Page 51 - Drumul_socialismului_1972_02

P roletari din toate tarile, unlfl-vă!
«TA (MEIULUI

f f
EXECUTIV Al C. C. Ai P. C. R.

In ziua de 15 februarie 1972 a avut zarea staţiunilor pentru mecanizarea a-
loc şedinţa Comitetului Executiv al C.C. gricultuii şi a trusturilor staţiunilor pen­
al P.C.R., prezidata de tovarăşul Nicolae tru mecanizarea agriculturii, precum şi
Ceauşescu, secretar general al Partidu­ propunerile cu privire la unele lucrări
lui Comunist Român. de investiţii care urmeazâ sâ fie puse în
Au participat, ca invitaţi, miniştri şi funcţiune în actualul cincinal.
alţi conducători ai unor organe cen­ Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R.
trale. a hotârît instituirea unei comisii care sâ
elaboreze propuneri in legătură cu dez­
Cu acest prilej, Comitetul Executiv a
examinat şi aprobat propunerile privind voltarea transportului in comun in mu­
realizarea Complexului hidrotehnic şi nicipiul Bucureşti, îndeosebi prin con­
energetic Cerna-Motru-Tismana; pro­ struirea unor câi de comunicaţie do­
tate cu mijloace electrice de mare ca ­
gramul privind valorificarea complexa a
pacitate şi viteza, precum şi construirea
şisturilor bituminoase; proiectul de ho-
târire cu privire la înfiinţarea şi organi­ metroului.

......... ■■■ » ■
- , . ) In întîm pinarea Conferinţei pe ţară a cadrelor de condu- Lucrări editoriale consacrate

3P Q IH munca cere din întreprinderi şi centrale industriale şi de construcţii semicentenarului U.T.C.

şi viaţa Datorită unor condiţii o­ petiţie generală pentru apli­ neretului Comunist va fi mar­ carea societăţii socialiste mul­
tului, contribuţia sa la edifi­
Semicentenarul Uniunii Ti­
biective, colectivul de muncă carea metodei de exploatare cat pe plan editorial prin a­ tilateral dezvoltate în patria
de la Exploatarea minieră a minereului cu subetaje. In pariţia mai multor lucrări noastră.
ceferiştilor Deva nu şi-a realizat integral planul de măsuri pentru 1972 consacrate acestui eveniment. batros" are în plan editarea
La rîndul ei, Editura „Al­
s-a prevăzut ca o acţiune im­
Astfel, In aceste zile pre­
sarcinile de plan pe anul 1971.
Muncitorii, tehnicienii şi in­
dei de exploatare cu subeta­
ginerii de la această exploa­ portantă generalizarea meto­ mergătoare marii sărbători a unor cărţi dedicate luptei ute-
organizaţiei revoluţionare a
ciştilor în anii grei al ilega­
tare amintesc cu regret si­ je la mina Deva. După calcu­ tineretului a intrat, în libră­ lităţii şi ai războiului anti­
SIMBRIA tuaţia din anul trecut, dar lele făcute, se scontează ca rii, cartea „File din istoria fascist, precum şi muncii en­
nu o folosesc ca argument prin această măsură să creas­ U.T.C.*4, tipărită de Editura tuziaste a tineretului pusă în
0 Azi în zorii zilei, un grup de pionieri ai liceului pentru justificarea deficienţe­ că productivitatea fizică a Politică. Aceeaşi editură va
Si şcolii generale din localitate s-a deplasat la statia lor proprii. Dimpotrivă. Ei au muncii cu 25 la sută şi să se mai oferi cititorilor o serie slujba construirii noii orîn-
C.F.R. unde au înmînat buchete de flori şi cravate de analizat cu răspundere cau­ reducă posibilităţile de apa­ de scrieri care oglindesc tra­ duiri, a înfloririi patriei noas­
pionieri mecanicilor, fochiştilor, impiegaţilor de mişca­ zele care le-au generat, iar riţie a unor deranjamente în diţiile de luplă ale tinere­ tre socialiste.
re aflaţi în tura de serviciu.
colectivul, în frunte cu or­ exploatarea zăcămîntului. De
0 Simpozionul l(Omagiu ceferiştilor'* realizat de pro­ ganizaţia de partid, acţionea­ mentelor luate îl ocupă de­ losirea neraţională a fondu­ fapt, în planurile întocmite
fesorul Florian Urican şi bibliotecara Argentina Borza ză cu toată fermitatea pentru păşirea planului de minereu lui de timp şi unele deficien­ sînt prevăzute 32 de măsuri
a stîrnit în rîndul participanţilor un deosebit interes. a identifica rezervele exis­ cuprifer extras cu 1,52 la su­ ţe în organizarea muncii. In tehnico-organizatorice. Toate c ăd e a p re c ip ita ţii su b fo rm ă
Simpozionul a oglindit şi lupta ceferiştilor din Sime- tente şi a le valorifica in­ tă şi sporirea producţiei de anul 1971 indicele de utili­ au ca scop perfecţionarea VREMEA de p lo aie, la p o v iţâ şl n in s o a ­
ria în tumultuosul an 1933. tegral. cupru în concentrat cu 1.6 zare a fondului de timp a producţiei, reducerea costu­ re . V in tu l v a su fla s la b d in
,0 Comitetul U.T.C. al uzinei mecanice de mate­ Acestea sînt gîndurile, ho- la sută. Aceste procente ilus­ fost doar de 93,1 la sută şi rilor şi crearea unor condiţii n o rd -v e s t. T e m p e ra tu ra m in i­
rial rulant, în colaborare cu conducerea secţiei a II-n tărîrile şi preocupările între­ trează în esenţă atenţia care s-au înregistrat aproape 5 000 mai bune de muncă pentru PENTRU 24 ORE m ă v a fi c u p rin s ă In tre m in u s
vagoane, a organizat concursul cu premii „Cine ştie gului colectiv. Aici, ca şi la se acordă dezvoltării şi per­ de absenţe nemotivate. Grav mineri. V rem e u m e d ă , cu c eru l m al 3 şi m in u s 1 g ra d , ia r m a x im a
meserie, cîştigă". Au participat peste 20 de tineri strun­ alte unităţi economice din fecţionării producţiei, mobili­ este faptul că chiar unii teh­ Conform angajamentelor m u lt a c o p e rit. T e m p o ra r v o r In tre 2 şl 5 g ra d e .
gari. In urma probei practice şi a celei teoretice, pri­ judeţul nostru, prima lună a zării întregului colectiv pen­ nicieni şi ingineri nu şi-au luate, productivitatea muncii
mele trei locuri au fost cucerite de tinerii strungari anului s-a încheiat cu rezul­ tru rezolvarea acestei impor­ îndeplinit în mod exemplar va creşte faţă de plan cu 410
Petru Tămălaş, Romulus Zaharie şi Petru Ştefan. Ingi­ tate mulţumitoare şi promiţă­ tante probleme. sarcinile de serviciu, iar co­ lei pe salariat, iar cheltuie­
nerul Mihai Ciobanu — preşedintele juriului conr toare. Acum cînd toată ţara Adunările generale ale sa­ mitetul. oamenilor muncii a lile de producţie se vor re­
cursului — apreciază că peste 95 la sută dintre parti­ se pregăteşte pentru Confe­ lariaţilor şi adunarea repre­ fost obligat să-i sancţioneze. duce cu 2 lei la 1 000 lei pro­ Cum se pregătesc
cipanţi au executat piesele sub barem, dînd în ace­ rinţa cadrelor de conducere zentanţilor au reliefat că Tot anul trecut s-au depăşit ducţie marfă. Toate acestea
laşi timp răspunsuri teoretice notate cu „foarte bine". chiar în condiţiile grele din consumurile de materiale cu
din întreprinderi şi centrale 443 000 lei. solicită eforturi sporite din
0 „Din trecutul de luptă al partidului" se numeş­ industriale şi de construcţii, anul trecut se puteau obţine partea întregului colectiv, so­
te tema pusă în discuţie în fata a peste 300 de tineri ai minerii deveni îşi reanalizea- realizări mult mai bune dacă Modul în care se acţionea­ licită competenţă şi hărnicie. bazele recoltei
şcolii profesionale de către Vasile Grama, membru de ză potenţialul de acţiune pen­ toţi salariaţii exploatării îşi ză acum demonstrează că lip­ Paralel cu dezvoltarea pro­
partid cu stagiu din ilegalitate. Printre altele, vorbito­ tru îndeplinirea exemplară a făceau datoria. Deşi unele surile semnalate au fost ana­ ducţiei, minerii, tehnicienii şi
rul a înfăţişat tinerilor aspecte din viaţa şi activitatea sarcinilor de plan. Zilele tre­ brigăzi şi-au îndeplinit pla­ lizate şi servesc ca învăţă­ inginerii de la E.M. Deva
ceferiştilor simerieni. nul anual cu 10-15 zile mai minte. Se vorbeşte mult $i
cute ei au răspuns chemării devreme, aproape un sfert din nu întîmplător despre meto­ trebuie să acorde, anul aces- de legume?
PETRILA la întrecerea lansată de mi­ numărul brigăzilor de la E.M. dele de înaltă productivitate. DAN CIMPEANU
nerii din Lupeni. Un obiec­ Deva au rămas sub plan. In anul 1971 s-au făcut di­
„Am participat la marea epopee a reconstrucţiei şl tiv central în cadrul angaja­ Cauza principală a fost fo­ verse încercări şi chiar o re- (Continuare ?n paq. a 2-a) Sporirea producţiei de le­ nului. Astfel, pe cele 5 Hec­
refacerii economiei naţionale" — moment impresionant gume, astfel îneît să se asi­ tare destinate cartofilor tim­
al dialogului între generaţii organizat la clubul din gure satisfacerea în mai ma­ purii s-au aplicat peste 200
Pctrila prin participarea membrilor de partid din ile­ re măsură a necesarului de tone îngrăşăminte organice,
galitate, a unor muncitori cu o îndelungată experienţă în consum al judeţului de că­ iar sămînţa este aşezată în
activitatea productivă. A fost prezentat filmul „Răsună Indici superiori tre cooperativele agricole, re­ lădiţe, urmînd să fie pusă la
valea'1 — frescă autentică a bătăliei pentru construc­ în folosirea
ţia liniei ferate Bumbeşti-Livezeni.
PETROŞANI maşinilor-unelte Ne răspund şefii fermelor legumicole
a
Ca urmare a măsurilor în­
Zi şi noapte la datorie, pentru asigurarea unei de­ treprinse şi a studiilor e­ din Dobra şi Simeria
pline regularităţi a transportului pe căile ferate — an­ fectuate în anii precedenţi
gajament de curînd luat de colectivul reviziei de va­ cu privire la sporirea gradu­
goane din Petroşani. Iniţiatorii sînt şefii de tură Petre lui de folosire a maşinilor- prezintă o sarcină de maximă preîncolţire. In plină desfă­
Grecu şi Nicolae Vişan, care împreună cu întregul co­ unelte din dotarea întreprin­ importanţă care stă în faţa şurare se află şi pregătirile
lectiv vor să ridice la noi cote activitatea reviziei de derilor industriale ale jude­ unităţilor cultivatoare. In a­ pentru cultivarea legumelor.
vagoane. ţului, In anul 1971 indicele cest scop, pe lîngă creşterea O parte din culturi — guli-
de folosire a fondului de suprafeţelor afectate culturi­ oare şi varză timpurie — au
PEŞTIŞ timp disponibil a crescut la lor de legume, o deosebită şi fost insămînţate în răsad­
64.1 la sută faţă de 56,4 la atenţie se cere acordată apli­ niţe. Tot pentru culturile res­
Feroviarii din Peştiş se alătură celorlalte colective sută 1n anul 1970. In secţii­ cării tehnologiilor înaintate pective mai sînt pregătiţi 190
ale Regionalei de căi ferate Deva. îşi propun în acest le de bază indicele de folosi­ care să permită ridicarea mp de răsadniţe, iar gunoiul
an reducerea staţionării vagoanelor cu 1,5 la sută, de­ re a fost de 70,8 la sută, iar continuă a nivelului produc­ este transportat pentru încă
păşirea planului de transport în tone expediate cu 4 la In secţiile auxiliare de 59,4 ţiilor medii la hectar. Cum 100 mp. In total se vor pro­
sută, îmbunătăţirea tonajului mediu brut pe tren de mar­ la sută faţă de 64,8 şi res­ se acţionează în vederea fi­ duce răsaduri pe 1 360 mp
fă cu 3 la sută. pectiv 51,5 la sută cit s-a nalizării unor asemenea de­ răsadniţe, ceea ce va permi­
realizat în anul 1970. Peste ziderate ? Iată întrebarea la te ea întreg necesarul de
indicele mediu de folosire a care ne răspund ing. Monica material pentru plantare să
maşinilor-unelte realizat pe Soos, şeful fermei legumicole fie asigurat din producţie
judeţ se situează Centrala căr­ de la C.A.P. Dobra, şi ing. proprie. Mraniţa, nisipul, ra­
Avans la lucrările de deschideri şi pregătiri bunelui Petroşani, întreprin­ Georgeta Vlad, şeful fermei mele, tocurile de răsadniţe şi
derea minieră Hunedoara, U­ legumicole de la C.A.P. Si­ sămînţa sînt asigurate în to­
PETRILA. Colectivul sec­ ra de către echipele de lă­ zina „Victoria" Călan, în­ meria.
torului Xl-investiţii al E. M. cătuşi, electricieni şl de treprinderea de industrie lo­ talitate, ceea ce dă posibilita­
Petrila sc află în avans faţă transport. cală Orăştie ş.a. care au În­ La C.A.P. Dobra — nc-a tea ca producerea răsadurilor
de grafic la lucrările de des­ Semnificativ este faptul că registrat indici cuprinşi între relatat ing. Monica Soos — să se desfăşoare în condiţii
chidere şi pregătiri în subte­ o dată cu începutul lunii fe­ 68-83 la sută. în acest an se vor cultiva 85 optime.
ran, cu 3,6 la sută în ce pri­ bruarie a.c., colectivul secto­ Creşterea indicelui de uti­ de hectare cu legume şi car­ In cîmp, la culturile însâ-
veşte planul fizic şi cu 10,1 rului îndrumat de organiza­ lizare este urmarea directă tofi timpurii, ceea ce înseam­ mînţate în toamnă (spanac,
la sută la planul valoric al a­ ţia de partid şi-a propus ob­ a măsurilor luate pentru in­ nă o creştere cu 20 de hecta­ ceapă şi salată) s-au adminis­
cestor lucrări. Realizările po­ ţinerea unor viteze de avan­ troducerea lucrului pe 3 re faţă de cea cultivată în trat îngrăşăminte chimice,
zitive obţinute sînt urmarea sare de 100 m.l. pe lună, fapt schimburi, deservirea mal anul trecut. Pregătirea temei­ iar pe 35 de hectare ce se
unei mal bune organizări a ce va determina obţinerea u­ „G lasul* sig u r, lin iş tito r al ro ţilo r de tre n , d e p in d e m u lt de p ric e p e re a şi c o n ştiin c io z ita te a lu ­ multor maşini de către un nică a recoltei anului 1971 a vor planta în primăvară cu
brigăzilor, precum şi a nor noi sporuri la avansul c ră to rilo r a te lie ru lu i de ro tâ rie al U.M.IM.R. S Im cria, din c a re fa c e p a rte şl m u n c ito ru l fr u n ta ş A u ­ muncitor, asigurarea necesa­ permis unităţii să depăşească legume — vărzoase, ardei şi
J rului de forţă de muncă In nificată cu 200 tone legume. tat îngrăşăminte organice,
promptei deserviri a acesto- dobîndit. re l P o p a . F o to : v - O N O IU producţia totală şi marfă pla­ rădăcinoase — s-au transpor­
meseriile solicitate de dota­
rea tehnică prin ucenicia la Atingerii unui scop asemă­ acţiune care sc află în plină
desfăşurare.
locul de muncă şl prin recru­
întreg aportul la permanentizarea A cflune pentru tarea de absolvenţi ai şcoli­ nător îi sînt subordonate toa­ găsit încă rezolvarea am no­
Ca o problemă care nu şi-a
te eforturile şi în acest an.
lor profesionale.
Sarcinile sporite pentru a­ cînd creşterea cu peste 30 la tat lipsa din dotarea secţiei
de mecanizare a setului de
cadrele
destinate
sută a suprafeţei
activităţii cultural-educative în comună didactice nul 1972 pe linia folosirii grădinii obligă la o mai bu­ maşini necesare pentru trac­
maşinilor-unelte concretizate
De aseme­
torul legumicol.
In indici de utilizare dife­
nea, în atenţia şefului fermei
renţiaţi pe oameni şi secţii nă organizare şi desfăşurare şi a conducerii C.A.P. se cere
(între 70-80 Ia sută în sec­ a activităţii fermei.
Cu cîtva timp în urmă, in­ treţină o vie activitate cultu­ aduce un aport tot mai însem­ căminelor culturale afiliate, HAŢEG. La liceul de ţiile de bază şl între 60-70 j Cunoscînd obiectivele care să stea curăţarea canalelor de
telectualii comunei Buceş, sub ral-educativă atît în localitatea nat la instruirea şi educarea cum acţionaţi practic pentru cultură generală, în faţa la sută în secţiile auxiliare) j trebuie înfăptuite s-a tre­ irigaţii, cît şi asigurarea din
conducerea comitetului comu­ de centru cît şi în satele apar­ oamenilor muncii. Sînt notate îmbunătăţirea el ? a peste 100 profesori, în­ constituie un nou prilej pen­ timp a forţei de muncă ne­
nal de partid, au hotărlt să ţinătoare. în cadrul emisiunilor proble­ La această întiebare ne-a o- văţători, educatoare, pro­ tru mobilizarea tuturor co­ cut la iniţierea unor ac­ cesare efectuării în condiţii
susţină fiecare cel puţin cîte — Cum i-aţi antrenat la ac­ me ce vizează munca în ferlt răspuns secretarul comi­ fesorul universitar dr. lectivelor de muncă. ţiuni menite să creeze pre­ ireproşabile a lucrărilor de
o acţiune cultural-educativă pe tivitatea cultural-educativă, ce C.A.P. (acordul global, com­ tetului comunal de partid, Ioan Ion Cornea — prorector misele necesare materializării întreţinere a culturilor.
săptămînă. Iniţiativa urmărea posibilităţi de afirmare le o­ baterea bolilor transmisibile la Buciuman. al Universităţii din Ti­ E. ROVENJA exemplare a prevederilor pla-
permanentizarea activităţii cul­ feriţi ? animale, realizarea programu­ — Consider că o legătură mişoara — a conferen­ (Continuare Fn paa. a 2-a)
tural-educative, oglindea do­ — Desigur, munca cultural- lui de îmbunătăţiri funciare), reală se poate menţine prin ţiat pe tema „Probleme
rinţa de îndeplinire a misiu­ educativă de la nivelul comu­ probleme de cooperaţie, recen­ intermediul organizaţiei de privind contradicţiile în m ' v':‘
nii nobile ce le revine în via­ nei, ne spune tovarăşul Aurel zii, muzică etc. Vom introdu- partid din localitatea respecti­ socialism. Lupta dintre
ţa socială a satului reliefată vă, al secretarului el. Un spri­ vechi şi nou — forţă S E C V E N Ţ E IN T E R N A T IO N A L E
pregnant de programul educa­ jin substanţial îşi aduc în ace­ motrice a dezvoltării so­
ţional al partidului. laşi timp intelectualii. Un co­ cietăţii noastre socialis­ sl
Cum e şi firesc, angajarea Intelectualii din Geoagiu răspund lectiv special format din ca­ te”.
Intelectualilor din Buceş a dre didactice, medici, cerce­ Acţiunea, organizată CUVINTAREA LUI FIDEL CASTRQ LA CONSFĂTUIREA Conferinţa de
stîrnit un amplu ecou în rîn­ tători impulsionează această de Casa judeţeană a NAŢIONALĂ A CONSTRUCTORILOR CUBANEZI
dul tuturor intelectualilor din iniţiativei colegilor din Buceş activitate. Ei participă efectiv corpului didactic, se presă a secretarului
mediul rural. Revelatoare este la alcătuirea şi instruirea bri­ înscrie în cadrul unei general al
în acest sens discuţia pe care găzilor artistice de agitaţie, serii de activităţi cu un HAVANA 15 (Agerpres). — La Havana au luat sfîrşit
am purtat-o la Geoagiu cu to­ Stănuţ, cuprinde cîteva sectoa­ ce în curînd rubricile „Inte­ formaţiilor de amatori. Alţii pronunţat accent educa­ lucrările primei Consfătuiri naţionale consacrate proble­ U.N.C.T.A.D.
varăşii Ioan Buciuman, secre­ re de bază. In funcţie de aces­ lectualul la microfon", „Ochiul vor întocmi monografia locali­ ţional ce vor avea Iog melor producţiei şi productivităţii muncii în domeniul
tarul comitetului comunal de tea s-au organizat colective de gospodarului". tăţii Geoagiu şi vor lansa în în diverse localităţi ale construcţiilor. In L O N D R A 13 (A g e rp re s). —
c u rs u l u n e i c o n fe rin ţe de
partid, şi Aurel Stănuţ, locţi­ intelectuali care se ocupă spe­ Un colectiv de profesori se curînd chemarea către toţi in­ judeţului pentru oame­ p re s ă o rg a n iz a te lu n i la L o n ­
itorul secretarului comitetului cial de un domeniu sau altul, ocupă de formaţiile artistice telectualii ridicaţi de aici pen­ La Consfătuire a luat cuvîntul primul secretar al C.C. d ra , s e c re ta ru l g e n e ra l al O r­
comunal de partid, directorul in acest mod se asigură con­ ale căminului cultural: de tru o întîlnire în luna august. nii de Ia catedră. al Partidului Comunist din Cuba, primul ministru al Gu­ g a n iz a ţie i N a ţiu n ilo r U n ite
şi
D e zv o ltare
p e n tru C o m e rţ
vernului Revoluţionar, Tidel Castro. El a dat o înaltă a­
căminului cultural, prof. Sil­ tinuitate în activitate, sporeş­ dansuri, căluşari, teatru (am — Prin preluarea iniţiativei (U .N .C .T .A .D .), M an u c i P e re z -
via Meza, directoarea şcolii te şi interesul pentru acţiu­ pus în scenă piesa „Dezerto­ colegilor din Buceş, ne vom a­ preciere muncii pline de răspundere desfăşurate de con­ G u c rrc ro , ş i-a e x p rim a t s p e ­
generale din localitate şi vice­ nea pe care o desfăşoară, pen­ rul"), brigada artistică de a­ duce întreg aportul la perma­ structorii cubanezi în 1971 şi le-a adresat chemarea de a ra n ţa că p a rtic ip a re a R. P.
C h in eze ia lu c ră rile celei d e -a
preşedintă a comitetului execu­ tru reuşita ei, pentru efectul gitaţie al cărei aport la popu­ nentizarea muncii cultural-e­ ridica în continuare productivitatea muncii şi de a îmbu­ tre ia c o n fe rin ţe U .N .C .T .A .D .
tiv al consiliului popular comu­ ei educativ. Aşa am ajuns ca în larizarea rezultatelor şl com­ ducative în comună, ne-a re­ nătăţi calitatea lucrărilor de construcţii şi montaj pe calea — c a re sc v a d e s fă ş u ra la
unei valorificări optime a resurselor tehnico-materiale, a or­
nal. cadrul universităţii populare să baterea stărilor de fapt nega­ latat tovarăşa Silvia Meza. Cu­ în pagina a ii-a ganizării ştiinţifice a muncii şi prin înlăturarea cu hotă- S a n tia g o d e C hile, In tre 13 a -
p rilic şi 17 m a i — v a c o n stitu i
— Iniţiativa Intelectualilor obţinem rezultate din ce în ce tive este extrem de evidentă, noaştem foarte bine oamenii, rîre a tuturor neajunsurilor. Fidel Castro a subliniat im­ o „ c o n trib u ţie pozitiv ă* Ia
din Buces. ne relata tovarăşul mai bune. Se remarcă activi­ laraful ş.a. Alte colective de ceea ce au ei nevoîe, pentru Angajare ferma portanţa intensificării ritmurilor de construcţie a şcolilor d e z b a te re a p ro b le m e lo r o rg a ­
n iz a ţie i.
că trăim In mijlocul lor. Fără
Ioan Buciuman, este extrem tatea fructuoasă desfăşurată în intelectuali alcătuiesc brigada medii-lnternat din mediul rural, unde procesul de Invăţă- P r in tr e su b ie c te le c a re v o r
de valoroasă. Ea a generat la cadrul cursului pomicol des­ ştiinţifică, se ocupă de organi­ îndoială, repartizarea diverse­ pentru rezultate mînt se va îmbina cu executarea unor lucrări agricole. fi a b o rd a te la c o n fe rin ţă , s e ­
nivelul comunei noastre cîteva chis în satul Bozeş, cursurilor zarea simpozioanelor, expune­ lor acţiuni pe care le înglo­ Pînă în 1980, a arătat el, este necesar să se construiască în c re ta ru l g e n e ra l al U .N .C .T .A .D .
măsuri menite să-i antreneze de limbi străine etc. Staţia de rilor. Bineînţeles, în cadrul co­ bează munca cultural-educati- de prestigiu Cuba încă 100 de astfel de unităţi, cu 600 de elevi fiecare. a a m in tit: p ro b le m a p re ţu rilo r
au
m a te riile p rim e ,
la
c a re
vă unor colective de intelec­
în mai mare măsură pe inte­ radioficare locală (care are e­ lectivelor fiecare intelectual îşi Primul ministru cubanez a relevat, de asemenea, necesita­ c re sc u t serio s din c a u z a c ri­
lectualii noştri. In comună îşi misiuni bisăptăminale în zile­ are sarcina sa săptămînală tuali, sarcină stabilită de co­ in întrecerea zei m o n e ta re o c c id e n ta le , c o n ­
trib u ţia ţâ rilo r in c u rs de d e z ­
desfăşoară munca peste 100 de le de luni şi joi) prin mate­ bine delimitată, de îndeplini­ mitetul comunal do partid, ne pe 1972 tea intensificării lucrărilor de construcţie a autostrăzii ca­ v o lta re la c o m e rţu l m o n d ia l,
oferă o modalitate precisă de
profesori, medici, ingineri, cer­ rialele difuzate, ce oglindesc rea căreia se ocupă cu con­ lucru. re va traversa Cuba de la răsărit la apus, ca şi a construc­ a fla t fn s c ă d e re , a c c e su l a c e s ­
cetători care constituie cu a­ aspecte din viaţa economî.că şi ştiinţa responsabilităţii. ţiilor proiectate în diferite centre balneare şi fairistice. to r s ta ta p e p ie ţe le m o n d ia le
i — Cum urmăriţi activitatea M. BODEA e tc ,
devărat o forţă capabilă să în­ social-culturală * comunei, îşi
y