Page 52 - Drumul_socialismului_1972_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 320 © MIERCURI 16 FEBRUARIE 1972
crr.zr^cunmz^-zixar:?';.' rra
u3^7^FTCÎIBZ3^T?.«n3ZS5a3Sii.^

Lim i ttFERiŞM Şl iii!
Angajare fermă pentr V U

IMl-FtBKIlÂlllt I93W0TF!

rezultate de prestigs
01 CLASA ALf PB9LETMIAIIIL

înrăutăţirea permanentă a In urma nesatisfaceriî re­ a unor organizaţii, prin in­
condiţiilor de viaţă în perioa­ vendicărilor cerute de către troducerea armatei în fabri» i,
I .G.C.L. 0 să efectueze pînă la 10 I.I.L. Brad da crizei economice din peri­ ceferiştii de la atelierele Gri­ prin Interzicerea întrunirii sin­
septembrie 1972 reparaţiile şl oada 1929 — 1933 a dus la vita, sub conducerea organi­ dicatelor etc. Riposta dată de
reviziile la centralele termi­ creşterea continuă a nemul­ zaţiei de partid, aceştia de­ muncitori măsurilor guvernu­
© să realizeze e depăşire ce, inclusiv probele la cald \ 0 Depăşirea producţiei lui a fost rapidă şi hotărîlă.
clară în ziua de 2 februarie o
a planului de producţie şi globale cu un milion lei j ţumirii maselor populare şi în mare grevă. De data aceasta, în ziua de 15 februarie mun­
prestaţii cu 1,5 la sută | 0 să realizeze 25 la sută ,0 Depăşirea producţiei primul rînd a clasei muncitoa­ greva nu mai avea. un carac­ citorii de la Grivita, în număr
j@ să reducă prin efort din planul de construcţil-mon- marfă cu 1,2 milioane lei f re. împotriva măsurilor reac­ ter limitat, ci permanent, în de peste 7 000, au părăsit lu­
propriu cu 2 lei cheltuielile ta] în trimestrul I şl 60 la 0 Se vor asimila un nu­ ţionare ale guvernului bur- scopul obţinerii revendicărilor crul şi, urmlnd cuvîntul de
la 1 000 lei producţie ţ sută în semestrul I ţ măr de 10 noi produse ţ M o d ern iza re a F a b ric ii „V id ra " O râ stlc a d e te rm in a t, pe ltn&A ghezo-moşieresc în cursul a­ cerute. La semnalul sirenei, ordine al comitetului de fabri­
nului 1932 au loc o serie de
0 să efectueze lucrări In 0 să organizeze peste plan 0 Unităţilor comerciale li c re şte re a e fic ie n ţe i p ro d u c ţie i, o s u b s ta n ţia la Îm b u n ă tă ţire a condi- 4 acţiuni greviste în întreaga miile de muncitori au încetat că, s-au baricadat, ocupînd
acord cu 50 la sută din nu­ 3 forme noi de prestări de se vor livra suplimentar măr­ ţlllo r d e m unc& . F o to ; V. O N O IU tară ; Valea Prahovei, Valea lucrul şi într-o atmosferă de atelierele şi cerînd eliberarea
*
mărul salariaţilor care acti­ servicii către populaţie. furi în valoare de 100 000 lei| Jiului, Reşiţa, Bucureşti, Cluj, entuziasm au ales comitetul celor arestat!, respectarea an­
vează In construcţii, Jumăta­ O Planul de export va fi Braşov, Iaşi, Galaţi, Sighet de grevă, în care au Intrat gajamentelor luate de guvern
te din numărul acestora ur- întreprinderea de îndeplinit cu o lună înainte etc., ele dovedind că, desfă- 350 muncitori. S-au creat pu­ ia 2 februarie, ridicarea stă­
mînd a lucra In acord glo­ transporturi auto de sfîrşitul anului. Se vor li­ Cum se pregătesc bazele şurind o susţinută activitate ternice gărzi de autoapărare, rii de asediu, recunoaşterea
bal ; vra suplimentar beneficiarilor organizatorică, de propagandă cu scopul de a atrage cît mai comitetelor de fabrică şi a
0 să sporească cu 2 la su­ Deva externi mărfuri în valoare de şi agitaţie, comuniştii au gru­ mulţi muncitori la conduce­ sindicatelor C.F.R. dizolvate.
tă faţă de 1971 coeficientul 15 000 lei valută ; pat în jurul partidului mase­ rea luptei. In urma muncii Organizaţia de partid a ora­
de utilizare a parcului auto; Optimizarea transportului & Planul sortimental va fi recoltei de legume? le de muncitori. desfăşurate de către organiza­ şului Bucureşti o mobilizat în
jurul atelierelor greviste pe­
ţia de partid, în rîndul greviş­
începutul anului 1933
s-a
0 să extindă cu 5 km tra­ auto va sta în atenţia între­ depăşit la mobilă cu noi gar­ caracterizat pe plan intern tilor s-a menţinut o atmosfe­ ste 12 000 de muncitori din
seele de transport auto în co­ gului colectiv de muncitori, nituri în valoare de 500 000 prin intensificarea luptei mun­ ră sănătoasă şi un puternic alte fabrici, şomeri, funcţio­
mun | tehnicieni şi Ingineri. Prin lei | prefabricate din beton (Urmare din pag. 1) muncii în acord global, re­ citorilor din diferite centre in­ spirit de solidaritate, iar or­ nari, studenţi şi familiile ce­
pentru
venind cîte 336 iei
O să reducă pierderile de îmbunătăţirea graficelor de armat cu 100 mc ; borduri din plata manoperei la 1 000 lei dustriale, în urma agravării ganizaţia de partid a Capita­ lor în grevă pentru a-I spri­
apă potabilă din reţea cu 2 transport, a deschiderii de beton cu 300 mc; piatră spar­ Pregătiri temeinice pentru producţie realizată. Pînă a­ situaţiei economice şi politice, lei s-a ocupat de sprijinirea jini pe cei ce se găseau în
la sută faţă de cele planifi­ noi trasee, a reducerii tim­ tă cu 500 tone; mozaic cu recolta de legume s au făcut cum s-au pregătit 500 mp ră­ iar pe plan extern prin in­ dinafară a grevei ceferişti­ luptă. Această acţiune de so­
cate şi să racordeze la apă pului de imobilizare a auto­ 200 tone; cărămidă cu 50 000 şi la C.A.P. Simeria. Şeful staurarea fascismului în Ger­ lor. lidarizare cu lupta ceferiştilor
potabilă un număr de 200 lo­ vehiculelor în reparaţii, prin bucăţi şi confecţii metalice fermei, ing. Georgeta Vlacî, sadniţe, din care pe 260 s-au mania, fapt ce a dus la creş­ Inspăimîntat de amploarea s-a extins şl în rîndul ţăra­
însăminţat culturi din prima
cuinţe individuale j introducerea altor metode în valoare de 100 000 lei. terea primejdiei pentru mişca­ mişcării qreviste, de hotărî­ nilor muncitori, micilor mese­
moderne de transport care ne spunea că in acest an se urgenţă. Seminţele s-au pro­ rea muncitorească interna­ rea şi solidaritatea muncitori­ riaşi şi altor pături sociale.
,0 să realizeze 300 000 lei 0 Prin autodotare se vor curat din timp şi s-au asigu­ In noaptea de 16 februarie,
beneficii peste plan | vizează creşterea eficienţei e­ produce utilaje şi piese de vor cultiva legume pe 80 de ţională. lor, pentru a cîştiga timp în
conomice în 1972: hectare, faţă de 70 ha în anul rat ghivece pentru repicarea Folosind situaţia nouă crea­ vederea reprimării acţiunilor după ce prin luptă, în unele
0 să reducă cu ctte 5 zile schimb în valoare de 350 000 întregii cantităţi de răsad ce tă, guvernul naţional-ţărănist acestora, guvernul a acceptat locuri pe baricadă, se eva­
termenul de execuţie a urmă­ Va fi depăşit planul de lei j trecut. S-a stabilit forma de se va produce. In vederea ob­ trece la aplicarea celei de-a pentru moment cea mai mare cuează strada. începe atacul
toarelor obiective aflate în transport la călători cu 5 mi­ 0 Se va realiza o reduce­ organizare şi de retribuire a ţinerii unor producţii spori­ treia curbe de sacrificiu, prin parte a revendicărilor, printre asupra Gri vilei. răzbunarea
construcţie i restaurantul Mu­ lioane de călători-kilometri ; re a preţului de cost planifi­ te, un accent de seamă s-a care muncitorilor ceferişti li care recunoaşterea comitetu­ burgheziei împotriva munci­
reşul, oficiul P.T.T.R. din car­ 0 Se vor realiza economii cat de 50 000 lei ; pus pe fertilizarea terenului, s-au redus salariile cu 10 la lui de fabrică. Această victo­ torilor neînarmaţi fiind de o
tierul Gojdu, papetăria din 0 Economiile de materii pe 30 de hectare administrîn- sulă. In întreprinderile petro­ rie a întărit şi mai mult în­ ferocitate fără seamăn. Mi­
Gojdu, agenţia loto-pronos- la preţul de cost în valoare prime şi materialo vor atin­ du-se îngrăşăminte organice. liere s-a trecut la noi conce­ crederea muncitorilor în pro­ tralierele au tras în plin.
port , de 100 000 lei ; ge cifra de 30 000 lei; Continuitate şi Privind preocupările ime­ dieri şi reduceri de salarii. In priile lor forţe, le-a îmbună­ Muncitorii s-au apărat, opu-
0 să predea pînă la 23 & Nivelul beneficiilor pe­ 0 Obli nerea unor benefi­ diat următoare, am reţinut i fata acestor măsuri ale gu­ tăţit experienţa în luptă şi a nînd o dîrză rezistentă prin
August un bloc cu 6 aparta­ ste plan se va situa la pe­ cii suplimentare în valoare că atenţia cooperatorilor este vernului, Comitetul Central exercitat o puternică influen­ ocuparea fiecărui atelier şi în­
mente la lila f ste 300 000 lei. de 50 000 lei. perfecţionare îndreptată spre aşezarea car­ de acţiune C.F.R., împreună tă asupra clasei muncitoare căperi deşi erau loviţi de
gloanţe, străpunşi de baione­
din alte ramuri industriale, în
cu Comitetul de acţiune de la
tofilor la preîncolţire şi ter­
minarea amenajării suprafe­ Grivita, hotărăsc să pornească special în rîndul muncitorilor te sau loviţi de patul puşti!.
/V /V | A ■ I I i V V • • • f ' l ţelor de răsadniţe necesare lupta de zădărnicire a acestei mineri. Apreciind în mod just Chiar dacă au fost înăbu­
I n intimpinarea Congresului ţărănimii cooperatiste fn producţie producerii răsadurilor. măsuri. Ofensivei patronale i creşterea avintului revoluţio­ şite în sînge, luptele din ia­
nuarie—februarie 1933 au con­
nar al muncitorilor petrolişti,
se răspunde cu o contraofen­
Se evidenţiază din aspec­ sivă a clasei muncitoare, con­ pe baza experienţei acumu­ stituit o puternică frînă împo­
(Urmare din pag. 1) tele relatate că pregătirii re­ dusă de partidul comunist. late, C.C. al P.C.R. a îndru­ triva ofensivei capitaliste, au
Hotărire depline pentru fructificarea eficientă ta, o atenţie deosebită redu­ o grijă deosebită. De maximă 28 şi 31 ianuarie au consti­ mat comuniştii să folosească dat o puternică lovitură poli­
coltei de legume i se acordă
Grevele demonstrative din
ticii de fascizare a tării şi au
experienţa ceferiştilor pe linia
cerii cheltuielilor de produc­
contribuit la creşterea con­
importanţă este însă ca şi în
tuit acţiuni directe, care au
ţie. Cu toate măsurile luate continuare, pe măsură ce vo­ determinat pentru un moment realizării frontului unic de ştiinţei de clasă a proletaria­
jos.
pînă acum Exploatarea mi­ lumul lucrărilor creşte. în conducerea reacţionară a ate­ Luînd măsuri de intensifica­ tului, au dus la creşterea in­
a tuturor resurselor economice locale nieră Deva consumă încă fermele legumicole să se des­ fiind un rezultat al luptei or­ guvernul a introdus starea de fluentei şi activităţii partidu­
lierelor să dea înapoi,
ele
re a terorii, la 4 februarie
lui comunist.
mari fonduri din bugetul sta­
făşoare cu aceeaşi intensitate
tului.
Prof. IO N FRAJILA
deoarece nu reuşeşte
asediu, anulînd concesiile fă­
denţă puterea şi forţa unită
să-şi acopere cheltuielile din acţiunile care hotărăsc soarta ganizate care a scos în evi­ cute prin decretarea dizolvă­ directorul Filialei Deva
Dezbâtînd cu competenţă 60 tone cartofi, iar produc­ concretizează în 150 kg grîu, veniturile proprii. Această si­ recoltei. a muncitorilor. rii comitetelor de acţiune şl a A rhivelor statului
şi răspundere, în lumina ţia medie de legume la hec­ 2 000 kg sfeclă de zahăr şi tuaţie se datoreşte numai în
sarcinilor puse în faţa lu­ tar se va depăşi cu peste 500 kg cartofi la hectar. Fi­ parte colectivului de muncă
crătorilor ogoarelor de pri­ 1 500 kg. Obiective de sea­ nalizarea măsurilor adopta­ de la exploatare, dar colec­ itafeta folclorică „Căutătorii de comori a
ma conferinţă pe ţară mă şi-au propus cooperato­ te de adunarea generală va tivul trebuie să acţioneze mai
a secretarilor comitetelor rii şi în ceea ce priveşte da posibilitate cooperativei hotărît pentru reducerea cos­
de partid şi a preşedin­ sporirea producţiei anima­ agricole să livreze suplimen­ turilor de producţie. Faptul
ţilor consiliilor populare co­ liere. De asemenea, se vor tar la fondul de stat 110 to­ că anul trecut s-a depăşit
munale, măsurile ce se im­ extinde activităţile indus­ ne sfeclă de zahăr, 55 tone consumul de materii prime Să se impună specificul folclorului local Crimpei (te tezaur
pun a fi înfăptuite în sco­ triale şi prestările de servi­ legume, 10 000 1 lapte şi şi materiale cu aproape o ju­
pul fructificării cu maximă cii, toate acestea permiţînd 2 500 kg carne. mătate de milion de lei arată P e s c e n a c ă m in u lu i c u ltu ra l din S e re c a n -a u c o n v in s a fl cu a d e ­ U rm ln d a lb u m u l Ş ta fe te i fo l­ cică, cu u n sp ec ific a p a r te .
eficienţă a tuturor resurse­ Chibzuind gospodăreşte a­ că mai sînt încă rămîneri în O rA ştlo ara de J o s, d u m in ic a , s-a v ă ra t „ C ă u tă to ri d e c o m o ri". De c lo rice ,,C ă u tă to rii de c o m o ri" In P rc lu tn d ş ta fe ta , m e sa g e rii c în -
lor economice de care dis­ supra resurselor de care urmă faţă de o eficienţă e­ d e s f ă ş u ra t o n o u ă e ta p ă a Ş ta ­ aici, c o n clu zia că nici a ctiv iştii d ru m u l luj pe m e le a g u rile T ă rii te c u lu l şl Jo cu lu i d c pc v a le a
c u ltu ra li, p ro fe s o rii lo r, n u şi-a u
pune fiecare unitate agrico­ Răspunsuri |a dispun, cooperatorii din Bo- conomică reală, sînt datorii fe te i fo lclo rice „ C ă u tă to rii de c o ­ fă c u t p e d ep lin d a to ria . U n ele H a ţe g u lu i, pe d in s c e n a c ă m i­ S tre iu lu l au d a t o re p lic ă f r u ­
m o ri" in c a d ru l c ă re ia s -a u In -
n u lu i
S in lă m â rla -
c u ltu ra l
lă cooperatistă, sat şi co­ şorod şi-au propus să-şi care trebuie achitate. Toate 111 n it a rtiş tii a m a to ri d in c o m u ­ p u n c te d in sp e c ta c o lu l celo r d in O rlea ş i-a u d a t în tîln lrc fo r m a ţi­ m o a să p re d e c e s o rilo r lo r. P c s c e ­
n ă au e v o lu a t pe rln d so liştii şt
O ră ştlo a ra d e Jo s s -a u c a r a c te r i­
mună, ţărănimea cooperatis­ măsoare hărnicia în depăşi­ măsurile preconizate pentru n ele n o m o s şl B eriu . D e-a lu n ­ z a t p rin im p ro v iz a ţie şl facil, ile a rtis tic e din c o m u n e le S ă la şu g ru p u l vocal a l' Ş colii s p e c ia le dc
g u l- - a - p e s te p a tru o rc d e Î n tr e ­
tă din Judeţul nostru îşi chemarea la rea producţiilor planificate perfecţionarea producţiei şi c ere am re u ş it sâ v e d e m , In ­ p o a te d a to rită fa p tu lu i că p re g ă ­ d e S u s şi S ln tă m ă ria -O rle a . la S ăccl, g ru p u l flu le ra ş ilo r d e
P rim a parLe a sp e c ta c o lu lu i a
la B u ciu m , fo rm a ţiile d e d a n su ri
reafirmă hotărîrea fermă de cu 100 kg griu, 150 kg po­ alte acţiuni care se între­ tr- a d e v ă r, d te v a c o m o ri ale fo l­ tir e a fo rm a ţiilo r, a so liştilo r a o fe rit a rtiş tilo r a m a to ri d in S ă ­ ale c ă m in u lu i c u ltu ra l din S u b -
a-şi înzeci eforturile pentru întrecere lansată de rumb şi 500 kg cartofi la prind, trebuie să se reflecte c lo ru lu i a u to h to n re a liz a te , c a re fo st fă c u tă In p rip ă . D e n e e x p li­ la şu de S u s p o s ib ilita te a de a a ­ e c ta te şl Ş c o a la g e n e ra lă S ln tă -
c a t e ste fa p tu l că de la c e n tru l
s-a u Im p u s a te n ţie i şl d in p u n c t
a depăşi producţiile planifi­ hectar. Obiective de seamă în creşterea productivităţii de v e d e re s p e c ta c u la r. L a re a liz a ­ de c o m u n ă (B e riu ), p a rtic ip a re a d u c e p e s c e n ă u n c rim p e i din te ­ m ă rla -O rlc a . ta ra fu l din B alo m lr.
cate în toate sectoarele de C.A.P. Geoagfu şi-au prevăzut şi pentru muncii şi reducerea cheltuie­ re a p ro g ra m u lu i, o c o n trib u ţie în ­ s -a re d u s d o a r la fo rm a ţia de c ă ­ z a u ru l fo lclo ric al s a te lo r P a ro ş, C ln tecele „ M aică, m ă lc u llţa m e a " ,
c e n tru .
Z ăv o i
de
lo c a lita te a
şi
ş i-a u
activitate ale C.A.P. Pe ba­ sectorul zootehnic. Efective­ lilor de producţie. Aceasta s e m n a ta A c eştia a d u s a rtiş tii din lu ş a ri co p il c în d , se ştie , că fo l­ O ra ţiile de n u n tă p re z e n ta te cu ,,B in c -ţl s tă m ln d ro g ă tită " şl
„ S a tu l m e u d c lin g ă m u n te " In ­
c lo ru l lo cal e m u lt m a l b o g a t.
n e -a u
re a m in tit
Ilo m o s.
za analizei temeinice a po­ le de animale vor fi mai este una dintre marile înda­ de fru m u se ţile a p a r te p e c a re v ir ­ N u p o a te fl n e g a t în to ta lita te a tlta u m o r s ă n ă to s de p o v e stito rii te r p r e ta te do E le n a M ttler, A -
sibilităţilor existente, au ca în final veniturile bă­ mari decît cele stabilite cu toriri la care trebuie să răs­ tu o s u l lo r jo c cA lu şeresc le p r i­ n iv e lu l la c a re s -a u rid ic a t u n e le D o in a D râg liici, T irc a D ră g h lc i şl d rla n M ih alaclie şl E len a T u rcii
Io sif F a rc a ş au sm u ls ro p o te de
m e şte In lo c a lita te , p e c a re şl de
fost evidenţiate noi resurse neşti planificate să fie mai 10 bovine şi 100 ovine, iar pundă colectivul de muncă de a c e a stă d a tă p u b lic u l lc -a g u s ta t p u n c te d in p ro g ra m u l g a zd e lo r. D e a p la u ze . s -a u b u c u ra t dc u n b in e m e rita t
su cc e s.
M erită to a te fe lic ită rile
n o ta t, ţin u ta şl p re c iz ia in e x e ­
care, valorificate superior, mari faţă de prevederi cu depăşirea producţiilor va da la E.M. Deva. şl p rim it cu a p la u z e . R e p e rto riu l c u ţie a tin e rilo r c ă lu şa ri d in O- D e o fru m o a s ă In te rp r e ta r e s-a p e re c h ile d e d a n s a to ri In tre 27
vor da posibilitate coopera­ cel puţin 75 000 lei, să spo­ posibilitate cooperatorilor Conducerea partidului nos­ a rtiş tilo r a m a to ri d in R o m o s a ră ş tlo a ra de Jo s, c ît şl a c o p i­ b u c u ra t c ln tc c u l dc n u n tă „ Z e s ­ şl 50 de an i de ia S u b c e ta te p e n ­
ilo r d in B e riu . In a c e a s ta se în ­
torilor să depăşească pro­ rească şi contribuţia unită­ să suplimenteze contribuţia tru cere tuturor oamenilor fo st în tr e g it a tît p r ln tr - u n Joc „do tre z ă re ş te o p e rs p e c tiv ă d e b u n a u ­ tre a m lrc sll" şl d o in a „ M în d ru ţâ tru fru m o a se lo d a n s u r i lo c a le p r e ­
In e x e c u ţia iu l
A u re l
p o n tu ri"
flu lc ra ş l-
z e n ta te , ca şl g ru p u l
p re z e n ta tă de
ducţiile şi veniturile plani­ ţii la constituirea fondului la fondul de stat cu cel pu­ muncii să valorifice cu grijă T u lb ă c e a n u şl Io an Ş te fa n cit şl g u r. P u b lic u l a fo st e n tu z ia s m a t de la m o a rte a m e a " S ilv iu . M elodiile lo r d e la B u ciu m cu c a re am fl
B o g d an
s o listu l
ficate, creînd totodată pre­ centralizat al statului. ţin 8 000 1 lapte de vacă şi rezervele interne de care dis­ p rin e v o lu ţiile so listu lu i v o cal jo c u l cu p o n tu ri al Iul V lrg il F i- In te rp r e ta te de so listele A na Co- b u c u ro şi să n e ln tlln lm la fa z a
K pescu, d e 6 a n i, cit şl d e clasa
mise favorabile sporirii con­ Cooperatorii din Dobra, oaie. pun întreprinderile. Tot ceea A u re l C lo n ţa şl g ru p u lu i v o cal fe ­ In te rp r e ta tiv ă a v io lo n istu lu i A u ­ ro e sc u , V o ich lţa V olcu şl A n g e ­ Ju d e ţe a n ă a ş ta fe te i.
m in in . O b iceiu l „L a şe z ă to a re " a r
Cu o s u ltă d e m elo d ii p o p u la re ,
tribuţiei unităţilor la con­ cunoscuţi în întreg judeţul Important de reliefat es­ ce se produce peste plan şi fl d e v e n it m a l p lin de p e rs o n a ­ re l S lb işa n , d in C ăstă u , ra p s o d lic a P o p e scu au c o n stitu it, de a- d ă ru ită de ta ra fu l din B a lo m lr,
se m e n c a , m o m e n te d e s a tisfa c ţie
stituirea fondului centrali­ pentru hărnicia şi pricepe­ te că, în vederea îndeplini­ cu eficienţă reprezintă o con­ lita te lo c a lă d a c ă şl m elo d lilo In ­ a u te n tic al fo lc lo ru lu i h u n e d o re a n . penL ru s p e c ta to ri. B in e s -a u p r e ­ s p e c ta c o lu l s -a în c h e ia t în s c riin d
zat de produse agroalimen- rea lor, şi-au propus să ob­ rii obligaţiilor ce şi le-au tribuţie directă la creşterea te g ra te a r fl ră s p u n s a c e s tu i d e ­ O ric u m , d in p a rte a c o m u n e i B c- z e n ta t. in În c h e ie re a p ro g r a m u ­ în a g e n d a ş ta fe te i în c ă o d u m in i­
z id e ra t.
rlu se a ş te a p tă d u m in ic a v iito a ­
lui s u sţin u t d c fo rm a ţia c o m u n e i
tare al statului. In acest ţină peste prevederile pla­ asumat, ţăranii cooperatori venitului naţional. Probleme­ R ep lica a rtiş tilo r a m a to ri din re , la O ră ştlo a ra d e S u s, u n p r o ­ S ă la şu de S us, şl d a n sa to rii şco ­ că a c în te c u lu l ş] Jo cu lu i a u te n ­
sens sînt cît se poate de nului 300 kg porumb boabe, au stabilit măsuri eficien­ le deosebit de importante în­ c o m u n a B e riu n u s -a rid ic a t, In g ra m la n iv e lu l p o s ib ilită ţilo r ce lii g e n e ra le de 10 an i. S -a u Im ­ tic p o p u la r, lo cal.
grăitoare angajamentele lua­ 1 000 kg legume şi 500 kg te pentru finalizarea cărora scrise din acest punct de ve­ a n sa m b lu l el, la n iv e lu l p r e te n ­ le a re . p u s în d e o se b i p rin v e ch iu l d a n s NICOLAE ŞERBAN
te ca răspuns la chemarea cartofi timpurii la hectar, s-a şi trecut la iniţierea de dere pe ordinea de zi a Con­ ţiilo r u n o r g a zd e . E lev ii şco lii d in V. CHEVEREŞAN „ C in ci ş l-n p a s", de fa c tu ră d a - PETRU MARILA
la întrecere adresată de co­ acţiuni : la fertilizarea te­ ferinţei pe ţară a cadrelor de
100 1 lapte pe cap de vacă,
operativa agricolă din Geoa- 5 litri lapte şi 0,200 kg lînă renului, curăţirea şi îngriji­ conducere din întreprinderi
giu. şi centrale industriale şi de
pe cap de oale. Pe lîngă alte rea păşunilor, efectuarea lu­
Printre unităţile unde măsuri, pentru a crea premi­ crărilor de îmbunătăţiri construcţii vor constitui şi
s-au reliefat importante re­ se favorabile înfăptuirii an­ funciare. Mobilizarea largă pentru minerii deveni puncte
zerve de creştere a produc­ gajamentului, cooperatorii au a locuitorilor satelor la pre­ de reper în acţiune. Anul
ţiei se numără şi cooperati­ stabilit să execute lucrări gătirea unei temelii trainice acesta colectivul de la E. M.
va agricolă din Lăpuşnic. pentru înlăturarea excesului producţiei acestui an con­ Deva are de susţinut mal
Prin aplicarea tehnologiilor de umiditate de pe 150 hec­ stituie răspunsul concreb al multe examene economice, Spectacole C a sta n e le sint bune'
specifice culturilor, fertil i- tare şi să reamenajeze pen­ ţărănimii din Judeţul nostru este hotărît să demonstre­
zînd o suprafaţă de cel pu­ tru irigaţii o suprafaţă de pentru susţinerea măsurilor ze că potenţialul colectivului
ţin 240 hectare şi folosind 95 hectare. adoptate de partid în vede­ este în stare să asigure prin Pietro Germl ne-a rămas în ne putem explica de ce ro­ e aşa precum se spune. Şl nu
ierbicide pe 40 de hectare, Depăşiri însemnate de rea îmbunătăţirii condiţii­ măsuri energice perfecţiona­ T e a tru l d e re v is tă d in P i­ memorie cu două filme : „Fe­ lul principal masculin trebuia ne putem explica — în fine
te şti p re z in tă p e scen ele
cooperatorii s-au angajat să producţie au prevăzut să lor de viaţă ale cooperatori­ rea continuă a producţiei, ri­ Judeţului., c o m e d ia m u z i­ roviarul" , acest admirabil interpretat, negreşit, de — cum un cineast de ţinuta
402",
c a lă
„ A c c e le ra tu l
realizeze pjeste prevederile obţină şi cooperatorii din lor şi propăşirii tuturor sa­ dicarea la un nivel superior p rile j s ig u r d e d e stin d e re şl vo ie poem neorealist, şi „Divorţ profesională a iul Germi a
planului 45 tone cereale şi Rapoltu Mare. Acestea se telor. de eficienţă a extracţiei de b u n ă . Italian", satiră excepţională investit atlta energie lntr-un
metale neferoase. îndreptată împotriva Vati­ asemenea film, cînd în Italia
L a H u n e d o a ra , D ev a, C âlan, C ronica -filmului
H a ţeg , O ră ştie , P e tro ş a n i, V u l­ canului. se află la ordinea zilei pro­
c a n , L u p e n l, P e trila , L o n e a , a n ­ Curentul neorealist a tre­ bleme sociale atît de arzătoa­
s a m b lu l a rtis tic „ M a ra m u re ş u l" cut în eternitatea clasicilor, Giannl Morandi, de ce re.
d in B aia M are v a p re z e n ta u n
B |
V B
plice t oierilor b o g a t şl re c o n fo rta n t sp ec ta c o l în Italia se poate divorţa şi cunoscută vrea să ne convin­ great şl îl agreăm în Iposta­
Pe Gianni Morandi l-am a­
Ştefania Casini, o ilustră ne­
fo lc lo ric.
iată-1 pe Pietro Germi reali-
L a D ev a — sp e c ta c o lu l n o n -
sto p al e s tr a d e i — „V eselie la zînd e peliculă ce vrea să gă că „tineretul de azi" nu za lui de cîntăreţ. Fiindcă, a­
c o n ce rt* . Şl to t aici, d in n o u pledeze pentru puritatea sen­ devărul e că simpaticul „ra-
p ie sa Iu l T u d o r M u şa te sc u timentului de dragoste, într-o gazzo" milanez interpretează
Condiţiile pedoclimatice fa­ te fiecărei specii şi soi. Din­ pomului, se aplică, după caz, tăierile de regenerare se fac „ ...E se u " In in te r p r e ta r e a ta ­ manieră romantică. Desigur. îneîntător muzica lui Ennio
al
le n ta tu lu i c o lectiv a rtis tic
vorabile din judeţ, conjugate tre acestea, tăierile de Iarnă tăieri de eliminare sau scur­ pe lemn de 5-6 ani. T e a tru lu i „ V alea J iu lu i" d in P e ­ „Castanele sînt bune" este Morricone. Dar ca actor (şl
cu cele social-economice şi ocupă un loc important în tare a ramurilor ce au apărut Prin aplicarea tăierilor de tro ş a n i. un film care porneşte de Ja cu mustaţă 1) n-ar corespun­
cu interesele economiei na­ complexul de măsuri care ho­ între timp. Pentru asigurarea fructificare se urmăreşte pro­ conştiinţa propriilor şanse : de nici măcar într-un rol e­
ţionale, au determinat o creş­ tărăsc potenţialul productiv al spaţiului dintre şarpantele su­ porţionarea optimă a formaţiu­ nu vrea să supraliciteze pisodic. Cît despre Ştefania
tere substanţială a suprafeţe­ pomilor. prapuse, se suprimă ramurile nilor de rod pe ramuri de imensul succes al lui ,,Love Casini. frumuşica actriţă
lor ocupate cu livezi de pomi. Experienţa staţiunilor expe­ crescute pe dosul şarpantelor semlschelet şi a mugurilor de Story'', ci îşi propune, pur şi evoluează la nivelul unei a­
In multe din aceste livezi, rimentale pomicole şi practica etajului superior şi se taie la rod pe ramurile fructifere. Muzică clasică simplu, o clipă de meditaţie matoare, fapt surprinzător la
cum sînt cele ale cooperative­ unităţilor agricole demonstrea­ 4-5 formaţiuni fructifere ramu­ Proporţionarea se realizează romantică despre necesitatea Germi, care lucra— cum bine
lor agricole din t Toteştl, Ro- prin reducţie, în funcţie de nul dintre marii conti­ iubirii dintre doi oameni. se ştie — numai cu actori de
moşel, Slntandrel. Peşteana, vîrsta şi epuizarea formaţiu­ U nuatori al tradiţiei in­ Am fi răutăcioşi dacă am prima mînă.
Silvaş ş.a., care au fost îngri­ O importantă acţiune nilor de rod şl de semisene- terpretative beethove- zice că filmului ii scapă a­ Tn ultimă instanţă, „Casta­
jite la timp, pomii au o dez­ let. La pomii fără muguri de niene, dirijorul George ceastă unică şansă singur nele sînt bune" e filmul care
voltare normală şi produc rod sau cu încărcătură sub- Georgescu, la pupitrul aleasă. Dar nu este mai puţin voieşte să demonstreze că
fructe de bună calitate. Sînt normală. în general nu se re­ orchestrei simfonice a filar­ adevărat că genericul pro­ fata pură — care în fiecare
însă şi livezi cărora nu li se de sezon comandă tăieri asupra forma­ monicii „George Enescu" dimineaţă se scoală foarte
acordă suficientă grijă pri­ ţiunilor fructifere. oferă prin discul cuprinzînd miţător ne dezamăgeşte. Ne Ş te fa n ia C asin i, In terp relA a devreme pentru a face sport
vind aplicarea corectă şi în In toate cazurile, se reco­ Simfonia nr. 3 „Eroica" în rai dezamăgeşte, pentru că nu film u lu i „ C a sta n e le s ln t b u n e ". („Mens sana in corpore sa-
bune condiţii a lucrărilor de ză convingător că tăierile pot rile crescute pe fata şarpante­ mandă ca tăierile ramurilor bemol major de Ludwlg van u o " f nu-l aşa I) şi care are
bază pentru întreţinerea pomi­ fi efectuate în tot timpul pe­ lor din etajul inferior. anuale să se facă cu 4-5 ram Beethowen clipe de înălţătoa­ nişte principii morale foarte
lor, neglljîndu-se întreţinerea rioadei de repaus a pomilor, Creşterile anuale care pre­ deasupra mugurelul, iar răni­ re bucurie melomanilor. sănătoase — e superioară
si fertilizarea solului, comba­ cu excepţia zilelor în care tem­ lungesc ramurile de semische- le mal mari de 5 cm în dia­ Iubitorilor muzicii de ope­ In lib ră rii tînărului regizor T.V. cam
terea bolilor şi dăunătorilor, peratura coboară sub —20°C, let se scurtează cu 1/3 din metru se vor netezi şi apoi se ră Casa de discuri „Electre- fluşturatic. Dar acest lucru
Iar tăierile de formare, corec­ respectîndu-se o serie de re­ lungimea lor. In cazul soluri­ vor acoperi cu o vopsea de cord" le oferă plăcuta întîl- asilo P o e n a ru . J u n g la m a rin fi. P rin v o lu m u l a ce stu i nu necesita o atît de lungă
ţie, fructificare sau de regene­ guli obligatorii. Astfel, lumina­ lor viguroase se evită scurta­ ulei pentru a le feri de efec­ nlre cu „Trubadurul* de V n e o b işn u it de tînA r p o e t (la d a ta În a in tă rii v e rs u rilo r demonstraţie, faptele fiind
rare se fac incomplete sau cu rea şi echilibrarea coroanei rea ramurilor de un an, pen­ tele gerului şl uscăciunii. Gluseppe Verdi. Caseta cu- s p re tip ă rir e n u îm p lin ise 16 an i) e d itu ra „ A lb a tro s" dintru început foarte evidente.
d e z v ă lu ie iu b ito rilo r de p o ezie u n u n iv e rs c lo c o tito r
greşeli atît în plantaţiile tine­ se fac prin operaţiuni de re­ tru a nu stimula ramificarea Aplicarea tăierilor în tot prinzlnd alături de discuri, de p ro sp e ţim e , d a r iz b ito r dc p ro fu n d . E g la su l u n u l v is ă ­ Noi, spectatorii, ştim din
re, cît şi în cele pe rod. La ducţie şl eliminare a ramuri­ şi îndeslrea coroanei, tăierea timpul iernii este posibilă albumul dramei lirice cu tex­ to r, În a c e la şi tim p d e sc h iz ă to r d e u n iv e rs u ri, fr â m in ta t de prima clipă că junele monden
aceşti pomi. Intrarea pe rod lor de semlschelet mai în lor rămînînd a fi făcută în printr-o mai bună organizare tul prezentat în paralel în m a rile tr a n s fo rm ă ri, m u stin d de c u n o a ş te re , de d o ru l în tr e ­ se va metamorfoza sub in­
b ă rilo r ci.
este întîrziată, rodirea apare vîrstă de 2-3 ani. Gradul de lemn de 2 ani. a muncii în fermele pomicole. limbile română şl Italiană O n o u ă In tlln ire cu a rta , la a lte co te ale îm p lin irii im a g i­ fluenta fetei. Ştim, pentru că
periodică, iar producţiile sînt scurtare a ramurilor vechi es­ Trecerea în aceste zile la a­ (Înregistrarea realizată în n ilo r a rtis tic e o o fe ră e d itu ra „D acia" p rin ;iib u m u l lu i N c- happy-end-ul trebuia să aibă
Tăierile de regenerare con­
cantitativ şi calitativ necores­ te indicat de spaţiul disponi stau în reducerea ramurilor de plicarea completă a lucrărilor limba italiană) e aşteptată cu g o iţă L ă p to iu : „ P ro fiju ri g ra fic e c o n te m p o ra n e " — v o lu m d e ­ loc. Acestui fapt i se dato­
punzătoare. In asemenea con­ bil şi de obţinerea efectului de tăieri, pe lîngă faptul că îndreptăţită nerăbdare în d ic a t îm p lin irii a 50 d e a n i dc la c re a re a P a rtid u lu i C o m u ­ rează votul pe care-I acordăm
n is t R o m ân . R eu n in d n u m e re p re z e n ta tiv e ale g ra fic ii r o m â ­
diţii, livezile devin nerentabi­ de regenerare. Ca regulă ge­ semlschelet pe lemn de 3-4 uşurează muncile din primă­ orice discotecă. Sub bagheta n e şti c o n te m p o ra n e p rin tre c a re L lg ia M aco v ei, Ila n s H er- adevărului lui Germi, înainte
le şi investiliile neeconomi- nerală, către partea superioa­ ani, după ce în prealabil s-au vară, prin eliberarea forţei in a n n , M arce la C o rd c sc u , O ctav G rig o rcsc u ş.a ., a lb u m u l r e a ­ ca acesta să-şi termine fraza.
eliminat
toate ramurile
de
coase. ra a coroanei se retine semi- schelet care îndesesc coroana. de muncă, contribuie Ia per­ dirijorului Egizzio Massini e­ lizează a lă tu ri de o su g e s tiv ă p re z e n ta re a a c e s to ra p rin te x t
şi ilu s tra ţie c o n c lu d e n tă , o filă de isto rie a a rte i g ra fic e c o n ­
Formarea şi menţinerea u­ schelet de vigoare mai slabă, manentizarea si specializarea voluează corul Teatrului de te m p o ra n e . Nu din nepolitete, ci pentru
E d itu ra „ U n iv e rs" a d u c e p rin tr-u n re c e n t v o lu m al c o le r-
nor pomi uniform dezvoltaţi si iar către bază mal puternic. In cazul cînd regenerarea nu muncitorilor în pomicultură. operă şi balet, soliştii îndră­ ţlci „ R o m an u l s e c o lu lu i X X ". „V icto rie" de Jo se p li C o u ra d , o că noi credem în statornicia
productivi sînt posibile nu­ Pentru ca spaţiul dintre etaje a fost făcută Ia timp şl, drept Dr. ing. E. M ANUGHEVICI giţi * Zenafda Pally, Octav im a g in e c u c e rito a re a ceea ce în s e a m n ă lite ra tu ra dc in s p i­ sentimentelor adevărate.
mai prin aplicarea corectă a să fie luminat pe distanta a­ consecinţă, pomii manifestă directori:! S'aliunii Fnigărcscu ş.a. ra ţie e x o tic ă clar şi de fin ă p ă tru n d e re p sih o lo g ic ă a s u fle ­
tu lu i e ro ilo r „ c o lo n iza ţi" de a u to r ln tr -u n u n iv e rs e d cin ic.
măsurilor agrotehnice adecva­ sigurată încă de la formarea semne de epuizare accentuai exper men ’e C c c o g :,i AL. COVACI