Page 38 - Drumul_socialismului_1972_02

■iMT^iiniwai-m ;iaj3WEro*.Qîsrniî!$T2^T-i3:
2 -i) D R U M U L S O C IA L IS M U L U I ® N r. 5 316 3 V IN E R I 11 FEBRUARIE 19
tBWKeui^rrjşymamam — —

Acţmi energice pentru valorificarea su Ştafeta folcforică

Căutătorii de comori1
periaară şi cu eficienţă maximă a lemnulu LA BAIA DE CRIŞ

Cea de-a patra etapă de Stlrneşte interesul grupul
Actiontnd în spiritul misiu­ laje. Acest lucru a Iniluenţat s-ea rezolvat. Uneori chiar în­ ştafetă în zona moţilor a vocal format din 11 persoa­
nii pe care le-a încredinţat-o negativ nivelul cheltuielilor la drumarea tehnică n-a fost Ia marcat un moment deose­ ne din Ţebea. Femeile între
tovarăşii lor de muncă, repre­ 1 000 lei producţie marfă fabri­ nivelul dorit. bit In ampla acţiune Iniţia­ 20—30 de ani, componente
zentanţii oamenilor muncii de cată şi alţi indicatori de plan. Ştefan Proşeninc, secretar ai tă pentru .păstrarea şi valo­ ale formaţiei interpretează
la U.E.I.L. Orăştle au analizat Subliniind intenţiile lor de a organizaţiei de partid de la fa­ rificarea tezaurului folclo­ ctntecele bătrîneşti „Păcura­
realizările din anul trecut, dar realiza în mod exemplar sar­ brică, a subliniat, în mod critic ric, unic, aii vrednicilor oa­ rul", „In (poeniţă", „In
mai cu seamă modul cum tre­ cinile de plan pe anul acesta şi autocritic, necesitatea întă­ meni de pe milenarele m e­ grădină la mîndra". Ţinuta
buie să se muncească pentru maistrul Mihăilă Herban, şeful ririi disciplinei la toate locuri­ leaguri româneşti. scenică, frumuseţea costu­
îndeplinirea şi depăşirea sarci­ de brigadă Ioan Voican şi al­ le de muncă şi a cerut ca la Originali şi de această da­ melor autentice din Ţebea
nilor sporite din acest an. ţii. au cerut conducerii unităţii fabrica de cherestea să se in­ tă, bu-lzeştenii şi-eu prezen­ au impus formaţia. Dască­
S-a vorbit mult despre valo­ să ia măsuri mai energice pen­ troducă lucrnl In 3 schimburi. tat solia, în versurile în­ lul Pavel Mariş merită toate
rificarea superioară a lemnu­ tru îmbunătăţirea aprovizionă- — Una dintre marile noastre tocmite de pasionatul profe­ felicitările pentru antrena­
lui şi eficienta economică, de­ sarcini pentru anul 1972 es­ sor P.etru Selagea, director rea şi reprezentarea în
spre disciplina muncii, pentru te valorificarea pe scară supe­ al căminului cultural din spectacol a mai multor ge­
că acestea sînt Intr-adevăr pro­ Builzeştii de Sus urînd tutu­ neraţii. Am apreciat ca lu­
blemele de bază care trebuie rioară a masei lemnoase — ror participanţilor succes de­ cru bun pregătirea forma­
spunea inginerul Silviu Gavri-
să reţină atenţia. Inginerul Ni- Adunări lescu, şeful sectorului Grădiş­ plin în confruntarea artisti­ ţiei de dansuri a şcolii de
colae Todor, directorul unită­ te. că şi predînd directorului patru ani — însă trebuie
ţii, a arătat cu justificată sa­ Eugen 'Moga albumul-şta- pregătite dansuri locale şi
tisfacţie că anul 1971 a fost generale ale Alţii an completat această fetă în care sînt reprezenta­ melodii locale.
cel mai rodnic an din ultima părere realistă cu argumente şt te elemente de cusături, Prezenţa după mai mulţi Instalaţi! de ofasare a nsinereulti!
vreme, realizările forestierilor propuneri privind creşterea e­ broderii, ţesături, imagini ani şina făcut-o şi „Lunca
Orăştiei înscriindu-se în am­ ficienţei economice, privind re­ din activitatea artistică. Se Moţilor" cu solişti vocali Efectul BARZA. Prin abordarea abaterii selective a minereului
plul context al marilor înfăp­ oamenilor ducerea cheltuielilor la 1 000 remarcă participarea a 39 dintre care se remarcă me­ şi prelucrarea lui pe un circuit de preparare separat la I.M.
tuiri ale întregului popor, în­ lei producţie marfă fabricată. de tineri artişti amatori la canizatorul Petru Betea. Barza se creează noi perspective pentru obţinerea unui con­
făţişate în Comunicatul cu pri­ Acestea sint primele încercări faza de la Baia de Criş. De Formaţia căminului cultu­ colaborării centrat sporit yi minereu. Primele instalaţii de clasare me­
vire la îndeplinirea planului muncii îndrăzneţe pentru rentabiliza­ la început au reţinut aten­ ral din Baia de Criş s-<a pre­ canică menite să selecteze minereul din steril au şi luat
de dezvoltare economico-socia- re. ţia tulnicăresele. Sintetizînd zentat la acest schimb de drumul subteranului. O astfel de instalaţie se află la mina
Jcî a patriei în primul an al Timp de cîteva ore s-au for­ parcă toată respiraţia şi so­ ştafetă sub denumirea de Brădişor care dă posibilitatea aplicării fără pierderi a puş­
cincinalului. mulat păreri şi observaţii foar­ brietatea Apusenilor ele se „Ansamblul de cîntece şl nifre C.Â.P. cării globale a rocii. Acest lucru atrage după sine o utili­
Colectivul de Ia U.E.I.L. O- te utile pentru conducerea u­ impun ca o formaţie de dansuri". Toate felicitările zare mai deplină a maşinilor de încărcat, o economie de
răştie a îndeplinit principalii rii cu maşini, mecanisme, ma­ nităţii şi pentru toţi salariaţii. perspectivă — unică în fe­ pentru intenţie. Elementele forţă de muncă, fapt ce influenţează pozitiv creşterea pro­
indicatori de plan şi a redus teriale şi, mai ales, cu piese Toate au fost dominate însă de lul ei. Solistul tulnicar Flo­ constitutive ale unui an­ ductivităţii muncii.
preţul de cost sub nivelul sta­ de schimb. Alţi vorbitori au a­ hotărîrea oamenilor de a va­ rin Stănilă a unit ecoul pri­ samblu există : taraf din 11 şi I.A S. De remarcat este faptul că utilizarea unor astfel de
bilit. Anul trecut s-au reali­ rătat că mai există muncitori lorifica mai bine şi eficient ceperii, vigoarei şi dragos­ persoane, 7 solişti de muzică instalaţii vizează folosirea integrală a capacităţii de produc­
zat, peste plan, 2 201 mc buş­ care nu acordă deslujă atenţie lemnul. Şefii de brigadă Negru tei de frumos pe care o au populară, formaţie de dan­ ţie Ia uzina de preparare.
teni, 4 280 mc lobde industria­ folosirii cu grijă o maşinilor Stelian şi Ioan Voican s-au an­ oamenii de pe toate văile suri din 6-8 perechi, pre­ ORĂŞTIE. In primul semes­
le, importante cantităţi de lem­ şi altor bunuri, că în unele gajat în fata adunării să depă­ şi ponoarele Apusenilor. zentator de spectacol. Desi­ tru al anului trecut, la C.A.P.
ne de foc şi alte sortimente. cazuri organizaţiile de partid, şească mult planul pe anul Ca o coborîne sprintenă de gur, programele artistice Orăştie s-a înfiinţat o crescă­
Datorită succeselor obţinute, sindicale şl de tineret n-au ac­ 1972. De fapt colectivul de sa­ apă, a reapărut formaţia de prezentate de formaţia din torie de păsări pentru ouă, în Contmuînâ -
acest colectiv a ocupat un loc ţionat cu toată fermitatea pen­ dansuri a căminului din Baia de Criş i-au făcut cu­ colaborare cu întreprinderea de
de frunte în întrecerea fores­ tru educarea oamenilor ca să lariaţi de la U.E.I.L. Orăştie Bulzeşti formată din 8 pe­ noscută activitatea. Consi­ stat ,,Avicola'1 Mintia. Efectivul
tierilor din judeţul Hunedoara. respecte marile datorii care Ie s-a angajat să producă anul a­ rechi, la pregătirea căreia derăm necesar să apreciem acestei rodnice colaborări a M iile de
Mulţi participanţi la aduna­ revin de producători şi pro­ cesta, peste plan, 500 mc buş­ şi-a adus o contribuţie deo­ soliştii care şi-au pregătit fost deosebit de rodnic, obţt-
rea reprezentanţilor s-au refe­ prietari ai mijloacelor de pro­ teni gater fag, 200 mc cheres­ sebită Adriana Bulz, secre­ un repertoriu specific mo­ nîndu-se o producţie medie de 9
rit, în mod firesc, la realizări­ ducţie. Pe bună dreptate s-au tea de fag, 100 mc celuloză de tara organizaţiei U.T.C. din ţesc sau local, solişti prin­ 180 ouă pe cap de găină.
le dobîndite şi au amintit mul­ făcut o serie de observaţii cri­ fag, 1 000 mc lobde industriale, comună. tre care amintim .pe Mari a Şi în luna danuarle a anului muică şi de
te nume de oameni harnici. A- tice la adresa conducerii de 200 mc lemn de mină şi alte Dintre soliştii vocali s-au Draia, Felicia Danciu, Lucia curent s-au înregistrat rezulta­
riunarea şi-a concentrat însă a­ la fabrica de cherestea şi la produse. remarcat din nou Victoria Danciu, Elena Lazăr, Comei te favorabile. Din vînzarea pro­
tenţia spre deficienţele care au adresa unor salariaţi de la a­ Luna ianuarie confirmă că Giurgiu şi în mod deosebit Veri n-dirijor şi adeseori in­ duselor s-au încasat 95 000 lei
existat pînă acum şi spre re­ ceastă fabrică. Din anumite forestierii de la Orăştie vor Virgil Moga, care au avut terpretul momentelor vese­ Suptă ale
zervele care trebuie valorifi­ puncte de vedere comitetul oa­ un repertoriu local moţesc. le din spectacol. Este deose­ venituri, beneficiarul uni­
cate cu mai multă competenţă menilor muncii de la U.E.I.L. O- să-şi respecte cuvîntul. Planul Au reţinut, de asemenea, bit de reuşit duetul surori­ tăţii fiind de 70 000 lei. Aceste
de producţie a fost depăşit. In
şi eficienţă. Deşi în ansamblu răştie a rămas dator cu unele atenţia fraţii Eugenia şi Eu­ lor Lucia şi F'elicia Danciu. considerente i-au determinat
rezultatele din anul trecut au măsuri tehnico-organizatorice continuare sînt necesare acţi­ gen Rus/u. Cu multă dezinvoltură, ;pe cooperatorii din Orăştie să înaintaşilor
fost mulţumitoare, la 4 din ce­ faţă de fabrica amintită, sau uni energice din partea tutu­ Baia de Criş şi-a făcut virtuozitate şi dinamism şi-a hotărască mărirea efectivului
le 20 de sortimente s-au înre­ cu răspunsuri concrete faţă ror factorilor care trebuie să prezenţa cu un numeros făcut apariţia în scenă for­
gistrat serioase restanţe. Pe de unele propuneri ale salari­ contribuie la valorificarea su­ grup de artişti amatori re­ maţia de dansuri condusă de de găini la 5 000 capete, creşte­ (Urmare din pag. 1) facem mai luminoasă, încunu-
de altă parte au fost mult de­ aţilor. perioară şi eficientă a lemnu­ prezentând localităţile Baia Elena Morcan. rea păsărilor dovedindu-se o nînd-o cu succesele noastre în
păşite cheltuielile pentru repa­ — Sînt .probleme pe care lui. de Criş, Ţebea, Lunca Moţi­ activitate deosebit de rentabilă. bare de baraj a desemnai cîş- desluşirea tainelor ştiinţei.
raţii capitale, !a fierăstraie me­ le discutăm de 3-4 ani — ară­ lor, Cărăstău. C. PURCILEAN tlgâtorii — reprezentanţii Măreaţa sărbătoare ne va gă­
canice, funiculare şi alte uti­ ta Ştefan Proşeniuc — dar nu D. OLTEANU horticulturii (Viorica Baba-lîc, si în sere, în răsadniţe, în
Eva Pop, Valeria Motorga, pepiniere sau In cîmpul viti­
Gheorghe Drago mir). col, lucrînd cu pasiune, gft*-
Concursul, prin pregătirea dind că prin activitatea noastră
vom mai aprinde o stea în
exemplară a participanţilor, buchetul de stele, adus -prinos
Couperatflrii le de partid din comună fel 1- riosului semicentenar. Răspun­
a avurt o înaltă ţinută, organe­
de toţi tinerii României glo­
eitînd această inspirată şi pe
deplin reuşită acţiune.
O altă manifestare închi­ dem pe această caile chemării
lansate de plenara Consiliului
nată semicentenarului va a­ judeţean al elevilor prin re­
toate resursele de soerire urinie tlul : „Eroii nu mor nicioda­ ţătură şi activitate (patriotică,
zultatele cît mai bune Ja învă­
vea loc la 26 februarie cu ti­
tă". Montajul muzical-literar
iar tuturdr colegilor noştri le
va cuprinde imnuri şi poezii adresăm un cald şi tovărăşesc
închinate măreţului eveni­ salut şi mult, mult succes. Iar
ment, semnate de cei mai atunci cînd pomii vor înflori
(Urmare din pag. 1) 150 hectare cultivate cu grîu, bune hrănlrî a animalelor în a reproducţiei şi selecţiei — ca talentaţi creatori din liceul cu flori albe şi pure ca gîndu­
iar pe alte 40 de hectare repar­ perioada de păşunat, de îmbu­ factori cheie în realizarea efec­ nostru. Sperăm ca manifesta­ rii e noastre, cînd codrii vor
duită nici o tărăgănare Ja pre­ tizate cartofilor şi porumbului nătăţirea calitativă a şeptelu- tivelor şl a producţiilor plani­ rea să aibă un ecou bineme­
gătirea răsadniţelor, fertilizarea s-au transportat îngrăşăminte lui, de organizarea Judicioasă ficate. ritat şi să trezească înalte îmbrăca haina mai verde ca
grădinilor şi amenajarea tere­ organice. Pentru sporirea pro­ simţăminte patriotice, mîndria smaraldul fermecat, atunci cu
fruntea senină ca bolta nesfîr-
nurilor pentru irigaţii. In livezi ducţiei păşunilor, pe 20 de hec­ Grija deosebită dezvoltării activităţilor de-a fi utecist, de-a trăi şi şită, vom raporta cu legitimă
este nesatisfăcător stadiul apli­ tare s-au efectuat lucrări de industriale munci într-o Românie liberă
cării tăierilor şi îngrăşăminte­ curăţire, acţiunea aflîndu-6e in mîndrie „ne^am îndeplinit da­
lor, nu s-a trecut încă cu hotă- curs de desfăşurare. şi înfloritoare. toria de utecişti şi tineri vlăs-
rîre la săpatul gropilor pen­ In anii trecuţi — spunea Ma­ Rezulta/tele bune înregistrate are la valorificarea produselor Primăvara aceasta vrem s-o tari ai neamului"
tru completarea golurilor exis­ ria Gorcea, preşedintele C.A.P. de o serie de cooperative agri­ să fie redus la minimum, astfel
tente şi la pregătirea înfiinţării Ribiţa — în unitatea noastră cole în privinţa dezvoltării ac­ îneît cooperativele agricole
noilor livezi. Toate acestea producţia a fost serios afectată tivităţilor Industriale şi a pres­ să-şi poată asigura obţinerea u­
sînt acţiuni cărora trebuie să din cauza excesului de umidi­ tărilor de servicii în mediul ru­ nui venit net corespunzător „Cadran juridic*1* o interesantă
Ii se acorde maximă atenţie, e­ tate. In scopul evitării diminu­ ral demonstrează că posibilită­ din activităţile industriale.
le lnfluenţînd hotărîtor nivelul ării acesteia în continuare, ţile de care dispun unităţile Desigur, finalizarea obiecti­ acţiune educativă
producţiei agricole. consiliul de conducere a mo­ pentru a-şi spori veniturile bă­ velor stabilite privind dezvol­
In aceeaşi ordine de idei, Au­ bilizat cooperatorii Ja săparea neşti şi a asigura folosirea ra­ tarea activităţilor Industriale şi SIMERIA. Sub această cută pe marginea legilor
rel Pera, preşedintele C.A.P. unui canal pe o lungime de 5 ţională a forţei de muncă exis­ a prestărilor de servicii obligă titulatură se reuneşte ci­ statului nostru.
tente nu au fost nici pe de­
şi conducerile unităţilor agri­
Geoagiu, a relevat cîteva din km, înlătuTÎnd astfel fenome­ parte epuizate. Pentru a da o cole cooperatiste să se ocupe clul de acţiuni iniţiate de La o astfel de întîlnire
preocupările cooperatorilor din nul de băltire a apei de pe 50 soluţionare corespunzătoare cu toată răspunderea de valo­ Clubul sindicatelor Sime­ juristul Paul Segesvări de
localitatea respectivă privind, de hectare. Pînă la începerea problemelor care condiţionează rificarea superioară a resurse­ ria pentru formarea la lo­ la U.îYl.M.R. Simeria a ex­
pregătirea recoltei celui de-al lucrărilor agricole de primă­ eficienţa acestor activităţi es­ lor locale din fiecare sat şi cuitorii oraşului a unei înal­ plicat participanţilor pre­
doilea an al actualului cinci­ vară se vor continua acţiunile te necesar — arătau Ioan Iu- comună. te îndatoriri cetăţeneşti : vederile legii cu privire la
nal. O parte din măsurile sta­ începute, ceea ce va permite rian, Inginerul şef al C.A.P. Din cuvîntul tuturor partici­ cunoaşterea, respectarea şi organizarea şi disciplina
bilite în planul de măsuri teh­ cş potenţialul productiv al Căstău, şi Gheorghe Prip, pre­ panţilor la dezbateri şi din ho- aplicarea legilor. In fieca­ muncii în unităţile socialis­
nico-organizatorice adoptat de pămîntului să fie mai bine va­ şedintele C.A.P. SiJvaş — ca U­ lărîrea adoptată de conferinţă re zi de miercuri, una din te de stat.
lorificat.
adunarea generală a C.A.P. au
Anterior, prin participa­
Reducerea cheltuielilor început să se concretizeze. Ast­ meria — afirma brigadiera Oti- niunea judeţeană a C.A.P. să s-a desprins angajamentul ferm sălile clubului aranjată şi rea unor organe competen­
Cooperativa agricolă din Si­
se ocupe mai îndeaproape de
al ţărănimii cooperatiste hune­
exclusivitate
destinată în
fel, din culturile semănate în
toamna trecută s-au luat pro­ lia Teodoroşcu .— dispune de calificarea cooperatorilor pen­ dorene de a participa cu toate acestei acţiuni, jurişti din te s-a dezbătut legea pri­
forţele, cu dăruire şi abnegaţie
tru astfel de meserii, de orga­
vind apărarea secretului de
materiale de producţie nevoie s-au aplicat, pe 65 hec­ producţiei de legume. In anul nizarea temeinică a desfacerii la îndeplinirea exemplară a întreprinderile oraşului, or­ toare la convieţuirea socia­
largi posibilităţi de sporire a
be de monoliţi şi unde a fost
stat şi unele norme privi­
Produselor şi de sprijinirea u-
sarcinilor ce revin cooperati­
gane ale procuraturii, alţi
tare, îngrăşăminte suplimenta­ care a trecut se putea obţine nităţiior în aprovizionarea cu velor agricole în acest an, la lă şi ordinea publică.
(Urmare din pag. 1) buie şi mai ales ascunde unele re. De asemenea, pe 160 hecta­ un venit net cu mult mai ma­ materialele necesare. De ase­ îmbunătăţirea continuă a acti­ oameni ai legii se întilnesc
deficienţe. Acest fapt atrage cu re peste 200 000 lei dacă se or­ menea, este foarte important vităţii lor economico-financia- cu tineri şi vîrstnici şi dis­ 1. MERCEA
acuitate atenţia asupra necesi­ re destinate culturilor de sfe­ ganiza mai bine munca la re­
ipun cifrele furnaliştii se ţin tăţii de a ne compara cu rezul­ clă, legume, porumb şi în liva­ coltatul şi valorificarea pro­ ca numărul verigilor intermedi­ re.
de cuvînt. Numai anul trecut tatele şi eficienţa din unităţile dă s-au administrat îngrăşă­ ducţiei. Sîntem hotărîţi să în­
ei au realizat 26 464 tone fon­ economice cele mai avansate. minte organice. In atenţia con­
tă peste plan şi au economisit Asemenea comparaţii sint cu ducerii cooperativei agricole lăturăm deficienţele .ce s-au
manifestat şi să ocupăm un loc
mai mult de 15 000 tone de atît mai necesare cu cît ne stă, în prezent, pregătirea plan­ fruntaş în cadrul întrecerii în
cocs. referim la prevederile actualu­ tării a 25 de hectare cu pomi care sîntem angajaţi prin răs­ In ajutorul cabaretelor pentru PARCUL DE TR&CTOÂRE SI MA­
Fără îndoială, în judeţ, sînt lui cincinal, in anul 1975 pon­ în livadă intensivă şi a altor punsul la chemarea adresată de ŞINI AGRICOLE PRINCIPALE
şi alte exemple similare. La derea cheltuielilor materiale în 25 de hectare cu nuc. C.A.P. Geoagiu către toate u­
Combinatul siderurgic din Hu­ produsul social total trebuie să Tirăgînd învăţămintele cuve­ nităţile agricole cooperatiste silinţele sociale si al centrelor *1A SFÎRSITUL ANULUI
nedoara, la întreprinderea fie cu 5 procente mai mică de­ nite din experienţa anilor tre­ din judeţul nostru. 9 9 9
„Marmura* din Simeria şi la cît era în 1970, Iar cheltuieli­ cuţi — sublinia cooperatoarea In acest scop s-a stabilit1 mo­ SUPRAFAŢA ARABILA C£ REVINE P£ UN
alte unităţi economice s-au ob­ le la 1 000 lei producţie marfă Ana MIron din Sălaşu de Sus dul de organizare şi retribuire de documentare pentru TRACTOR F iz ic
ţinut rezultate apreciabile pe trebuie să scadă cu cel puţin —, sub conducerea organizaţi­ a muncii în acord global la
linia reducerii cheltuielilor de 11-12 la sută. Aceste sarcini ri­ ei de partid, s-a trecut la mo­ ferma legumicolă, s-a început
producţie, dar, In ansamblu, a­ dică mari probleme şl în faţa bilizarea forţelor pentru fer­ pregătirea răsadniţelor, fertili­ activitatea poSifo educativă
ceste rezultate nu confirmă aş­ întreprinderilor din judeţul tilizarea terenului. Pe baza pla­ zarea grădinii şl se va trece
teptările şl posibilităţile. Une­ Hunedoara. Conducerile lor au nului de fertilizare s-au admi­ la reamenajarea canalelor de
le conduceri de întreprinderi datoria să acţioneze cu com­ nistrat îngrăşăminte azotate pe irigaţii. Mecanizarea, înzestrarea cu maşini care sa înlo­
nu acordă toată atenţia redu­ petenţă pentru valorificarea cuiască munca manuala prin forţa motoarelor consti­
cerii cheltuielilor materiale, tuturor rezervelor care contri­ Posibilităţi largi de sporire o efectivelor tuie — împreuna cu chimizarea şi irigaţiile — atribu­ I 970
care ocupă o pondere însemna­ buie la reducerea cheltuielilor tul esenţial al unei agriculturi moderne.
tă în cadrul costurilor de pro­ de producţie şi creşterea efi­ şi a produci iu animaliere 1 9 6 0
ducţie şi au un rol important cientei economice. Este dem n de reţinut fap tu l câ efo rtu rile pentru 1950
pentru economia noastră. Con­ •începutul noului an este pro­ Numeroşi vorbitori s-eu re­ cu trifolîene şi suculente. To- crearea unei industrii rom âneşti de tracto a re şi m a­ TRACTOARE a g r i- • PLUGURI PENTRU iCUMBINE P£NTR0
trar aşteptărilor, anul trecut miţător. Anunţîndu-şi partici­ ferit, în cadrul dezbaterilor vică Manea, preşedintele C.A.P. şini ag rico le, m arcate prin fa b ric are a prim ului trac ­
industria judeţului a depăşit parea la marea întrecere în ca­ conferinţei, la o serie de as­ Boz, s-a referit la atenţia ce
cheltuielile de producţie plani­ re s-a angrenat toată ţara, co­ pecte care vizează ridicarea e- şe acordă preparării nutreţuri­ tor IAR-22) au în cep u t în tr-o p e rio ad a cînd ţara se
ficate. Este de-a dreptul inex­ lectivele de muncă din între­ ficlenţei şi a rentabilităţii fer­ lor şi lucrărilor iniţiate pentru a fla încâ în faza de reconstrucţie. A ceasta d evan sa­
plicabil faptul că depăşirea la prinderile hunedorene îşi în­ melor de animale. creşterea producţiei pajiştilor re a d a t p o sib ilitatea ca în câ în an u l 1950 parcu l de
cheltuielile materiale a fost de scriu ca un obiectiv Important, Relevînd din experienţa.^coo­ naturale. Inginerul şef al tracto are sâ fie d e circa 3 ori m ai m are d ecît cel din
circa 3 ori mai mare decît de­ în cadrul angajamentelor, re­ C.A.P., Sarmizegetusa, Da-
păşirea totală a cheltuielilor de ducerea cheltuielilor de pro­ perativei agricole din Orăştie uerbach Gheorghe, a evi­ anul 1938 şi ca în 1970 p u terea to tala a p arcu lu i de
producţie. Acest lucru denotă ducţie. Siderurglştii din Hune­ — unitate unde s-au obţinut cî- denţiat cu argumente con­ tracto are şi com bine au to p ro p u lsate din ag ricu ltu ra
că nu s-a acţionat cu fermita­ doara au hotărît ca în anul te 2 050 1 lapte pe cap de vacă, crete necesitatea fundamentă­ sâ a tin g â 6 m ilio an e cai putere. D e asem en ea, su­
te pentru reducerea consumu­ 1972 să reducă cheltuielile ma­ iar natalitatea la bovine a fost rii ştiinţifice a normelor în p ra fa ţa a ra b ilâ pe un tractor fizic a scăzut de la 634
rilor specifice, pentru rezolva­ teriale de producţie cu 10 mi­ de 90 la sută —, lng. Silvia Ni- fermele de animale şi stabili­
rea eficientă a unor probleme lioane de lei, iar minerii din cula, şeful fermei zootehnice, a rii diferenţiate a producţiilor ha în 1950 la 91 ha în 1970.
privind progresul tehnic şi teh­ Lupeni s-au angajat să reali­ insistat asupra rolului hotărî toi în funcţie de potenţialul pro­ Mecanizarea intensâ a agriculturii — care şi-a
nologic. zeze economii suplimentare la pe care l-a avut aplicarea a ductiv al animalelor — condiţii spus cu greutate cuvîntul în obţinerea unei creşteri
Adunările generale ale sala­ preţul de cost în valoare de cordului global în sporirea pro esenţiale în aplicarea retribu­
riaţilor au evidenţiat cu com­ 1 422 000 lei. Sînt numai două ductiei. Exemplul acestei uni­ ţiei pe baza acordului global. constante a producţiei agricole în perioada coopera-
petenţă lacunele existente şi exemple despre preocupări şi tăţi pledează convingător pen­ Alţi participanţi la discuţii, tivizârii - asigura sporirea eficienţei muncii sociale
au arătat că în fiecare între­ hotărîri majore ale colectivelor tru generalizarea sistemului printre care Francisc Vlădoane, şi a determinat şi determinâ în continuare importan­
prindere există importante re­ muncitoreşti din judeţ, care .i- respectiv de retribuire în toa­ preşedintele C.A.P. Pui, coope­ te mutaţii in profesionalizarea ţârânimii.
zerve pe linia reducerii cos­ testă posibilităţile largi exis­ te sectoarele de activitate ale ratorul Ioan Babeş din Haţeg,
turilor de producţie. De multe tente In industria hunedoreană C.A.P. Conducerea unităţii şi a Ioan Fechele, irginer şef la A ctu alu l cincinal 1971—1975 se va caracteriza şi
ori, atunci cînd este vorba de în domeniul ridicării eficien­ fermei acordă o deosebită gri­ C.A.P. Brad, Gheorghe Barbu, în acest dom eniu printr-un însem nat progres calitativ,
acest indicator se fac compa­ ţei economice, pentru a căror jă gospodăririi judicioase a su­ preşedintele C.A.P. Strei şi Ni- prin extind erea m ecanizârii in sectoare din cele m ai
raţii cu realizările proprii din valorificare trebuie acţionat cu prafeţelor destinate producerii colae Munleanu, preşedintele
perioadele precedente, fapt ca­ toată maturitatea şi responsabi­ furajelor, punînd accentul pe C.A.P. Zam, au abordat proble­ diverse ale pro ducţiei agricole.
re nu spune tot ceea ce tre­ litatea. extinderea terenurilor ocupate me legate de asigurarea unei