Page 46 - Drumul_socialismului_1972_02

• j;* w— • - '----
DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 5 318 ® DUMINICA 13 FEBRUARIE 1972

Continuînd tradiţiile
j
COOPERATISTE j j

i de muncă şi de luptă

Profunde mutaţii în
SE ÎNFĂPTUIESC ANGAIAINTELE ASUMATE ale înaintaşiior

viaţa cooperatorilor
DREPT RĂSPUNS LA CHE1AREA COMEI

îiateg ni \ n m m HMDOREM
]
UNIREA, JUDEŢUL IALOMIŢA
In martie 1962 consemnam, tinuu. Unitatea are acum do­ * 1 1 j
într-un colţ al unei pagini de uă autocamioane, selector,
ziar, succesele şi preocupările moară cu ciocănele pentru Chemarea lansată de Comitetul comunal contracte cu statul pentru a livra porci graşi, m m m s t m m m
de pe atunci ale ţăranilor co­ prepararea furajelor concen­ de partid şi Consiliul popular al comunei viţei, ovine, lapte şi alte produse. Au fost
operatori din Haţeg. De cu- trate, tocători pentru sfeclă Unirea, judeţul Ialomiţa, către toate comu­ încheiate contracte pentru 154 porci, iar la (
rlnd am răsfoit colecţia. Re­ şi coceni de porumb, 5 graj­ tineret bovin există deja contracte pentru geral. Eram mulţi care învăţam.
ţ citind însemnările am reţinut duri, un aspersor, atelier pen­ nele tării, de a livra cantităţi sporite de j „C e mândru sînt de tine, Locuiam în garsoniere. Cine nu
produse agroalimentaxe şi animaliere con­
că aitunci — la doi ani de la tru activităţile industriale. tinuă să albă un larg ecou în rîndurile ţă­ 185 capete. j avea ceas, ştia cînd plecam noi
— Sîntem convinşi că ne vom îndeplini
t constituire — C.A.P. Haţeg a­ Poate nu este lipsit de im­ ranilor cooperatori şi cu gospodărie indivi­ şi depăşi sarcinile asumate — ne spunea j contemporan al meu!“ că e ora 17,00. Lucram în ture.
vea în averea obştească două
ateliere, o remiză, un pătul, portanţă să spunem că acum duală. primarul comunei. Urmînd exemplul cetă­ De multe ori noaptei mun­
unitatea are doi specialişti, u­
ceam iar ziua învăţam. Ni­
terenul agricol (din care 20 nul ocupîndu-se şi răspunzînd Cu ocazia sdunăirilor activelor comunale ţenilor Ioachim Codrean, Gheorghe Bulgăr, Titlul reportajului de fată suflet le creştea mlndria şi ad­ meni din conducere nu s-a
l\a grădină), un autocamion direct de cele 60 ha de grădi­ de partid au fost asumate angajamente mo­ Iacob Dragomir, Dumitru Bulgăr şi alţii, să­ l-am desprins din înflăcăratele miraţia pentru ei. Poate de a­ •plîns de noi. Dimpotrivă. Se in­
şi' ceva mai bine de o sută de nă şi de alte 80 ha de livezi. bilizatoare, s-au dat răspunsuri la chemarea tenii noştri cer să livreze statului, pe bază versuri pe care eleva Delia ceea versurile Deliei sunau a- teresau de conduita noastră, de
ar\lmaR». Contabilitatea cooperativei comunei Unirea, în care locuitorii satelor se de contract, tot mai multe produse. Csillik le-a rostit, într-o alea­ tît de vibrant : „Ce mîndru sînt note. Ni se spunea „tura şco­
„kA trecut un deceniu. A- agricole nu ţine şi registre ingajează să livreze mai mulţi porci, tine­ — Pînă la această dată avem contractate să interpretare, la una din ma­ de tine, contemporan al meu 1" larilor”. Toti am terminat li­
415 capete tineret bovin, peste 50 de porci
fcmfci trăiam efervescenţa în­ pentru mutaţiile spirituale ret bovin, lapte, lînă, alte produse. Imediat şi alte produse. Iată cîţiva dintre cetăţenii i nifestările închinate jubileului „Veţi vizita centrala noastră şi ceul. O parte au intrat la fa­
cheierii cooperativizării ; a­ din conştiinţa oamenilor, şi a început acţiunea de încheiere a contracte­ din martie. Am ales acest vers veţi întilni printre cei ce-o cultăţi, lî şcoli tehnice. Unii
cum trăim pe cea a apropia­ nici ale celor materiale din lor cu statul, acţiune ce se desfăşoară cu fruntaşi în această importantă acţiune ; Du­ pentru că el putea sta drept stăpînesc pe părinţii, pe fraţii îmi zic: „de ce mai lucrezi in
intensitate sporită în aiccste zile. De fapt, pî­
tului Congres al ţărănimii gospodăriile lor. Dar. chiar nă la această data exlistă sate în cire ac­ mitru Grohotean, care i încheiat contracte s moto întregii acţiuni pe care voştri mai mari. Mai mult de ture dacă al liceul?*. Auzi
coopeira tiste. La sediul C.A.P. reţinute, ele există. Sînt în­ ţiunea s-a încheiat, tenţi locuitorii cerînd să pentru a livra statului trei vitei şi un porc; organizatorii — Comitetul mu­ jumătate din salariaţii noştri — întrebare I Dar ce, să mă fac
Haţeg, «cu contribuţia inginerei truchipate în zeci de case noi, Alexandru Banciu, trei vitei şi un porc ; nicipal Deva al U.T.C. şi con­ muncitori, maiştri, tehnicieni, funcţionar? Nu pot. Nici eu
Maria SMedrea, a secretarului în felul cum ele sînt mobila­ încheie contracte. . Traian Toc, 3 vitei; Dumitru Popa, doi vi­ ( siliul municipal al pionierilor mărturisea directorul între­ n-am reuşit la facultate. Dar
de parti d, Ioan Babeş, şl cu te. In televizoare, aragazuri, Am trecut recent ptrin satele comunelor ţei, Aron Bolot, un porc. Exemplul lor a fost — au intitulat-o: „Azi mici prinderii, sînt absolvenţi ai asta nu m-a îndepărtat de mun­
sprijinul contabilei Maria A- frigidere, maşini de spălat şi Ilia, Gurasada, Vata rle Jos, Zam, Sarmize- urmat de zeci şi sute de cetăţeni din comu­ cutezători — mîine adevăraţi Grupului şcolar energetic din că. Dimpotrivă. In ea mi-am re­
păvăloaite, refacem — ajutaţi multe alte obiecte ce se gă­ getusa, Orăştioîra de Sus. Am aflat cu a­ nă — ne-a declarat Remus Miclean, prima­ constructori ai socialismului". Deva, unitate care şi-a deschis găsit putere i, voinţa, ambiţia.
de documente — „filmul" ce­ sesc acum în gospodăriile ce­ cest prilej că la Ilia au fost încneiate mai rul comunei Vati de Jos. . \ Acţiunea era, de fapt, o întîl- porţile în anul cînd s-a pus te­ Aici, la Mintia, ra-am întîlnit
lor zece ani care s-au scurs. lor care, de-a lungul anului, mult de 200 contracte Ja porci, peste 100 la — Avem deja încheiate contracte pentru nire a unor pionieri şi utecişti melia centralei. Şi sîntem mul­ cu alte agregate, cu alt colec­
Dacă, în general, cifrele din zori şi pînă în amurg, lu­ tineret bovin, bovine adj'lte, oi, miei, lap­ 200 capete tineret bovin, peste 100 porci s din şcolile Devei cu cîtiva din­ ţumiţi de modul în care îşi o­ tiv. Nu ml-a fost uşor să m ă -
n-au da rul de-a împrumuta crează la cîmp sau în sectorul te, lînă şi alte produse. In sate ca Dum- graşi, 220 ovine In mod deosebit aş vrea tre stăpînii cetăţii de lumină norează postul încredinţau. acomodez cu noul de aici, dar
colorit însemnărilor, le vom zootehnic al cooperativei agri­ brăviţa, Cuieş. Valea Lungă, aproape toti să-l remarc pe cetăţeanul Andronic Dobres- de pe Mureş — Centrala termo­ — Aici li noi au muncit am făcut-o mal repede decît
folosi toi tuşi spre a pune în- cole. cetăţenii au de pe acum contracte încheia­ cu, din satul Micăneşti, care a încheiat con­ \ electrică Mintia. mulţi tineri. La un moment dat am bănuit. Acum aceasta e
tr-un cadru comparativ, faţă In deceniul care a trecut* te. In fruntea acţiunii s-au situat Avei Buş- tracte pentru 5 viţei, un porc, 10 miei şi 60 \ Veniseră la întîlnire vreo organizaţia U.T.C. număra 1 700 familii mea. Şi mă simt bine
în faţă, începutul şi sfîrşitul din limbajul curent a-1 coope­ teî, Aurel Bistrian, Gheorghe Magda, Tra- kg lînă. Printre primii care au încheiat con­ 350 de pionieri şi utecişti din de membri. N-a fost judeţ din în ea. Mulţi elevi au vizitat
ultimului deceniu agricol la ratorilor au dispărut multe ian Buştea, Moise Bistrian, Petru Buştea, tracte i-aş mai numi pe Iosif Jurca, Cornel s şcolile generale nr. 1 şi 4 şi de ţară care să nu fie reprezentat centrala noastră şl pe mulţi
toţi din Dumbrăvita ; Sevastian Sorea, Le-
cooperativa haţegană. Pămîn- expresii, şi-n schimb au apă­ ontina Orşa, Miria Crişan, din Cuieş; Petru Mareş, Olga Mădăluţă, Roman Volungan \ la liceul pedagogic. Şi, după aici de tineri — spunea Du­ i-am auzit exclamînd i „ce fru­
tul a rămas acelaşi, oamenii rut altele noi. „Vin cam pu­ Luncan, Avram Nistor, Gheorghe Petrescu, şi mulţi alţii — ne-a relatat Cornel Moisin, \ cîntecul şi veselia ce i-a înso­ mitru Petrindeanu, secretarul mos e 1“ Da. E frumos, e fru­
sînt aproape şi ei aceiaşi. Da­ ţini oameni la muncă, ne’ ră- din Valea Lungă. secretarul Comitetului comunal de partid ţit în autobuze, liniştea din sa­ comitetului U.T.C. din centra­ moasă munca, sînt frumoşi oa­
Zam.
că bilanţul toamnei trecute mîne pămînt nelucrat !" — Şi în satele comunei Sarmizegetusa acţiu­ la mare de şedinţe a centralei lă. Construiau şi învăţau băie­ menii care o practică...".
— Am luat măsura constituirii unor co­
ţ a fost nuai rodnic obţinîn- spunea cineva din februarie lective care să se deplaseze prin sate pen­ nea de încheiere a contrictelor se desfăşoa­ părea nefirească. Copiii ascul­ ţii. Deşi uneori lucrau 10-12 Au vizitat centrala şi cei 350
consiliul
du-se în plus cîte 309 kg pro­
de conducere
în
ţ ducţie la flecare hectar culti­ 1962. Astăzi o asemenea ex­ tru a încheia contracte — ne-a spus Teo­ ră cu intensitate sporită. Sînt contractaţi \ tau istoria tînără dar atît de ore, mulţi dintre el urmau li de copii din Devi. Au cunos­
seral şi la fără frecvenţă şcoli
viguroasă a genezei şi împli­
cut oamenii ei. Au spus şi ei:
\ vat cu grîu şi 2 637 kg po­ presie nu-şi mai găseşte loc. dor Vasiu, primarul comunei Ilia. Dar să­ peste 90 de porci, 172 capete bovine şi al­ nirii uneia din cele mai mari medii sau superioare. Dăruirea „ce frumos el". Şi-am înţeles
tele.
tenii noştri nu aşteaptă să vină colectivele
\ rumb boabe raportat la ace­ Ca o noutate se poate auzi : acasă la ei. Vin ei înainte la noi, la consi­ La Orăştioara de Sus paralel cu încheierea termocentrale ale României — şi abnegaţia în muncă le-au a­ atunci de ce Mihaela Pavel,
„Mă duc să-mi ridic pensia".
eaşi suprafaţă, dacă efectivul
Mintia. „Centrala noastră pe
dus „Drapelul propriu de orga­
de animale a crescut şi el cu In 1971 aceste cuvinte au fost liu şi cer să încheie contracte. contractelor a început şi acţiunea de a livra nizaţie U.T.C. fruntaşă pe ţa­ pioniera din clasa a Vll-a B,
dădea, prin timbru-i cald, îtî-
care poeţii şi ziariştii o nu­
statului porci graşi. Astfel, cetăţenii Savu
157 capete de bovine — fap­ pe buzele a 166 de coopera­ Intr-adevăr, am întîlnit Ia consiliu pe Bruzan şi Ilie Opriţescu au predat fiecare mesc „Steaua de pe Mureş" îşi ră”. Cîte fapte de eroism n-au ta frumuseţe versurilor: „Mi­
tul îşi are explicaţia în hăr­ tori. In contul pensiilor achi­ Iosif Crişan, din satul Bacea, Traian Marc, pus tinerii noştri în trunchiul racolul este în noi / Precum
nicia şi conşiinţa oamenilor. tate contabila a înscris suma Ioan Moise, Ioan Lupşa, din Ilia, care ve­ cîte un porc în greutate de peste 100 kg, are geneza în documentele de viguros al scestui mare produ­
I Dacă cele spuse nu sînt de 309 439 lei. niseră din proprie iniţiativă să încheie con­ iar printre fruntaşii la contractări se numă­ partid elaborate la cel de-al cător de energie I S-au despăr­ în adevăr puterea-nţelepciunii",
am înţeles de ce cîntecele co­
ră Petru Anitescu, Petru Bruzan, Aurel Cri­
IX-lea Congres. In acel înalt
totuşi îndeajuns de convingă­ Iată doar cîteva aspecte ca­ tracte pentru a livra porci, viţei, alte pro­ şan, Ioan Bruzan şi mulţi alţii. forum au fost trasate jaloanele ţit cu greu de construcţia pe piilor căpătaseră atîta Insufle*-
toare pentru a ilustra drumul re reflectă schimbările şi mu­ duse. Este o dovadă grăitoare a modului acestui gigant care acum pul­ care o înălţaseră cu braţele, ti re, de ce Valeria Popescu*
parcurs de cooperatorii haţe- taţiile din conştiinţa oameni­ cum au înţeles aceşti cetăţeni să răspundă ...In fiecare sat şi comună există o dorin­ ( sează în arterele de lumină ale cu mintea, cu entuziasmul, dar pioniera de la şcoala generală
gani, mai adăugăm că valori­ lor. Peste Un alt deceniu, cu sarcinilor, să-şi îndeplinească o îndatorire ţă unanimă de a răspunde cu cinste chemă­ ţării 15-18 milioane kW oră pe au plecat chemaţi de alte şan­ nr. 4, care a tinut să mulţu­
ficarea hărniciei acestora es­ siguranţă aceste realizări cu­ patriotică. Şi exemplul lor este urmat de rii pornite din comuna Unirea, judeţul Ia­ zi. Ca să ajungem aici s-a tiere, unde vor aprinde noi lu­ mească, în numele colegilor ei,
te exprimată şi-n modul cum rente vor părea modeste, ca tot mai mulţi săteni. lomiţa. Sătenii au înţeles că în felul acesta muncit enorm. Pentru a-i asi­ mini. pentru acea neuitată lecţie şi
au lucrat grădina, determinînd şi cele de acum zece ani. De la primarul comunei Gurasada, Emil gura apa necesară, am adus O biografie scurtă, dar den­ îndemn la muncă se angaja
creşterea suprafeţei acesteia In tot ceea ce s-a înfăptuit Brînda, aflăm că şi locuitorii satelor aces­ îşi îndeplinesc o înaltă îndatorire patriotică. Mureşul mai aproape de cen­ să : şcoala profesională, întîlni- cu atîta ardoare: „Vă promi­
de la 20 de ha în 1962, la 43 şi se va înfăptui vedem ma­ trală. I-am creat o nouă albie rea cu marile agregate ale Pa- tem aici, lîngă acest mare obi­
ha în anul trecut. Paralel cu terializată politica partidului, tei comune încheie în număr tot mai mare GH. 1. NEGREA şi am construit un baraj de roşeniului, răspunderea. Vorbea ectiv industrial, să devenim oa­
aceasta evidenţele contabile care a Jalonat cu claritate co­ regularizare a debitului de a­ Viorel Liciu, un tînăr, un mun­ meni adevăraţi, cadrele de nă­
consemnează şi saltul venitu­ ordonatele modernizării agri­ pă". Inginerul Mircea Bădărău, citor, un specialist. „Acolo am dejde pe care le aşteaptă ţan".
rilor i de la 126 290 lei în culturii, consolidării economi­ directorul Centralei termoelec­ simtit că sînt om. Eu condu­ Iar versurile, pe care le-aş
1962, la 390 791 lei în toamna ce a unităţilor agricole coo­ trice Mintia, vorbea despre ceam agregatele. Eram stăpîn. fi dorit drept moto întregii ac­
trecută. Creşterile vor fi şi peratiste şi ridicării nivelului ■ I W I • V V { fapte mari, eroice, simplu, fi­ Cuvintele nu pot să exprime ţiuni, le auzeam repetîndu-se
mai substanţiale în acest an. nostru Campania agricola de pnmavara resc. Cuvintele lui captaseră su­ de la copil la copil, zeci, sute:
Este important de reţinut- de trai al întregului A tele de minţi şi de inimi tine­ satisfacţia pe care o trăim. „Ce mîndru sînt de tine, con­
că averea obştească a coope­ popor. re. Copiii ascultau povestea Şi-mi era dragă şi cartea. Îmi temporan al meu !“.
S rativei agricole a crescut con­ PETRE FARCAŞIU adevărată a unui gigant al lu­ eri zilnic tovarăşă bună. Du­
(Urmare din pag. 1) Din comuna Beriu ara îmi din Orăştie. Se lucrează şl la minii şi-a făurarilor lui, şi-n pă un an am dat examen lft LUCIA LICIU
consemna activitatea intensă răsadniţe, unde o contribuţie
rallzării acordului global, sînt
!> Decada propagandei agricole deosebit de interesaţi pentru pentru terminarea transportului importantă aduc elevii şcolii
la
naturale
generale în orele de practică
îngrăşămintelor
a îngrăşa terenurile repartizate C.A.P. Căstău si rămînerile în de atelier. Ei confecţionează
s Inscriindu-se pe Hnia în­ Sînt prevăzute, de aseme­ pentru cultură şi, desigur, şl urmă la lucrările de îmbunătă­ sau repară rimele...
făptuirii sarcinilor reieşite nea, schimburi de experien­ pentru a executa la timp lu­ ţiri funciare (desecări, lucrări
din amplul program educa­ ţă la C.A.P. Deva, pe teme de eliminare a excesului de u­ Se lucrează Intens şi în liva­
ţional elaborat de partid, de legumi cui tură, iar la crările de întreţinere. Aceasta miditate, curăţiri de păşuni). da de pomi fructiferi a C.A.P.
în aceste zile în judeţul ferma din Bîrcea a I.A.S. pentru că după recoltă, după — A fost frig j terenul era Romoşel. Brigadierul Constan­
venituri vor primi şi retribuţia.
nostru se desfăşoară, în ca­ Simeria, pe teme zootehni­ îngheţat — se justifici prima­ tin Cătănici era în livadă şi
drul decadei propagandei ce. In cadrul unui simpozion, — Deputaţii cum acţionează rul. efectua, împreună cu coopera­
agricole, schimburi de ex­ specialiştii de la organele în rezolvare î problemelor din torii Avram Mihăilă, Păfoiu
perienţă, sesiuni de refera­ agricole judeţene şi din uni- agricultură ? Poate şi faptul că umiditatea Ioan, Paraschiv Buza, Nicolae
te şi comunicări ştiinţifice. ••tăţile de producţie vor dez­ — Ei sînt repartizaţi pe sec­ solului este scăzută In această Ciutrllă Băcanu, Nicolie Toa-
suficient
iarnă n-a îndemnat
der, Ana Toader, Maria Cră-
Acţiunile au început prin bate probleme legate de toare, dar mai ales cu răspun­ gospodarii la treabă...
organizarea unui schimb de combaterea excesului de ti­ deri privind lucrările edilitar- ciunescu, Aurel Natrapei şi al­
experienţă la C.A.P. Sime- miditate. iar medicii şi teh­ gospodăreşti ce se vor realiza ...In cooperativele agricole ţii, tăieri de formaţie a coroa­
nei. Au fost executate a doua
ria, avînd ca temă creşte­ nicienii veterinari vor fi prin contribuţia în bani şi din comuna Romos transportul stropire a pomilor, arături, ca­
rea şi îngrijirea vacilor cu prezenţi la o sesiune de re­ muncă a cetăţenilor şi pentru îngrăşămintelor naturale în nale de drenaj, trmsportul gu­
lapte şi a tineretului bovin, ferate ştiinţifice, la care Impulsionarea contractărilor şi cîmp este prsctic încheiat. noiului (care continuă).
precum şi a unei sesiuni de sînt invitate să participe ca­ achiziţiilor... — Au mai rămas doar gră­ ...Cîmpurile hunedorene aş­
comunicări ştiinţifice, înso­ dre din învăţămîntul supe­ Nu este greşită ace istă mă­ mezile mici, îngheţate. In cî­ teaptă, pregătite de gospodari,
ţită de aplicaţii practice, sură. Comuna trebuie să se o­ teva zile vor fi transportate şi tractoarele, plugurile şi semă-
la Staţiunea experimentală rior. Pentru mecanizatori cupe de toate activităţile. Este ele — ne asigură primarul, to­ nătorlle. Este deosebit de im­
Geoagiu, unde s-au abordat este prevăzut să se organi­ necesar însă să se facă simţi­ varăşul Ioan Muntean. Sămînta portant faptul că primarii, con­
probleme privind cunoaşte­ zeze cicluri de expuneri re­ este asigurată, inclusiv cea de
rea şi aplicarea tehnologii­ feritoare la specificul acti­ tă, începlnd din această primă­ trifoi, care a fost condiţiona­ siliile populare îşi înţeleg răs­
lor înaintate în pomicultu­ vară şi contribuţia deputaţilor tă (decuscutată) la Sibiu. Sin­ punderea pentru întreaga ac­
ră în vederea ridicării efi­ vităţii staţiunilor pentru ca deputat! în buna desfăşurare gură C.A.P. Valdei mai are de tivitate economică şi social-po-
t L cienţei plantaţiilor. mecanizarea agriculturii. a lucrărilor agricole. schimbat ceva porumb la baza litlcă din comună.
(Urm are din pag. 1) ră, ştafeta acum e pe cale le fenomene anacronice în ceea lăture improvizaţia care nu a­
de a-şi pierde caracterul pus ce priveşte prezenţa în specta­ duce nici un serviciu obiecti­
de intenţiile organizatorilor. „CĂUTĂTORII DE C O M O R I" col a unor piese străine crea­ velor ştafetei.
Aş putea spune chiar că şta­ ţiei folclorice locale. Unele din­
locală nu a ocupat locul cu­ feta se rezumă la prezentarea tre deficienţele semnalate se In ceea ce ne priveşte tre­
venit. Din această cauză con­ unor spectacole, la un schimb datoresc şi instituţiilor judeţe­ buie să ajungem în comunele
sider că pînă în prezent şta­ ne care n-au urmărit îndea­ respective înainte de desfăşu­
feta nu şi-a atins scopul pro­ de experienţă între formaţii­ DUPĂ D O U Ă LUNI DE LA START proape pregătirea în timp a fa­ rarea fazei ştafetei, pentru a a­
pus. Mă refer la zona Bradu­ le artistice ale căminelor cul­ zei ştafetei folclorice. In mul­ juta la alcătuirea repertoriului
turale. La etapele la care am
lui, unde am participat — te cazuri ne-am limitat la par­ cît şi a participării la repetiţii
Vata, Tomeşti, Bulzeşti şi participat, In afară de albu­ ticiparea inspectorilor şi meto- şi spectacole de selecţie pen­
mul ştafetei — uneori destul
chiar Baia de Criş. Din aceste de superficial completat — Sinulescu, Irinei Loghin ori pele ştafetei la care am parti­ şcoală generală există un pro­ în mod deosebit intelectualii diştilor la spectacole, unde nu tru ca pe scena ştafetei să pă­
spectacole a lipsit tocmai a- nu am reuşit să-mi dau sea­ fraţilor Petreuş într-o zonă cipat comuna gazdă oferă un fesor de limba română care ar satelor, colectivul de conduce­ se mai putea interveni cu ni­ trundă num îi folclor autentic,
ccst element — căutarea, des­ ma care este comoara meşte­ folclorică deosebit de bogată. spectacol cu tot ce are. Comu­ avea un cuvînt greu de spus re al căminului cultural. Aş re­ mic. specific hunedorean. Metodiştii
coperirea şi valorificarea — rilor populari din comuna res­ Nici taraful şi nici soliştii de na c u e vine să predea ştafeta atît în ceea ce priveşte limba comanda ca toţi tovarăşii care Pentru perioada care a mal şi Inspectorii vor trebui să-şi
pc care şi le-a propus ştafeta. pectivă, nu s-a pornit la a­ la Geoagiu, de exemplu, nu se prezintă foarte formal. Adi­ creaţiilor folclorice, cît şi au­ se ocupă de organizarea ştafe­ rămas se impun cîteva sarcini aducă şi ei contribuţia la ridi­
Pare stranie şi de neexplicat au prezentat o melodie care că, cu tot programul de acasă, tenticitatea lor. Pentru că sînt tei folclorice să militeze pen­ carea nivelului artistic al inter­
atitudinea limitată a unor or­ menajarea colecţiilor muzea­ se nuiheşte „Mărunta de la dar punctele ciuntite, atît ca jenante melodiile moteşti pe tru păstrarea autenticului local pentru toţi organizatorii, cît şi pretării.
pentru tovarăşii chemaţi să în­
le, istorice şi etnografice, nu
gane comunale ale U.T.C., a s-a alcătuit cartea cu însem­ Geoagiu", melodie binecunos­ număr de interpreţi, cît şi cali­ care se cîntă texte din Bănit pe circ-l prezintă şi să elimine făptuiască obiectivele ştafetei Mi-aş permite să relev ne­
unor directori de cămine cul­ nări din folclorul local şi cută, specifică locului. Nu tativ. Spectacolul capătă astfel şi invers. Să nu observe pro­ din spectacole acele piese ca­ folclorice. Pe linia repertoriu­ cesitatea ca li nivelul comune­
turale şi cadre didactice ca­ evenimentelor deosebite din pun în discuţie calităţile in­ caracterul Improvizaţiei şi du­ fesorul de română, de muzică re nu au nimic comun cu croa­ lui trebuie acordată o atenţie lor întreaga activitate de pre­
re dau dovadă de superficia­ viaţa oamenilor, nu s-a reuşit, terpreţilor, dar unii dintre rează cîte 4-5 ore. Cit despre acest lucru ? Greu de crezut. ţia folclorică hunedoreană. Ele sporită pregătirii pe baza crite­ gătire a ştafetei folclorice să
fie totuşi dirijată de către co­
litate în valorificarea ele­ mai ales, să se evidenţieze în artiştii noştri amatori, din tinntă, aceista este uneori sub Vasile Bota: Aş sublinia sînt salulate în alte spectacole riilor stabilite 'prin regulament. mitetele de partid şi comitetele
mentului local. La concreti­ cadrul ştafetei folclorice noul dorul de a imita, de a semă­ orice critică. Mi-a fost dat să ideea că succesul ştafetei de­ dar nu în cadrul ştafetei „Cău­ Adică, să se pună un accent executive ale consiliilor popu­
zarea etapei de schimbare a care a schimbat structural na cît mai mult cu... se deper­ văd, la Baia de Criş, foarte pinde de preocuparea pasionan­ tătorii de comori". deosebit pe descoperirea de noi lare, în aceste organe existînd
ştafetei, ne-am aflat în faţa viaţa satului hunedorean. sonalizează din punct de ve­ mult* interpreţi în special so­ tă pentru descoperirea şl va­ Petru Stoican: Consider că a­ valori din folclorul local care
unor prezentări ale banalu­ dere artistic. Pe de altă parte lişti îmbrăcaţi în haine de stra­ lorificarea folclorului local. ceastă acţiune, lansită la pu­ un vicepreşedinte care răspun­
lui. ale întîmplătorului, în Repertoriul vizionat în şta­ invazia de împrumuturi din dă, ori într-o cămaşă şifonată Drept argumente aduc prezen­ ţin timp după plenara C.C. al să fie prezentate la un nivel ar­ de de problemele de cultură.
fala unui spectacol oarecare, fetă vădeşte lipsa de diseer- folclorul judeţelor limitrofe peste care au >pus un „laibăr” tarea în spectacolul ştafetei a P.C.R. din 3-5 noiembrie care a tistic corespunzător, trecute Consider că dacă tovarăşii cu
fără să fie întrunite toate e­ nămînt şi intervenţie califi­ sau mai îndepărtate devine cu motive populare. nuntii din Lăsău şl a celei din direcţionat desfăşurarea activi­ din generaţie în genersţie. Dc munci de răspundere din ca­
lementele ştafetei. cată a instructorilor artistici. supărătoare. In această direc­ Aş mai ridica o problemă, a­ Pane care au impresionat prin tăţii cultural-educative de ma­ asemenea, în fazele următoare drul comunelor ar participa e­
Constandin Clemente : Cred Această stare de lucruri nu se ţie consider necesară o inter­ ceea a pregătirii. Foarte multe originalitate. Ar putea fi citate să, impunea actualei edilii a va trebui să se acorde o aten­ fectiv la fenomenul cultural, e­
ţie sporită activităţii la nivelul
că un aspect care se cere e­ datoreşte artiştilor amatori, venţie a îndrumătorilor cul­ numere din programe sînt im­ şi alte exemple. Dar dacă alege­ ştafetei folclorice să aducă, de satelor — şi nu numai al cen­ xemplul lor ar fi catalizator.
videnţiat e că în această pe­ interpreţilor, care pun pasiu­ turali, a activiştilor culturali, provizate, pregătite în ultima rea, selecţionarea pieselor nu la bun început, o preocupare trului de comună — unde se Ţin să precizez că lacunele ca­
rioadă. a lunilor de iarnă, ne în ceea ce fac, ci lipsei de care să-i determine pe artiştii săptămînă, deşi pentru aceasta se fac cu discernămînt, cu susţinută a tuturor factorilor re s-au făcut simţite în actuala
ştafeta folclorică a creat în îndrumare atît din partea amatori să cerceteze şi să du­ este suficient timp, cunoscîn- grijă deosebită, această mire răspunzători de desfăşurarea ei. păstrează adevărate valori fol­ etapă a ştafetei folclorice „Cău­
clorice locale. In ceea ce pri­
satele noastre o adevărată e- centrului judeţean, dar mai că mai departe creaţia locala du-se cu mult înainte data pre­ acţiune îşi pierde principalul Incontestabil, s-au obţinut u­ veşte participarea efectivă a tătorii de comori” *pot fi în­
fervescent.ă caltural-artistică. ales din partea factorilor răs­ hunedoreană. Constatarea nu zentării în etapa ştafetei. Şl, în obiectiv — descoperirea şi va­ nele rezultate lăudabile, maieu artiştilor amatori la desfăşu­ lăturate în fazele care urmea­
La spectacole participă un punzători din comune. La Ro­ poate fi generalizată, desigur. asemenea cazuri, se merge pe lorificarea folclorului local. Dar seamă în ultimele faze. Aceasta rarea fazelor ştafetei e necesar ză printr-o coliborare strînsă a
număr corespunzător de for­ mos am ascultat un număr Şi la Romos şi la Vaţa şi la minima rezistenţă, se pierde să mai fac o referire la pu­ confirmă afirmaţia susţinută în ca factorii competenţi de la ni­ tuturor factorilor, prin spori­
maţii artistice — e adevărat, impresionant de solişti vocali Ilia au fost lucruri bune, au specificul cîntecului ori dansu­ blic. Atît la Burjuc cît şi la cadrul discuţiei că acolo unde velul comunelor — director de rea preocupărilor pentru des­
unele pregătite mai în pri­ din Geoagiu şi Romos, dintre fost aduse în spectacol ele­ lui, nu mai poate fi vorba de­ Dobra am constatat că specti- a existat preocupare — înce- cămin cultural, secretar al co­ coperirea şi valorificarea boga­
pă. Pe de altă parte. este care unii foarte buni. Dar nu mente de adevărată valoare spre căutarea autenticului. Nu colele sînt mult prea lungi, pînd de la culegerea şi pînă mitetului U.T.C., director de tului tezaur folcloric hunedo­
demn de remarcat faptul că a fost prezent măcar un sin­ artistică şi de creaţie popu­ trebuie să fii specialist pentru timp în care în sală se fumea­ la pregătirea tradiţiilor locale, şcoală, comandantul organizaţi­ rean, atît în ceea ce priveşte
aceste spectacole se bucură gur cîntec bătrînesc specific lară In acelaşi timp. a-ţi da seama că „Maramureş, ză, spectatorii se plimbă. Sin­ s-a înregistrat şi o creştere a ei de pionieri, preşedintele or­
de o deplină aderenţă a pu­ Vasile Chevereşan : Doresc mîndră floare” nu este un cîn­ gura modalitate e scurtarea nivelului artistic interpretativ ganizaţiei sindicale — să che­ spectacolul propriu-zis, cit şi
blicului. locului. A putut fi ascultat spectacolului printr-o selecţie de valorificare a comorilor fol­ me în scenă numai acele ele­ colecţiile muzeale, albumul şta­
în schimb repertoriul Luere- să ridic o altă probi, mă care, tec din Bulzeşli sau B.iia de atentă a pieselor folclorice. Şi clorice.
Este însă tot atît de adevă­ mente care au o pregătire ar­ fetă cu toate obiectivele pre­
rat eă, aşa cum se desfăşoa­ ţiei Ciobanu, al lui Benone cred ^ennjcază. La toate cla­ Criş. Aş spune că în fiecare la ace ista trebuie să contribuie Sînt, însă. de neexolicat une­ tistică corespunzătoare, să în­ văzute în regulament.