Page 37 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 37
Plecarea tovarăşului
P roletari din toate tarile, uniti-văl
NICOLAE CE
la Arad pentru a participa
la aniversarea
uzinei de vagoane
Secretarul general al Parti este însoţit de tovarăşii Ion Drăgănescu, Janos FazeRas,
dului Comunist Român, pre Gheorghe Mau rer, Paul Nicu- Dumitru Popa, Dumitru Po-
şedintele Consiliului de Stat, lescu-Mizil şi Maxim Berghia- pescu, Gheorghe Stoica, Şte
tovarăşul Nicolae Ceauşescu, nu. fan Voi tec, Petre Blajovici,
a plecat joi seara la Arad, La plecare, pe peronul Gă Miron Constantinescu, Miu
pentru a participa la festivi rii Băneasa, erau prezenţi to Dobrescu, Mihai Gere, Vasile
tăţile prilejuite de aniversa varăşii Emil Bodnaraş, Manea
rea a 80 de ani de activitate Mănescu, Gheorghe Pană, Patilineţ, Ion Stănescu. ,
a Uzinei de vagoane Arad. Gheorghe Rădulescu,,Ilie Ver-
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu deţ, Florian Dănălache, Emil (Agerpres)
*
' V/'W *
intreaga activitate economică— pe coordo Ao&rnres relatează 7
'
In „simfonia“
nate înalfe de perfecţionare şi eficienţă! Studii de organizare ştiinţifică
«ducerea cheltuielilor materiale
UTENTIC roţilor de tren a produefiei şi muncii
Deşi redus numericeşte, şi Ia prima vedere ataşat li
In întreprinderile, combina
nei gări cu însemnătate modestă, mecanismul staţiei C.F.R. tele şl centralele siderurgice ardere şl prin îmbunătăţirea
calităţii materialelor de în-
Haţeg funcţionează ireproşabil. Intr-o discuţie, zilele au început să fie aplicate pes zidire a convertizoarelor, o-
trecute, şeful acesteia — Tiberiu Pop — folosea expre
redacţie să fie un obiectiv esenţial batere care să fi adus oamenilor sau statului prejudicii!" re ştiinţifică a producţiei şi 2 000 tone de otel. circa
te 500 de studii de organiza
telarii au putut da în plus, de
sia : „in 1971 n-am avut nici un eveniment şi nici o a
anului,
Ia începutul
muncii, menite să contribuie
Şi cînd afirmă că n-au fost „evenimente", limbajul ce
la folosirea cu randament su
Alte studii în curs de apli
t f feristului vrea să transmită că în timp de un an mun perior a fondului tehnic exis care vizează generalizarea
ca staţiei n-a fost perturbată de nici un accident. Nomi- tent. Dintre acestea amintim!
al eforturilor colective man, acarul Ştefan Huniade, magazinerul Constantin Şiş- cătoarelor rotative la Fabri prelucrări metalice, revizuirea
GH. !. NEGREA nalizînd pe impiegaţii Liublinca Ghighici şi Virgil Rac- reorganizarea funcţionării us- schimbului II şi extinderea
schimbului III şi în secţiile de
tac, lucrătorul de staţie Novac Udllă, amintim doar cîţi-
ca de produse refractare „Ră
„Trebuie să discutăm in co va din oamenii pentru care — în timpul turelor — noţi săritul" din Braşov | îmbună locurilor de muncă în scopul
mună cu ţăranii, cu producă unea de noapte se confundă cu activitatea desfăşurată tăţirea transporturilor inter raţionalizării fluxurilor teh
torii, să explicăm oamenilor în cea mai deplină zi. ne la Uzinele „Industria slr- nologice, extinderea lucrului
în acord.
— şi am convingerea că nu se Peste cîteva zile, mii de 3,2 miliarde de lei, fapt care linLa depăşirii cantitative şi Spuneam că staţie are un colectiv mic. Sînt cu toţii 20 mei** din Cîmpia Turzii ; or
va găsi <un ţăran care să nu oameni ai muncii din ţara noas reprezintă un succes de presti valorice a sarcinilor de plan. de oameni, şi poate tocmai de aceea rezultatele muncii ganizarea sistemului de expe Orientarea către îmbunătă
înţeleagă că, într-adevăr, în tră se vor Intîlni la Conferin giu al economiei noastre naţio Planul producţiei globale a lor merită să fie evidenţiate. diere a tablei de la Combina ţirea calitativă a muncii este
activitatea sa trebuie să ţi ţa pe ţară a cadrelor de con nale, rod al eforturilor clasei fost depăşit cu 374 milioane Ici. In 1971, de pe rampa staţiei s-au încărcat mărfuri ce tul siderurgic de la Galaţi — oglindită şi de faptul că si-
nă seama atît de nevoile pro ducere din întreprinderi şi muncitoare. Datorită atenţiei care s-a acor cîntăreau cu 8 031 de tone mai greu decît prevedea sar ele avînd, fiecare, o eficienţă derurgiştii şi-au propus ca
prii, cît şi de nevoile generale centrale industriale şi de con La indicaţia conducerii de dat în unele unităţi economi cina de plan, iar la indicatorii „osii încărcate" şi ,,osi: economică anuală care se ci aproape 76 la sută din sporul
ale societăţii, pentru că Întot strucţii. Convocat din iniţiativa partid, comuniştii, toate cadre ce reducerii cheltuielilor ma descărcate" sarcina s-a materializat cu 118 şi respectiv frează între 800 000 şi 1,3 mi de producţie prevăzut pentru
deauna ţărănimea noastră a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, le din economia noastră au ac teriale de producţie, s-au eco cu 140 la sută. lioane lei. Tot la Galaţi, prin acest an să fie obţinut pe
fost o bună patriotă, a servit acest forum economic urmează ţionat cu mai multă fermitate nomisit aproape 2 000 tone me Oamenii aceştia, care şi-au prins Ia caschetă şi gule întrebuinţarea lancei cu 4 du seama creşterii productivităţii
interesele ţării**. să analizeze un complex de pentru sporirea eficienţei eco tal, peste 15 000 tone de cocs, rul uniformei roata înaripată, deschid oraşului porţile ze la insuflarea oxigenului de muncii.
înspre toate colţurile ţării, pentru a se transporta pro
Este una din chemările a probleme economice de mare nomice. Cele 3,2 miliarde de 199 000 tone combustibil con dusele fabricii de conserve, ale centrului de legume si
dresate de către tovarăşul actualitate, între care primea lei economii realizate anul tre venţional, 2 069 tone utilaj de fructe, ale 1 industriei locale.
Nicolae Ceauşescu de la tri ză creşterea eficienţei econo cut confirmă acest lucru dar turnare şi alte produse. De mai Colectivul staţiei nategane a demarat cu bine şi-n a Noi unităţi
mice sub toate aspectele şi, în
nu reprezintă limita maximă a
buna Conferinţei pe ţară a principal, reducerea cheltuieli mulţi ani, furnaliştii din Hu cest 1972. In ianuarie, de pildă, cu toate greutăţile fri
secretarilor comitetelor de lor de producţie, sursă impor potenţialului de care dispu nedoara şi Călan desfăşoară o gului din a doua jumătate a lunii, sarcina la planul de sanitare
partid şi a preşedinţilor con- nem. După cum se subliniază pasionantă întrecere pentru re
silălor populare comunale. tantă de sporire a venitului na în comunicat „nivelul costuri ducerea consumului de cocs încărcare a fost depăşită cu 1 284 de tone. Restul de La Slănicul Moldovei a fost PENTRU 24 ORE
ţional.
Este o chemare care pătrunde lor de producţie se menţine în sub lozinca : „Toată fonta dată indicatori au fost şi ei materializaţi în întregime şi-n dat în folosinţă un nou com V re m e a v a fi c ă ld u ro a s a , c u
Aşa cum se subliniază în Co
adine în inima noastră, care municatul cu privire la înde că ridicat". peste plan — realizată cu cocs totalitate. plex sanatorial cu 250 de ca c e ru l s c h im b ă to r . Iz o la t, v a p lo
Rîndurile de fată îşi pro pun să fie un omagiu adus ce
ne Îndeamnă permanent la plinirea planului de dezvolta Această observaţie critică es din economii". Şi după cum lor care în „simfonia" roţilor de tren îşi trăiesc acum mere. El asigură cură balnea u a s la b . V in tu l v a s u fla s la b
fapte nobile, in interesul în re economico-socială a Repu te valabilă şi pentru unele în ajunul unei sărbători ce aminteşte nemuritorul eroism ră la peste 500 de pacienţi, pe d in su d şl s u d -e s t. T e m p e r a tu
rile m in im e v o r fl c u p rin s e In
tregului popor. treprinderi sau centrale indus DAN CIMPEANU serie. Aici, se pot urma tra tr e m in u s 3 g ra d e şi u n g ra d , i a r
blicii Socialiste România în a triale din judeţul nostru. In revoluţionar al ceferiştilor! tamente moderne de hidro şi
...Dintr-un hotar In altul nul 1971, prin reducerea chel primul an al actualului cinci economist electro-terapie. m a x im e le I n tr e 9 şl 13 g ra d e .
al ţării, no4, toţi cei peste 20 tuielilor de producţie s-au rea nal industria hunedoreană a PETRE FARCAŞIU PENTRU URMĂTOARELE
de milioane de fii ai acestui lizat economii în valoare de obţinut remarcabile succese pe (Continuare în pag. a 2-a) O nouă unitate sanitară a
pfimSnt strămoşesc, trăim fost creată şi în localitatea DOUA ZILE
înălţătoare simţăminte patri Bărăganu, judeţul Brăila. Es V re m e a v a fl c ă ld u ro a s ă , cu
c e ru l m a i m u lt a c o p e rit. T e m
otice. Niciodată nu a existat te vorba de un sanatoriu de p o r a r v o r c ă d e a p re c ip ita ţii
o vrere mai puternică, un tuberculoză pulmonară, cu o s la b e s u b fo r m ă d e p lo a ie şi
gînd mai hotărît, o angaja capacitate de 80 de locuri. Pe la p o v iţă . V în tu l v a s u fla s la b
re mai statornică în numele lîngă acest sanatoriu, este în d in v e st. T e m p e ra tu rile m in im e
curs de organizare şi un dis
acestui crez sfînt ce ne leagă pensar antituberculos, căruia v o r fi c u p rin s e In tr e m in u s 3 şl u n
pe toţi : Să muncim mai bine, îi vor fi arondate 9 circum g ra d , i a r m a x im e le I n tr e C şl
să muncim mai mult, să mun io g ra d e . D im in e a ţa , lo c a l, c e* -
cim mai cu folos! O facem scripţii. ţâ .
pentru noi, pentru prosperita
tea şi înflorirea multilaterală
a ţării noastre !
Ca un adevărat torent al îmbunătăţiri pe agenda
încrederii în cuvîntul parti
dului, al urmării povcţelor şi
îndemnurilor sale la muncă,
din toate colţurile ţării, de la activităţii de gospodărie comunală
colectivele mari de muncă, ca
şi de la cele mici, pornesc
chemări şi angajări plenare,
străbătute de abnegaţie co si locativă
munistă, de a munci fără pre
get pe toate şantierele constru
irii societăţii socialiste multi Hotărîrea sesiunii Consiliu un nivel ridicat a prestaţiilor
lateral dezvoltate pe părrrîn- lui popular al judeţului Hune de servicii.
tul României. doara din luna ianuarie 1972 Preocuparea principaiă a Di
prevede ca în activitatea de recţiei de gospodărie comuna
^Oamenii satelor se simt gospodărie comunală şi loca
. riaşi, se simt angajaţi mai tivă să se întreprindă o seamă lă şi locativă, a comitetelor e
mult ca oricînd la acest tu de măsuri menite să înlăture xecutive ale consiliilor popu
lare municipale şi orăşeneşti
multuos efort general pe tă- neajunsurile existente şi să re şi a întreprinderilor tutelate
rîmul perfecţionării şi pros zolve cererile justificate ale de noi va fi îndreptată spre
perităţii. Sătenii probează în in s ta la ţiile a n e x a ale m a rilo r fu rn a le h u n e d o re n e a s ig u ră m e rs u l in te n s al p ro c e se lo r de p ro d u c ţie . F o to : V. O N O IU populaţiei pentru efectuarea la efectuarea şi întreţinerea unui
aceste zile înalte pilde de pa înalt grad de salubrizare a o
triotism fierbinte. Din noianul raşelor judeţului. Aceasta se
de asemenea fapte întilnite Continuînd tradiţiile de muncă şi de Din dezbaterile conferinţei Uniunii judeţene a C A P. va realiza prin amenajarea şi
în satele judeţului, a căror împrejmuirea tuturor rampelor
consemnare în totalitate ar fi de gunoi, printr-o depozitare
de-a dreptul imposibilă, am luptă ale înaintaşilor controlată pe parcele a deşeu
ales doar trei. Trei fapte por Cooperatorii sînt hotărîţi să rilor, prin amenajarea drumu
nite de Ia trei oameni, din rilor de acces la rampe, prin
trei sate diferite ale judeţului. organizarea schimbului II în
Oameni simpli, dar de o rară Tineretul hunedorean întîmpină vederea respectării graficelor
nobleţe morală. Pentru că a de ridicare a deşeurilor mena
gospodă
jere de la punctele
semenea fapje nu pot porni semicentenarul U.T.C. fructifice deplin toate resursele reşti şi prin măsuri igienico-
decît dintr-un cuget curat, sanitare de dezinfectare perma
dintr-o puternică iubire de nentă a mijloacelor de trans
ţară, dintr-o profundă înţele port şi a punctelor gospodă
gere a vremii pe care o tră „VOM ÎNCUNUNA PRIMĂVARA de sporire a producţiei agricole reşti.
im.
vederea
îmbunătăţirii
In
Dumitru Bulgăr este un prestaţiilor de servicii către
pensionar din Gurasada. CU SUCCESELE NOASTRE" populaţie, se vor organiza echi
Munceşte In cooperativa agri Conferinţa Uniunii judeţene a C.A.P. a făcut o amplă ta recoltei. De aceea se cere comunale şi în adunările ge pe de intervenţii pentru repa
colă de producţie. Recent a bileului din martie frumoase şi temeinică analiză asupra posibilităţilor de care dis să se stabilească sarcini con nerale ale cooperatorilor îşi
pun cooperativele agricole în scopul înfăptuirii în cele
trimis o scrisoare redacţiei, acţiuni culturale. mai bune condiţii a sarcinilor economice ce le revin în crete de lucru pe cooperatori, dovedesc utilitatea doar tn mă raţii la domiciliu, folosindu-se
şi
lucrul în două schimburi,
în care scrie : „Vedem şi Din iniţiativa organizaţiei acest an, stabilind totodată măsuri care, finalizate, vor la efectuarea şanţurilor pentru sura în care se acţionează e totodată vom extinde aceste
simţim zi de zi grija partidu de partid, uteciştii şi cadrele asigura realizarea şi depăşirea planului. In cele oe ur desecare, Ia curăţatul şi îngri nergic pentru transpunerea lor
lui pentru noi, personal a to didactice au organizat, în co mează, prezentăm principalele aspecte şi probleme re jirea păşunilor şi fîneţelor, ur- în viaţă. Ing. NICOLAE M UNTO IU
varăşului Nicoale Ceauşescu, laborare cu membrii cercului ieşite din dezbaterile ce au avut Ioc. mărindu-se îndeaproape calita O serie de probleme se ridi directorul Direcţiei judeţene
conducătorul iubit al partidu de limba română, un concurs tea lucrărilor făcute şi termi că în legătură cu efectuarea de gospodărie comunala şi
lui şi statului nostru. Oare pe tema : „54 de ani dăruiţi 0 cerinţă acută: narea lor în timpul cel mai lucrărilor în legumicultură şi locativâ
pomicultură. Nu mai este îngă-
noi cum răspundem acestei fericirii neamului", desfăşurat scurt posibil. Planurile întocmi
griji ? Să stăm să chibzuim între elevii celor două speci te, dezbătute şi adoptate în
şi ne vom da seama că putem alităţi — horticultură şi zoo sesiunile consiliilor populare (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare in pag. a 3.a)
face mult mai mult. Va tre tehnie. Prin acesta, utecişitii pregătirea mmm arilor
bui să nc sporim eforturile, au adus un omagiu emoţio -xV- aspMBKR •
să obţinem producţii mai nant conducătorului nostru In anul 1972 trebuie să se ce pentru reţinerea umidităţii
mari. O vom face numai pen iubit, tovarăşului Nicolae realizeze creşteri importante de acumulate în sol, să aplice în S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E
producţie în toate cooperative
grăşăminte azotate pe tarlalele
tru îndestularea şi fericirea Ceauşescu care, imediat după le agricole din judeţul nostru unde cerealele au o dezvoltare
noastră, a întregii ţări. Eu mă eliberare, a deţinut funcţia şi în toate sectoarele de activi mai slabă, să facă tăvălugitul
angajez să vînd statului 700 Iarna pare a grăbi venirea de secretar general al U.T.C. tate — sublinia tovarăşul ing. unde se constată fenomenul de berlin^ Şedinţa Comitetului miniştrilor Cuba şi Japonia au
kg carne de bovine, 100 kg primăverii, o primăvară plină din România, aducind, prin Aurel Nistor, directorul gene descălţare a culturilor.
de vibraţii sărbătoreşti şi de neobosita-i activitate revodu- recunoscut Repu
carne de porc, 500 ouă, 10 kg împliniri. Vor înflori pomii şi ral al Direcţiei generale agri De maximi însemnătate este apărării al statelor participante
carne de pasăre**. ghioceii, iar codrii se vor ţionară, un considerabil şi cole judeţene. Fără a neglija ca întregul parc de tractoare şi blica Bangladesh
Augustin Faur trăieşte în pregăti [pentru o haină de un generos aport fericirii neamu cu nimic problemele care pri maşini agricole să fie pus în la Tratatul de la Varşovia
satul Dumbrava de Jos, co verde mai pur şi mai seînte- lui. Concursul, deosebit de vesc soarta producţiei anima stare de funcţionare, să se a BERLIN 10 (Agerpres).—In Pe timpul desfăşurării lu HAVANA. — 10 (Ager-
muna Ribiţa. Cu ocazia adu ietor ca ochii stelelor. Acesta interesant şi atractiv, a reu liere, se impune atenţiei cu sigure seminţele necesare în zilele de 9 şi 10 februarie crărilor, au fost analizate si preş). — După cum anunţă
nării populare, ce a avut loc va fi decorul măreţei sărbă nit pe lîngă marea masă a e deosebită acuitate necesitatea fiecare cooperativă agricolă, 1972, în capitala Republicii agenţia Prensa Latina, gu
tuaţia politico-militară în Eu
in satul său, a fost primul om tori a semicentenarului Uni levilor şi cadrelor didactice şi pregătirii temeinice a recoltei astfel îneît culturile din prima Democrate Germane, oraşul ropa şi problemele perfecţio vernul cubanez a recunos
din sat care s-a ridicat şi a unii Tineretului Comunist. o bună parte din intelectualii — respectiv îngrijirea semănă epocă să poată fi însămînţată Berlin, a avut loc şedinţa or nării pe mai departe a căi cut Republica Bangladesh şi
spus : „înţeleg pe deplin răs Tinerii din ţara Garpaţilor şi cetăţenii comunei Geoagiu. turilor de toamnă, asigurarea la timp, să fie transportate în dinară a Comitetului miniş lor de comunicaţii şi mijloa şi-a exprimat dorinţa de a
punderea ce nc revine în asi şi a holdelor de aur aduc un Astfel, într-o sală arhiplină, bunei desfăşurări a însămînţă- cîmp, pînă la ultimul kg, în- trilor apărării ai statelor par celor de transport, precum şi stabili cu ea relaţii diplo
gurarea fondului centralizat cald omagiu gloriosului semi în faţa unei asistenţe viu in rilor de primăvară şi efectua grăşămintele organice. O obli ticipante la Tratatul de la alte probleme ale activităţii matice.
al statului. Voi explica şi al centenar prin intensa activi teresate, concurenţii au evo rea lucrărilor de îmbunătăţiri Varşovia. Forţelor Armate Unite.
tor săte?ii ce înseamnă aceas cat viaţa şi activitatea labori funciare, cit şi a acţiunilor sta gaţie de prim ordin a consi
liilor de conducere o constitu
tă răspundere. Pc mine vă tate de zi cu zi. Aplecaţi oasă a iubitului nostru condu bilite pentru ridicarea poten La şedinţa Comitetului an Comitetul miniştrilor apă TOKIO 10 (Agerpres). —
rog să mă treceţi la contract deasupra strungului sau a cător. Numai a şaptea între- ţialului productiv al livezilor. ie mobilizarea masivă a coope participat miniştrii apărării ai rării ai statelor participante Ministrul de externe al Ja
ratorilor la continuarea lucră
cu doi viţei, un porc, 200 li cărţilor, ei lasă pretutindeni In ceea ce priveşte culturile rilor de îmbunătăţiri funciare. statelor participante la Tra la Tratatul de la Varşovia a poniei, Takeo Fukuda, a a
tri lapte, 100 ouă, lină, cartofi, amprenta hărniciei, entuzias GH. DRAGOMIR tatul de la Varşovia, Coman adoptat hotărîri corespunză nunţat că guvernul japonez
de orz şi griu, specialiştii şi
sămînţă de dovleac şi pă mului şi devotamentului. In elev anul IV — horticultura conducerile C.A.P au datoria Se constată că într-o serie de dantul suprem al Forţelor Ar toare, într-o atmosferă de a recunoscut Republica Ban
unităţi agricole cooperatiste nu
mate Unite şi şeful Statului
contextul acestor acţiuni, ute-
sări**. Liceul agricol Geoagîu gladesh şi a hotărît să sta
ciştii de la Liceul agricol să urmărească permanent sta există suficientă preocupare Major al Forţelor Armate U deplină înţelegere reciprocă bilească relaţii diplomatice
Geoagiu înscriu pe genericul rea de vegetaţie a plantelor şi pentru finalizarea acţiunilor în nite. şi unitate de vederi. cu această ţară.
(Continuare în pag. a 3-a) manifestărilor închinate ju (Continuare in pagina a 2-a) să Intervină cu măsuri efica cepute, ceea ce afectează soai-