Page 49 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 49
i w m w n m a r a B E K a B i
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I 9 Nr. 5 319 9 M A RJI 15 FEBRUARIE W 2 3
Trustul de alimentaţie
publică locală Deva
A N G A J E A Z Ă :
- motoscuterişt! pentru unităţile din Deva şi Sime-
a. De asemenea mai angajeazâ muncitori necalifl-
stabilite de Conferinţa pe far!
(Urmare din pag. 1)
mobilizatoare chemărilor la întreceri privinţă. Iată de ce se impune partid şl a preşedinţilor consi caţl.
de
a secretarilor comitetelor
Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
liilor populare comunale, cali
ci, prin sprijinul
consiliilor
populare comunale, conduceri ficării cooperatorilor pentru a Informaţii Ia telefon 11485 sau 13536.
le G.A.P. să acorde atenţia cu putea mlnul util ajele mecani m
venită, în spiritul sarcinilor ce aflate la dispoziţie. HESiSi
InUrepr^derea de prefabricate Grupul de şantiere Valea
Seminţele ridică serioase întreprinderea de construcjii
din beton Deva jiului al T.C. Deva t
semne de întrebare şl proiectări limişoara,
0 Să realizăm în mod rit peste pJau In valoare de
mic sarcinile (planului de pro 700 000 led ; Q depăşirea planului valo lumului de manoperă necesa
ducţie pe acest an şl să pro 0 Să îmbunătăţim indicele ric anual cu 500 000 l e i ; ră realizării lor, prin î Ca şi In anii anteriori, în Astfel, unele probe de sfeclă fu Şantierul Deva
ducem pentru şantierele de de utilizare a maşinilor unel 0 depăşirea productivităţii — executarea din panouri preajma începerii semănatului rajeră, ovăz siu borceag lua
construcţii peste plan 3 500 te, astfel ca la nivelul între muncii cu 300 lei pe munci mari cu elemente de faţadă continuă să se întîlnească de te de la G.A.P. Strei Săcel,
mc prefabricate din beton, prinderii să realizăm în acest tor ; finisate a unui bloc cu 88 a ficiente privind asigurarea se Tîmpa, Vata şi I.A.S. Mintia A N G A JE A Z Ă DE U R G E N ŢĂ :
respectiv o producţie marfă an un indice de cel puţin 70 .0 terminarea planului fizic partamente, executarea prin minţelor. Tovarăşul Ioan Fccr, au fost respinse la puritate, - electricieni autorizaţi pentru lumina şi forţa ;
suplimentară In valoare de 5 la sută ; de apartamente la data de metode industrializate (pano directorul întreprinderii de fiind necesară reconditionarea - instalatori apa şi canal ;
milioane lei ; 0 Prin acţiunea de auitou- 30. X. 1972; uri mari glisate) a 589 apar valorificare a cerealelor şi de seminţelor din sortimentele
0 Prin generalizarea tilare să producem In acest an 0 extinderea acordului tamente, adică 68 la sută din prelucrsre a nutreţurilor com respective. Totodată, s-au blo - instalatori pentru încălzire centrala ;
schimbului II şi extinderea tipare, elemente vibrante, pie global în proporţie de 75 la totalul de apartamente ; binate, ne spunea că doar 60 cat unele cantităţi de seminţe - fierari betonişti ;
schimbului III, întărirea or se de schimb în valoare de sută din totalul muncii în a — scurtarea termenelor de de cooperative agricole din de legume la Gentrul pentru - dulgher! ; •
dinii şi disciplinei muncii, 900 000 lei f cord ; execuţie la 5 obiective cu 120 au adus la bazele de re producerea şl valorificarea se - zidari ;
creşterea Indicelui de utiliza 0 Vom asimila peste pre 0 economii la preţul de 10-30 zile fiecare (total 88 zi cepţie porumbul pentru schimb minţelor şl materialului săditor
re a fondului de timp, să ob vederile planului 4 noi tipuri cost în valoare de 3 lei la le ); de sămlnţă. Din cantitatea de Orăştie (este vorba de ardei, - muncitori necalificaţi ;
ţinem o creştere a producti de elemente prefabricate pen 1000 lei producţie ; — executarea lucrărilor de porumb repartizată nu s-a varză, castraveţi, ridichi ş.a.), - manipulanţl în depozitul central din Deva, cu
vităţii muncii cu 1 500 lei pe tru hale industriale şi de 0 economii la materiale de calitate superioară, astfel ca preluat nici 15 la sută, putînd care nu au germinaţia cores un salariu lunar de 900 lei.
salariat ; planşeu ; 15 tone metal, 50 tone ciment, la recepţia definitivă să obţi fi numărate pe degete unită punzătoare. Intîrzieri nepermi-
0 Prin reducerea cheltuieli O Ca urmare a îmbunătă 25 mc cherestea, 50 000 bucăţi nem numai calificative de ţile care şi-au asigurat sămîn- se se semnalează, de aseme Amatorii se vor adresa şantierului Deva din stri
lor de producţie ]a 1000 lei ţirii condiţiilor de producţie cărămidă ; „bine" şi „foarte bina" j ţa. nea, în privinţa trimiterii se George Enescu nr. 40, telefon 12334.
producţie marfă, să realizăm se va asigura executarea in 0 utilizarea balastului lo Deşi practica de a efectua minţelor de trifoliene la de- (63)
economii suplimentare in va tegrală a contractelor econo cal în proporţie de 15-20 la — calificarea la locul de transportul seminţelor în uni cuscutare.
loare de 665 000 lei, din care mice atît cantitativ cît şi pe sută din volumul de balast muncă prin cursuri de scurtă tăţi doar cu cîteva zile înainte Aspectele evidenţiate denotă
prin reducerea cheltuielilor sortimente, ca o devansare necesar ; durată a 60 zidari şi 30 dul de începerea semănatului s-a că există suficiente motive de
materiale de producţie 240 000 trimestrială cu 2 zile înainte gheri şi pregătirea unui nu dovedit a fi deosebit de păgu îngrijorare în legătură cu asi
lei concretizate în reducerea de termenele contractuale ; 0 introducerea în execuţie măr de 15 montori prefabri bitoare, nu toate consiliile gurarea şi pregătirea seminţe Uzina mecanică Cugir
consumului de metal cu 40 to ® Să realizăm toate produ a lucrărilor de tehnologii noi, cate pentru lucrări ce se vor populare comunale şi conduce lor. Deoarece timpul nu maî
ne şi reducerea consumului sele şi sortimentele in mod care să ducă Ia reducerea vo executa industrializat. rile C.A.P, au tr îs învăţămin îngăduie nici o tărăgănare în
de ciment cu 360 tone ; rentabil în tot cursul acestui tele cuvenite. Foarte impor rezolvarea problemelor care A N G A JEA ZĂ DE U R G E N ŢA
0 Să realizăm beneficiu tant este ca, panlel cu termi hotărăsc soarta producţiei a
gricole, este de maximă în
Revizia de vagoane narea grabnică a schimbului semnătate ca organizaţiile de — Şef birou depozite
fie
seminţei de porumb, să
Condiţii de studii şl stagiu conform H. C. M. 914/
U.E.I.L. Hunedoara repartizate şl preluate cît mai partid, conducerile G.A.P. şi 1968.
S hneria-triaj repede posibil şi celelalte sor specialiştii din unităţi să trea
0 Vom realiza suplimentar o plus produs# în valoare de timente de seminţe — ovăz, că la Iniţierea de acţiuni ener Limite de salariu : 1900-2425 lel/lunâ
producţie globală şi marfă In 100 000 lei valută. trifoi, mazăre etc. gice, în conformitate cu 'pre — M a g a zin e r p rin cip al
valoare de cîte 1 000 000 lei. 0 Cheltuielile la 1000 lei © (Realizarea şi depăşirea 0 (Reducerea preţului de Deficienţe serioase se con vederile planurilor de măsuri Condiţii de studii şi stagiu conform H .C.M . 914/
— Aceste valori se vor con producţie marfă se vor redu producţiei globale, exprimată cost cu 35 000 lei ; stată privind călit iţea seminţe tehnico-organizatorice adoptate 1968.
cretiza în următoarele depă ce cu 0,1 la sută, pe seama în osii convenţionale, cu 6 la lor. Tovarăşul ing. Eugen Io- de adunările generale ale coo
şiri de plan i 500 mc buşteni diminuării pierderilor de ex sută ; 0 Reducerea imobilizării hom, şeful Laboratorului pen peratorilor, pentru a asigura Limite salariu : 1170-1480 lel/lunâ
de rulaj fag, 300 mc celuloză ploatare, reducerii consumuri 0 Reducerea evenimentelor vagoanelor In reparaţie cu 1,5 tru controlul calităţii semin declanşarea şl desfăşurarea în Cei Interesaţi se vor adresa Ia Uzina mecanica
condiţii ireproşabile a lucrări
fag, 200 mc cherestea diverse, lor specifice la semifabricate de cale ferată ca număr şi la sută ; ţelor şi materialului sâditor, lor agricole de primăvară. Ast Cugir, serviciul personal, telefon 3 Interior 136.
50 mc lăzi fag, 100 tone man valoare faţă de anul 1971 ; ne-a relatat că din analizele e fel va exista garanţia că în a (54)
gal, 2 500 tone lemn de foc. şi combustibil, ceea ce repre 0 îmbunătăţirea regula 0 Creşterea productivităţii fectuate rezultă o slabă preo cest an se vor putea obţine
0 La export se vor livra în zintă valoric 100 000 lei. rităţii circulaţiei ; muncii cu 1,8 la sută. cupare pentru condiţionarea recolte sporite de pe toate su
stocurilor existente.în unităţi. prafeţele cultivate.
Trustul de construcjii
a * y
Rezervele de creştere a produc UIMIRE CU ARIA M ICA A AMATORILOR Timişoara
Piaţa Unirii, nr. 3, telefon 3 06 30
Expoziţia, deschisă la gale parţinînd lui Petru Sefer din Lupeni, care au deja tra
tivităţii să fie valori riile Comitetului judeţean („Tulnicărese", bine execu mele cîtorva : Partenie Udrea, A N G A J E A Z Â :
diţie în judeţ. Amintim nu
„Mihai
Vo-
dă-Vitcazul"),
pentru cultură şi educaţie so
cialistă, organizată de Centrul
judeţean de îndrumare a cre tate. Ponderea o consti Maria Popa, Ioan Balasz, Ru- • şef şantier de g rad u l I zidari
dolf Ianovetz. Multă delicate
tuie, însă, lucrările de pictu
(Urmare dm pag. 1) tocmai la acestea indicele de tă, deci, încă multiple posi aţiei populare şi a mişcării ar ră. Se poate remarca tendin ţe aduce Virgini-a Jelinsky
extindere a muncii în acord es bilităţi de creştere a produc tistice de masă aduce pe ţa evidentă a majorităţii ex (Orăştie) în „Florile" sale. ® ingineri şefi de şantier ® m ozaicari
doxală pare situaţia că faţă de te cel mai scăzut. In luna ia- tivităţii muncii şi obţinerea lîngă nume deja cunoscute de pozanţilor de a se orienta Lucrări de grafică expun # ingineri constructori @ betonişti
realizările anului 1971 persona niurie, la Centrala cărbunelui pe această bază a unor însem plasticieni amatori, altele spre surse reale, oferite de in principal amatorii din Lu 9 m aiştri constructori 0 şoferi
lul tehnico-administrativ creş Petroşani, indicele de extinde nate sporuri de producţie. noi, dovadă că numărul celor viata cotidiană. Cele mai iz peni i Vasile Căilă („Bogăţii"),
te la 14 întreprinderi, deşi sînt re a muncii în' acord era de O mare rezervă constă şi ce pătrund secretele creaţiei " butite se dovedesc tablourile Todor Gălu („Marea"), Sorin O dulgheri
cunoscute indicaţiile conducerii numai 34 la sută, la C.M.N. De în îmbunătăţirea indicilor de devine din ce în ce mai mare. Norei Szolkay (Hunedoara). Angheluş („Preparaţia Lu- _ Se asigură cazare g ra tu ită pentru nefam ilişti în
Pentru aceştia una din puţi
partidului de a se lui măsuri va 28 la sută, la I.M. Borza folosire a utilajelor, maşini nele posibilităţi de confrun Artista „vine" după cîteva peni*'), Dafinel Duinea („Cu
pentru reducerea acestei cate 33 la sută, la I.M. Hunedoara lor, instalaţiilor, mecanisme expoziţii personale deschise faţa către soare") ş.a. şi aici se căm ine cu încălzire cen trală, iar pentru fam ilişti se
gorii de personal şi dirijarea 38 la sută, la Fabrica chimică lor, în creşterea coeficientu tare cu exigenţa publicului, la Hunedoara şi Deva. Mare impune Nora Szolkay cu acord ă locuinţă corespunzătoare în blocurile trus
celui devenit disponibil către Orăştie 27 la sulă. Cu aseme lui de utilizare a acestora pe dar mai ales de stimulare mo le ei cîştig îl constituie a „Peisaj", „La marginea pă tului.
secţiile de bază unde de fapt nea indice scăzut nu se poate schimburi. Trebuie luate mă rală o constituie apariţia în cea tentă personală ee-ţi o durii", „Castelul Huniazilor".
se realizează producţia mate spune că forţa de muncă este suri hotărîte pentru intensifi tr-o expoziţie deschisă la ga feră prilejul să o recunoşti O notă aparte, inedită, pre A n g aja rea conform Legii nr. 12/1971, iar p lata se
rială. folosită raţional, că se respec carea acţiunii de mecanizare leriile judeţene. într-o expoziţie. Amintim cî zintă lucrările expuse de E- face in baza H .C .M . 914/1968.
Dacă analizăm cîţlva indic i- tă întocmai principiul socialist a operaţiilor grele cu consum Sculptura este prezentă cu caterina Schwartz. Picturile («)
torî ce caracterizează într-o al cointeresării materiale după mare de muncă. Acţiunea de teva lucrări \ „Iarna la Hune ei pe sticlă amintesc de o în
bună măsură gradul de folosi cantitatea, calitatea şi răspun autodotare să fie îndreptată portrete lucrate în ipsos, a doara", „Portret". Interes o deletnicire străveche pe care
re a forţei de muncă, consta derea în muncă. Desigur, mun în direcţia creării de maşini- parţinând devenilor Simion feră şi lucrările membrilor marii meşteri populari, prin
ca în acord Implică o răspun geniul lor, au ridicat-o pe
tăm o seamă de posibilităţi ne dere mai mare a conducerii agregat multioperaţionale, a Ghilea („George Enescu", cercurilor de artă plastică de Fabrica chimică Orăştie
fructificate. De pildă, fondul de întreprinderilor cu privire la unor mecanisme şi dispoziti „Portret") şi In lemn a- pe Lîngă Clubul sindicatelor culmi nebănuite ale artei.
timp maxim disponibil a fost organizarea fluxului tehnologic ve care să asigure creşterea Tematica folclorică („Pe sub
utilizat în luna ianuarie a.c. al locurilor de muncă, apro randamentului pe fiecare loo mînă", „Jocul fetelor"), apoi ANGAJEAZA URGENT
numai în proporţie de 95 la su de muncă, să se extindă me „Cele şapte arte" redate cu
tă. Timpul neutilizat se con vizionarea ritmică cu materia toda de deservire a mai mul multă gingăşie relevă calităţi lăcătuşi construcţii de maşini, strungari, frezori
cretizează în 86 000 om/ore ab le, respectiv o organizare op tor maşini şi utilaje de către artistice aparte. Sînt expuse şi rectificatori.
sente nemotivate, învoiri şi timă a întregii activităţi de un muncitor sau formaţie de
producţie. Şi aici ne întrebăm şi cîteva lucrări de in Condiţii de angajare şi salarizare conform
concedii fără plată. Iată o re ce fac compartimentele de or lucru. Să fie studiate posibi Legii nr. 12/1971 şi H.C.M. 914/1968.
zervă potenţială care poate fi ganizare ştiinţifică a producţiei lităţile de reducere a volumu tarsie ce stîrnesc un viu
pusă în valoare dacă şi orga şi a muncii dacă nu se ocupă lui de muncă auxiliară şi de interes prin compoziţie şi e INFORMAŢII SUPLIMENTARE LA SERVICIUL
nizaţiile de partid, sindicat şi în primul rînd de normarea deservire, de simplificare a xecuţie ajparţinînd deveanu- PERSONAL Şl INVAŢAMINT.
U.T.C. desfăşoară o muncă po muncii, de găsirea căilor şi so evidenţelor şi formularisticii lui Ion Almăşan. (43)
litică mai susţinută, d ică îm luţiilor pentru economisirea şl reducerea pe această ba
Expoziţia artiştilor amatori
preună cu conducerile între muncii vii. ză a personalului tehnico-ad- evidenţiază certele calităţi ar
prinderilor iau măsuri concre ministrativ.
te pentru stabilizarea muncito In unităţile miniere încăr Conducerile unităţilor tre tistice ale majorităţii expo
rilor, pentru eliminarea cauze carea mecanică la lucrările buie să manifeste o preocu zanţilor, tendinţa evidentă a Liceul industrial minier Deva
lor care-i determină să absen de înaintare se face încă în pare crescîndă pentru asigu acestora de subordonare a cu
teze şi să plece din unităţi. proporţii scăzute nu numai rarea cu cadre calificate a
datorită unor dotări insufici lorii şi volumelor, ideii, în cu sediul în D eva, str. M in eru lu i nr. 24
Dintr-o analiză efectuată de ente ci în mare parte ca ur tuturor localilor de muncă, globării realităţii în forme
comisia economică judeţeană mare a frecventelor defecţiuni pentru perfecţionarea pregăti A NG AJEAZA DE U R G E N TĂ
s-a desprins concluzia că folo la maşinile şi instalaţiile de rii lor profesionale. Să se ma adecvate. Aşteptăm, alături
sirea unui număr ridicat de încărcat. Şi în exploatările fo nifeste mai multă iniţiativă de -public, viitoarele expoziţii ® tîmplar.
salariaţi se datoreşte şi gradu restiere, deşi s-a realizat indi pentru aplicarea metodelor ce se vor deschide la Gale
lui scăzut de extindere a mun cele de mecanizare planificat, moderne de organizare şi con riile de artă ale Comitetului Condiţiile de angajare conform H.C.M. 914/1968.
cii în acord la multe întreprin nivelul acestuia este încă scă ducere, extinderea activităţii Informaţii suplimentare la sediul şcolii.
deri din cadrul1 judeţului. Dacă zut în raport cu posibilităţile de elaborare şl aplicare a stu judeţean pantru cultură şi Telefon 14180.
luăm de exemplu unităţile care diilor efectuate pe linia orga educaţie socialistă. în special (59)
şi cu greutăţile care există în
au depăşit numărul planificat recrutarea forţei de muncă. nizării ştiinţifice a producţiei cble ale lunii martie.
de muncitori ee constată că In toate întreprinderile exis şi a muncii.
fi. MIRCESCU
T.C.M.M. Şantier Valea Jiului
Petroşani
La Sapporo s-a stins otbaiul in actualitate - 1 tehnician principal
(Iacă ra olimpică constructor pentru lotul
Timp de 11 zile, Sapporo, vestita capitală a insnlei Pe scurt Ghelar ;
Hokkaido, prin monumentele sale de gheaţă, a fost dominată - 1 tehnician principal
de flacăra celei de a 11-a ediţii a Jocurilor Olimpice de iar Duminică, pe stadionul Glu- ANCHETA Răspunde E. Niculescu normator pentru lotul Ghe
nă. Pe stadionul de gheaţă Makomanaî, pe muntele Eniwa leştl lntr-un meci internaţional lar ;
sau Teine, la toate cele 14 locuri de concurs, 1200 de spor de fotbal, Rapid Bucureşti a NOASTRĂ (Constructorul Hunedoara) - 1 tehnician mecanic
tivi din 35 de ţări şi-au disputat întiietatea şi şansele In ma învins cu scorul de 3-1 (2-0)
rile întreceri, sub lozinca „Pentru pace şi înţelegere Intre echipa bulgară Etăr Trnove. ectiv nerealizart, clesîndu-ne efectuăm 10-12 (jocuri amica pentru lotul Lupeni ;
oameni . ★ abia pe locul 13. In mare par le de verificare cu echipe de - 1 contabil principal
Presa, radioul şî, pe cît î-a fost posibil, televiziunea Alte rezultate înregistrate în De la Constructorul Hune te, aceasta se datoreşte fap divizia C şi B pentru omoge pentru lotul Ghelar.
ne-au informat asupra desfăşurării întrecerilor la diversele meciurile de fotbal desfăşura doara, deşi activează în divi tului că din lotul cu care am nizare şi cristalizare a forma
.probe ale Jocurilor Olimpice. Prin ce s-a remarcat, cu ce s-a te în ţară: Industria Sîrmii zia C numai din acest campi promovat 5 titulari au plecat Condiţiile de angajare
impus atenţiei actuala ediţie a Olimpiadei albe am văzut i Cîmpia Turzil — Universitatea onat, spectatorii aşteptau o să-şi satisfacă stagiul militar, ţiei în vederea primelor jo sînt cele prevăzute în
sportivii sovietici au dominat unele probe, cucerind pentru Cluj 1-2 (0-1) | Chimia Rm. evoluţie mai bună. Conduce curi oficiale. H.C.M. 914/1968 şi Legea
a treia oară consecutiv primul loc la hochei şi cele mai Vîlcea — F.G. Argeş Piteşti rea asociaţiei a asigurat a iar înlocuitorii lor, deşi sînt 3. Puteţi sfi ne indicaţi cu nr. 12/1971.
multe medalii — 16 —, dintre care 8 de aur, Iar cei din 2-1 (2-1) ţ Universitatea Craio- cestei echipe condiţiile nece elemente care au jucat într-o aproximaţie ce loc veţi ocupa
R.D.G. (locul 10 la Grenoble) au ocupat locul 2, în timp ce va — Jiul Petroşani 1-3 (0-1); sare unei pregătiri temeinice. echipă de categorie superioa la finele campionatului ? Şantierul asigura c
francezii au devenit „marii învinşi" ai acestei ediţii. Crişul Oradea — Minerul Bai<» Lotul a fost întărit cu jucă ră, nu s-au încadrat în jocul — In primul rînd ne preo - Cazare în cămine,
Dar ediţia a 11-a s-a remarcat şi prin senzaţionala exclu Mare 4-1 (2-0). tori, i Găceanu, Mureşan şi nostru, nu s-au dăruit pentru cupăm pentru evitarea zonei
dere de la startul Întrecerilor a schiorului austriac Karl Hristos de la Corvinul. Cu echipă, fapt care a lipsit for periculoase a clasamentului. gratuita pentru nefamilişti,
Schranz, pentru ca apoi veterana Annie Famose să intre în maţia de omogenizare. Dc In acest fel ne propunem să iar pentru familişti locuin
şi pentru sportivii români. Marii noştri favoriţi, speranţele m i etape ultimul loc în clasa fost şi suspendaţi de către de la 12 în sus. în - Spor de şantier con
conflict cu Federaţia Internaţională de schi. Rigorile statu loate acestea, formaţia Con altfel, Mureşan şi Hristos au ocupăm un loc în clasament ţa imediat.
structorul a deţinut mai multe
tului J.O. sînt neiertătoare! Neiertătoare au fost întrecerile
4. Aveţi ceva noutăţi
secţia noastră de fotbal pen
noastre la vreo medalie — boberii — nu s-au ridicat măcar ment. Cauzele reale ca şi mă tru indolenţă în pregătire. lot ? form H.C.M. 1053/59 pen
la nivelul consacrării lor. După eşecul la bob două persoane R ez u lta te le c o n c u rsu lu i n r. 7 I surile preconizate pentru îm 2. Ce măsuri veţi lua în pe — Prea puţine. Revine Gan- tru nelocalnici.
(locul 5 nu poate fi altfel calificat pentru nişte campioni eu din 13 fe b ru a rie 1972 : bunătăţirea evoluţiei echipei rioada prccompctiţională pen ţolea din armată, iar din ve
ropeni), ne-am legat speranţele de biatlonişli. Zadarnic... 1. A ta la n ta — J u v e n tu s 0—0 x | le-am aflat de la antrenorul tru redresarea evoluţiei echi chiul lot nu lipseşte nici un Informaţii suplimentare
1—1 x j
2. B o lo g n a — IM antova
Dar, iată cum armă clasamentul final pe medalii :1. U.R.S.S.: 3. C atan z a ro — C ag liari 2—2 x j Eugen Niculescu. pei pe care o antrenaţi ? jucător, astfel că vom conta A NG AJEAZA U R G EN T : se pot obţine zilnic între
Hasamentul final pe medalii
8 aur, 5 argint, 3 bronz, total 16 j 2. R.D.G. : 4 — 3 — 7 — 14 ţ 4. M ilan — L a n e ro ssi 1—1 x 1. Care este, deci, răspun — Pregătirile le-am început în jocurile din retur pe urmă - 2 ingineri construc-
irqint, 3 bronz, total 16 .
3. ELVEŢIA: 4 - 3 - 3 - 1 0 ; 4 <OLANDA : ■4- 3 - ! 2 - 9 , 3. R om a — F io re n tin a 0—0 x sul dumneavoastră la prima în 10 ianuarie cu un con torul lo t: Găceanu, Balint — orele 7-15 de Ia serviciul
5 S UA • 3 — 2 — 3 - 8 ; 6. R.F.G. : 3 — 1 — 1 — 5 ; 7. NOR- fi. S a m p d o ria — N apoli 1—2 2 întrebare, care, după cum trol medical foarte riguros. portari, Cozma. Găină. Rusii, tori-şantier ; salarizare-normare de la
— V arese
7. T o rin o
2—0 1
VrGIA:"2 — 5 — 5 - 12; 8. ITALIA: 2 - 2 - 1 - 5 ; 9. A- 8. V ero n a — In te r. 2—0 1 ştiţi, sc referă la realizarea Pregătirile noastre au două Dolgae, Manole — fundaşi, - 1 şef serv. salarizare- şantier, în str. Mihai Vi
IjSTRlA : 1— 2 — 2 — 5; 10. SUEDIA: 1 — 1 — 2 - 4 ; 11. 9. A rczzn — C atan ia 2—0 1 obiectivului propus pentru părţi distincte: în prima pu Caramnlis. Manea, Hercuţ — normare - şantier ;
JAPONIA- 1 - 1 - 1 - 3 ; 12. CEHOSLOVACIA: 1 - 0 - 2 10. B rcscla — Lazio A N U LA T turul campionatului ? nem accentul pe pregătirea mijlocaşi. Chelemen, Pleşcci, teazul nr. 11 - telefon 18
11. N’o v a ra — P c ru g ia
1—0 1
- 3 - 13. POLONIA: 1 — 0 — 0 - 1 ; 14. SPANIA: 1 — 0 — 0 12. P a lc rm u — H cggina 1—0 1 — Ne-am propus ocuparea fizică generala, avînd antrena Hristos, Ciovică şi Gherase — - 2 maiştri constructori 35 sau 18-52.
- 1 • 15. FINLANDA: 0 — 4 — 1 - 5 ; 1(5. IRAN) A : 0—1— 2 13. S o rrc m » — F og g ia 0—1 2 unui loc în partea a doua a mente zilnice, urmînd ca în atacanţi. (1 Lupeni - 1 Ghelar) ; (58)
- 3 ’; 17. CANADA : 0 — 1 - 0 - 1. F o n d de p re m ii : 340 fiSfi lei. clasamentului (8—11) — obl- partea a doua a pregătirii lor să MIRCEA NEAGU