Page 54 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 54
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 5 320 • MIERCURI 16 FEBRUARIE 1072
Sprijin larg convocam încheierea vizitei Poporul sud-vietnamez continuă cu
tovarăşului Todor X ţ ATLA!
conferinţei general-europene Jivkov în Republica hotărîre lupta sa pentru independenţă j
CORNELII mura IN AUSTRIA MOSCOVA 14 (Agerpres). iar amplul dialog Est-Vest a- Arabă Egipt Declaraţia M. Â. E. al Republicii i \ Bussines cosmic \
— Partizanii păcii din R.F. a râtă acest lucru — apreciază Vietnamului de Sud ! !
Germaniei salută cu căldură „Wiener Zeitung". CAIRO 15 (Agerpres). —
paşii constructivi întreprinşl, Efectuînd un tur de ori Agenţia MEN informează că \ După afacerea cu vinza- L
VIENA 15. — Coresponden preşedintelui Consiliului de ţ rea de terenuri pe uite pin-
tul Agerpres, Petre Stănces- Stal al Republicii Socialiste în ultimul timp, de ţările so zont asupra declaraţiilor şi a luat sfîrşit vizita oficială VIETNAMUL DE SUD 15 „B-52" au efectuat cele mai J nete7 oamenii, de afaceri au )
cu, transmite : Ministrul afa România, Nicolae Ceauşescu, cialiste în scopul asigurării poziţiilor referitoare la pro în Republica Arabă Egipt a (Agerpres). — Un purtător de puternice bombardamente din \ mai născocit un bussines i
cerilor externe al Republicii un mesaj de sănătate preşe păcii şi securităţii pe conti blema securităţii şi destinde Iui Todor Jivkov, prim-secre- cuvînt al Ministerului Aface ultimii doi ani asupra unor l tot în legătură cu cosmosul 1
Socialiste România, Corneliu dintelui Jonas, urări de pace, nentul european — a declarat rii europene, ziarul relevă în tar al C.C. al P.C. Bulgar, rilor Externe al Republicii zone populate din provincii l şi din care pot fi stoarse '
Mănescu, a sosit marţi la Vie- fericire şi prosperitate popo conducătorul delegaţiei comi primul rînd poziţia ţărilor preşedintele Consiliului de le Kon Tum, Thua Thicn şi î numeroase fonduri, care să \
na, împreună cu soţia, într-o rului austriac. Preşedintele tetelor de land pentru apăra membre ale Tratatului de la Stat al R.P. Bulgaria. Vietnamului de Sud a dat pu Gia Lai. \ nu părăsească insă... Pă- l
vizită oficială de cinci zile. Austriei n exprimat urări şi rea păcii din R.F.G., Heinz Varşovia, care, ]a Consfătui Todor Jivkov a avut, la blicităţii o declaraţie în ca Declaraţia condamnă în i mintul. Recent o firm ă a- ’
la invitaţia ministrului afa salutări cordiale preşedintelui Horung, care se află într-o rea Comitetului Politic Con Cairo, convorbiri cu Anwar re condamnă Intensificarea mod sever aceste acţiuni şi J mericană de asigurări so-
sultativ de la Praga, „au a
cerilor externe al Republicii Nicolae Ceauşescu. vizită în Uniunea Sovietică. Sadat, preşedintele Republi raidurilor americane în Viet subliniară, totodată, că po ^ ciale a anunţat o nouă for-
Austria, Rudolf Kirchschlae- In cursul discuţiilor purta El a relevat, totodată, impor bordat tema Conferinţei de cii Arabe Egipt, preşedintele porul sud-vietnamez va con ( nudă de asigurare : ,,Impo-
ger. Oaspetele român este în te cu acest prilej, s-a relie tanţa . deosebită a declaraţiei securitate europeană şi, în Uniunii Socialiste Arabe. La namul de sud. Declaraţia ! triuc distrugerii locuinţei
soţit de Vasile Gliga, adjunct fat cu satisfacţie evoluţia as de la Praga a consfătuirii Co legătură cu aceasta, au sus încheierea convorbirilor, a menţionează că, în zilele dc tinua cu hotărîre lupta sa ) de către aparatele cosmi-
ţinut părerea potrivit căreia
al ministrului afacerilor ex cendentă, în toate domeniile, a mitetului Politic Consultativ fost dat publicităţii un co 12 şi 13 februarie, bombar pentru independenţă şi liber ^ ce“ In primele trei săptă-
terne. şi de funcţionari din relaţiilor dintre România şi al statelor participante la „convocarea unei conferinţe municat. diere americane de tipul tate. i mini de la instituirea ei ?
general-europene ou partici
M.A.E. Austria. Tratatul de Ia Varşovia. parea S.U.A. şi Canadei este J H 000 de cetăţeni au şi sem- )
La sosire pe aeroportul ★ posibilă chiar în acest an". ) nat poliţe de asigurare. \
Wien-Schwechat, ministrul In încheiere, „Wiener Zei \
român a fost întîmpinat de După amiază, în clădirea VIENA 15. — Coresponden tung" subliniază că „impor
Rudolf Kirchschlaeger, minis Ministerului Afacerilor Exter tul Agerpres, Petre Stăncescu, tant este, în primul rînd, fap \ Export de maimuţe
trul afacerilor externe, şi ne au început convorbirile o transmite : Sub titlul „Şanse tul că premisele ce garantea \ in... Africa
de alte personalităţi aus ficiale între Corneliu Mănes pentru Europa", ziarul „Wie ză succesul conferinţei sînt
triece. Au fost prezenţi, cu, ministrul afacerilor exter ner Zeitung" consacră un co create".
de asemenea, Dumitru Ani- ne al României, şi Rudolf mentariu problemei conferin Deoarece în ultimii zece i
noiu, amabasadorul Republi Kirchschlaeger, ministrul a ţei pentru securitate şi coope ani, a scăzut deosebit de 1
facerilor externe al Austriei. rare în Europa. Relevînd că
cii Socialiste România la nu există personalitate inter VARŞOVIA 15. — Intr-o mult fauna Africii, num e- \
★ roşi specialişti se strădu- l
Viena, şi alţi membri ai am naţională foarte influentă ca convorbire pe care a avut-o
basadei. Marţi seara, ministrul afa re să nu se pronunţe pentru cu corespondentul Agerpres, iese să găsească soluţii /
cerilor externe al Austriei, ţinerea unei conferinţe asu Iosif Dumitraşcu, la Varşovia, pentru a împiedica acest )
Rudolf Kirchschlaeger, a ofe pra securităţii europene, co preşedintele Comitetului na proces. In acest scop, ei \
Marţi la amiază, ministrul rit în onoarea ministrului a mentariul subliniază: „De la ţional polonez de colaborare au determinat grădinile zo- i
român al afacerilor externe facerilor externe al Republi Moscova la Helsinki, de Ia al organizaţiilor de tineret, ologice din Europa să tri- »
a fost primit la Palatul Hof- cii Socialiste România, Cor Roma, Viena şi Londra pînă Stanislaw Bogdanowicz, a sub mită spre Africa un număr \
burg de preşedintele federal neliu Mănescu, un dineu o la Washington există un con liniat interesul cu care tine mare de m aim uţe, in spe- i
J
cial cimpanzei.
retul polonez urmăreşte toa
al Republicii Austria, Franz ficial. sens asupra faptului că o a te evenimentele internaţiona Zoologii din Am stetâam ')
Jonas. ,In cadrul întrevederii, Cu acest prilej, ministrul semenea conferinţă ar putea le, îndeosebi pe cele care pri consideră că este timpul să î
desfăşurată Sntr-o atmosferă de externe austriac şi minis să fie pe deplin utilă". In vesc direct continentul euro se trimită inapoi în Africa {
deosebit de amicală, ministrul trul de externe român au Europa nu există piedici de pean. „Intîlnirea recentă de hipopotami, rinoceri şi al- *
te animale sălbatice a că
român a transmis, din partea rostit toasturi. netrecut pentru destindere, Ia Praga a Comitetului Poli
tic Consultativ al ţărilor par ror specie este ameninţată
ticipante la Tratatul de la j cu dispariţia.
Varşovia, a spus el, reprezin
tă o continuare a politicii S Peşti în cutii
PREOCUPĂRI COMUNE conse'cvente a ţărilor so
cialiste în direcţia edificării
unui sistem trainic de pace şi Un ingenios procedeu de
In ultimii ani, dialogul ro- dentă faptul că s-au creat sînt identice sau aseniănă- securitate în Europa". „La transportare a peştilor vii
mâno-austriac s-a extins trep premise favorabile pentru o toare. Praga — a spus el — s-au a fost inventat recent de
tat, cuprinzînd numeroase do creştere importantă a schim In ce o priveşte, România manifestat, încă o dată, preg un zoolog englez. Adm inis-
menii de activitate — econo burilor reciproce, pentru rea — pentru care realizarea nant dorinţa şi aspiraţia con trîndu-li-se peştilor vii o
că a v ia ţia a m e ric a n ă
a
R. F . a G E R M A N IE I. — P r e s a d in lu m e a în tr e a g ă c o m e n te a z ă fa p tu l
mic, tehnico-ştiintific, social, lizarea cooperării industriale, securităţii europene consti secventă a ţărilor noastre re în c e p u t b o m b a rd a re a te rito r iu lu i R. D. V ie tn a m , în re g iu n i d e n s p o p u la te , p ro v o c in d v ic tim e in injecţie cu un preparat a
cultural — ceea ce reflectă economice şi tehnice, iniţiată tuie unul din comandamente spre edificarea şi menţinerea rln d u r ilc p o p u la ţie i civ ile, d is tru g în d şco li, sp ita le şi lo c u in ţe . In d ife rite ţă r i d in lu m e au a v u t nestezic, aceştia pot fi în
dorinţa comună de a asigura între întreprinderile din cele le esenţiale ale politicii sale în Europa a unui sistem trai lo c d e m o n stra ţii îm p o triv a a c e s to r b o m b a rd a m e n te . O p in ia p u b lic ă c e re cu in s is te n ţă te rm in a re a r ă z chişi intr-o cutie de lemn
valorificarea în interes reci două ţări. Protocolul semnat externe — apreciază că sînt nic de pace şi securitate". b o iu lu i din In d o c h in a , re tra g e re a în tr e g u lu i e fe ctiv m ilita r a m e ric a n in tim p c ît m a i s c u rt, sp re a obişnuită fără apă unde
se e v ita noi v ic tim e o m e n e şti şi p a g u b e m a te ria le .
proc a posibilităţilor de co la finele lucrărilor comisiei întrunite condiţiile necesare In fo to g ra fie : D e m o n stra ţie Ia E sscn , îm p o triv a b o m b a d a m e n te lo r d in R . D. V ie tn a m . pot sta 2-3 zile. Eliberaţi
operare pe multiple planuri. fixează obiective concrete de trecerii la măsuri practice, i apoi în apă, peştii îşi re
O importanţă majoră pen cooperare economică şi teh mediate, pentru pregătirea vin, fără să se observe vreo
tru strîngerea legăturilor din nică în domeniile construc conferinţei general-europene. schimbare în comportarea
tre cele două Uri o au con ţiilor de maşini, metalurgiei, Acest punct de vedere se în- R.P.D. Coreeană lor.
tactele directe, întîlniriie şi chimiei, industriei alimenta tîlneşte fericit cu opiniile ex „Journal d’ Egypte despre relaţiile de
convorbirile între factorii dc re. primate recent de cancelarul Congresul Uniunii
răspundere, între conducăto Cunoaşterea reciprocă a Bruno Kreisky şi de ministrul Migraţia pietrelor j
rii de state. In acest context, valorilor spirituale create de de externe austriac Rudolf oamenilor muncii
de deosebită semnificaţie a cele două popoare — o cale Kirchschlaegei. prietenie şi colaborare romino-egiptene
fost vizita în Austria, în a Acţiunile de politică exter In Valea Morţii din i
nul 1970, a preşedintelui nă ale României vizează in din agricultură lifornia a fost făcută re- I
Consiliului de Stat al Româ COMENTARIU staurarea în viata continen CAIRO 15. — Corespon anuale, înregistrează creş nal d’Egypte" arată că la PHENIAN 15 (Agerpres). — cent o descoperire unică t i
niei, Nicolae Ceauşescu, la tului nostru a unor relaţii ba dentul Agerpres, Nicolae N. teri substanţiale. Volumul Mex, unul din cartierele in pietrele mici şi bucăţile de }
invitaţia preşedintelui fede zate pe respectul indepen LupUj transmite : Sub titlul comerţului reciproc s-a du dustriale ale oraşului Alexan In -prezenţa lui Kim Ir Sen, stincă in greutate de pină 1
ral Franz Jonas. Preşedintele verificată de apropiere şi în dentei şi suveranităţii naţio „Curs ascendent al relaţii blat în raport cu anul 1960. dria, se află într-o fază secretar general al C.C. al la o jumătate de tonă, sub (
austriac a fost, la rîndul său, ţelegere — este favorizată de nale, condiţie chemată să ex lor de prietenie şi cooperare Potrivit acordului de coo avansată construcţia uzinei Partidului Muncii din Coreea, influenţa unei forţe mişte- }
oaspete al Bucureştiului cu prevederile primului acord cludă folosirea forţei sau a- româno-egiptene", „Journal perare, semnat în decem de produse sodice, care va preşedintele Cabinetului de rioase, se deplasează pe î
un an înainte. Aceste vizite cultural încheiat între Româ menintarea cu forţa şi să o d’Egypte" a publicat un am brie, care reflectă dorinţa intra în funcţiune la sfîrşi- Miniştri, la Phenian au înce fundul unui lac secat, lă- I
la cel mai înalt nivel, con nia şi Austria la 17 septem fere tuturor statelor garanţii plu articol în care, referin- comună de a promova coo tul anului 1972. Intr-un sta put lucrările celui de-al II-lea sînd urme adinei pe sol. i
vorbirile pe care ele le-au brie 1971, pe perioada 1972 depline că vor fi ferite de du-se la vizita întreprinsă perarea economică şi tehni diu asemănător se găseşte Congres al Uniunii oamenilor Deoarece nimeni nu s-a !
prilejuit au fost de natură să 1973. Prin aceste prevederi orice act de agresiune, că se în decembrie 1971 la Bucu că într-un cadru cît mai şi complexul minier de ex muncii din agricultură, anun putut lăuda că a văzut pie- \
impulsioneze conlucrarea bi sînt intensificate schimburile vor putea dezvolta liber, po reşti de delegaţia guverna larg posibil, pe bază de e- tracţie şi de preparare a ţă agenţia ACTC. trele mişcindu-se, oamenii l
laterală, în avantajul reci de oameni de ştiinţă pentru trivit propriei voinţe şi vor- mentală egipteană, condusă r * * V ’ în qjjr ’n. Pe ordinea de zi a lucrări de ştiinţă au marcat fie
proc. Bilanţul acestei conlu cercetări, conferinţe, schim putea colabora neîngrădit in de Aziz Sedki, actualul lor congresului se află pro care piatră in parte, con-
crări reprezintă un argument burile de informaţii, partici tr-un climat de înţelegere şi prim-ministru, relevă rezul bleme privind activitatea siderînd că in acest mod \
de netăgăduit al utilităţii parea la reuniunile interna de deplină egalitate. tatele fructuoase ale discu C.C. al Uniunii oamenilor vor putea să elucideze tai- l
ţionale găzduite de cele două
contactelor între factorii de ţări etc. In principalele ora In acest context, vizita o ţiilor pe care le-a avut cu muncii din agricultură, amen na mişcării lor. Ei vor să *
răspundere pentru dezvolta ficială în Austria a ministru conducătorii României, con- * damentele ]a statutul U.O.M.A., controleze in acest fel da- \
rea colaborării pe toate pla şe austriece au fost organi lui de externe Corneliu Mă cretizate în semnarea unor alegerea organelor centrale de că pietrele nu slnt- cumva i
zate expoziţii româneşti
de
nurile. nescu se desfăşoară pe fun conducere ale uniunii. mutate de furtună in pe- /
artă populară, de cărţi, grafi importante acorduri, primi rioada ploilor, cind fundul )
in sfera comercială — al că, precum şi săptămîni şi dalul voinţei reciproce de a rea călduroasă făcută înal Kim I Hun, preşedintele lacului devine umed şi i
cărei cadru juridic îl con zile ale culturii româneşti. dezvolta relaţiile bilaterale şi ţilor oaspeţi egipteni. C.C. al U.O.M.A., a prezentat lui.ecos.
stituie acordul de lungă du Colective ale unor teatre şi a hotărîrii comune de a con întrevederile dintre pre o dare de seamă cu privire \
rată (1971-1975) — s-a con ansambluri qu fost aplaudate tribui la consolidarea securi şedintele Consiliului de Stat Ia activitatea uniunii. I____________
turat o creştere permanentă pe scenele din Austria, iar tăţii, asigurarea păcii şi în al României, N i c o l a e
a volumului schimburilor. manifestările organizate în ţelegerii între naţiunile con Ceauşescu, şi Aziz Sedki — ..._ ' . ’ '• ^
Astfel, Austria se clasează România printre care „Săp- tinentului european. Voinţa subliniază ziarul — s-au re
pe locul 11 în comerţul to tămîna vieneză" şi expoziţia şi preocuparea comună - pot marcat prin sinceritate şi Cadran ■ C ad ran ^ ,
tal al României şi pe locul 5 de artă „Realismul fantastic constitui repere sigure pen călduroasă prietenie şi au
în relaţiile comerciale cu ta vienez“, s-au bucurat de o tru agenda convorbirilor pe deschis un larg şi nou ca
rile nesocialiste. Acţiunile de bună apreciere. care ministrul român le va pitol în relaţiile dintre cele MOSCOVA. — La Observatorul astro-fizic din Crimeea
cooperare se desfăşoară sub In sfera complexă a con avea în perioada 15-19 fe două ţări. multiple în folosul celor .d şi-a OAprhriat a p r e a fost reperată, cu ajutorul telescopului cu reflectorul de
incidenţa acordului de co lucrării internaţionale — mi bruarie la Viena şi ale că două popoare, al păcii şi cierea sa faţă de iniţiative 2,6 metri, stafia automată ,,Luna-20‘‘, în momentul în care
operare industrială, economi nisterele de externe ale celor ror rezultate vor aduce noi In continuare, ziarul scoa înţelegerii internaţionale. le care vizează reglementa se afla la o distanţă de 130 000 de kilometri de Pămînt
că şi tehnică semnat la Vie două ţâri au convenit în 1970 contribuţii la extinderea con te în evidenţă pe larg coo Poporul român apreciază cu rea pe cale politică a con După cum relatează agenţia TASS, în ciuda stratului de
na la 20 februarie 1968, la asupra unor consultări peri tinuă a relaţiilor de rodnică perarea economică dintre simpatie eforturile poporu flictului din această parte nori care acoperea în mare parte cerul, s-a reuşit determi
extinderea acestora o contri odice — se manifestă năzuin colaborare dintre România şi România şi Egipt, care cu lui egiptean privind pune a lumii, inclusiv faţă de narea poziţiei staţiei de zece ori. Rezultatele observaţiilor
buţie însemnată aducînd Co ţa comună de a contribui ac Austria, state cu sisteme so- noaşte un curs ascendent. rea în valoare a resurselor propunerile care se referă au fost transmise Centrului de comandă şi calcul.
misia mixtă guvernamentală cial-politice diferite, situate Schimburile de mărfuri din sale naturale şi creşterea la redeschiderea Canalului
tiv la rezolvarea unor proble tre cele două ţări care se de Suez, ca şi faţă de me
de colaborare economică. Pri me majore şi, în primul rînd, în aceeaşi regiune geografi desfăşoară în baza acordu potenţialului său economic. morandumul reprezentantu
ma sesiune a comisiei desfă în ceea ce priveşte înfăptui că, la îmbunătăţirea climatu Tabloul relaţiilor economi lui secretarului general al
şurate la Viena, între 2 şi 5 rea securităţii pe continent, lui general european. rilor şi aranjamentelor co ce româno-egiptene este O.N.U. pentru Orientul A-
februarie a.c., a scos în evi unde poziţiile celor două ţâri GHEORGHE CIOBANU merciale pe termen lung, completat prin participarea •propiat, Gunnar Jarring. MOSCOVA — Agenţia PRAGA — Marţi a sosit la
precum şi a protocolurilor specialiştilor români, alături TASS informează că Leonid Praga, într-o vizită oficială
de cadrele autohtone, la rea România — aminteşte ziarul Brejnev, secretar general al de patru zile, o delegaţie gu
lizarea unor obiective in — a votat în sprijinul rezo C.C. al P.C.U.S., l-a primit pe vernamentală a R.P.D. Core
ene, condusă de ministrul a
mB&s® dustriale de importanţă ma luţiei Adunării Generale a Saddam Hussein el-Takriti, facerilor externe, Hă Dam.
secretar general adjunct
al
Agenda econom ica joră pentru economia egip ţia din Orientul Apropiat. dului Renaşterii Socialiste A
O.N.U. cu privire la situa
conducerii regionale a Parti
teană. In acest sens, „Jour-
rabe (B A A S ) din Irak. NEW YORK - Trei state
vicepreşedinte al Consiliului africane, membre ale Consi
S arcinile econom iei R.D. V ietnam pe anul în curs Comandamentului Revoluţiei, liului de Securitate al O.N.U.,
0 cuvîntare a secretarului general aflat într-o vizită în U.R.S.S., au formulat, luni, o cerere
HANOI 15 (Agerpres). — fată de 1971, 69 Ia sută din în fruntea unei delegaţii de verbală privind convocarea
Sarcinile economiei R. D. producţia acestui an va re partid şi guvernamentale. unei noi reuniuni a Consiliu
Vietnam pe anul curent ur veni îngrăşămintelor chimice. al C. C. al P. C. din Chile lui în legătură ou soluţiona
măresc accelerarea procesu Sarcini importante revin, de rea situaţiei din Rhodesia.
lui de edificare a construc asemenea, sectorului de con SANTIAGO DE CHILE 15 altele, că guvernul Unităţii MOSCOVA — Agen|ia
ţiei socialiste şi îmbunătăţi strucţii capitale, care va tre (Agerpres). — Secretarul ge Populare a obţinut în cele 15 TASS anunţă că între gu
rea generală a condiţiilor de bui să efectueze un volum neral al C.C. al P.C. din Chile, luni care au trecut de la in vernul U.R.S.S. şi guvernul TIRANA. — Guvernele Re
trai ale populaţiei. In acest sporit de lucrări destinate a Luis Corvalan, a rostit o cuvîn stalarea sa succese considera Uniunii Emiratelor Arabe a publicii Populare Albania şi
cadru, un loc de seamă re griculturii, construcţiilor de tare la plenara lărgită a ac bile pc târîm economic şi so fost încheiat un acord pri Luxemburgului au căzut de
vine îndeplinirii obiectivelor maşini, transporturilor şi te tivului organizaţiei de partid cial : naţionalizarea bogăţii vind schimbul de reprezen acord să stabilească relaţii
fixate în domeniul creşterii lecomunicaţiilor. Sectorul e din provincia Valparaiso, în lor naturale, înfăptuirea con tanţe diplomatice între cele diplomatice la rang de amba
producţiei agroalimentare. nergetic va produce cu 24 la care s-a referit la Declaraţia secventă a reformei agrare, două părţi Ia nivel de am sadă — informează aqentia
Industriile uşoară şi ali sută mai multă energie e- de la Arrayan, la concluziile trecerea celor mai mari între basade. A.T.A.
mentară îşi vor spori şi di Iectrică decît anul precedent, şi sarcinile expuse în acest prinderi industriale şi bănci
versifica producţia, fapt care, în timp ce extracţia de căr document. particulare sub controlul sta
în condiţiile stabilităţii pre bune va creşte cu 25 la su- j Potrivit ziarului „El Siglo", tului, ridicarea nivelului de PEKIN — Agenţia China ACCRA — Guvernul mili
turilor, va contribui în mare tă, iar producţia industriei j Luis Corvalan a arătat, între trai al populaţiei. Nouă a transmis comunicatul tar al Ghanei a hotărît di
măsură la ridicarea nivelului metalurgice şi constructoare j comun cu privire Ia stabilirea zolvarea Comitetului Consul
de trai. Industria chimică ur de maşini va depăşi cu 54,6 ! relaţiilor diplomatice dintre tativ Naţional — anunţă un
mează să-şi sporească volu la sută volumul realizat în ! comunicat oficial dat publici
mul producţiei cu 36 la sută 1971. R. P. Chineză şi Mexic, tăţii ia Acera şi reluat de a
Evoluţia crizei politice din Italia semnat de reprezentanţii per genţia Reuţer. Comitetul a
Noi obiective industriale pe harta Algeriei manenţi ai celor două ţări la fost instituit de Consiliul
ROMA 15 (Agerpres). , — mării unui guvern democrat- Naţiunile Unite, în urma tra Redeşteptării Naţionale pen
Premierul desemnat Giulio creştin avînd drept sarcină tru a se pronunţa asupra
Pe harta economică a Al în funcţiune este conducta Andreotti, însărcinat cu solu organizarea de alegeri gene tativelor duse în numele gu pioblemelor care afectează,
geriei îşi fac apariţia noi şi petrolieră Beni Mansour-Al- ţionarea crizei politice din rale anticipate. vernelor lor. interesele (naţionale.
importante obiective indus ger, în lungime de 130 km. Italia, declanşată la 15 ianua Se crede că Andreotti ar
triale prevăzute în planul Intrarea în exploatare a noii rie ca urmare a demisiei gu urma să fie împuternicit, în
cvadrienal de dezvoltare a conducte petroliere permite vernului Colombo, se pregă acest scop, în următoarele
ţării. o aprovizionare ritmică cu ţi teşte, potrivit observatorilor, zile, după care va trece la
Zilele acestea la Ruiba, lo ţei a rafinăriei de la Alger. să formeze un guvern minori organizarea alegerilor genera HAVANA. — In sala „Amadeo Roldan", din Havana, a
calitate situată la 35 km est Nu de mult au început lu tar alcătuit din reprezentanţi le cu un an înaintea expirării avut loc un concert al Orchestrei simfonice naţionale cu
de Alger, a avut loc deschi crările de construcţie ale ai Partidului democrat-creş- actualei legislaţii parlamenta baneze, Ia pupitrul căreia s-a aflat dirijorul român Iosif
derea şantierului viitorului tin. Andreotti intenţionează re. In această situaţie, Giulio Conta.^ Programul a cuprins „Simfonia nr. 39 în. Mi bemol
complex de vehicule indus complexului metalurgic şi de acest lucru în ciuda opoziţiei major" de Mozart, „Ucenicul vrăjitor" de Dukas şi „Pre
R. p . M O N G O L A . — Cu o b ie c tiv u l p rin U la n B a to r. triale. construcţii metalice de la celorlalte partide de centru- Andreotti ar putea prezenta,
In fo to g ra fie : S ta tu ia Iui L c n in rid ie în d u -se In fa ţa u n u ia d in Un alt obiectiv recent dat Sisi-Mousa. începînd de goi, preşedintelui ludiile de Liszt. Concertul s-a bucurat de un deosebit suc
tr e cele m a i m a ri h o te lu ri d in U la n B a to r. stînga, care în repetate rîn- ces.
duri s-au declarat ostile for Leone lista noului guvern.
Redacţia sl administraţia ilarului t Deva, str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17 şl 1 15 88. — Tiparul i Întreprinderea poligrafici Deva.