Page 4 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 4
.I.U1PW"»»1 j '«."Win!! 1 ■ vyw.fm-wRia. ^ ^ 1 ■
DRUM UL SO CIALISM ULUI O Nr. 5 307 ® MARJI 1 FEBRUARIE 1972
KXEaacmcrCT!
ffr^astaraBMTa^rssr^EaESMCTET/aK^rinîBcmmzsîEaaaasaanrostairîTro:
S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E j . j S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E j { j S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E
\—
Şedinţa Biroului Politic al C.C.
In sprijinul convocării conferinţei general al P.C.U.S. şi a Consiliului Poziţia guvernului chinez \ 1 « i i i
de Miniştri al U.R.S.S. în problema i i
europene pentru securitate şi colaborare MOSCOVA 31 (Agerpres). ne în comunicatul transmis ^ Pe s t e 3 milioane }
— Biroul Politic al C.C. al de agenţia TASS. discriminam rasiale de autovehicule
P.C.U.S. şi Consiliul de Mi „Declaraţia privind pacea, l Potrivit datelor cuprin- \
niştri au analizat darea de securitatea şi colaborarea Sn Expusa în scrisoarea ministrului de externe al R.P.
HELSINKI 31 (Agerpres). — preşedintele Finlandei, Urho Europa, adoptată la Praga la seamă a delegaţiei Uniunii Europa, adoptată de Comite / se intr-o statistică publi- i
La Helsinki a luat sfîrşit se Kekkonen, a primit pe parti Consfătuirea Comitetului Poli Sovietice cu privire la re tul Politic Consultativ, — se Chineze adresatâ secretarului general al O .N .U . ) cată de Camera sindicală /
,
. , .
/A
,
siunea Prezidiului Consiliului cipanţii la sesiune. tic Consultativ al statelor par zultatele Consfătuirii de la spune în comunicat — acu PEKIN 31 (Agerpres). — deauna ferm poporul zimbab- ( a constructorilor francezi \
Mondial al Păcii. Din România ★ ticipante la Tratatul de la Praga a Comitetului Politic mulează experienţa luptei Agenţia China Nouă a dat pu we In lupta contra colomahs- Franţei a dej»- '
a participat o delegaţie con ROMA 31 (Agerpres). — Varşovia are o mare impor Consultativ al statelor parti îndelungate a statelor parti blicităţii conţinutul unei scri mulu, şi rasismului pentru in- . ' tru J oar- ‘ci_
dusă de prof. Tudor Ionescu, Convocarea conferinţei gene- tanţă pentru transformarea cipante la Tratatul de la cipante la Tratatul de la sori adresate de ministrul de
preşedintele Comitetului Natio ral-europene de securitate, în- continentului european într-o Varşovia şi şi-au exprimat Varşovia pentru afirmarea externe al R.P. Chineze, Ci dependentă naţională. sprijină \ le milioane vehicu- l
Guvernul chinez
a exporturi-
nal pentru Apărarea Păcii. tîlnirea reprezentanţilor tutu regiune a unei păci trainice şi sprijinul deplin pentru hotă- principiilor coexistenţei paş Pîn-fei, lui Kurt Waldheim, se *®rm P°Poare*e . dln Angola, l, lor a reprezentat mai m ult 1
Intr-una din rezoluţiile adop ror ţărilor continentului pen colaborării reciproc avantajoa rîrile adoptate. nice şi ţine seama de ele cretarul generai nl O.N.U., în Mozambic ş. Guineea (B.ssau) de 54 la adică i
se a statelor suverane şi ega
tate, Prezidiul se pronunţă tru a examina problemele ce le în drepturi din Europa. El „S-a constatat că hotărîrile mentele realiste constructive care este expusă poziţia gu în lupta armată împotriva co- ) 1630 991 unităţi din 3 010 294 l
pentru convocarea, in anul le mai importante s-au im a relevat, de asemenea, rolul Comitetului Politic Consulta care au survenit în politica vernului chinez în problema lonialiştilor portughezi, pen- l fabricate. v
1972, a conferinţei general-eu- pus de multă vreme şi sînt vi important pe care îl joacă în tiv corespund pe deplin inte unei serii de ţări ale Europei discriminării rasiale ce persis tru independentă naţională. 1 ‘ (j
ropene In problemele securi tale, a declarat Silvano Arma- însănătoşirea climatului poli reselor destinderii în conti occidentale în ultimii ani. In tă în unele regiuni din Afri In scrisoare se arată că
tăţii şi cooperării. Documen roli, membru al C.C. al Parti tic din Europa contactele din nuare a încordării pe conti declaraţie este trasată calea ca. numai datorită ajutorului po- \ Mal dulce
tul subliniază că principiile de dului Socialist Italian, într-un tre state europene cu orîndu- nentul european, răspund ce clară spre consolidarea muta Guvernul chinez — se spu li tic şi economic al unor sta- 1 Z& nC irul
bază formulate cu prilejul re interviu acordat agenţiei TASS. dri sociale diferite, care s-au rinţelor urgente ale pregăti ţiilor pozitive care au loc în ne în scrisoare — consideră te, printre care Statele Unite /
centei Consfătuiri a Comite Imperativul convocării unui multiplicat în ultimul timp. rii practice şi convocării con Europa, reglementarea în că discriminarea rasială şi a şi Marea Britanie, şi livrări- ) Savantul japonez Akira
tului Politic Consultativ al astfel de forum trebuie spri ferinţei general-europene şi continuare a problemelor eu partheidul din Republica Sud- lor lor directe sau Indirecte ( Tahara a descoperit o sub- \
statelor participante la Trata jinit la toate nivelurile şi con Un rol tot mai important în vor juca, fără îndoială, un ropene, însănătoşirea stabilă Africană şi din alte regiuni ale de armament, autorităţile sud- / stanţă care este de 1 300— i
tul de la Varşovia furnizează tinuat pînă la obţinerea unui întărirea securităţii europene, rol important în realizarea şi deplină a situaţiei pe con continentului sînt produse ale africane, rhodesiene şi portu- ' 1800 de ori mai dulce de- 1
noi motive de optimism. Se a rezultat pozitiv. Este foarte a spus Louis Saillant, îl are năzuinţelor paşnice ale po politicii colonialiste şi imperi gheze pot continua politica lor ) rîf zaharoza. Tahara a j
preciază că încheierea trata important că în favoarea con opinia publică, care se pro poarelor europene**, se spu tinentul european". aliste. încă de la înfiinţarea de cruntă discriminare rasia- l menţionat că noua substan- i
telor Intre U.R.S.S. şi R.F. a vocării conferinţei s-au pro nunţă pentru ţinerea cît mai sa, R.P. Chineză a sprijinit 12. ! ţă are aceeaşi compoziţie .*
Germaniei şi între R.P. Polonă nunţat oameni de stat din nu curînd posibil a conferinţei neîntrerupt şi consecvent lup Pentru a respecta scopurile i cu cea a zahărului şi es- )
şi R.F. a Germaniei ca şi a meroase ţări, inclusiv din Ita general-europene pentru pro ta poporului african şi a al şi principiile Cartei sale, Or- \ te. conţinută in răşina de )
lia. Experienţa demonstrează
cordul cvadripartit în proble blemele securităţii şi colaboră Sesiunea Consiliului de Securifafe tor popoare de culoare din ganizaţia Naţiunilor Unite tre- l P772, i
ma Berlinului occidental, cel că Europa are nevoie de o a rii. Republica Sud-Africană pentru buie să sprijine activ lupta J w J
dintre R.D. Germană şi R.F.G. semenea conferinţă atît pen ★ de ia Âddis Âbeba drepturi umane fundamentale, dreaptă a popoarelor din Afri- \ I m p o r t a n t ă COJI- 7
şi cel' dintre R.D.G. şi Senatul tru soluţionarea problemelor BERLIN 31 (Agerpres). — împotriva discriminării rasia ca împotriva colonialismului, J c *pif*»*;*» i
Berlinului occidental creează politice, cît şi pentru o cola Participanţii la şedinţa lărgită ADDIS ABEBA 31 (Ager slaviei, Argentinei, U.R.S.S., le, pentru eliberarea naţiona n^ocolonialismului, imperialis- j ^ rUCŢiC ferO V iO T O
condiţii tot mai favorabile con borare economică mai traini a Comitetului pentru pregăti pres). — Consiliul de Securi Algeriei, Libiei şi statului Bu- lă. Totodată, ea şi-a exprimat mulul şi discriminării rasiale, La s-a anun-
vocării conferinţei pentru că în toate domeniile. rea „Săptămînii Mării Balti tate al O.N.U. şi-a continuat rundi. In intervenţiile lor, a sprijinul ferm în favoarea
Relevînd necesitatea de a se
securitate şi cooperare. pune capăt stocării de arma ce", desfăşurată la Rostock, în lucrările sesiunii sale extra fost condamnat colonialismul luptei pentru independenţa « innne" ^ rare- na“ 0nîVă. ~ \ lat că lucrările pentru re-
Dţr.Sfo-ne In SCr,1x°a*ea{ U1 C! * alizarea
Intr-o altă rezoluţie, Prezi ment, Silvano Armaroli a spus R.D. Germană, au dat publici ordinare de la Addis Abeba. în toate formele sale şi dis naţională a poporului din Na Pîn-fei, care arată că, în acest i _ con- l (
diul declară că soluţionarea că, în acest fel, popoarelor Eu tăţii o declaraţie în care se In cadrul şedinţelor de luni, criminarea rasială. Au fost au mibia. - scop guvernul cninez este ga- \ strucţie feroviară ce va le- /
paşnică a problemelor Vietna ropei le va fi considerabil pronunţă pentru pregătirea ne- au luat cuvîntul reprezentan diaţi, de asemenea, 13 repre Referindu-se la situaţia din ta să colaboreze cu toate tă- i ga principalele oraşe ale ţ
mului, Laosului şi Cambodgiei mai uşor să păşească pe calea întîrziată şi multilaterală a ţii Republicii Zair, Ugandei, zentanţi ai mişcărilor de eli Rhodesia, scrisoarea arată că
se poate realiza numai pe ba colaborării, renunţînd la toate convocării conferinţei general- Tanzaniei, R.P. Chineze, Iugo berare din Africa. guvernul chinez a sprijinit tot- n1 t i n n C3drUl SaU dinafara i — vor începe (
ta încetării agresiunii ameri cheltuielile uriaşe care se fac europene pentru securitate şi ) în acest an, urmind ca *
cane, a respectării drepturilor astăzi pentru înarmare. Alături colaborare, astfel îneît aceas l primul tronson, Owendo- \
naţionale ale popoarelor Indo- de cerinţa extinderii relaţiilor ta să poată avea loc anul a / Boue, de 322 kilometri, să i
chinei. Prezidiul se pronunţă politice, economice, tehnico- cesta. Declaraţia subliniază NIAMEY. — In localitatea zonele speciale" — menite 1 fie dat in funcţiune in a- 1
In sprijinul propunerilor în ştiinţifice şi culturale, a rele marea importanţă a Adunării Arlit din Niger a avut loc, să completeze prevederile \ nul 1977. Costul proiectu- ţ
şapte puncte ale Guvernului vat el, în faţa popoarelor Eu reprezentanţilor opiniei publi recent, darea în exploatare L P * m m M . i i . . » aşa-numitei „legi asupra mă i lui se ridică la aproxima- i
tiv 36
miliarde
franci
Revoluţionar Provizoriu al Re ropei a apărut o problemă ce pentru securitate şi colabo a unui important zăcămînt surilor speciale în vederea CFA.
publicii Vietnamului de Sud. nouă care necesită eforturi cor de uraniu. Rezervele exis mm securităţii naţionale". \
In cursul lucrărilor, Prezi m une: este vorba de proteja rare europeană, prevăzută să tente aici sînt evaluate la la Palatul regal, l-a procla ian Gîrba, ambasadorul Re | Avalanşe de zăpada |
diul a adoptat, de asemenea, rea mediului înconjurător, de aibă loc în iunie 1972, la Bru mai mult de 20 000 de tone. mat rege pe prinţul Birendra publicii Socialiste România RABAT. — După cum a
xelles.
un document intitulat „Cnema- apărarea faunei şi florei, de In vederea unei exploatări Bir Bikram Shah Deva, ur la Ulan Bator. Cu acest pri nunţă agenţia marocană de i Calea rutieră dintre o- \
re la acţiune comună", în ca crearea unor condiţii mai bu In continuare, declaraţia Co corespunzătoare a acestei maşul tronului, în vîrstă de lej, a avut loc o convorbire, presă MAP, la tribunalul mi ' raşele Skoplie şi Debar t
re 6e arată că anul 1972 tre ne de viaţă în marile zone in mitetului pentru pregătirea bogăţii, în regiunea locali 27 de ani. încoronarea nou care s-a desfăşurat într-o at litar din Kenitra, localitate \ din Iugoslavia a fost în- »
buie să devină anul dobîndi- dustriale. In ce priveşte data „Săptămînii Mării Baltice" re tăţii Arlit au fost edificate lui rege urmează să aibă mosferă tovărăşească. situată la 40 km de Rabat, i treruptă, duminică, in ur- \
rii independenţei şi păcii de convocării conferinţei general- levă că este necesar ca toate o zonă industrială şi un o Ioc în decurs de un an. . au început luni audierile în 1 ma producerii unor puter- i
raş de 5 000 de locuitori.
către popoarele vietnamez, la europene de securitate, Arma statele europene să recunoas Potrivit relatărilor agen SEUL. — Autorităţile de la procesul intentat împotriva a \ nice avalanşe de zăpadă ţ
oţian şl cambodgian, al re roli a apreciat că aceasta poa că diplomatic R.D. Germană, DELHI. — In localitatea ţiei Reuter, regele Mahendra Seul au Intensificat în ulti 1 033 de militari implicaţi în i în apropierea localităţii )
glementării paşnice a crizei te avea loc chiar în cursul a fără vreo condiţie preliminară, indiană Avadi, statul Ma- va fi incinerat. Nu a fost ma vreme represiunile Îm tentativa de lovitură de stat } Debar. Se apreciază că i
din Orientul Apropiat, în con cestui an. să fie stabilite relaţii normale, dras, au avut loc duminică încă anunţată data la care potriva tuturor celor care se de la 10 Iulie anul trecut. ) lucrările de înlăturare a 1
formitate cu rezoluţia din 22 'ir în conformitate cu normele ciocniri între forţele de po vor avea locţ funeraliile fos opun politicii antipopulare a El sînt acuzaţi de „complot { zăpezii de pe şosea vor î
noiembrie 1967 a Consiliului PARIS 31 (Agerpres). — Se dreptului internaţional între litie şl un mare grup de tului suveran nepalez. regimului lui Pak Cijan Hi, armat împotriva regimului, / dura două zile. Furtunile i
de Securitate, anul convocă cretarul Confederaţiei Genera R.D.G. şi RF.G. şi acestea să muncitori care participau la înscenînd, sub diferite pre atentat la viaţa, regelui, a î violente de zăpadă care u
rii conferinţei general-europe- le a Muncii (C.G.T.) din Fran devină membre egale în drep un miting organizat, în ciu MONTEVIDEO. — La Mon texte, numeroase procese prinţului moştenitor şi a ^ s-au produs duminică in V
ne In problemele securităţii şi ţa, Louis Salllant, a subliniat turi ale Organizaţiei Naţiu da interdicţiei autorităţilor. tevideo a avut Ioc o reuni contra adversarilor politici. membrilor familiei regale, a i sudul Iugoslaviei au pro- y
cooperării. că Declaraţia privind pacea, nilor Unite şi ale organisme Pentru a-i dispersa pe de une a conducerii Convenţiei Astfel, la Seul se pregă tingere la adresa securităţii J vocat, de asemenea, dete- t|
După încheierea lucrărilor. securitatea şi colaborarea în lor sale specializate. monstranţi, poliţiştii au fo naţionale a muncitorilor din tesc două noi legi represive interne a statului şi compli \ riorarea telefericului de pe V
losit grenade cu gaze lacri Uruguay, în cadrul căreia a — „ordonanţa privind măsu citate, omucidere voluntară i muntele Sara, izolind cite- \
mogene. In cursul incidente fost adoptat un amplu pro rile speciale în cazul adună cu premeditare şi complici / sute de turişti veniţi il
lor, 34 de persoane au fost gram de acţiuni în sprijinul tate". Procesul se desfăşoară \ să-şi petreacă la schi sfîr- /■
rănite, anunţă agenţia Fran drepturilor economice şi po rilor şi demonstraţiilor în în şedinţe publice. Peste 100 ^ şitul săptămînii.
condiţiile stării de urgenţă"
jrjanda_de_Nord Londonderry — teatrul ce Presse. litice ale* oamenilor muncii şi „ordonanţa privind măsu de avocaţi din barourile din | Automobile
Rabat, Casablanca şi Meknes
uruguayeni. Printre cererile
KATMANDU. — Regele înscrise în acest program fi rile speciale în ce priveşte şi-au oferit serviciile în apă V
Nepalului, Mahendra Bir gurează (lichidarea şomaju deplasarea şi evacuarea în rarea Inculpaţilor. ) electrice
celei mai sîngeroase ciocniri Bikram Sliah Deva, a înce lui, anularea stării excepţi I Uzinele de reparat auto- \
onale aflată în vigoare
în
tat luni dimineaţa din viată
In vîrstă de 52 de ani, în ţară de trei ani, eliberarea VARŞOVIA. In capitala poloneză a luat sfîrşit sesiunea / mobile din Ceboksarî i
LONDRA 31. — Corespon a calificat evenimentele de cenţă a incidentelor din Ul- urma unui atac de cord su deţinuţilor politici. Comitetului Executiv al Uniunii Internaţionale a Studenţilor, ) (U.R.S.S.) execută o serie ;
dentul Agerpres, N. Plopeanu, la Londonderry drept „o uci ster. Ministrul britanic de in ferit duminică — a anunţat la care au participat reprezentanţi al 42 de organizaţii naţio ( experimentală de 70 de )
transmite i Oraşul Londonder- dere în masă". terne, Reginald Maudling, a un comunicat oficial al gu ULAN BATOR. — Jumja- nale studenţeşti. A fost adoptată o rezoluţie cu privire la vi- l automobile electrice. Elec- i
ry a fost duminică teatrul ce Primul ministru al Republicii informat pe deputaţi că guver vernului nepalez difuzat de aglilin Ţedenbal, prim-secre- dtoarea activitate a U.I.S. Comunicatul de presă dat publici ) tromobilul va dezvolta o !
lei mai sîngeroase ciocniri pro Irlanda a telefonat duminică nul a hotărît instituirea unei postul de radio Katmandu. tar al C.C. al P.P.R.M., pre tăţii la Varşovia precizează că, în cursul lucrărilor sesiunii, ) viteză de peste 30 kilome- î
duse în Irlanda de Nord, care seara premierului britanic Ed- comisii de anchetă pentru a După anunţarea încetării şedintele Consiliului de Mi o atenţie deosebită a fost acordată securităţii europene şi ( tri pe oră, puţind să cir- i
s-a încheiat cu un bilanţ tra ward Heath, pentru a discu analiza imediat împrejurările din viaţă a lui Mahendra, niştri al Republicii Populare modului în care poate ea acţiona asupra instaurării unei păci • cule fără reîncărcarea ba- }
i teriilor 60 kilometri. Re- )
gic j 13 morţi, 17 răniţi şi ta evoluţia situaţiei. El a de care au dus la declanşarea e Consiliul de Stat, întrunit Mongole, l-a primit pe Tra- trainice în întreaga lume.
zeci de arestări. Unităţi de scris aceste incidente ca fiind venimentelor de duminică. , ^ încărcarea acumulatoarelor i
paraşutişti britanici, după ce „de necrezut", iar comporta i se va realiza de la reţea- ! i
| ua electrică urbană.
au încercat să-i împrăştie pe rea trupelor britanice drept
cei aproape 20 000 de ce „inumană şi sălbatică".
tăţeni din localitate, parti Numeroase personalităţi po La Varşovia a fost Inaugurată \ Stupefiante conf/s- l
cipanţi la o demonstraţie litice cer efectuarea unei an \ cate în anul 7977 \
paşnică organizată în semn chete, retragerea imediată a
de protest faţă de arestările trupelor britanice şi preluarea ^ Valoarea stupefiantelor ţ
ilegale şi detenţiunile fără controlului asupra Irlandei de „Săptămîna produ \ confiscate in S.U.A. in î
proces, au deschis focul asu Nord de către parlamentul de l cursul anului 1971 se ridi- i
pra manifestanţilor. la Londra şi adoptarea de mă ' că la peste 900 de milioa- '
Preşedintele Consiliului Cen suri urgente în vederea re selor româneşti11 ) ne dolari, a anunţat Biroul \
tral al cetăţenilor din locali glementării situaţiei. ( federal de luptă împotriva L
tate, Michael Canavan, a ară , narcoticelor şi drogurilor. /
tat că „trupele britanice au 2r ' VARŞOVIA 31. — Cores duse în valoare totală de ) Cifra reprezintă o cantita- \
deschis focul fără nici o dis LONDRA 31 (Agerpres). — pondentul Agerpres, I. Dumi- cca. 5 milioane zloţi. \ te de stupefiante de trei i
criminare. Trupele au tras In urma gravelor incidente de traşcu, transmite: La cunos La deschidere, au fost pre ori mai mare decît cea cap- ,
chiar asupra personalului Cru duminică din Irlanda de Nord, cutul magazin universal „Ju zenţi I. Olteanu, adjunct al ) turală in timpul anului 7
cii Roşii, asupra cetăţenilor guvernul britanic s-a întrunit nior" din cadrul complexului ministrului comerţului inte ^ precedent. In acelaşi tim p, 1
care fluturau fîşii de pînză al luni, într-o sesiune de urgen comercial „Centrum" din ca rior din România, T. Miciak, i a precizat John Ingersoll, 1
bă şi chiar asupra celor care ţă, pentru examinarea situaţi pitala poloneză a fost inau ministru adjunct al comerţu J directorul Biroului pentru i
zăceau răniţi pe caldarîm". ei. Dezbaterile din Camera Co gurată luni „Săptămîna pro lui interior din Polonia, re ţ narcotice, au fost arestate \
Bernadette Devlin, deputată munelor au fost, de asemenea, duselor româneşti". întreprin prezentanţi ai conducerii în ţ 3 512 persoane implicate in i
în P^ulamentul de la Londra, dominate de noua recrudes derea buucreşteană „Romar- treprinderii „Romarta" şi ai ^ traficul de droguri. ?
ta" expune spre vînzare pro complexului „Centrum".
i__________________ _________ )
Dificu taţi în soluţionarea
crizei m nisteriale din Italia R A D IO ■ T E L E V IZ IU N E
ROMA 31 (Agerpres). — în cadrul unui nou guvern,
După Încheierea celei de-a do scrie cotidianul „La Stampa". U.R.S.S. In întreprinderea constructoare de m aşini „Tadjlktecstilm aş" din Duşanbc (Tad- PROGRAMUL I : 6,00—9,30 Mu do ştiri ; 9,35 Orchestra de m u
ua faze a consultărilor sale în In caz de ruptură, adaugă zia JikJstan) a fost asim ilata producţia unor m aşini autom ate de bobinat urzeala de tip Carusel zic i şi actualităţi ; 9,30 Atlas zică populară „Crlşana“ a Fi drei Porfclyc ; 0,55—1,00 B ule
tin de ştiri.
cultural ; 10,00 Buletin de ştiri ;
vederea realizării unui nou rul, „recurgerea la alegeri po cu comandă programatică, care a trecut cu succes probele dc Încercare, efectuate In alte În 10,05 Popas folcloric In judeţul larm onicii din Oradea ; 10,00
treprinderi.
guvern, premierul desemnat al litice anticipate ar fi singura In foto : Pe banda de montaj a noii m aşini. Tim iş ; 10,30 Opereta „SUvia“ de Pagini din opera „Isteaţa" de
Cari Orff ; 10,30 M elodii dc Te-
Italiei, Emilio Colombo, va a cale posibilă". Kalman (fragm ente) ; 11,00 B u m istocle Popa şi Mişu Iancu ; 8,55 Deschiderea em isiunii
vea, săptămîna aceasta, o reu letin de ştiri ; n,05 Te Iubim, 11.00 Prelucrări de folclor ; 11,30 dimineaţă ;
tinereţe
uşoară ;
m uzică
—
niune cu reprezentanţii celor 11.20 M ichael Rabin, interpret al Recitalul vedetelor : Mina şl 9,00 Telex ;
9,05 Tclcşcoală ;
Tom Joncs ; 11,55 Ştiinţa la zi :
patru partide de centru-stîn- Capriciilor pentru vioară de 12.00 Buletin de ştiri ; 12,03 A Geografic — geologie.
ga — democrat-creştin, socia Paganini ; 11,35 Clntece de Iar vanprem ieră cotidiană ; 12,18 Vulcanism ul. R elieful
nă ; 12,00 Discul zilei : M ărgă
list, socialist-democratic şi re rită Radinska ; 12,15 Recital de P iese instrum entale ; 12,30 Em i canic din Rom ânia.
siune m uzicală de la M oscova ;
M atem atică, clasa a VITI-a:
publican. „Reuniunea colegia- operă ; 12,30 Intîlnlre cu m elo 13.00 Radiojurnal ; 13,15 Varie Elem ente dc teoria m ul
]ă*‘ — care se aşteaptă să aibă dia populară şi interpretul pre tăţi m uzicale ; 14,00 Buletin dc ţim ilor (II Operaţii cu
ferat ; 13,00 Radiojurnal
13,15
Ştiri ; 14,05 Interpreţi ai cinte-
m ulţim i) ;
loc marţi — a fost cerută de Avanprem ieră cotidiană ; 13,30 cului şi jocului popular ; 14,30 10.00 Ore dc lim ba rusă (I) ;
liderii republicani, care şi-au centrul microelectronicii bul 1966-1970 producţia globală Cintccul e pretutindeni ; 14,00 M emoria pâm intului rom ânesc ; 10.30 Căminul (reluarea em isiu
La 60 de kilometri de So
Compozitorul
săptăm înii
exprimat, din nou, dorinţa ca fia, trecîhd Balcanii peste cesara unor importante creş Franz Schubert ; 14,40 Melodii 15.00 Muzică uşoară ; 15,30 Ra- nii dc luni 31 ianuarie) :
dioenciclopcdic pentru tineret :
toate cele patru forţe compo gare. a uzinei a sporit de trei ori, teri a productivităţii muncii lăutăreşti ; 15,00 Buletin de 16.00 Radiojurnal ; 16,15 Sim fo 11.10 Roman foileton : „David
Copperficld" (reluarea epi
nente ale unei viitoare coali vîrful Vitinia, călătorul întîl- Aici la Botevgrad de cinci în anii actualului cincinal a o dată cu ridicarea sensibilă ştiri j 15,05 Arii din operete : nia a V il-a In La m ajor dc sodului (I) ;
ţii să-şi asume răspunderea în neşte un orăşel cochet, popu ani de zile produce unica u ceastă creştere va depăşi 3,5 a nivelului calitativ al produ 15.20 Recitalul pianistei Krim- B eethoven ; 16,55 Sfatul m edi 12.00 Telejurnal ;
cului ; 17,00 Buletin dc
hilda Crlstescu ; 15,41
ştiri :
Muzică
problemele legate de rezolva lat de oameni gospodari a că zină din R.P. Bulgaria specia ori. selor. de estradă ; 16,00 Radiojurnal : 17.05 Viers de doină şi de Joc ; 17.30 Deschiderea em isiunii de
după-am iază.
Conştienţi că aceasta im
princi
Dar caracteristica
rea crizei ministeriale declan ror, parcă, unică preocupa lizată în fabricarea semicon- pală a acestei dezvoltări di plică o ridicare a calităţii e 16,15 Muzică uşoară ; 16,35 Cîn- 17,30 Em isiune literară ; 17,50 Avanprem ieră ;
ductorilor, una dintre
cele
re nu ar fi alta decît înfru
şate la 15 ianuarie. tecele noastre : „Trăiască parti M elodii dc succes cu Rika Za- 17,35 Cum vorbim ;
museţarea meticuloasă a stră mai avansate subramuri ale namice nu este numai de na lementelor electronice, a in dul, luceafăr şl steag" de Ioan ra’i ; 18,00 Publicitate radio ; 17.50 Muzică populară interpre
Citînd ziarele italiene, agen zilor şi a clădirilor înşirate industriei construcţiilor d$ tură cantitativă. Colectivul dicilor tehnico-economici ai Chirescu ; 16,50 Publicitate ra 18,20 Muzica dc-a lungul vea tată dc Nicu Moldovan :
ţia ANSA subliniază că difi ordonat de-a lungul lor. maşini bulgare. acestei „bijuterii" a industri aparaturilor radio-electronice, dio * 17,00 Antena tineretului : curilor ; 19,00 Buletin dc ştiri ; 18.00 De Ia Alfa la Omega —
enciclopedie pentru elevi :
cultăţile ce stau în faţa solu In depresiunea străjuită Activitatea ei este, astăzi, ei bulgare este în aceste zile ai maşinilor de calcul şi sis 17.30 Concert de m uzică popu 19.05 M elodii dc estradă ; 19,30 18,25 Film docum entar : „Re
20,00
ţionării crizei continuă să fie de Munţii Bilo şi Lakavitza, strîns legată de realizarea preocupat şi de obţinerea u temelor complexe de meca lară ; 18,00 Orele serii ; Zece Ediţie radiofonică I.L. Caragia- flexe şi reflecţii" ;
Tableta dc scară ; 20,05
lo. „O scrisoare pierdută", ca
numeroase, Sînt aceleaşi, a uneia dintre cele mai impor nor indici tehnico-economici nizare şi automatizare afla m elodii preferate ; 20,40 Cintecc podoperă a dram aturgiei rom ă- 18.50 Gala Interpreţilor — Mar-
daugă sursa citată, care au dus Rajana şi Gola Glava, în ur tante prevederi ale directive superiori care să asigure te la baza programului na populare ; 20,55 Ştiinţa la zi ; neşti ; 19,50 Noapte bună, tha Kcslcr ;
mă cu 20 de ani, nici măcar
la demisionarea precedentului lor celui de-al zecelea con „miniaturilor" produse aici ţional de introducere largă 21,00 Revista şlagărelor ; 21,30 copii ! ; 20,00 Mic dicţionar de 19,15 Publicitate ;
operă : litera E — Georgc Enes-
cabinet Colombo, pornind de agricultura nu avea condiţii gres al Partidului Comunist calităţi competitive pe pie în economie a tehnicii elec Fragm ente clin opera „Pană cu ; 20,30 Radiosim pozion ; 20,50 19,20 1001 dc seri — em isiune
Lcsnca Rusalim" de Paul Con-
pentru cei mici.
la politica economică şi socia prielnice de dezvoltare. De Bulgar, care trasează sarcina ţele internaţionale : gabarite tronice, cei 1 500 de specia stantincscu ; 22,00 Radiojurnal ; Cintă Victor Bunca ; 21,00 B ule Filmul „Isprăvile lui
aceea şi primii paşi ui Botev-
tin de ştiri j 21,05 Cronica sâp-
lă pînă Ia relaţiile dintre par ca în perioada cincinalului mai mici, stabilitate mai ma lişti ai uzinei pentru semi 22.30 Concert de seară ; 22,55 tâm inii m uzicale ; 21,30 A ten MIghty Mousc" — produc
gradului — oraş de la poale M oment poetic ; 23,00 Concert ţie a studiourilor am erica
tidele coaliţiei şi opoziţie. (Es 1971-1975, producţia industria re în funcţionare şi, nu pe conductor! din Botevgrad de seară (continuare) ; 24.00 ţiune, părinţi ; 21,50 Miniaturi ne ;
folclorice ; 22,00 M elodii de Ieri
19.30 Telejurnal ;
te vorba, de fapt, despre co le Balcanilor — pe drumul lă de tehnică electronică să ultimul loc, un preţ de cost şi-au întocmit un minuţios Buletin de ştiri ; 0,03—6,00 Es şi de azi ; 22,30 Fonoteca de aur 20.00 Seară de teatru: „Zestrea"
industrializării au fost timizi
laborarea socialiştilor cu par crească de zece ori faţă de scăzut, program de măsuri care să-i trada nocturnă. vă prezintă astă seară citeva de Paul Everac ;
tidele de stînga situate în afa şi, Intr-un fel, nesiguri. De nivelul atins în anul 1970, Apropiata Intrare în func ajute să confirme şi în vii PROGRAMUL II : 6,00-8,05 dintre cele mai valoroase în 21.50 „Invitaţie la vals" de
Caragia-
registrări despre I.L.
ra guvernului şi, îndeosebi, cu abia în ultimele două cinci Pentru realizarea acestor ţiune a noii secţii da pro tor succesele obţinute pînă Program m uzical de dim inea le ; 22,50 La m icrofon, Gabriela Weber, In Interpretarea or
chestrelor reunite ale ra-
Partidul Comunist — colabo nale, dezvoltarea economică prevederi, capacitatea uzinei ducţie a scnemelor integra astăzi. ţă ; 8,05 Tot Înainte ; 8,20 Lu Tcodorescu ; 23,05 Şapte decenii dioteleviziunli Italiene ;
crări sim fonice ; 9,00 Album dc
dc m uzică — anul 1900 ;
0,15
rare neacceptată de unii din a oraşului a cunoscut ritmu din Botevgrad va continua să te, aflată în aceste zile în m adrigale ; 9,15 Selccţiuni din Opereta „Vraja muzicii" de 22.10 Telcglob : Orele Şanhaiu-
lul...
dc
balM
opereta „Rochia de
tre parteneri). Viitoarele zile rile proprii economiei socia crească cu un ritm superior CONSTANTIN AMAR|ŢEI Aurel Girovcanu ; 9,30 Buletin Rodgers (sclecţiuni) ; 0,40 Sona Reportaj filmat ;
sînt decisive pentru reînnoda- celui realizat în cincinalul tr-o fază avansată de execu Corespondentul Agerpres la ta pentru vioară şi plan dc An 22.30 „24 do orc".
rea colaborării între cele pa liste, Botevgradul devenind precedent. Dacă Sn perioada ţie, va asigura şi baza ne 1 Sofia
tru partide de centru-stînga
' x\Ş®dAC{l4 ţi administraţia ziarului! Deva, str. D. Pelm Groza nr. 35, Telefoane nr. 123 17 şl 1 15 38. — Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva.