRUARIE 1972
S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E
Cu privire la situaţia din irlanda de Nord \
Şedinţa plenară Sprijin deplin pregătirilor D ezbaterile din Bundesratul vest-germ an ------------------------------------------i-----------------------------------------------------ţ
a C. C. al privind tratatele semnate de R. F. a Mesajul guvernului englez remis ATLAS
pentru convocarea confe G erm aniei cu Uniunea Sovietică şl Polonia ţ
P. M. U. P. BONN 9 (Agerpres). — A- nele întrebări pe marginea tra secretarului general al O. N. U.
rinţei general-europene gentia DPA informează că Bun tatelor, întrebări formulate de NAŢIUNILE UNITE 9 (A- a-şi oferi bunele oficii în ve Incendiu în cea mai
VARŞOVIA 9 (Agerpres). desratul vest-german, compus reprezentanţii opoziţiei. Aceas gerpres). — însărcinatul cu derea reglementării situaţiei bogată mină de aur
«— Miercuri, au avut loc la SOFIA 9 (Agerpres). — Bi importantă pe calea destinde din 21 de membri ai opoziţiei tă amînare nu va bloca, însă, afaceri al Marii Britanii la din Irlanda de Nord.
Varşovia lucrările celei de-a roul Comitetului naţional bul rii europene o constituie ratifi UGD-UCS şi 20 membri ai procedura în vederea ratifică Naţiunile Unite, Kenneth Ja- Răspunzînd unei cereri în din lume
* treia şedinţe plenare a C.C. al gar pentru securitate şi cola carea de către Bundestag a PSD, a decis, miercuri (cu 21 rii tratatelor, deoarece decizi mieson, a remis secretarului acest sens formulată de mi
P.M.U.P., prezidate de Edvvard borare în ( Europa s-a întrunit de voturi pentru), în urma pri ile Bundesratului pot fi anula general al O.N.U., Kurt Wald- nistrul afacerilor externe al O parte a celei mai bo
Gierek, prim-secretar al C.C. la Sofia într-o şedinţă lărgită, tratatelor semnate de R.F.G. cu mei lecturi a tratatelor semna te de o majoritate simplă în heiiu, un mesaj prin care Republicii Irlanda, Patrick gate mine de aur din lum e,
al P.M.U.P., anunţă agenţia la care au luat parte reprezen Uniunea Sovietică şi Polonia. te de R.F. a Germaniei cu U Bundestag — camera inferioa guvernul englez îl informea Hillery, Kurt Waldheim de situată in regiunea locali
PAP. tanţi ai organizaţiilor de masă niunea Sovietică şi cu Polo ră a parlamentului — unde ză că „situaţia din Irlanda de clarase, după cum s-a anun tăţii sud-ajricane West
Edward Gierek a prezentai şi ai uniunilor de creaţie. Cu nia, să-şi exprime votul în a Partidul Social-Democrat şl Nord nu este de natură să ţat, că este dispus să-şi ofere Driefontein, din apropiere
nn raport privind sarcinile or acest prilej, Dimităr Bratanov, BERLIN 9 (Agerpres). — Si ceastă problemă după ce gu Partidul Liber-Dcmocrat dispun necesite o intervenţie dinafa- bunele oficii în cazul în care de Johannesburg, a fost
ganelor şi organizaţiilor de preşedintele Comitetului, i-a tuaţia în Europa s-a îmbună vernul federal va clarifica une- de o majoritate de şase voturi. ră“. In acelaşi timp, mesajul părţile interesate, inclusiv inundată in mod intenţio
partid în campania pentru ale informat pe participanţi asupra tăţit considerabil, procesele în exprimă gratitudinea guver guvernul britanic, ar dori a nat Luni, pentru a se stin
gerile în Seim. In continuare, lucrărilor Conferinţei de la curs dînd temeiul unor noi spe nului britanic faţă de inten ge puternicul incendiu iz
Jan Szydlak, membru al Bi Bruxelles a reprezentanţilor o ranţe în această direcţie, sub ţia secretarului general de cest lucru. bucnit intr-una din galerii
roului Politic, secretar al C.C. piniei publice europene. liniază, într-un articol publicat cu zece zile in urmă. Po
al P.M.U.P., a prezentat o in Biroul a adoptat o declaraţie de revista „Horizont", Egon Criza de guvern din Italia continuă trivit ultimelor ştiri, 16
formare asupra stadiului elabo n Comitetului naţional bulgar Winkolmann, membru al Pre mineri au m urit, iar apro
rării programului de perspec pentru securitate şi colaborare zidiului Comitetului pentru ROMA 9. — Corespondentul observatorii politici din capi Consfătuirea lucrătorilor din xim ativ o sută sint răniţi.
tivă în domeniul construcţiei în Europa, în care se exprimă securitatea europeană din Agerpres, Nicolae Puicea, trans tala Italiei au fost unanimi în Un comunicat al societă
de locuinţe, iar Josef Tejchma, sprijinul deplin fală de Decla R.D.G. Un jalon în cadrul a mite : La aproape o lună de la a aprecia că şi această reuniu minele de cupru chiliene ţii „Gold Fields of South
membru al Biroului Politic, se raţia de la Praga a Comitetu cestor procese, arată el în con demisia cabinetului prezidat de ne se va solda cu obişnuita in Africa“ — proprietara m i
cretar al C.C. al P.M.U.P. — o lui Politic Consultativ al state tinuare, ar putea fi adunarea Emilio Colombo, criza de gu ventariere a unor divergenţe nei — precizează că pagu
informare cu privire la Consfă lor participante la Tratatul de reprezentanţilor opiniei pu vern din Italia continuă să se profunde, precum şi cu o ac SANTIAGO DE CHILE 9. lizează atitudinea clasei mun bele provocate de incendiu
tuirea de la Praga a Comitetu la Varşovia în problemele pă blice din ţările europene, con afle în acelaşi punct mort, în centuare a tendinţei de a arun — Corespondentul Agerpres. citoare faţă de soluţionarea se ridică la peste 2,6 mili
lui Politic Consultativ al state cii, securităţii şi colaborării vocată la începutul lunii iunie, văluită într-o atmosferă de in ca unul asupra celuilalt vina Eugen Pop, transmite : La problemelor fundamentale cu oane dolari.
lor participante la Tratatul de europene. la Bruxelles. Rclevînd necesi certitudine. Numeroasele înlîl- eşecului încercărilor de refa Santiago de Chile au luatsfîrşit care sînt confruntate marile
la Varşovia. Au urmat apoi tatea colaborării tuturor celor niri bilaterale şi discuţii ce au cere a coaliţiei cvadripartite. lucrările primei consfătuiri a întreprinderi cuprifere. De | 2 tone de marijuana
dezbateri. ce doresc un viitor mai bun avut loc pînă acum în cadrul Observatorii afirmă că această lucrătorilor de la marile mi aici rezultă necesitatea ca U
BONN 9 (Agerpres). — Pre şi paşnic al Europei, în vede partidelor ce alcătuiesc coali situaţie se datoreşte în princi ne de cupru, membri ai par nitatea Populară să desfăşoa Poliţia vamală a S.U.A.
re o activitate de masă co
şedintele organizaţiei vest-ger- rea destinderii şi colaborării pe ţia de centru-stînga şi intre pal atitudinii democrat-creştini- tidului comunist. Au partici respunzătoare, explicînd oa i a confiscat 2 tone de ma
pat Victor Diaz, secretar ge
iI2!L Seară mane ..Tineretul Muncitor So continent, Egon Winklemann ele nu au dat — practic — re lor de opoziţie fată de soluţi neral adjunct al P.C. din menilor muncii toate aceste rijuana, stupefiant a cărui
cialist German" (TMSG), Rolf scrie că adunarea de la Bruxel zultate pozitive. ile propuse de socialişti atît Chile, Jorge Insunza, membru probleme şi căutînd împreună valoare a fost apreciată la
Miercuri, la deschiderea aşa-
dedicată României Primer, a declarat că întruni les poate constitui o contribu numitei ,,întîlniri la nivel în ce priveşte programul de al Comisiei politice a P.C.C., cu ei soluţiile necesare'*. 4 milioane dolari. L
econo-
reforme cu
caracter
După cum a declarat Eu- ?
rea conferinţei genernl-europe-
ţie la convocarea conferinţei
ne în problemele securităţii va general-europene pentru secu înalt" între partidele demo- mico-social, cît şi cu privire la şi numeroase personalităţi „Creşterea producţiei de gene Rossides, asistentul 1
PARIS 9. — Coresponden avea o importantă istorică pen ritate şi colaborare. guvernamentale. cupru, a spus la consfătuire ministrului de finanţe al j
tul Agerpres, Paul Diaco- tru popoarele Europei. Ea este crat-creştin, socialist, socialist- unele probleme cu caracter ju Participanţii au analizat Americo Zorilla, ministrul de S.U.A., cele 2 tone de ma- t
nescu, transmite : In cadrul menită să elaboreze măsuri democratîc şi republican — ridic. posibilităţile de creştere a finanţe, trebuie să fie sarci rijuana au fost depistate )
acţiunilor dedicate Româ producţiei de cupru, apreci na fundamentală a economiei la bordul unui yacht, care \
niei, desfăşurate la Lyon in practice pentru asigurarea pă PRAGA 9 (Agerpres). — ind că stimularea ei este de chiliene, sarcina politică şi se înapoia dintr-o croazie- L
organizarea Grupului lyo- cii şi cooperării reciproc avan Prezidiul Comitetului Federal « MumgMWHflnN o importanţă vitală pentru economică fundamentală a rd în America Latină. J
nez de prietenie Fvanţa- tajoase a statelor europene, a al Uniunii luptătorilor antifas succesul transformărilor re ţării. Ea trebuie să-i mobili Căpitanul vasului, Keith \
România, la ,.Clubul sa- spus Primer. R.F.G. trebuie cişti din Cehoslovacia se pro Cadran ■ Cadran voluţionare din Chile. In cu- zeze nu numai pe cei care Meiggs, şi alţi doi membri i
voyarzilor lyonezi“ a avut nunţă pentru convocarea, încă vîntul rostit la consfătuire, sînt direct angajaţi în reali ai echipajului au fost a- î
loc o seară dedicată ţării să-şi aducă contribuţia con în acest an, a conferinţei ge ministrul adjunct al minelor, zarea ei, ci trebuie să se restaţi. \
noastre. Cu acest prilej s-a structivă la pregătirea practică neral-europene în problemele Hernan Soto, a arătat „că transforme într-o mare sarci
MOSCOVA. — Conform a-
prezentat conferinţa „Ro şi convocarea cît mai grabni securităţii, relatează agenţia cordulnl Intervenit, primul formează că Willy Brandt. sporirea producţiei materia nă a poporului nostru". Alte cutremure j
cancelarul R.F. a Germaniei,
mânia, ţară de vis şi poe că a acestei conferinţe. Pri CTK, citînd o rezoluţie adopta ministru al Republicii Ban va face o vizită oficială în la Ancona ţ
zie".
mer a adăugat că o problemă tă miercuri de acest prezidiu. gladesh, Mujibur Rahman, va Iran, în luna martie.
face, la începutul lunii mar Amilcar Cabrai despre lupta Pentru a patra zi conse- \
! f, V îvjv!v!\ tie, o vizită oficială în AMMAN. — Regele Hus- cutiv, localitatea italiană 1
vlşivi-ŞS U.R.S.S., la invitaţia guvernu sein al Iordaniei a emis Ancona a fost zguduită 1
lui sovietic, anunţă agenţia miercuri un decret privind de eliberare din Guineea-Bissau luni de o nouă serie de cu- )
TASS. remanierea guvernului con tremure. Puternicele miş- [
p : l
t e ■■ • i dus de premierul Ahmed BELGRAD 9 (Agerpres). — suferite de trupele portughe cări seismice au creat pa- i
i p > HELSINKI. - - Preşedintele Al-Lawzi, intervenită în ur nică in rindul locuitorilor *
* Intr-o declaraţie făcută agen ze, Cabrai a spus că anul tre
Finlandei, Urho Kekkonen. ma demisiei a cinci miniştri, ţiei Taniug, Amilcar Cabrai, cut acestea au înregistrat Anconei, care şi-au pără- \
l-a numit, miercuri, pe lide relatează agenţia Reuter. Por sit locuinţele. Incepînd de 1
m ir secretar general al Partidului 2 412 morţi, 1 500 răniţi, peste
rul Partidului Social-Demo tofoliile vacante au fost atri African al Independenţei din 100 de vehicule militare au vineri, seismografele au \
crat, Rafael Paasio, ca pre buite altor cinci oameni po Guineea Bissau şi Insulele fost distruse, 34 de nave-pa- înregistrat în această loca- l
i mier desemnat, însărcinîndu-1 litici. Capului Verde, a spus că, trulă — scufundate, patru a litate peste 200 de cutre- /
plISfiS cu formarea unui nou gu pentru prima dată după nouă vioane şi trei elicoptere — mure de diferite intensi- J
& a vern, pe o bază cît mai largă. WELLINGTON. — Noul pre ani de luptă, forţele de eli doborîte. taţi, avind ca urmare ava- \
mier neo-zeeîandez, John berare au atacat capitala ţă Printre altele, Cabrai a sub rierea a peste 200 de i- l
BUDAPESTA. — In Unga Marshall, a procedat miercuri rii — Bissau. El a afirmat că liniat că, paralel cu avîntul mobile. {
la o remaniere a cabinetului şi alte oraşe sînt ţinta unor In 1930 un cutremur de j
ria au început pregătirile luptei dc eliberare, se dez mare intensitate a devas- l
preluat de Ia predecesorul său, atacuri ale forţelor de elibe voltă şi puterea populară. In
pentru sărbătorirea a 150 de rare şi că lupta de eliberare tat aceeaşi zonă, situată la i|
Kelth Holyoake, demisionat prezent, se fac pregătiri pen
ani de la naşterea marelui a intrat într-o fază nouă în tru convocarea primei Adu aproximativ 210 km nord- i!
recent. Keith Holyoake va care trupele portugheze nu se est de Roma. ţ!
poet Sandor Petofl. nări Naţionale, care va în
rămîne în guvern, ca ministru mai simt în siguranţă nici în truni pe reprezentanţii aleşi
A rm a ta dc e lib e ra re la o ţia n ă n r e p u r ta t Im p o rta n te su c c e se In re g iu n e a c o tei P liu T h e n N cn g După 58 de a ^
(F lata o f J a rs ) o c u p în d p o z iţiile In am ice şt cau z în d in a m ic u lu i g re le p ie rd e ri. BONN. — Agenţia DPA In al afacerilor externe. centrele urbane întărite. ai poporului de pe teritoriul
Io fo to g ra fie : T ru p e m e rc e n a re ta lla n d e z e c a p tu ra te d e o sta şii A rm a te i de e lib e ra re . Făcînd bilanţul pierderilor eliberat, care constituie două la destinaţie i!
treimi din întregul teritoriu
al Guineei-Bissau. El a afir Un cetăţean francez din }
mat că pe lîngă acţiunile cu satul Amou a avut plăcuta t'
.... ............... PNUD a proiectului de extin O.N.U., a unui complex expe- caracter politic, se întreprind surpriză de a primi o epis- }
esconomâcâ derea a Institutului de cerce rimental-ştiinţific în domeniul DIN LUMEA CAPITALULUI măsuri pentru crearea servi tolă, provenind de la o î
fostă cunoştinţă, expediată ţ
ciilor administrative, de în-
ştiinţifice,
proiectare,
tări
hidrodinamicii navale.
construcţii şi tehnologie în Totodată, A. Saveliev şl-a văţămînt, sanitare. din localitatea Changis la... i
domeniul naval de la Varna. încheiat consultările privind Cabrai a remarcat, de ase 13 septembrie 1913. Surpri- J
Semnarea unui acord sovieto-egiptean Proiectul, care urmează să semnarea acordului tripartit Creşterea costului vieţii în Portugalia menea, că mişcarea de elibe za a fost completată şi de ţ
fie realizat în intervalul dintre O.N.U., IMCO şi gu rare din Guineea-Bissau, pre bucuria de a constata că, i
CAIRO 9 (Agerpres). — La struirii a 20 cargouri şi 20 1972-1976, prevede construi vernul bulgar în domeniul LISABONA 9 (Agerpres). alte ţări occidentale din ca cum şi alte mişcări de elibe după 58 de ani de la expe- ?
Cairo a avut loc semnarea u remorchere, destinate flotei rea, cu mijloacele finan acordării de asistenţă finan — Costul vieţii a crescut, re rezultă că în aceeaşi pe rare din Africa, se bucură dierc, scrisoarea, francată \
nui acord potrivit căruia U comerciale egiptene, precum ciare şi asistenţa tehnică ale ciară şi tehnică. în Portugalia, cu 75 la sută rioadă, costul vieţii a cres de un respect tot mai mare cu un timbru de cinci cen- 1
niunea Sovietică va acorda şi lărgirii şantierului naval in perioada 1963 — sep cut în R.F.G. — cu 27,7 la nu numai din partea ţărilor time, nu făcuse obiectul 1
Republicii Arabe Egipt asis din portul egiptean Alexan Acord comercial între Polonia şi Spania tembrie 1971, scrie ziarul sută, S.U.A. — 33,4 la sută, socialiste, ci şi în Occident, nici unei suprataxe din par- ?
tenţă tehnică necesară con dria. „Novidades", organ al E Italia — 35 la sută, Belgia tea poştei franceze. \
piscopiei catolice portughe îndeosebi în ţările scandina
MADRID 9 (Agerpres). — de mărfuri şi, de asemenea, — 35,9 la sută, Franţa — ve.
Colaborare bulgaro-marocană La Madrid a fost semnat pro lărgirea livrărilor de mărfuri ze. Pentru a Flustra deterio 39,9 la sută, Anglia — 50,1
tocolul la acordul comercial poloneze pe piaţa spaniolă. rarea standardului de viaţă la sută, Olanda — 54,6 la
RABAT 9 (Agerpres). — La ve, în capitala marocană a pe termen lung dintre Polo In timpul convorbirilor s-a în Portugalia, ziarul oferă
Rabat au luat sfîrşit convor fost semnat un contract pri nia şi Spania, care reglemen procedat la un schimb de pă spre comparaţie date pri sută şi Japonia — 59,4 la OLIM PIADA
birile bulgaro-marocane în vind achiziţionarea de către tează schimburile de mărfuri reri cu privire la formele po vind situaţia existentă în sută.
Bulgaria, în intervalul 1972
problemele colaborării eco pe anul 1972. Protocolul, men sibile de dezvoltare a livră
1974, a unei cantităţi de Şomajul în R.F. a Germaniei ALBĂ
nomice şi comerţului bilate 850 000 tone fosfaţi din Ma ţionează agenţia PAP, preve rilor reciproce şi, îndeosebi,
de liberalizarea schimburilor
ral. In urma acestor tratati roc. a cooperării industriale. BONN 9 (Agerpres). — al muncii. Cifra reprezintă SAPPORO 9 (Agerpres).
Reducerea producţiei de oţel a S.U.A. Peste 375 000 de persoane o creştere a ratei şomaju — După o zi de ninsoare şi
Dezvoltarea construcţiilor din R.F. a Germaniei nu a lui cu 0,5 la sută din nu vint cerul s-a înseninat din
navale în Bulgaria NEW YORK 9 (Agerpres). ianuarie, $1 5 februarie 1972, veau de lucru la sfîrşitul mărul total al persoanelor nou la Sapporo, astfel că (R.D. Germană) şi cu 32 de
întrecerile din cea de-a 7-u
secunde pe suedezul Arwid-
— Producţia de oţel a State Statele Unite au produs 11,7 lunii ianuarie a acestui an, apte de muncă, în compara zi a Olimpiadei albe s-au
SOFIA 9 (Agerpres). — informează agenţia BTA, A. lor Unite se află în prezent milioane tone oţel, cu 1,5 mi faţă de 286 200 — numărul ţie cu luna decembrie a a disputat in condiţii bune şi son, in timp ce unul din
favoriţi,
campionul
marii
Consiliul Programului O.N.U. Saveliev, reprezentant al Or cu aproximativ 11 la sută sub lioane tone mai puţin decît şomerilor din ianuarie 1971, nului trecut şi cu 0,4 la su conform programului, in mondial Aleksandr Tihonov
pentru Dezvoltare (PNUD) a ganizaţiei Maritime Con nivelul anului 1971, ca urma în perioada corespunzătoare informează Biroul federal tă faţă de ianuarie 1971. care s-a inclus şi proba in (U.R.S.S.) a ocupat locul
adoptat programul privind a sultative Interguvernamen- re a reducerii comenzilor în a anului trecut. Industria a dividuală de biatlun, ami- patru.
cordarea de asistentă finan Noi greve ale munoitorilor englezi nată marţi.
ciară şi tehnică în scopul tale (IMCO). aflat în vizită majoritatea industriilor ma mericană a oţelului lucrează Performera zilei a fost Concurenţii români au o-
dezvoltării construcţiilor na în Bulgaria, a anunţat apro jore, inclusiv cea construc acum cu 64 la suta din capa schioara sovietică G alina cu pat următoarele locuri:
vale In Bulgaria. După cum barea de către Consiliul toare de automobile. Intre 1 citatea sa. LONDRA 9 (Agerpres). — continuă să concedieze o Victor Fontana — 28 cu lh
Patru mii de muncitori ai parte din personal. Kulakova, care a reuşit „du 2F1-V1 85/100 (5 min. pen.);
companiei „English Elec In comitatul Lancashire, bletul11 olimpic in schiul fe Oyorgy Vilmuş — 32 cu lh
tric" din Liverpool au de peste 3 000 de muncitori de minin de fond. învingătoa 25’52” 27/100 (8 min. pen.);
la trei uzine de avioane au re in proba de 10 km, K u Nicolae Veştea — 34 cu lh
clarat o grevă de o zi în
declarat grevă, cerînd îm lakova şi-a adjudecat-o cu 27*08” 21/100 (6 min. pen.);
semn de protest faţă de a- bunătăţirea condiţiilor de aceeaşi uşurinţă şi pe cea Constantin Carabela — 52 cu
DIVERGENŢELE S.U.A.-C.E.E. PERSISTĂ tltudinea patronatului, care muncă. de 5 km. Ca şi elveţiană pen.). min.
lh 33*45” 95/100 (11
in
Mărie Therese Nadig,
înscenări judiciare la Lisabona schiul atpin, învăţătoarea Au luat sfirşit şi întrece
Negocierile comerciale din principalii lor parteneri nă însă că „cei şase" nu do intenţiona să le prezinte din Ijevsk, Galina Kulako rile programului figurilor
tre Piaţa comună şi S.U.A., vest-europeni să contribuie resc oficializarea — cît mai Congresului, pentru a mal LISABONA 9 (Agerpres). făcut „propagandă ilegală", va (în vîrstă de 29 de ani) obligatorii din cadrul pro
încheiate recent la Bruxel la redresarea acesteia prin curînd cu putinţă — a de îndulci oarecum pilula a — Un tribunal din Lisabona domină autoritar probele bei masculine de patinaj
les, au confirmat previziuni concesii pe plan mone valorizării dolarului, res mară a devalorizării dola a condamnat trei persoane şi de apartenenţă la Parti de fond la actuala ediţie a artistic. Pe primul loc în
le : contradicţiile constatate tar şi comercial. In cazul pectiv, ratificarea măsurii rului. Din Declaraţia Consi la pedepse cu închisoare dul Comunist din Portuga Olimpiadei albe. clasament se află cunoscu
pînă acum în dialogul des specific al C.E.E., S.U.A. de către Congresul S.U.A. liului Ministerial al C.E.E. variind între 20 şi 24 de lia, transmite agenţia Fran Pentru Galina Kulakova, tul campion cehoslovac
chis de „cei şase" cu prin cereau, în esenţă, ridicarea Şi, într-adevăr, după cum reiese însă olar intenţia de luni, sub acuzaţia de a fi ce Presse. medalia cîştigală miercuri Ondrej Nepela cu 1 176,1 J
cipalul lor partener de pes barierelor vamale din calea apreciază observatorii, aces a respinge categoric cererea este a patra pe care şi-o puncte, urmat de Patrick I
te Atlantic persistă. Ultima produselor americane (în ta a fost principalul motiv americană privind „înghe adjudecă la Jocurile Olim Pera (Franţa) — 1 121,6 I
rundă a acestor negocieri special a celor agricole), ex al recentelor concesii limi ţarea" preţurilor cerealelor pice. puncte şi Serghei Cetveru-
— cea de-a treia într-un in porturile fiind considerate tate la care a consimţit produse în ţările Pieţei co Aminată din cauza ninso hin (U.R.S.S.) — 1 101,9
terval de aproape trei luni o pîrghie importantă a ree- C.E.E. mune, precum şi pretenţia rii, cursa individuală de puncte. Sportivul român G.
— s-a soldat cu încheierea . • V . . S.U.A. de a influenţa mer biailon s-a desfăşurat mier Fazekaş totalizează 882 punc
unui acord de principiu, a sul tratativelor cu ţările curi pe pista specială de la te.
le cărui prevederi — nedez Comentariul ziM membre *ale A.E.L.S., necan Makomanai, pe un timp în
văluite pentru moment — didate la Piaţa comună. De sorit, la temperatura de mi Prima manşă a probei
urmează să fie ratificate de asemenea, este neîndoielnic nus 7 grade. După cum se masculine dc slalom uriaş
organele competente aile ce chil ibrării balanţei de plăţi. Despre ce concesii este că o mare iritare a fost ştie, proba de biatlon con desfăşurată pe Muntele Tei-
lor • două părţi, respectiv Respingând acuzaţiile ame vorla ? provocată la Washington de stă in parcurgerea pe schi ne il situează in frunte pe
Consiliul Ministerial al ricane potrivit cărora poli Consiliul Ministerial al refuzul Pieţei comune de a a 20 km intercalată cu pa norvegianul Erik Haaker cu
C.E.E. şi Congresul S.U.A. tica protecţionistă a C.E.E. Piiţei comuna a recomandat „instituţionaliza" oarecum tru probe de tir cu arma timpul de V31” 70/100 (pe
In lipsa unor precizări pri afectează grav exporturile comisiei negociatoare să ac negocierile dintre cele două intr-o ţintă situată la 150 m. o pirtie de 1 080 m cu 63
vind rezultatele rundei de S.U.A. către Europa occi cepte mărirea stocurilor co părţi, prin ţinerea unor şe La start s-au aliniat 54 de porţi), urmat de vest-
la Bruxelles, observatorii dentală, „cei şase" afir munitare de cereale de la dinţe periodice şi consulta de concurenţi din 14 ţări, germanul Alfred Hagn —
politici apelează la comuni mau că această politică 1,2 la 1,5 milioane tone, rea S.U.A. în toate proble iar cel mai bun dintre ei 1*31” 78/100, marele favorit,
catul Consiliului Ministerial este, in primul rînd, ca pentru a permite o oarecare mele comerciale majore. s-a dovedit a fi norvegianul italianul Gustavo Thoeni —
al C.ErE. privind limita racteristică părţii ameri sporire a exporturilor ame Faţă de această pretenţie, Magnar Solberg, care a fost 1*32” 19/100, şi austriacul
competenţei Comisiei sale cane şi ilustrau această a ricane de cereale pe terţe „cei şase" au răspuns, sem campionul olimpic al pro David Zwilling — 1*32” 34/
în purtarea negocierilor cu firmaţie prin cifre care de pieţe. Tot ca o concesie par nificativ, că pe viitor, orice bei şi la Jocurile de la Gre- 100. Schiorii români Dan
delegaţia americană. După monstrai că balanţa comer ţială este apreciată şi hotă- asemenea negocieri vor tre noble. Lupta pentru victorie Cristea şi Virgil Brenci
cum apreciază observatorii, cială a S.U.A. cu ţările rîrea C.E.E. de a accepta bui purtate în cadrul Acor a fost insă foarte strinsă. s-au clasat pe locurile 30
acest document reflectă o C.E.E. este puternic exce reducerea taxelor vamale a dului General pentru Tarife Solberg l-a întrecut cu nu (V37” 93/100) şi respectiv 40
oarecare „mlădiere" a po dentară. Pe de altă parte, supra importurilor de citri şi Comerţ. mai 12 secunde pe Knauthe (1*42” 81/100).
ziţiei vest-europene, dar şi în timp ce S.U.A. doreau să ce şi tutun de provenienţă Aşa îneît acordul de la
intransigenţa „celor şase" în facă din problema devalori americană. Dar sursele sînt Bruxelles, departe de a fi
legătură cu o serie de ce zării dolarului un pretext unanime în a aprecia că, soluţionat contenciosul co K conom ia S.U .A . c o n tin u ă să se afle In tr-o s itu a ţie d e fic ita ră . Fond de premii : 1 672 355
reri ale S.U.A. pentru noi concesii corner dacă acordul realizat la mercial dintre S.U.A. şi R ata in flaţie i se c ifre a z ă la 4,6 la s u tă ia r c re şte re a co stu lu i v ieţii PRONQEXPRES Ici.
După cum se ştie, invo- ciale, C.E.E. a susţinut în Bruxelles se limitează nu C.E.E., a aruncat o nouă lu la 3,4 la s u tă . D ar, u n a din g ra v e le p ro b le m e ale e co n o m ici S.U .A .
mai la aceste prevederi, de mină asupra contradicţiilor ră n iin e p ro b le m a şo m a ju lu i, a c ă ru i ra lă , d u p ă cu m se ştie, a Extragerea a Il-a i 13, 20,
cînd puternicul dezechilibru totdeauna că aceste două legaţia americană este de a ju n s la 6,1 la su tă. R ep ro d u ce m din D aily W orld o c a r ic a tu r ă pe Rezultatele concursului
al balanţei sale de plăţi, aspecte trebuie abordate se" parte de a fi obţinut întrea dintre ţările caoitaliste. a c e a stă te m ă ; c asa d in im a g in e (rc p rc z c n lim l e co n o m ia S.U .A .) nr. 6, din 9 februarie 1972 : 29, 28, 15.
este a m e n in ţa tă de p ră b u ş ire a d e a lu lu i c a re nu m a i p o a te su sţin e
S.U.A. au insistat pe lîngă parat. Teză care nu înseam- ga listă a concesiilor pe care IO N SAVASTRE b o lo v an ii cc s-a u a d u n a t (b o lo v an i ce re p re z in tă şo m a ju l). Extragerea I : 37, 38, 11, Fond dc prem ii: 1 053 964
19, 25, 7. lei.
Redacţia şl administraţia ziarului i Deva. îtr. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane nr 123 17 sl 115 88. — Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva.