Page 50 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 50
DRUMUL SOCIALISMULUI O Nr. 3 319 ,Ş MARJI 15 FEBRUARIE 1972
■ B M U ittiafeN w tm m
__ _ M a i
IN T E R N A Ţ IO N A L E ] { I S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E
g EijL v 6 A 24-a sesiune a în sprijinul convo 41)015 NOVGOROD
cării conferinţei In Consiliul Ministerial ATLAS
Comisiei pentru condiţia femeii general-europene Constituirea Filialei locale
COPENHAGA' 14 (Agerpres). al Organizaţiei Unităţii Africane
— Guvernul Danemarcei spri Lansarea st \
GENEVA 14 (Agerpres). — timpul conflictelor armate, ro jină activ îdeea organizării ADDIS ABEBA 14 (Ager acorda o atenţie deosebită si a Asociaţiei de prietenie automate ,,L \
La Geneva se desfăşoară lu lul ei în lupta pentru pace, conferinţei general-europene pres). — In capitala etiopiana tuaţiei din Rhodesia, unde se
crările celei dc-a 24-a sesiuni eliberare naţională şi indepen în problemele securităţii şi s-au deschis luni lucrările se semnalează o intensificare a Agenţia TASS anunţă că, j
a Comisiei pentru condiţia fe denţă. colaborării — a declarat mi siunii Consiliului Ministerial acţiunilor populaţiei africane sovieto-romane la 14 februarie, în Uniunea \
meii. Comisia urmează să adopte nistrul danez al afacerilor ex al Organizaţiei Unităţii Afri împotriva regimului rasist de Sovietică a fost lansată l
Pe ordinea de zi figurează, programul său viitor de activi terne, K. B. Andersen, lntr-un cane. Inaugurînd sesiunea, la Salisbury. staţia automată „Luna-2011 /
Totodată, Comitetul O.U.A.
împăratul Etiopiei, Haile Se-
între altele, examinarea modu tate şi să stabilească domenii discurs pronunţat în oraşul lassie, a arătat că recenta însărcinat cu coordonarea a MOSCOVA 14. — Cores lor de prietenie sovieto-romci- in vederea continuării ex- \
lui de realizare a declaraţiei le şi problemele prioritare. Vordingborg. Andersen a su întrunire a Consiliului de Se jutorului acordat mişcărilor pondentul Agerpres, Lsuren- ne au vorbit A.I. Eriomenko, plorării Lunii şi spaţiului i
privind eliminarea discrimină Reprezentanta României, tj bliniat importanta pregătirii curitate, desfăşurată tot la de eliberare naţională din ţiu Dulă, transmite: La Ca activist pe tărîm cultural din circumlunar. ,
rii împotriva femeilor, dreptu varăşa Florica Paula Andrei, acestei reuniuni, de care — a Addis Abeba, a permis comu Africa va prezenta, în cadrul sa de popularizare a ideilor Novgorod, A.M. Korotîci, pre Lansarea staţiei spre Se- »
rile politice ale femeilor, pro judecător la Tribunalul Su spus el — sînt legate perspec nităţii internaţionale să apre actualei sesiuni, un raport a politice din oraşul Novgorod şedintele filialei A.P.S.R. din lena a fost realizată de pe \
gramul de acţiuni internaţiona prem al R.S. România, membră tivele asigurării securităţii în cieze amploarea problemelor supra stadiului în care se a- a avut loc adunarea festivă Novgorod, şi alţii. orbita unui satelit artifici- l
Europa în viitor. Andersen a
le pentru sporirea contribuţi a Comitetului Executiv al Con arătat că unul din obiectivele continentului african. Haile f!ă lupta dusă de popoarele de constituire a Filialei lo Au mal luat cuvîntul I. Re- al al Pămiiîtului.
ei femeilor la dezvoltarea ţări siliului National al Femeilor, a politicii externe daneze îl Selassie a subliniat că este Angolei, Mozambicului şi cale a Asociaţiei de priete pan, secretar al Ambasadei Potrivit informaţiilor te- 1
lor lor, situaţia femeii în fa fost aleasă vicepreşedintă a constituie intensificarea efor necesară unirea eforturilor Guineel-Bissau împotriva co nie sovieto-române. Au par României în Uniunea Sovie lemetrice, sistemele şi a- \
milie, protecţia femeilor în comisiei. turilor în direcţia destinderii. ţărilor africane în lupta îm lonialismului portughez. Ra ticip it I.S. Fiodorov, secretar tică, şi Z. Suvorova, secreta gregatele staţiei „Luna-20,t i
ră a conducerii centrale a
potriva colonialismului şî ra portul se referă, de asemenea al Comitetului regional Nov A.P.S.R. funcţionează normal. Com- J
la acţiunile forţelor patrioti gorod al P.C.U.S., reprezen plexul terestru de comandă \
sismului. ce din Namibia şi Republica tanţi ai organizaţiilor de par Cu prilejul constituirii fili şi măsurători menţine cu i
în cursul dezbaterilor, Con
Dezbateri în Camera Comunelor siliul Ministerial al O.U.A. va Sud-Africană împotriva auto tid, sindicale şi de komso- alei din Novgorod a Asociaţi staţia legături stabile ;
mol, reprezentanţi ai oameni
ei de prietenie sovieto-româ
rităţilor rasiste de la Pretoria.
prin radio. In acelaşi tim p \
lor muncii şi intelectualităţii ne, a fost organizată o expo se realizează prelucrarea i
privind starea de urgenţă din Anglia din regiunea şi oraşul Nov ziţie de fotografii şi cărţi datelor obţinute de la bor- ?
\
dul staţiei.
despre viaţa şi activitatea po
gorod.
Comitetul O.N.U. pentru resurse natu
LONDRA 14. — Corespon muncă dintre Uniunea naţio poliţişti sînt mobilizaţi Ia Despre dezvoltarea relaţii porului român. Furtuni violente ^
dentul Agerpres, Nicolae Plo- nală a minerilor şi Consiliul locurile în care minerii efec
peanu, transmite: Luni după- naţional al cărbunelui. tuează pichete. rale a adoptat documente favorabile în Franţa ,
amiază, au avut loc dezbateri Deputaţii laburişti au con Marţi, în faţa clădirii Parla • \
în Camera Comunelor pe mar damnat guvernul, afirmînd că mentului, va avea loc o puter ţărilor in curs de dezvoltare LONDRA Demonstraţii de Sîmbătă şi duminică, l
ginea hotărîrii autorităţilor de măsurile luate, departe de a nică demonstraţie a minerilor. furtuni violente, aţintind i
a proclama starea de urgenţă. pune capăt grevei minerilor, In acelaşi timp, în diferite o Delegaţii au adoptat o serie pe alocuri intensitatea u- 1
După ce a încercat să justi nu pot decît să provoace pani raşe din ţară vor avea loc gre NAIROBI 14 (Agerpres). — de documente, între care şi protest împotriva acordului nui uragan, s-au abătut a- ţ
fice măsurile luate de guvern că în rindul opiniei publice ve şi manifestaţii de solidari In capitala Kenyei s-au înche recomandările formulate de supra unor întinse regiuni i
în cadrul ,,stării de urgenţă*1, britanice. Intr-o rezoluţie adop tate cu minerii. iat, după două 6ăptămîni de diferiţi participanţi în privin angfo-rhodesian din vestul şi sudul Fran- )
ministrul de interne, Reginald tată în cursul zilei, Partidul la dezbateri, lucrările celei de-a ţa pregătirii cadrelor de spe ţei. Totalul celor care şi-au ţ
Maudling, a repetat cererea ca burist îşi afirmă sprijinul pen doua sesiuni a Comitetului cialişti care să activeze în pierdut viaţa în diferite *
O.N.U. pentru resurse natu
greviştii să accepte, cu titlu tru lupta minerilor, „destinată rala, organism menit să pro domeniul valorificării resurse LONDRA 14 (Agerpres). — ceptată de majoritatea afri accidente provocate de vin- i
tul care a suflat uneori cu \
provizoriu, propunerile Consi apărării şi îmbunătăţirii nive moveze o largă cooperare in lor naturale ale ţărilor în curs Mii de persoane cfin toate cană din ţara vizată de clau viteze de 150-170 kilometri I
liului naţional al cărbunelui, lului lor de trai" şi critică a Evolu}ia crizei ternaţională, in vederea sus de dezvoltare. Sesiunea a a regiunile Marii Britanii s-au zele acordului. împotriva re pe oră se ridică la zece,
urmînd ca o reglementare de titudinea guvernului faţă de ţinerii eforturilor statelor în probat, de asemenea, consti strîns duminică în Trafalgar glementării dintre guvernul con cifră la care se adaugă nu- 1
finitivă să fie adoptată după acest conflict. guvernamentale valorificarea, potrivit intere Square, din Londra, pentru servator britanic şi regimul de meroşi răniţi şi foarte l|
ce vor fi cunoscute rezultatele Intre timp, greva generală a selor lor naţionale, a resur tuirea unui fond O.N.U. des a participe la o demonstraţie la Salisbury s-au pronunţat mari pagube materiale. ?|
investigaţiilor „Tribunalului de celor 280 000 de mineri conti din Italia selor naturale. La sesiune au tinat sprijinirii tinerelor state de protest împotriva acordu numeroşi alţi vorbitori, prin Astfel, uraganul a răstur- i
anchetă". După cum se ştie, participat reprezentanţi a 51 în domeniul studierii şi valo lui anglo-rhodesian. Adunarea tre care şi membri ai parla nat stilpi de înaltă tensi- l
misiunea acestui organ, insti nuă. Luni, în mal multe locuri ROMA 14 (Agerpres). — de ţări şi 16 organizaţii inter rificării resurselor naturale şi a fost organizată de „comitet mentului britanic. Ei au rele une, a dezrădăcinat arbori, [
tuit din iniţiativa guvernului, au avut loc ciocniri între mî- Premierul desemnat al Italiei, naţionale. Din România a luat a adoptat documentul cu pri în favoarea unei acţiuni vat că înţelegerea survenită a smuls acoperişuri, a ,pro
este analizarea conflictului de .neri şi politie. Sute şi sute de Giulio Andreotti, îşi conti parte o delegaţie condusă de urgente în Rhodesia". între Londra şi regimul Smith vocat ciocnirea multor ve
nuă consultările în vederea vire la drepturile suverane Luînd cuvîntul, dim Reid, constituie o încercare delibe V
rezolvării crizei guvernamen Eugen Davidescu, director în ale statelor asupra resurselor reprezentant al P.G. din Ma rată de a induce în eroare hicule şi a întrerupt cu
tale declanşate luna trecută Ministerul Minelor, Petrolului ree Britanie, a declarat că poporul Zimbabwe, care se o rentul electric şi comuni
caţiile telefonice şi tele
prin demisia cabinetului de şi Geologiei. lor naturale. trebuie să se pună capăt ra pune acestei reglementări. grafice. Astfel, două treimi
MOZAiv^îBjC Succese obfinute de centru-stînga condus de Emi sismului pe continentul afri Participanţii Ja adunarea din din suprafaţa departamen
lio Colombo.
can şi să fie acordat un spri
După prima tentativă de jin multilateral luptei legiti Trafalgar Square au adresat tului Charente-Maritime
ministru al
Marii
primului
constituire a unui nou cabi Comuniştii chilieni sînt pe deplin me a poporului Zimbabwe Britanii, Edward Heath, o re au fost lipsite de curent
FRELIMO în provincia Tete net cvadripartit, soldată cu pentru instaurarea unei con zoluţie de protest împotriva electric, iar in zona Podi
şului Central, unde a vis
un eşec, Andreotti şi-a reluat duceri a populaţiei africane acordului anglo-rhodesian. O
schimbul de vederi cu liderii de acord cu documentul majoritare în Rhodesîa. Acor colit, multe localităţi au
DAR ES SAL A AM. 14 (A- de combustibil. In aceeaşi pe partidelor democrat-creştin, dul anglo-rhodesian a fost, de puternică demonstraţie de fost izolate. Trei ambarca
ţiuni pescăreşti au dispă
gerpres). — Patrioţii mozambi- rioadă, patrioţii au scufundat socialist, social ist-democ raţie de la Arrayan asemenea, denunţat de Abel protest a avut. de asemenea
csni au obţinut succese im cinci ambarcaţiuni şi au dis şi republican, precum şi cu Muzrewa, preşedinte al Con Ioc, în aceeaşi zi, în faţa aşa- rut cu 15 oameni la bord
portante în acţiunile de extin trus 26 de maşini militare por partidul liberal, de opoziţie. siliului Naţional African, ca numiteî „Case rhodesiene" — in apele Atlanticului, răs
dere a mişcării de eliberare na tugheze. El nu a comentat rezultatele SANTIAGO DE CHILE 14 totodată, principalele proble re a arătat că această tran reprezentanţă la Londra a re colite de valuri înalte de
ţională în provincia Tete din In desfăşurarea de ansam acestor întrevederi, dar în (Agerpres). — „Declaraţia de me care preocupă In prezent peste 12 metri.
sudul ţării. După cum relevă blu a luptei de eliberare na urma declaraţiilor personali la Arrayan" a Comitetului întregul popor chilian — se zacţie nu va fi niciodată ac gimului rasist de la Salisbury.
un comunicat publicat la Dar ţională din Mozambic, succe tăţilor consultate reiese că Politic Naţional al Unităţii arată înlr-o declaraţie a Comi
Es Salaam de Frontul de Elibe sele luptătorilor FRKIJMO in poziţiile acestor forţe politice Populare reflectă punctul de siei Politice a C.C. al P.G. din A dispărut o navă
rare din Mozambic (FRELIMO). provincia Tete capătă o im nu au suferit schimbări în vedere al tuturor partidelor Chile, difuzată la Santiago de
ei au scos din luptă, în peri portantă deosebită, cu atit mai raport cu deciziile anunţate şi organizaţiilor politice care Chile. Comuniştii chilieni sînt Comisia Pearce îşi va continua O echipă de scafandri
oada octombrie-noiembrie anul mult cu cît autorităţile colo anterior de direcţiunile par fac parte din coaliţia forţe pe deplin de acord cu con de pe un vas de cercetări
trecut, peste 90 de soldaţi din nialiste portugheze au nutrit tidelor menţionate. lor de stingă şi abordează, cluziile cuprinse în documen seismice a identificat epa
va vasului american
„V.
rîndul trupelor colonialiste multă vreme iluzia că fluviul tul de la Arrayan şi conside activitatea în Rhodesia A. Fogg", care, la 2 fe
portugheze amplasate în a Zambezi constituie un „baraj ră necesar ca toate organiza bruarie a.c., a dispărut cu
ţiile regionale şi provinciale
ceastă provincie, atacînd toto natural" în calea extinderii o- ale partidului comunist să SALISBURY 14 (Agerpres). naţi să facă o investigaţie în
dată cinci fortificaţii inamice peratiunilor lansate de patrioţi studieze aceste hotărîri şi să — Recuzată în mai multe rîn- „cea mai controversată pro întreg echipajul său de
9i aruneînd în aer un depozit in această parte a ţării. Klaus Altmann a dispărut se conducă după ele în activi duri de liderii populaţiei ma blemă" cu care este confrun 39 de oameni, după ce pă
tatea practică de zi cu zi, se joritare africane din Rhodesia, tată In prezent comisia Pearce răsise portul Freeport !din
LA PAZ 14 (Agerpres). — me ipoteze pledează doi fac arată în declaraţie. comisia britanică oficială con — aceea a acuzaţiilor cu pri Texas (S.U.A.f.
După dteva zile petrecute în tori, ce-i drept, nu decisivi. Declaraţia Comisiei Politice dusă de lordul Pearce, care vire la intimidarea populaţiei
închisoarea din capitala boli- Pe de o parte Ministerul de a C.C. al P.C.C. adresează un are misiunea de a sonda opi în exprimarea voinţei sale.
viană, La Paz, Klaus Altminn, Interne al Boliviei i-a retras apel tuturor oamenilor mun niile asupra termenilor acor
bănuit a fi Klaus Bărbie, fostul lui Altmann paşaportul, iar pe cii din Chile să depună toate dului încheiat între Ian Smith
şef al Gestapoului din Lyon, de sită parte, avionul compani eforturile pentru a înlătura şi titularul Foreign Office-u-
în timpul ocupării Franţei de ei „Braniff", cu care ar fi pu lipsurile semnalate în docu lui, Alee Douglas Home, a a CINEMA- RADIO • T E L E V IZ IU N E
trupele hitleriste, a fost pus în tut pleca Altmann spre capi mentul de la Arrayan, să se nunţat că îşi va continua acti
libertate în dimineaţa de 12 fe tala paraguayană, unica legă unească şi mai strîns în ju vitatea în teritoriul rhodesian
bruarie. Urcîndu-se într-un au tură aeriană între La Paz şi rul guvernului Unităţii Popu încă o lună, informează agen D EV A : N e în fric a tu l G y u la, v a 10.00 Z a rz u e la „ d n te c u l u ită rii"
tomobil care-1 aştepta, Alt* Asuncion, a fost reţinut, din lare şi să dea o ripostă ener ţia Reuter. Potrivit aceleiaşi r a şl ia rn a („Patria**) ; A rip i n e d e Jo se S c rra n o ; 10,30 C aleid o s
nun a dispărut imediat într-o motive necunoscute, pe sero- gică tuturor manevrelor reac- agenţii, doi dintre membrii a g re („ A rta ") ; S IM E R IA : S e m cop ritm ic c u P o m p llia S to ia n ,
direcţie necunoscută — infor portul bolivian El Alto. ţiunii. . cestei comisii au fost desem n a le p e d ru m („M u reşu l") ; H U A n to in e şl B ilU e D av ls ; 11,00
P r e lu c ră ri d e fo lc lo r d c M lrc e a
N E D O A R A : C ea m a i fru m o a sa
mează din La Paz agenţia Fran s o ţie („ S ld c ru rg lstu l" ) ; G a u d ea - C h irlac şl C o n sta n tin A rv ln te ;
ce Presse. m u s ig itu r („ C o n stru c to ru l" ) ; 11.30 S u c c ese a le m u z ic ii u ş o a
S lm o n B o liv a r („A rta") ; CA- re ; 11,55 ş tiin ţa la zl ; 12,00 B u
Principalele versiuni care L A N : M erid ia n u l z ero („11 I u le tin d e ş tiri ; 12,03 A v a n p re m ie
circulă în capitala boliviană au n ie ") ; T E L IU C : H a m lc t („M in e ră c o tid ia n ă ; 12,18 M u zică I n s tr u
în vedere trei alternative : o Politica agrară ru l" ) ; P E T R O Ş A N I : D ir e c ta m e n ta lă ; 12,30 E m isiu n e m u z ic a
(„7 N o ie m b rie ") ;
B e rlin
E le
lă d e la M o sco v a ; 13,00 R a d io
ascunzătoare găsită chiar în fa n tu l S lo w ly („ R ep u b lica") ; ju r n a l ; 13,15 V a rie tă ţi m u z ic a le ;
La Paz, unde Altmann are nu D IN LU M EA C A P IT A LU LU I a Pieţei comune L U P E N I: C ro m w ell, se riile I-II 14.00 B u le tin d e ş tiri ; 14,05 S o
(„ C u ltu ra l" ) ; R e n e g a ta („ M u n ci
meroase relaţii, o plecare cu to re s c " ) ; L O N E A : A p a c a u n liş ti d e m u z ic ă p o p u la ră : 14,30
M em o ria p â x n în tu lu l
ro m a n e sc ;
avionul spre Rurrennabaque, aduce prejudicii b iv o l n e g ru („ M in e ru l" ); P E T R I- 15.00 M elo d ii d e H . M ă lin e a n u şl
localitate situată la 300 kilo L A : B .D . In a le rtă („ M u n cito M ichel L e g ra n d ; 15,30 R a d lo e n c l-
tin e r e t ;
clo p e d lc p e n tru
16,00
metri nord de La Paz, unde u s u~A- Salariile muncitorilor scad agriculturii R.F.6. re sc " ) ; V U LC A N : D incolo dc R a d io ju rn a l. B u le tin m e te o -ru tl-
O-
(„ M u n cito re sc ") ;
b a rie ră
R .P . B U L G A R IA . — U zina „M i h ali A n to n o v " d in o ra şu l G oţe nul din amicii săi conduce o R A Ş T IE : P a ra d a c irc u lu i („ P a c r ; 16,15 In te g ra la tr io - u r ilo r cu
D elch ev — d is tric tu l B la g o ev g rad — e ste u n a d in tre cele m al noi exploatare forestieră, sau, în tria " ) ; C ă p ita n u l K o rd a („ F la c ă p ia n de B c e th o v c n ; 16,55 S fa tu l
u z in e ra d io e le c tro n ic e b u lg a re . A ici e ste lo cu i d c fa b ric a ţie a n o ilo r fine, fuga în Paraguay — ţară BONN 14 (Agerpres). — Su ra " ) ; G E O A G IU -B A I : C ele ş a p m e d ic u lu i ; 17,00 B u le tin d e ş tir i;
tip u r i d e ra d io te le fo a n e „RT-21-15“ şi d e sta ţii — ra d io p o rta b ile în timp ce veniturile monopolurilor te de mii de fermieri iu luat te lo g o d n ic e a le c ă p ita n u lu i ; 17.05 F o lc lo r m u n te n e sc ; 17,30
„R SD -64-A M ". în care şi-au găsit refugiu o parte, în diferite regiuni ale H A Ţ E G : M ihail S tro g o ff („ P o p u T rib u n a ra d io . S c h im b ă ri c a lita
IN FO T O G R A F IE : 2 lu c ră to ri ai u zin ei ra d io c o n tro lln d a p a serie de criminali de război lar") ; B R A D : A dio, p rie te n i tiv e în s a tu l ro m â n e sc c o n te m p o
r a tu r a p e n tru re z is te n ţă la re c e . R.F.G., la demonstraţii şi mi („ S te a u a R oşie") ; G U R A B A R Z A : ra n ; 17,50 C ln tă A m aii a R o d rl-
nazişti. împotriva acestei ulti cresc fără limită tinguri de protest împotriva C ea ik o v sk i, seriile I- II („ M in e g u ez ; 16,00 P u b lic ita te ra d io ;
ru l" ) ; IL IA : C ăliţi în foc („ L u
politicii agrare a Pieţei co
18,20 M u zica d e -a lu n g u l v e a c u
mune. Luînd cuvîntul la un mi m in a " ). rilo r : P .I. C ea ik o v sk i ; 19,00 B u
WASHINGTON 14 (Ager cializaţi în probleme economi ting în oraşul Bad-Nendorf, le tin d e ş tiri ; 19,05 M elo d ii do
pres). — După cum informează ce remarcă faptul că aceste e s tr a d ă ; 19,30 E d iţie ra d io fo n i
că. I.L . C arag ialc . D ra m a •,N ă
PEKIN. — După cum trans actuală şi cheamă clasa mun revista americană „U.S. News venituri considerabile sînt rea preşedintele Uniunii vest-ger- PR O G R A M U L I : 6,00 M uzică şl p a s ta " ; 19,50 N o a p te b u n ă , c o p il;
mite agenţia China Nouă, un citoare din Republica Ban and World Report", veniturile lizate în condiţiile unor evi mane a agricultorilor, C. He- a c tu a lită ţi ; • 7,00 R a d io ju rn a l ; 20.00 M ic d ic ţio n a r d e o p e ră —
S u m a ru l p re s e i ; 9,30 A
• 8,00
ereman, a subliniat că politica
purtător de cuvint al co C A D R A N gladesh să acorde un sprijin corporaţiilor americane, după dente dificultăţi valutar-finan- agnra a CEE aduce grave pre tla s c u ltu ra l; 10,00 B u le tin de lite ra E ; 20,30 F lo a re a d in g r ă
mandamentului unităţilor Ar larg refacerii economie!. calcularea impozitelor, au re ciare care coniruntă statul a judicii agriculturii R.F.G. ş tiri ; 10,05 O rc h e stra d e m u zică d in ă ; 20,50 M ic ro rc c lta l S e rg iu
ş tiri ;
d e
C iolu ;
21,00 B u le tin
matei Populare Chineze de E Congresul a ales conduce prezentat, în anul trecut, 47,4 merican, legate în primul rînd Criza valutar-financiară oc p o p u la ră „O ltu l" d in S la tin a ; 21.05 C ro n ic a s ă p tă m ln il m u z ic a
10.30
S ta rt la in te rs e c ţie — e m i
liberare de pe frontul Fuklen rea Centralei sindicale Ban miliarde dolari, fiind cu 15 la de marile sale cheltuieli mi cidentală a provocat o înrăută s iu n e d c o rie n ta re şc o la ră şi le ; 21,30 A te n ţiu n e , p ă r in ţi!; 21,50
a anunţat că, pentru a da blica Arabă Egipt, la invita gladesh. In funcţia de pre sută mai mari decît în anul litare, în condiţiile în care ar p ro fe s io n a lă . M eseria de m a tri- F a n te z ie d in o p e re te le Iu i R o m -
b e rg ; 22,00 R e v ista ş la g ă re lo r ;
ţe r ; 10,50 F ra g m e n te d in o p e re
posibilitatea compatrioţilor ţia guvernului acestei ţări. şedinte a fost desemnat H.R. 1970. De exemplu, numai cor mata şomerilor depăşeşte 5,C ţire a poziţiei fermierilor vest- ta „ G iu d itta " d e L e h a r ; 11,00 22.30 F o n o te c a d e a u r ; 23,00
qermani, care întîmpină difi
chinezi, precum şi ofiţerilor Choudhury. poraţia ,,Chrysler", al treilea milioane oîmeni. Totodată, es cultăţi sporite în desfacerea B u le tin dc ş tiri ; 11,05 Ce f r u B u le tin d c ş tiri ; 23,05 Ş a p te d e
şl soldaţilor din forţele Go- LUSAKA. — Ministrul co producător de automobile din te considerat semnificativ şi produselor lor. Potrivit ziaru m o a să -! ţa ra m e a — m u zică cen ii d e m u z ic ă — a n u l 1902; 0,15
S e lc c ţiu n I d in o p e re ta L y s is tra ta
mindanului dc pe Insulele merţului şi industriei al Zam- PHENIAN. — Intr-o decla S.U.A., a declarat ca venit pe faptul că aşa-numitele „măsuri lui vest-german „General An* u ş o a r ă ; 11,20 C o n ce rtu l In si dc G h e ra se D e n d rin o ; 0,30 P ie
m in o r p e n tru fa g o t şl o rc h e stră
Quemoy, Tatan, Erhtar şi al biel, Jackson Soko, a decla raţie dată publicităţii de pur anul 1971 suma de 83,7 milio i economice excepţionale*’ apli zeiger", datoriile publice ile d- d e Iu liu M u re şla n u (S o list E m il se p e n tru o rg ă ; 0,55—1,00 B u le tin
tele să se bucure de sărbă rat că guvernul său a hotă- tătorul de cuvint al M.A.E. al ne dolari. Se-ştie însă că ma cate de guvern în scopul ame griculturii R.F.G. se ridică în B lclea) ; 11,35 C in c isp rez e ce m i d c ş tiri.
toarea primăverii din 1972 rît să adopte o serie de mă R.P.D. Coreene în legătură cu rile monopoluri ascund, prin liorării situaţiei economice a prezent Io suma de 32 miliar n u te cu c o ru l „ G a u d e a m u s" ;
11,50 C otele a p e lo r D u n ă rii ; 12,00
Împreună cu populaţia din suri menite să ducă la conso condamnarea la închisoare de diferite mijloace, adevăratul S.U.A., prevăd un control se de mărci. Ca urmare a politi P ie se dc A n d re a C esa re B ix io ; 9,00 D e sc h id e re a e m isiu n ii de
Întreaga ţară. Armaţi Popu lidarea şl dezvoltarea econo către Tribunalul districtului volum al beneficiilor lor, pen ver asupra salariilor, vizînd cii „celor şase", în domeniul 12.15 D in În re g is tră rile Iu i T ra - d im in e a ţă ;
ia n G ro zăv cscu ; 12,30
• T e le x ;
In tlln irc
lară Chineză de Eliberare a miei naţionale. Printre altele Tokio a doi cetăţeni coreeni îngheţarea lor de fapt, în timp agriculturii se manifestă o cu m e lo d ia p o p u la ră şi in te r p r e 9,05 T c le -şc o alâ .
primit ordin să suspende se prevede crearea unei cor din Japonia, sub acuzaţia de tru a ocoli impunerea de că ce creşterii veniturilor mono tendinţă progresivă de lichida tu l p re fe ra t ; 13,00 R a d io ju rn a l ; • O rîn d u ire a s c la v a g istă pe
bombardamentele în zilele de poraţii naţionale de import* spionaj, se arată că întreg i- tre fisc. polurilor nu i se pune nici un re a gospodăriilor ţărăneşti 13.15 A v a n p re m ie ră c o tid ia n ă ; te rito r iu l p a trie i n o a stre ;
• C ăi in te rn e d o îm b o g ă ţi
15-17 februarie. export, care va activa în cest proces nu constituie de Observatorii din S.U.A. spe fel de limită. mici şi mijlocii. 13.30 M elodii d e ie ri şi dc azi ; re a v o c a b u la ru lu i : F a m i
14,00 C o m p o z ito ru l s ă p tâ m in ii —
strîns contact cu departa* cît o înscenare, fiind lipsit C lau d e D e b u ssy . S u itele Ib e rla şi lia d e c u v in te ;
PRAGA. — Agenţia CTK mentul pentru controlul pre de un fundament real. In de C o lţu l c o p iilo r ; 14,40 M uzică 10.00 C u rs d e lim b a ru s ă — lec
ţia a IH -a ;
anunţă că la Bratislava a a ţurilor. Crearea acestui orgi- claraţie — relatează agenţia p o p u la ră in te r p r e ta tă de M aria 10.30 C ăm in u l (re lu a re a e m isiu n ii
S to ica , Io n R ad u şi
G h e o rg h e
vut loc o întilnlre priete nism va permite Zambiei o ACTC — se arată că guver M ezel ; 15,00 B u le tin de ştiri ; de lu n i 14. H) ;
nească între delegaţia Parti participare mai eficientă po nul R.P.D. Coreene cere cu 15.05 A rii d in o p e re te in te r p r e ta 11.10 F ilm s e ria l : „ P a tr u ta n -
te d e C o rn elia G a v rile sc u ; 15,20
c h lşti şi u n cline" (II).
dului Comunist din Austria, pieţele internaţionale. fermitate ca guvernul japo R ec ita l de c la v ec in H u g u e ttc R e lu a re ;
condusă de preşedintele par nez să anuleze această sen G re m y C h au llac ; 15,40 P a g in i 12,05 T e le ju rn a l ;
tidului, Franz Muhri, şi Vâ DACCA. — La Dacca s-au tinţă ilegală şi să ţină seama d in m u z ic a d e e s tra d ă ; 16,00 R a 16,30-17,00 C u rs d e lim b a fra n c e
ză. L e c ţia a U -a (relu a re ) ;
d io ju rn a l. B u le tin m e tc o -ru tlc r ;
sli Bilak, membru al Prezi încheiat lucrările Congresu de obligaţiile sale legale şi 16.15 M u zică u ş o a ră d e L a u re n - 17.30 D e sc h id e re a e m is iu n ii do
diului, secretar al C.C. al lui Centralei sindicale Ban morale în vederea asigurării ţiu P r o fc ta şi B u rt B a c h a ra c h ; d u p ă -a m io z ă ;
P.C. din Cehoslovacia, Jozef gladesh, anunţă agenţia TASS. 16.35 C în tecelc n o a stre ; 16,50 P u 17,35 C u m v o rb im 7 ; A n a
17.50 M uzică p o p u la ră cu
Lenart, membru al Prezidiu In rezoluţiile adoptate, con drepturilor democratice şi b lic ita te ra d io ; 17,00 A n te n a t i T o m a :
n e re tu lu i p re z in tă Ş co ala c a p o
lui C.G. al P.C. din Ceho gresul defineşte rolul şi sar naţionale ale cetăţenilor co d o p e re lo r ; 17,30 M u zică p o p u 18.00 D c la A lfa 2a O m eg a.
E n ciclo p ed ic p e n tru elev i ;
slovacia, prim-secretar al C.C. cinile sindicatelor In etapa reeni rezidenţi în Japonia. la ră ; 17,45 P e n tru tin e ri — m u 18,33 F ilm d o c u m e n ta r : „ N e a -
zică u ş o a ră de p r e tu tin d e n i; 18,00
al P.C. din Slovacia şi alte O rele s e rii ; 20,00 T a b le ta de goc B asa ra b " ;
persoane oficiale cehoslovace. s e a ră de M ih n ea G h e o rg h iu ; 18.50 In te rp r e ţii şi ro lu rile lo r ;
In cursul întîlnirii s-a fă 20.05 Z ece m elo d ii p re fe ra te ; B a le rin a V alen tin a M a ssin i;
19,15 P u b lic ita te ;
cut un schimb de informaţii 20.30 T e a tru ra d io fo n ic . P r e m ie 19,20 1001 dc seri — e m isiu n e p e n
ra a b so lu tă ; 21,25 B iju te rii m u
şi păreri cu privire la dife BRAZAVILLE. — Ambasadorul Republicii Socialiste zicale ; 22,00 R a d io ju rn a l ; 22,30 tru cci m ici.
A v e n tu rile Iul P e h a c ik ( I I I ) ;
rite probleme actuale. România In Republica Popu Iară Congo, Gheorghe Slo- C o n ce rt d e s e a ră ; 22,55 M o m en t 19.30 T e le ju rn a l ;
p o e tic . LI T al P e ; 23,00 C o n
ian, şi-a prezentat scrisorile de acreditare preşedintelui c e rt d e s e a ră ; 24,00 B u le tin de 20.10 Is to ria te a tru lu i.
MOSCOVA. — Un comuni Republicii Populare Congo, comandant Marlen N’Gouabi. ş tiri ; 0,03—6,00 E s tra d a n o c tu rn ă . „ B u rg h ez u l g e n tilo m " dc
cat de presă dat publicităţii La ceremonie au participat ministrul afacerilor exter P R O G R A M U L II : 6,00—8,05 M ollcre (F ilm -sp e cta c o l) ;
Ia Moscova Informează că ne, Henry Lopez, funcţionari superiori de la preşedinţia re P ro g ra m m u z ic al de d im in e a ţă ; 21.50 P rim p la n .
G,05 B u le tin dc ş tiri ; 7,00 R ad io
G h e o rg h e D in d e ro — p r e
ministrul apărării al U.R.S.S., publicii şi din M.A.E. congolez,precum şi membri ai ambasa ju rn a l ; 8,05 T o t în a in te ; 8,20 şed in tele U n iu n ii Ju d e ţe n e
mareşalul Andrei Grcciko, va dei române. JA P O N IA . — L o c u ito rii d in o ra şu l S h ib u slii, p re fe c tu ra K a g o sliim a a u d e m o n stra t p e s tră z ile M ari d irijo ri : B ru n o W alter ; a c o o p e ra tiv e lo r a g ric o le dc
p ro d u c ţie D olj ;
face, în a doua jumătate a t DuPă prezentarea scrisorilor, între preşedintele Marien o ra ş u lu i şi In a m b a rc a ţiu n i pc m a re îm p o triv a a m p la să rii în a p ro p ie re a u n u i c o m p le x p e tro c h im ic . 8,45 P a g in i c o ra le d e G h e o rg h e 22.10 T clcg lo b .
C u c u ; 9,00 D in o p e re te le lu i P a u l
lunii februarie, o vizită ofi N’Gouabi şi ambasadorul României, Gheorghe Stoian, a avut P e p a n c a rte se p u te a c iti: „N e o p u n e m în m o d fe rm c o n s tru irii c o m p le x u lu i" şi „ p ro te ja ţi m a re a , L in ck c ; 9,30 B u le tin d e ş tiri ; T o ro n to — r e p o rta j film a t;
a e ru l şl o m u l Îm p o triv a p o lu ă rii" . L a d e m o n s tra ţie a u lu a t p a rte d ife rite a so c ia ţii m u n c ito re ş ti, a g ri
cială de prietenie in Repu- loc o convorbire cordială. cole şl p e sc ă re şti, p re c u m şi 6 000 d e m u n c ito ri d in re g iu n e a K a g o sh im a şl M iy azak l. 9.35 I tin e r a r fo lclo ric m u zical ; 22.30 >,?4 de ore".
IN F O T O G R A F IE : M itin g u l o rg a n iz a t În a in te a m a rş u lu i. '
itedactia sî administraţia ziarului i Deva. str. Dr. Petru Groza nr. 35. TeTafoaiiA nr. J 23 17 al .1 15 83. — Tiparul i întreprinderea poligrafici Deva.