Page 45 - Drumul_socialismului_1972_02

P roletari din toate fările, unifl-vă!
Tovarăşul Mae Ceausescu

a primit pe tovarăşul Stane Dolanţ

In ziua de 12 februarie, to­ Cioară, preşedintele Consiliu­
varăşul Nicolae Ceauşescu, lui Naţional pentru Ştiinţă şi
secretar general al Partidului Tehnologie.
Comunist Român, a primit In cursul convorbirilor s-a
la Săvîrşin — Arad pe to­ făcut o informare reciprocă
varăşul Stane Dolant, se­ asupra operei de construcţie
cretar al Biroului Executiv socialistă în cele două ţări.
al Prezidiului Uniunii Comu­ Reliefîndu-se evoluţia pozi­
niştilor din Iugoslavia, care tivă a relaţiilor dintre Par­
se află în ţana noastră într-o tidul Comunist Român şi Uni-»
scurtă vizită de prietenie. unea Comuniştilor din Iugo­
Au participat tovarăşii Ion slavia, a fost subliniată
Gheorghe Maurer, membru al hotărîrea comună cu pri­
Comitetului Executiv, al Pre­ vire la dezvoltarea acestor
zidiului Permanent al C.C. relaţii în viitor. De asemenea,
al P.C.R., preşedintele Consi­ s-a făcut un schimb de pă­
liului de Miniştri, Paul Nicu- reri despre unele probleme
1 eseu-Mi zii, membru al Comi­ actuale internaţionale, îndeo­
tetului Executiv, al Prezidiu­
lui Permanent, secretar al sebi referitoare la securita­
ANUL XXIV. Nr. 5 318 D U M IN IC A 13 FEBRUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI C.C. al P.C.R. tea europeană, precum şi aJe
In aceeaşi zi, tovarăşul mişcării muncitoreşti interna­
Stane Dolanţ a avut o în­ ţionale.
Convorbirile s-au desfăşurat
trevedere cu tovarăşul Paul într-o atmosferă caldă, tovă­
Niculescu-Mizil, la care a lu­
ENIIIZIASTE ANGAJĂRI COLECTIVE In prima decada din continuă colectivele de Ia at parte tovarăşul Gheorghe răşească.
drumul
ascen­
sional
materialelor
întreprinderea
Anul doi al cincinalului a
nii februarie peste prevederi
debutat în industria judeţului aceste prime zece zile ale lu­ de construcţii Bîrcea, „Mar­ I ■ i , w
Simeria,
mura"
Fabrica
nostru sub impulsul unui 745 tone fontă, 1 157 tone oţel, chimică Orăştie, întreprin­ Âgerpres
complex de sarcini deosebit
300 tone laminate finite,
92
PENTRU REALIZAREA de mobilizatoare, care vizează tone cocs şi semicocs. Avan­ derea de prefabricate din tămîni mal devreme fată de
beton Deva, Unitatea de ex­
sul dobîndit de siderurgişti în
substanţiale .creşteri ale pro­
ploatare şi industrializare a
ducţiei industriale, producti­
vităţii, calităţii şi
Aportul acestora în decada
muncii. eficienţei Bilanţ lemnului Orăştie şi altele. Un nou şlep termenul prevăzut în plan.
Alte trei şlepuri din aceas­
Avînd in frunte organizaţii­ care s-a scurs din această lu­ de 1 5 0 0 tone tă serie, purtînd anul de fa­
nă se concretizează în supli­
OBIECTIVELOR PllULUI PE 1972 economia judeţului se află rodnic în mentarea prevederilor la ni­ BRĂILA. Constructorii de 25 de zile mai devreme.
le de partid, colectivele din
bricaţie 1972, au fost livrate
vel de judeţ cu 400 tone pre­
beneficiarilor cu 10 pînă la
angajate ferm la înfăptuirea
fabricate din beton, 6 tone de
acestor primordiale obiective,
au
producţie superior, prin fo­ economia produse din vată minerală, nave de la Brăila de
prin asigurarea unui ritm de
şlep
lansat
un
nou
1 500 mp de placaj finit, 400
losirea la maximum a ele­ mc buşteni, 86 mc cherestea 1 500 tone. De data aceas­
Realizările planului pe 1971 mările lansate de prestigioa­ 0 Obţinerea unui volum de şi alte materiale de con­ ta, datorită gheţurilor cunos­
— expresie a realismului po­ sele colective de muncă ale beneficii suplimentare în va­ mentului productiv din fieca­ judeţului strucţii. cuta „formulă" de lansare a
re compartiment de muncă.
liticii economice a partidului, tării în întrecerea socialistă loare de 500 000 lei. Cum se reflectă aceste c- trebuit refăcută, luîndu-se în
a muncii rodnice a poporului pentru realizarea sarcinilor pe 0 Generalizarea schimbului forturi în bilanţul primei de­ Realizările înscrise în bi­ calcul starea Dunării, ca şi PENTRU 24 ORE
— constituie prilejul unor noi 1972 au devenit elementul di­ II pînă la sfîrşitul semestrului cade a lunii februarie ? Ci­ prima lună s-a îmbogăţit deci lanţul primei decade a acestei măsurile care privesc asigu­
c e ru l
c ă ld u ro a să , cu
V re m e
angajări entuziaste pentru rea­ namizator şi pentru colectivele I şi extindere! schimbului III frele vorbesc grăitor despre cu o frumoasă zestre. luni atestă convingător că de­ rarea mobilităţii navei şi ac­ s c h im b ă to r. Izo lat, ploi sla b e .
lizarea şi depăşirea obiective­ de muncă din întreprinderile pînă la sfîrşitul anului 1972, înalta responsabilitate cu ca­ Alături de siderurgişti — marajul favorabil al produc­ cesul ei la firul navigabil al V în tu l v a su fla p o triv it dim s u d -
lor actualului an al cincinalu­ hunedorene care răspund aces­ realizind un coeficient do re s-a muncit pînă în prezent. care au ştiut întotdeauna să ţiei din prima lună găseşte v e st. T e m p e ra tu ra m in im ă v a fl
lui. Urmare firească a abnega­ tor chemări prin noi şi impre­ schimb de 2,2. se afle în fruntea întrecerii noi impulsuri spre cotele ma­ fluviului. Nava a primit „bo­ c u p rin s ă în tre m in u s 1 şl 3 g ra ­
ţiei şi tenacităţii creatoare, che­ sionante angajări colective. 0 Omologarea peste preve­ Siderurgiştii de la Hune­ — în pasul cadenţat al de­ jore ale celui de al doilea an tezul" Dunării cu două săp- de, ia r cea m a x im ă în tr e 10 şi 14
g ra d e .
deri a cel puţin cinci produse doara şi Călan au procTus în păşirilor sarcinilor de plan al cincinalului.
noi din mase plastice injectate
ASTĂZI RĂSPUND CHEMĂRILOR LANSATE în scopul înlocuirii metalului si
lemnului.
0 Reducerea consumuriloi
specifice de materii prime şi
Uzina „Victoria" Călan materiale prin îmbunătăţirea
proceselor tehnologice, reduce­
rea pierderilor şi a risipei si
folosirea într-o proporţie spo­
0 Depăşirea prevederilor la plimentare la total activitate rită a deşeurilor din mase
producţia marfă cu 4 milioane în valoare de 200 000 lei. plastice.
lei. 0 Productivitatea muncii va
0 Se vor produce peste depăşi sarcina de plan cu 1 000
prevederi 1 000 tone fontă ce­ lei pe salariat.
0 Obţinerea unui spor de
nuşie şi 400 tone maşini, uti­ G,5 lei producţie globală la Fabrica „Vidra"
laje şi piese de schimb pentru
industria metalurgică. 1 000 lei fonduri fixe.
0 Se vor produce suplimen­ 0 Obţinerea unei rate a ren­
tar 100 tone utilaje de turnare tabilităţii sporite cu 3,9 la su­ Orăstie
pentru otelărtl şi 400 tone pro­ tă.
duse cărbunoase (semicocs, 0 Reducerea procentului de
cocs fluidizat, cocs metalurgic, declasate la fontă cu 20 la sută,
brichete tip furnal). a procentului de rebut la ra­ 0 Depăşirea producţiei glo­
0 Pentru sporirea opacită­ diatoare cu 5 la sută, iar la bale cu 200 000 lei.
ţilor de producţie şi a supra­ piese mecanice pentru con­ 0 Depăşirea producţiei mar­
feţelor de turnare acestea vor strucţia de maşini cu 20 la fă vîndută şi încasată cu 1 mi­
fi utilizate fată de realizările sută. v . lion lei.
anului 1971 sporit cu : 0 Creşterea procentului de 0 Se vor livra suplimentar
— la furnale cu 1,6 la sută; lingotiere de calitatea întîi cu fondului pieţei articole în va­
— la turnătoria nr. 1 cu 2 la 5 la sută fată de sarcina pla­ loare de 500 000 lei.
sută. nificată. 0 Planul de export va fl
0 Utilizarea mii completă >* Pentru lucrările proprii depăşit cu 100 000 lei valută.
a stafiei de concasare şi sor­ de cercetare se va reduce du­ 0 Se vor obţine suplimen­
tare a minereurilor şi a insta­ rata normală de cercel ue-ex- tar 300 000 lei beneficii.
laţiei de preîncălzire a gazu­ perimentare cu 5 la sută. 0 Planul fizic de mănuşi va
lui metan. Folosirea unei can­ fi depăşit cu 2 000 de perechi
tităţi de circa 3 000 tone mi­ 0 Activitatea de inovaţii şi 0 Se vor produce suplimen­ L iceu l in d u s tria l m in ie r D e v a. In fo to g ra fie , e lev ii M irc ea T lsu , M arin N a n ,1 C o rn el H u rd e a , d in a n u l III-A , e le c tro m e c a n ic ă , la o o ră d e p ra c tic ă . F o to : V. O N O IU
nereu preredus care vi deter­ raţionalizări se va dezvolta fa­ tar 5 000 bucăţi articole de
mina reducerea consumului de tă de 1971 astfel : blănărie.
cocs metalurgic cu 2 000 tone. — se vor executa dispoziti­
0 Prin reorganizarea şi îm­ ve şi instalaţii pe bază de con­
bunătăţirea fluxului tehnologic cepţie şi forte proprii prin au- IN iNTiMPINAREA CONGRESULUI ŢĂRĂNIMII COOPERATISTE
şi printr-o mai bună gospodă­ todotare în valoare de 1 mi­ IN PAGINA » H-A
rire a metalului la cele două lion lei.
turnătorii, se vor economisi 70 0 Prin reţeaua de şcoli pro­
tone metal prin reducerea pier­ fesionale vom califica 64 de Lucrările C om isiei pentru ag ricu ltu ra şi PRIMARII NE ASIGURĂ:
derilor şi adausurilor de tur­ muncitori. îşi vor perfecţiona Continuînd tradi­ Silvicultura a M a rii A d u n ări N a ţio n a le
nare. cunoştinţele profesionale prin In ziua de 12 februarie a.c., Comisia pentru agricul­
0 Reducerea cheltuielilor diferite forme de şcolarizare şi ţiile de muncă tură şi silvicultură a Marii Adunări Naţionale a dez­
materiale de producţie cu 1 400 reciclare 800 muncitori şi 35 bătut, sub conducerea tovarăşului Dumitru Coliu, pre­ Campania agricolă de
mii lei. cadre cu pregătire medie şi e­ şi de luptă şedintele Comisiei, raportul Ministerului Agricultu­
0 Obţinerea beneficiilor su­ conomică. rii, Industriei Alimentare şi Apelor şi rezultatele ana­
aie înaintaşilor, lizei efectuate de Comisie în unele judeţe privind dez­ primăvară este pregătită!
Fabrica chimică Orăstie tineretul hune- voltarea pomiculturii în unităţile agricole socialiste
şi în gospodăriile populaţiei, în perioada 1966—1970
şi măsurile ce urmează să fie luate în actualul cinci­
dorean întîmpină
— Agricultura este proble­
noastră de bază — spunea to­
nal. ma economică principală a co­ varăşul Emil Furdui, secretarul cupăm şi de dezvoltarea acti­
vităţilor anexe în C.A.P., care
0 Depăşirea producţiei glo­ — la pigmenţi de fier cu 60 semicentenarul In cursul dezbaterilor au fost evidenţiate rezultate­ munei. Se spunea uneori că comitetului de partid, primarul au fost oarecum neglijate anii
bale cu 6 milioane lei. tone. le obţinute în dezvoltarea patrimoniului pomicol, mă­ prea mult analizăm problemele comunei Burjuc. trccuti.
0 Depăşirea producţiei mar­ 0 Creşterea productivităţii U.T.C. surile întreprinse pînă în prezent şi cele preconizate agricole şi pe linie de partid Pentru pregătirea recoltei a- ...La Bcriu, tovarăşul Iosif
fă cu 5 milioane lei. muncii peste sarcina planificată în vederea sporirii producţiei de fructe şi ridicarea şi pe linia consiliului popular. nuliri 1972 am mobilizat comu­ Nistoresc. primarul comunei,
0 Suplimentarea producţiei cu 1 la sută pe fiecare salariat. calităţii acestora. __________________ _________ Dar aceasta este problema niştii, deputaţii. Ca urmare, arăta că la C.A.P. Beriu, Orăş-
sortimentale în iinităţi natu­ 0 Reducerea cheltuielilor transportul gunoiului de grajd tioara de Jos şi Sibişel a fost
rale : planificate cu 500 000 lei, din s-a efectuat încă în luna ianu­ transportată în cîmp întreaga
— la produse din mase plas­ care cheltuielile materiale se arie, a fost terminată con­ cantitate de îngrăşăminte na­
Ştafeta folclorică „Căutătorii de comori1*, după două luni de la start 1 000 de oi şi s-a introdus apa sigurată sămînta pentru cultu­
tice cu 100 tone ; vor reduce cu 150 000 lei. strucţia unui saivan pentru turale existentă. La fel este a­
potabilă în grajduri la Tisn. rile de cereale, precum şi de
Sînt asigurate seminţele şi s-au cartofi pentru cele 110 ha cît
In fîln ire educativă stabilit parcelele la prăsitoare sînt planificate să se cultive.
f necesară mai multă g rijă pentru pe familii. Starea de vegetaţie S-au făcut comenzi la Agrosem
a grîului este promiţătoare.
Orăştie şi pentru sămînta de
In cadrul manifestărilor dedicate aniversării semi­ Coordonarea activităIii în a­ legume şi zarzavaturi necesară
centenarului U.T.C., pionieri şi elevi de Ia Liceul pe­ gricultură nu o facem însă nu­ celor 25 hectare grădină de li
dagogic Deva s-^au întilnit cu tovarăşul Ioan Sîrbu, mai prin şedinţe, ci în primul C.A.P. Beriu. Prioritate, în ce
conferenţiar la Institutul de subingineri Hunedoara, rînd prin exemplul comunişti­ priveşte îngrăşarea terenurilor,
care a evocat vibrante pagini din activitatea organi­ valorificarea tra d iţiilo r locale lor, al deputaţilor. Comunişti ca s-a acordat celor ce vor fi cul­
zaţiei U.T.C., fapte de neuitat ale eroilor utecişti. In- Serafim Gh. Nistor, Sebastian tivate cu cartofi. De asemenea,
Balint, Ionichie Gie şi mulţi au fost fertilizate cu îngrăşă­
tilnirea a avut pronunţate valenţe educative, atît pen­
alţii au fost anul trecut frun­ minte chimice 200 ha de pă­
tru pionierii care peste putină vreme vor deveni ute­ Aflată, în timp, la jumăta­ de la sate le revine menirea unit în discuţii pe tovarăşii formaţii artistice, în a căror taşi în obţinerea unor recolte
cişti, cit şi pentru elevii aflaţi în primii ani de activi­ tea drumului parcurs de la nobilă de a valorifica obice­ Petru Stoican, preşedintele interpretare creaţia specifică bogate, iar în acest în — par­ şuni, adică o suprafaţă dublă
celei prevăzute iniţial.
tate in organizaţia revoluţionară de tineret. „startul“ care s-a dat în 5 iurile strămoşeşti ; de a evi­ Comitetului pentru cultură şi Masa rotunda realizata ticipanţi activi la toate acţiu­ Cooperatorii, în urmi gene­
decembrie 1971, ampla acţiu­ denţia momentele deosebite educaţie socialistă al judeţu­ de S. POP nile.
ne cultural-educativă, ştafeta din viaţa satelor şi oameni­ lui Hunedoara, Constantin Sîntem pregătiţi pentru cam­ I. MIRZA
folclorică „Căutătorii de co- lor ; de a amenaja în fiecare Purcilean, secretar al Comi­ pania agricolă de primăvară.
mori“ s-a bucurat de o deo­ comună colecţii etnografice şi tetului judeţean Hundeaora (Continuare în paa. a 1 2-a) Paralel cu pregătirea ei ne o- (Continuare în paq. a 2 -a)
al U.T.C., Constandin Clemen­
sebită apreciere în rîndul oa­ a i caracter istoric ; de a rea­ te, directorul Centrului Jude­
menilor muncii din satele ju­ liza continuitatea şi intensifi­ ţean de îndrumare a creaţiei
deţului. carea manifestărilor cultural- populare şi a mişcării artis­ ? r V E N ŢE INTERNAŢIO NALI In Cipru situafia
In ce fel etapele consuma- artistice ; de a evidenţia pro- tice de masă, Vasile Chevere-
şan şi Vasile Bota, metodişti E lem en te noi în cad ru l „stării este incertă
ai acestei instituţii. NICOSIA 13 (Âgerpres). —
Oteva dintre părerile expri­ de u rg e n ţă " din A nglia Preşedintele Ciprului, arhie­
MASA ROTUNDA mate le consemnăm în cele LONDRA 12. — Corespon­ piscopul Makarios, a convo­
se pedepseşte cu amendă şi
ce urmează cu scopul de a fi dentul Âgerpres, N. Plopea- închisoare. cat de urgentă, sîmbătă, Con­
făcute cunoscute cititorilor nu, transmite : In cadrul Intr-o cuvîntare rostită la siliul do Miniştri, pentru a e­
noştri şi» îndeosebi, factorilor „stării de urgenţă" decreta­ Cheltcnham în legătură cu xamina situaţia creată în ur­
ma conferinţei de presă ţinu­
te au răspuns obiectivelor ce fundele prefaceri care au a- care se ocupă direct de orga­ te de Consiliul regal la re­ aceste măsuri, liderul Par­ te de Constantinos Panayota-
şi le-au propus organizatorii, vufc loc în viaţa satelor hune­ nizarea şi participarea la şta­ comandarea guvernului bri­ tidului laburist, fostul pre­ cos, ambasadorul Greciei Ia
— Comitetul judeţean al dorene în anii socialismului. feta folclorică. tanic, primul ministru mier Harold Wilson, a de­ Nicosia, care a formulat apre­
U. T. C., Comitetul pentru Cu alte cuvinte, nu avem Constantin Purcilean : Ac­ Edward Heath a anunţat o clarat : „Acesta este rezul­ cieri critice la adresa guver­
cultură şi educaţie socialistă de-a face doar cu o simplă tuala ediţie a ştafetei a fost nouă serie de măsuri dras­ tatul politicii guvernului nului cipriot.
al judeţului, Centrul jude­ acţiune, ci cu o manifestare tice. începând de luni, cir­ conservator; primul minis­ Surse informate — citate
ţean de îndrumare a creaţiei •ulturală cu profund caracter în mod firesc îmbogăţită cu ca 20 000 de fabrici, uzine tru trebuie să elaboreze ba­ de agenţia Associated Press
populare şi a mişcării artis­ elemente noi, urmărindu-se o şi alte întreprinderi vor fi za unei reglementări a situ­ şi France Presse — precizea­
educativ, o manifestare de închise trei zile pe săptă- aţiei". Preşedintele Partidu­
tice de masă, Inspectoratul valorificare extensivă şi, în a­ ză că, în timpul şedinţei care
mare anvergură, care antre­ mînă. Este interzisă folosi­ lui laburist, Anthony Wed-
şcolar judeţean, Consiliul ju­ celaşi timp, intensivă a teza­ gwood-Benn, a anunţat pen­ a durat aproximativ patru o­
nează nu un grup de oameni, urului folcloric autentic exis­ rea curentului electric la
deţean al Organizaţiei pionie­ tru luni o reuniune de ur­ re, membrii Cabinetului ci­
ci colectivitatea însăşi. In lu­ tent din abundenţă pe melea­ încălzirea birourilor, maga­ priot au aprobat pe deplin ho­
rilor şi Consiliul judeţean al genţă a Comitetului Execu­
mina acestor cerinţe s-a des­ gurile hunedorene. Cu toate zinelor, hotelurilor şi săli­ tărîrea preşedintelui Maka­
sindicatelor. tiv Naţional al partidului,
„ V id ra " O răşlic. făşurat masa rotundă organi­ acestea, cred că pînă în*pre- lor de spectacol, Nerespec- rios şi dorinţa sa de a men­
L in ia de c u su t m e c an ic d in sec ţia v e lu r. Conform regulamentului zată la redacţia ziarului „Dru­ zent nu s-a realizat decît un tarea dispoziţiilor respective care va analiza situaţia din
ţară.
ştafetei, căutătorilor de comori mul socialismului", care a re­ început de încropire a unor ţine pacea în insulă.