Page 5 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 5
P roletari din toate tarile, uniţi-vă! La întreprinderea „Marmura*1 Simeria
Paşi viguroşi spre îmbunătăţirea calitativă
si ridicarea eficientei economice
In acest an, întreprinderea capabilă să canalizeze ener toarele, compresoarele şi ce
„Marmura" Simeria are sar giile într-un singur torent, lelalte utilaje specifice au
cina de a realiza o producţie să amplifice aportul fiecărui fost răspîndite judicios la
valorică cu 12,5 la sută mai salariat la realizarea obiecti punctele de lucru, pentru a
mare decît în anul precedent. velor propuse. fi folosite cu eficienţă maxi
Cu excepţia placajului finit, Dintr-un anumit punct de mă. Prin grija comitetului de
partid, ele au fost încredin
vedere, „Marmura" are un
pentru prelucrarea căruia a ţate u'icr oameni de nădej
specific aparte, întreprinde
fost pusă în funcţiune o nouă de. destoinici, care asigură
rea asigurîndu-şi cu mijloa
linie tehnologică, la celelalte ce proprii materia primă ne folosirea lor la întreaga ca
sortimente sporul de produc cesară prelucrării. Dar, în pacitate. In plus, s-a luat mă
sura ca la cariera de bază —
ţie se va obţine exclusiv pe ciuda acestei aparenţe, apro Ruşchiţa — să se lucreze în
vizionarea constituie de mul
seama creşterii productivită trei schimburi iar la celelal
tă vreme punctul nevralgic
ţii muncii. Colectivul a păşit în activitatea „Marmurei". te în schimburi prelungite. O
ANUL XXIV. Nr. 5 308 MIERCURI 2 FEBRUARIE 1972 4 PAG INI - 30 BANI altă posibilitate ar fi dotarea
In 1972 călăuzit de o perspec Fiind extrase dintr-un zăca- suplimentară a carierelor cu
tivă clară şi mobilizatoare, mînt natural a cărui calitate maşini şi utilaje, precum şi
nu poate fi influenţată, blo
curile sînt uneori necores extinderea schimburilor II şi
III la toate carierele, pentru
punzătoare din punct de ve
« I A COMITETULUI EXECUTIV Dezbateri privind „Sistematizarea dere calitativ. Singura solu că numai în acest mod se
poale vorbi de o utilizare de
ţie de a obţine un volum cît
plină a capacităţilor de pro
mai mare de blocuri utile o
ducţie.
reprezintă creşterea cantită
Problemele care se pun la
ţii de marmură excavată. La secţia dale mozaicate sînt de
centrului civic al municipiului Hunedoara* elaborarea planului, nu s-a alt ordin. Obiectivul princi
avut însă în vedere asigura
M C.C. M P.C.R. La Hunedoara, in sala mi biroului comitetului munici importanţa propunerilor fă rea unei corelări logice nece pal urmărit aici îl constituie
eliminarea, pe cît posibil, a
sare între extracţie şi prelu
opririlor accidentale.
crare, astfel eă producţia de
că a casei de cultură a avut
— In acest an, arăta ing.
Ioc, ieri, o şedinţă de lucru pal de partid şi ai comisiei cute, arătind că obiectivele blocuri este inferioară celei Sevastiţa Pănescu, gradul de
prevăzute a se realiza in
municipale de sistematizare,
do plăci,
inadvertenţă care
la care au participat tovară arhitecţi, proiectanţi de la noul centru al oraşului — se repercutează negativ asu uzură al utilajelor va fi mai
In ziua de 1 februarie 1972 a prinde măsuri privind dezvoltarea, şii Ioachim Moga, prim-se- Institutul de studii şi tipizări casa de cultură, sediul poli pra prelucrării. ridicat. In consecinţă, şi stag
cretar al Comitetului jude Bucureşti şi Institutul jude tic administrativ, un cinema nările ameninţă să crească.
— Cu toate eforturile de
avut loc şedinţa Comitetului Exe modernizarea şi optimizarea trans ţean de partid, preşedintele ţean de proiectări. tograf, casa pionierului, o puse, ne declara tovarăşul Dacă adaug că secţia trebuie
După ample şi fructuoase
cutiv al C.C. al P.C.R., prezidată porturilor de mărfuri şi călători, în Comitetului executiv al Con dezbateri, au fost aprobate sală polivalentă cu 2 000 de Todor Adam, secretarul co să-şi atingă capacitatea pro
iectată, am înfăţişat princi
siliului popular judeţean, Vi-
locuri, spaţii comerciale la
de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, se scopul satisfacerii necesităţilor spo chente Bălan, prim-vicepre- schiţele de detaliu privind parterul noilor blocuri, solu mitetului de partid, nu reu palele coordonate pe care ne
şim să obţinem volumul util
cretar general al Partidului Comu rite de transport determinate de şedinte al Comitetului execu sistematizarea centrului civic ţionarea trecerii subte destinat prelucrării. Carie intensificăm eforturile.
tiv al Consiliului popular ju ai municipiului Hunedoara. rane a pietonilor — tre rele noastre sînt în general Nici pînă acum stagnările
nist Român. ritmul înalt de dezvoltare a eco deţean, Gheorghe Vasiu, Soluţiile prezentate, cît şi buie să se încadreze armo noi, activitatea de extracţie n-au fost privite cu indife
s-a
Cînd
renţă.
defectat
propunerile făcute de către
Au participat, ca invitaţi, miniş nomiei naţionale. prim-secrelar al Comitetului participanţii Ia dezbateri, vor nios in ansamblul urbanistic se' situează în stratul super vreun utilaj, nu s-a aşteptat
municipal de partid Hune
hunedorean. să fie executate
tri şi alţi conducători ai unor or In continuare, Comitetul Exe doara, primarul municipiului, conduce la împlinirea centru !n linii arhitecturale moder ficial al zăcămîntului, ceea sosirea pieselor din import,
ce face ca o bună parte din
— ar fi durat prea mult —
gane centrale. cutiv a aprobat Comunicatul cu Stelian Popescu, vicepreşedin lui civic cu obiective la ni ne, care să îmbine utilul cu volumul extras să nu cores ei au fost executate pe plan
te al Comitetului executiv al
velul
Importanţei oraşului
la
esteticul, să contribuie
Cu acest prilej, Comitetul Exe privire la îndeplinirea planului de Consiliului popular judeţean, Hunedoara. sporirea nivelului de viaţă pundă prelucrării. local. In acest scop s-a acţio
con
Necorelarea amintită
Luînd
cuvînlul, tovarăşul
şi cultură al slderurgiştilor
cutiv a examinat şi adoptat „Pro dezvoltare economico-socială a Re membrii comisiei judeţene Ioachim Moga a subliniat şi constructorilor hunedorenL stituie într-adevăr o dificul nat pentru reorganizarea ser
viciului mecanic-şef, care a
sistematizare, membrii
de
gramul de dezvoltare a transpor publicii Socialiste România în anul tate. Prin eforturi susţinute fost investit cu sarcina de a
confecţiona
recondiţiona şi
turilor feroviare, auto şi navale în 1971, care se dă publicităţii. De a decalajul poate fi totuşi ate piesele de rapidă uzură. A
perioada 1971-1975“ — elaborat semenea, a aprobat principalii in nuat. In acest sens, tovară fost constituită, de asemenea,
o echipă care execută con
pe baza hotărîrilor Congresului al dicatori tehnico-economici ai unor şa Sevastiţa Pănescu, inginor- fecţiile metalice necesare. ,E-
informat
şef adjunct, ne-a
xistă apoi un tehnician care
X-lea al P.C.R. şi a prevederilor lucrări de investiţii şi a soluţionat La institutul de subingineri din Hunedoara că, pentru a se obţine o re se ocupă exclusiv de crearea
planului cincinal. Programul cu probleme ale activităţii curente. cuperare cît mai mare, în ca unui stoc de piese de schimb,
riere se vor extrage numai AL. SANDULESCU
blocuri de bună calitate. Bul
Şedinţa comună S esiu n ea d e e x a m e n e d e b u te a ză dozerele, havezele, perfora (Continuare în pag. a 3 -a )
sub sem nul e x ig e n ţe i
a Comitetului hecutiv al C.C. al P.C.R., Ne asigură de acest ade ţilor, aceea a legăturii pe ximă". Dezideratul exigentei Consfătuire pe tema apărării
văr necesar, la ora primului tot parcursul semestrului, sporite îl întîlnim formulat, şi gospodăririi avutului obştesc
examen din anul universi dintre cadrele didactice şi surprinzător poate, şi de cei
conferenţia
tar 1971—1972,
adresează di
cărora li se
La
Consiliului de Stat si Consiliului de Miniştri rul dr. ing. Anton Saimac, studenţi : „Prezenta zilnică a rect. „Pînă acum, materia pal de partid Deva a obţinute în anul 1971 faţă de
munici
Comitetul
unui cadru didactic în ca
anii trecuţi. S-au făcut pro
de
prorectorul Institutului
avut
loc
consfătuire
subingineri din Hunedoara. drul căminului a facilitat a pentru examene trebuia cu de lucru cu o revizorii con puneri pentru o mai bună
propierea reciprocă,
discu
noscută, ne spune studentul
organizare a muncii în vii
„Examenelor li se va impri ţiile pe grupuri mici, indica Ioan Urda, din anul II elec tabili şi revizorii de gestiuni tor.
In ziua de 1 fe b ru arie a.c., liului de Stat, a inform at d e d o p tate d e C o n sfătu irea de ma nota unei exigente ma ţiile privind modalităţile op tromecanică, preşedintele a- de la principalele unităţi e
In cadrul
dezbaterii s-a
a avut loc şedinţa com una spre lu crările C onsfătuirii de la Praga a C om itetului Po i xime. Sperăm ca sesiunea să time de studiu continuu ca sociatiei studenţilor din in conomice din localitate. Ac subliniat necesitatea creşterii
a C om itetului Executiv al C .C . la Praga a C om itetului Poli litic C onsultativ a l statelor fie de calitate. Măsurile, pe şi clarificările unor proble stitut. Perioada sesiunii e ţiunea a fost organizată do răspunderii în muncă a revi
care le-am luat încă cu mult
a l P.C.R., C onsiliului de Stat tic C onsultativ al ţârilo r p a r p articip an te la T ratatul de la înaintea începerii sesiunii — me dificile. Toate îşi vor da doar un timp de revedere, comisia economică a Comi zorilor contabili şi revizori
materiei.
de consolidare a
roadele în sesiune".
şi C onsiliului d e M iniştri tic ip an te la Tratatu l de la Varşovia şi a activităţii des prelungirea programului de Pregătirea din timp a re 4—5 zile sînt cu totul insu tetului municipal de partid, lor de gestiuni, în lumina
cu sprijinul Direcţiei terito
a le R epublicii Socialiste Varşovia şi a ctivitatea . d e le făşu rate la consfătuire de bibliotecă la 14 ore pe zi, zultatelor pe cave le vâ con ficiente pentru o asimilare riale de control şi revizie şi documentelor plenarei C.C.
al P.C.R. din noiembrie 1971,
R om ânia. g a ţiei ro m ân e la aceastâ d e le g a ţia de partid şi g u consultaţiile zilnice date cu tura sesiunea a fost şi una temeinică a materiei. se Înscrie în preocupările s-a accentuat asupra creşterii,
10—15 zile înaintea exame
consfătuire. vern am en ta la a R epublicii din problemele centrale ale Este necesară multă exi actuale ale organizaţiilor de
T o v a r ă ş u l N i c o l a e nelor, posibilitatea studiului organizaţiei de partid, ne in gentă la examene, cadrul di partid şi comitetelor de oa muncii educative pe carp
C e a u ş e s c u , secretar g e A fost a d o p ta ta in u n a n i S ocialiste R om ânia, condusa cîte 8 ore în laborator, săli formează şeful de lucrări dactic să pună întrebări su meni ai muncii privind îm trebuie să o desfăşoare aceş
n eral a l P artidului Com unist m itate H o tâ rire a privind a de t o v a r ă ş u l N ico lae le puse la dispoziţia studen Ştefan Toader, secretarul or plimentare şi examenul să bunătăţirea activităţii de gos tia in rîndul gestionarilor de
bunuri materiale, precum şl
ţilor ca şi confortul asigurat
Rom ân, preşedintele C onsi p ro b are a docum en telo r a- C eauşescu. în cămine — sînt garanţii ganizaţiei de partid din in nu fie luat decît atunci cînd podărire păstrare şi conser necesitatea Întăririi laturii
materia e cunoscută". Ple
stitut. „Modul de desfăşura
ale unei bune prezentări la re a sesiunii a constituit o doaria pentru exigentă a vare a bunurilor materiale, preventive a controlului, prin
desfacerea
mărfurilor către
aprofundarea
cauzelor care
examene. Toţi s-au pregătit.
H O T Â R I R E A Depinde de ei cum se va biectul unei şedinţe de bi preşedintelui asociaţiei se populaţie, prevenirea pagu generează pagube materiale,
pregătire
bazează şi pe o
rou ca şi al eforturilor con
belor materiale şi ridicarea
desfăşura sesiunea !".
în
adoptarea unor măsuri efi
anterioară a studenţilor
tutului, direcţiei administra
Conferenţiar dr. ing. Ionn jugate ale conducerii insti acest sens: „încă de la în eficienţei economice a uni ciente în direcţia închiderii
tăţilor.
Ilca, şeful catedrei de teh tive, asociaţiei studenţeşti. ceputul anului s-a pus in canalelor care Înlesnesc ri
Comitetului Executiv al C.C. a! P.C.R., Consiliului de Stat nologie, ne dezvăluie şi o Rezultatele trebuie să fie ILEANA LASCU cum şi discuţiile purtate au
Informarea prezentată pre
altă latură a formării studen bune, dar şi exigenţa ma- (Continuare in pag. a 3-a) reliefat rezultatele meritorii sipa fondurilor materiale şl
băneşti.
şi Consiliului de Miniştri ale Republicii Socialiste România
privind aprobarea documentelor adoptate de Consfătuirea
de ia Praga a Comitetului Politic Consultativ al statelor Să facem din şcoala noastră coa mai
participante la Tratatul de la Varşovia şi a activităţii
desfăşurate la consfătuire de delegaţia de partid frumoasă şi bine gospodărită unitate din judeţ
şi guvernamentală a Republicii Socialiste România
Educarea tinerei generaţii ploaLarea minieră Livezeni şi fauna locală, cit şi planşe ca
condusă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu în spiritul dragostei de mun I.F.A.) se vor confecţiona pî re să satisfacă cerinţele pro
că este unul dintre obiecti nă la 1 mai 1972 mese pen grame] şcolare ;
Luind cunoştinţă de infor promovarea acestor Idei pe Externe vor întreprinde acţiu vele de prim ordin puse în tru toate laboratoarele; se — organizarea cabinetului
marea delegaţiei de partid şi continentul nostru, stimulează nile politico-dlplomatlce ne faţa şcolii de către cel de al vor introduce instalaţii de de şliinle sociale pînă la da
guvernamentale a Republicii activitatea pe care toate sta cesare pentru a contribui, îm X-lea Congres al partidului. apă şi aragaze în laboratoa ta de 15 februarie 1972;
Socialiste România cu privire tele Interesate sint chemate preună cu guvernele tuturor Vastul program educaţional rele dc fizică şi chimic ; Do asemenea, ne propu
la lucrările Consfătuirii Comi să o depună în vederea con statelor interesate, la realiza al partidului trasează şcolii — dotarea atelierelor de nem :
tetului Politic Consultativ al vocării Conferinţei general- rea de contacte multilaterale sarcina legării strînse a pro croitorie, broderie şi tosăto-
— organizarea
activităţii
ţărilor participante la Tratatul europene. în vederea definitivării ordinii cesului instrucliv-educativ de rie artistică cu 6 maşini de de întreţinere, curăţenie şi
de zi a conferinţei, stabilirii
de la Varşovia, care a dezbă Comitetul Executiv, Consi viată, de munca productivă. cusut şi 4 gherghefuri;
tut probleme deosebit de im liul de Stat şi Consiliul de nivelului de reprezentare a Hotărlt să traducă în viată — se vor confecţiona pînă gospodărire permanentă a să
portante pentru viaţa politică Miniştri consideră că una din statelor participante, a datei sarcinile ce revin unităţilor la sfîrşitul anului şcolar în lilor de clasă, interioarelor,
a continentului şl pacea în sarcinile dş bază ale politicii ţinerii acesteia, a modalităţilor Primul pa£ in sesiunea ’72. Studenţii anului I seral, secţia şcolare din chemarea Consi atelierul de croilorie-artiza- a curţii, a cabinetelor etc.,
popular al judeţului
liului
tregii lumi, Comitetul Execu externe a Partidului Comunist de convocare şi a modulul de electrom ecanică, aplecaţi asupra tem elor exam enului de m ecanică Hunedoara către toate consi în scopul educării elevilor
şi rezistenţă, de curlnd com unicate.
în spiritul muncii, al culti
desfăşurare a lucrărilor, astfel
tiv al C.C. al P.C.R., Consiliul şi a Republicii Socialiste Foto: V. ONOIU liile populare judeţene din vării deprinderilor de auto-
de Stat şi Consiliul de Miniş România este de a acţiona în ca această importantă reuniu ţară, colectivul Şcolii nr. 6 Chem area gospodăiire, al dezvoltării
tri ale Republicii Socialiste modul cel mal consecvent pen ne general-europeană să poată
avea loc într-un timp cît mai
România aprobă în întregime tru instaurarea în viaţa conti apropiat. din Petroşani a hotărît să colectivului Şcolii gustului pentru frumos şi al
lanseze o iniţiativă care, de
întăririi
disciplinei şcolare.
şi dau o înaltă apreciere do nentului nostru a unor noi re Hotărită să militeze activ şi pe acum, se anunţă ca deo In acest sens vor fi antre
cumentelor adoptate la consfă laţii bazate pe respectul inde să-şi aducă întreaga contribu Primele roade ale iniţiativei sebit de valoroasă. Sub con nate colectivele de elevi, pe
tuire, precum şi activităţii pendenţei şi suveranităţii na ducerea şi îndrumarea orga generale nr. 6 clase, detaşamente de pio
desfăşurate de delegaţia româ ţionale, care să excludă folo ţie la cauza transformării Eu nizaţiei de partid din şcoală, nieri, organizînd o largă ac
nă condusă de tovarăşul sirea forţei sau ameninţarea ropei într-o zonă a păcii şi „De vorbă cu conştiinţa11 organizaţia U.T.C., detaşa din Petroşani
Nicolae Ceauşescu, secretar cu forţa şl să ofere tuturor cooperării fructuoase între ţări mentele, grupele de pio tivitate de popularizare prin
suverane şi egale în drepturi,
general al Partidului Comunist statelor garanţia deplină că vor România adresează celorlalte Ieri dimineaţă am primit un telefon Ia redacţie. Eram nieri, cadrele didactice au către toate unită- panouri, grafice, la coltul de
popularizare
al
elevilor
Român, preşedintele Consiliu fi ferite de orice act de agre state, tuturor forţelor care se chemaţi de tovarăşul Ionel Hodorog, secretarul comi hotărît să adreseze tuturor fruntaşi la muncă şi învăţă
lui de Stat. siune, că se vor putea dez pronunţă pentru securitate şi tetului de partid de Ia Uzina „Victoria" Călan. „Do unităţilor şcolare din judeţ file şcolare din tură, în acţiunile cullural-
In legătură cu securitatea volta în mod liber, potrivit colaborare pe continentul eu rim să vă împărtăşim primele roade ale iniţiativei năs chemarea: „Să facem din educative şi de muncă vo-
europeană, Comitetul Executiv propriei voinţe şi vor putea ropean chemarea de a-şi uni cute în secţia furnale a uzinei noastre: „De vorbă cu şcoala noastră cea mai fru judeţul Hunedoara Iunfar-patriotică pentru în
al C.C. al P.C.R., Consiliul de colabora neîngrădit într-un cli eforturile pentru a face să conştiinţa1*. Luni, cînd oamenii s-au întîlnit pe schim moasă şi mai bine organiza frumuseţarea şi gospodărirea
Stat şi Consiliul de Miniştri mat de înţelegere şi deplină triumfe acest nobil deziderat, buri şi brigăzi şi au făcut retrospectiva muncii şi tă unitate din judeţ". şcolii ;
consideră că „Declaraţia pri egalitate. pentru a asigura pacea, des conduitei după prima săptămînă de la aplicarea iniţia In acest scop colectivul nat 24 costume naţionale
— cu
sprijinul părinţilor
vind pacea, securitatea şi co tinderea şi înţelegerea în Eu tivei, constatările au fost îmbucurătoare. In această şcolii îşi propune următoa pentru echipa de dansuri a şi în cadrul activităţilor
laborarea în Europa" reprezin In acest sens, Consiliul de perioadă scurtă, furnaliştii, avlnd în frunte pe comu rele obiective : şcolii, în atelierul de menaj practice'cu elevii se va rea
tă c contribuţie deosebită la Miniştri, Ministerul Afacerilor ropa şi în întreaga lume. nişti, au elaborat peste sarcinile de plan 250 tone de — dezvoltarea bazei di- se vor produce preparate liza radioficarea şcolii pînă
fontă cenuşie. Dorim să subliniaţi faptul că în de dactico-materiale a şcolii în pentru elevi în valoare de Ia data de 1 martie 1972;
cursul săptămînii trecute nu s-a înregistrat nici o sprijinul perfecţionării şi mo circa 2 000 lei lunar ; — pînă Ia 1 Mai se va
absenţă nemotivată şi nici o întîrziere de Ia lucru, iar dernizării procesului de în- realiza iluminarea coridoare
IN PAGINILE II şi III existat nici o abatere. Meritul este fără îndoială al văţămînt prin : întreţine nuare a laboratoarelor exis lor cu lumină fluorescentă ;
în conti
— amenajarea
pe linia disciplinei tehnologice şi de producţie nu a
— completarea,
— se va bituminiza curtea
întregului colectiv de la furnale, dar se cuvine să rea şi repararea cu posibili tente şi crearea unui labora şcolii, se vor trasa şi ame
reliefăm exemplul comuniştilor Ionaşcu Munleanu, Ioan tăţi locale a mobilierului e tor de biologie-chimie, pînă naja terenurile de sport
la data de 1 martie
1972.
C O M U N I C A T Lucoi, Pompei Mureşan (din organizaţia de bază nr. 1. xistent în sălile de clasă, la Prin posibilităţi locale şi cu (handbal, volei, baschet, por
secretar Vasile
Anton Tuza, Traian
Sîngeorgean),
boratoare şi ateliere ;
Barbu, Nicolae Hagiu (organizaţia de bază nr. 2, se — amenajarea pînă la 1 sprijinul cercului de elevi tic de gimnastică etc.) pînă
la 1 iunie 1972;
„Minitehnicus" se vor con
martie 1972, pe lingă atelie
cu privire la îndeplinirea cretar Siinion Stănculea), Ioan Crăciun, Vladimir Floca, rul dc lăcătuşerie existent, a fecţiona pentru laboratorul —■ refacerea împrejmuirii
Ferdinand Herczek (organizaţia de bază nr. 3, secre
tar Ştefan Biro) sau a] acelora oare, ni întreaga lor unui atelier de tîmplărie do de fizică, trusă mecanică, şcolii pînă la deschiderea
noului an şcolar şi înfrumu
de electricitate, trusă
trusă
tat cu 6 tejghele, rindele şi
planului de dezvoltare economico- capacitate şi dragoste de muncă, au întreţinut buna sculele necesare, precum şi optică, geometrică, tabloul lui seţarea intrării în şcoală;
funcţionare *1 agregatelor — ViorcI Bran, Ştefan Go-
— confecţionarea, cu aju
gan, Ioan Miiller (organizaţia de bază nr. 4)". a unui atelier de electro Mendeleev etc.; torul elevilor, a 8 bănci
— completarea materialului
mecanică ;
Iată primele roade ale uneia din iniţiativele născute
socială a Republicii Socialiste pe pămînl hunedorean pentru a grăbi urcuşul spre — cu sprijinul comitetu didactic din laboratorul de pentru curte;
— plantarea în jurul curţii
lui de părinţi, al atelierelor
împlinirea profilului moral şi profesional al omului şcolare, al întreprinderilor ca biologie, folosind sprijinul a unor arbori ornamentali şi
cercului micilor
naLuralişti,
România în anul 1971 de mîine. L. L. re patronează şcoala (Ex- cu exponate din flora şi (Continuare în pag. a 3-a)