Page 55 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 55
Şedinţa de lucru
P roletari din toate fărlle, unljl-văl
a Comitetului
Central al
Partidylui
Comunist Român
Comitetul Central al P.C.R., întrunit Intr-o scurta $e-
dinţâ de lucru in ziua de 16 februarie a.c.v a hotârlt ale
gerea tovarăşului Cornel Burtica in funcţia de secretar al
Comitetului Central al P.C.R., urmind a fi eliberat din
funcţia de ministru al comerţului exterior.
In legătură cu numirea tovarăşului Vasile Patilineţ In
funcţia de ministru al economiei forestiere şi materialelor
de construcţii, Comitetul Central l-a eliberat din funcţia de
secretar al Comitetului Central al P.C.R.
Azi se deschid la Bucureşti lucrările Conferinţei 0 delegaţie ungară de partid şi guver
pe ţară a cadrelor de conducere din întreprinderi namentală, condusă de tovarăşul Janos
Kadar, va face o vizită în ţara noastră
şi centrale industriale şi de construcţii La invitaţia Comitetului Janos Kadar, prim-secretar al
Central al Partidului Comu Comitetului Central al Parti
nist Român şi a Consiliului de dului Muncitoresc Socialist
Delegaţii hunedoreni işi aduc liste România, o delegaţie un mătoare, la Bucureşti, Intr-o
Miniştri al Republicii Socia
Ungar, va sosi, In zilele ur
guverna
gară de partid şi
mentală, condusă de tovarăşul vizită oficială de prietenie.
contribuţia la dezbaterea şi
soluţionarea problemelor majore Programul de educaţie
ale perfecţionării producţiei,
creşterii eficienţei economice socialistă in acţiune
Eveniment de profundă sem strucţii-monta], ridicarea efi Vasta arie de preocupări a
nificaţie şl ample rezonanţe in cienţei economice a Investiţii delegaţiei hunedorene am des- confirmat la sfîrşltul lunii ia-*
viaţa politică şl economică a lor precum şi elementelor ce orins-o dintr-o discuţie purtată nuarie cînd comitetul oameni
ţării, convocarea unui forum vizează extinderea cooperării cu numeroşi delegaţi şi invi In mancî, familie, lor muncii de la F.G.O. rapor
de conducere din întreprinde tehnico-economice şi ştiinţifi taţi, astăzi aflaţi la deschide societate ta îndeplinirea şi depăşirea tu*
rile şl centralele industriale şi ce, îmbunătăţirea structurii ex rea lucrărilor conferinţei. turor indicatorilor de plan.
de construcţii ale ţării consti portului şi a formelor de co — Modernizarea structurilor C O N Ş T I I N Ţ Ă „Colectivul nostru a dat peste
tuie o nouă şi elocventă mani merţ exterior, creşterea renta pe ramuri şi subramuri în pas SOCIALISTĂ, CINSTE, sarcinile de plan din prima lu
festare a preocupărilor stărui bilităţii exportului şi reduce cu cerinţele revoluţiei tehnico- C o n ştiin cio a sa c o n tro lo a re 'le c a lita te F lo ric a G rccu e x e c u ta c o n tro lu l u n ei h a in e Uc b la u â p e n DEMNITATE; ONOARE nă însemnate cantităţi de pro
toare ale partidului şi statului rea Importului. ştiinţifice — declară tovarăşul tru fem ei, produsA In s e c ţia de c o n fecţii a fa b ric ii „ V id ra " din O ră ştie. F oto : V. O N O IJ duse din mase plastice fl
pentru continua perfecţionare a Precedată de ample şi fruc- Gheorghe Vasiu, prim-secretar pigmenţi metalici — ne spu
conducerii şi planificării econo al Comitetului municipal Hu nea secretara comitetului
miei, pentru adîncirea demo nedoara al P.C.R. — reflectă o de partid pe fabrică, tova
craţiei socialiste în soluţiona O pjiunl şl propuneri trăsătură definitorie a Indus Adunări festive cu prilejul răşa Ana Herlea. Aceste re
rea problemelor care guver trializării în actualul cincinal. Respectul zultate sînt încă o dovadă a
nează ascensiunea economică ale participanţilor In acest context se înscriu şi respectului oamenilor noştri
şl socială a patriei noastre. rezultatele remarcabile obţinu pentru colectivul din care fac
Convocată din iniţiativa se la conferinţă te în anul 1971 de către oa zilei de 16 Februarie pentru întregul parte, respect pe care doresc
cretarului general al partidului, menii muncii din Hunedoara. să-l ridice tot mal mult.
conferinţa îşi propune dezba Dar considerînd că de ridica colectiv Despre respectul pentru în
terea aplicării de către organi tuoase consulaţii colective, de rea în continuare a eficienţei tregul colectiv vorbesc şl rot*
zaţiile de partid şi conducerile competente şi responsabile dez economice trebuie să ne ocu Cu prilejul aniversării a 39 de transport, la îndeplinirea rezultate în muncă, fără să se dele primei decade din luna fe
unităţilor -economice a măsuri bateri între conducerile între păm în mod mai sistematic, la de ani de la .luptele ceferişti importantelor sarcini ce revin înregistreze nici un eveniment Chimiştil de la Orăştie ştiu bruarie. Secţia I chimie con
lor stabilite de Conferinţa Na prinderilor şi centralelor, orga toate nivelurile, mergînd pînă lor şl petroliştilor din ianua- acestui sector în actualul cin de cale ferată. că participarea lor disciplina duce întrecerea în această de
ţională şi Congresul al X-lea al nizaţiile de partid, sindicat şi la unele detalii, consider că în rie-februarie 1933 şi a „Zilei cinal. Adunarea închinată zilei de tă, sîrguincioasă, corectă la cadă, ne informa tovarăşul I.
partidului cu privire la perfec tineret, conferinţa ce se deschi legătură cu gospodărirea me ceferiştilor", miercuri după- In încheiere, Ansamblul 16 februarie a fost urmată de muncă e primul pas pe calea Văcaru. ,Aici, unde munceşte
ţionarea organizării, planificării de astăzi găseşte şi cadrele de talului Hunedoara trebuie să-şi amiază, a avut loc în Capitală „Rapsodia română" a prezentat un bogat program artistic la înfăptuirii dezideratului pro un colectiv inimos, condus de
şi conducerii activităţii în do conducere din judeţul Hune aducă un aport calitativ supe o adunare festivă. un program artistic. realizarea căruia şi-au dat pus. Bilanţul cu care au înche inginerul Vasile Chişcan, unde
rior. Trebuie acţionat insistent
meniul industriei şi construc doara temeinic pregătite să asupra îmbunătăţirii stilului şi Au participat Florian Dănă- ★ concursul corul salariaţilor iat anul în care şi-au asumat comuniştii dau cele mal eloc
ţiilor, lărgirea atribuţiilor şl participe la dezbateri, să-şi a metodelor de muncă ale orga lache, membru al Comitetului Adunări festive au mai avut Regionalei de căi ferate Deva, o mare răspundere a fost rod vente exemple de abnegaţie şi
competenţelor unităţilor econo ducă contribuţia efectivă la în nelor şi organizaţiilor de par Executiv al C.C. al P.C.R, mi loc la Braşov, Cluj, Craiova, dirijat de prof. Gheorghe Ber- nic. Cele peste 10 milioane lei dăruire, sarcinile pe luna fe
mice i creşterea rolului factori lăturarea unor greutăţi şi ne tid, sindicat, U.T.C. şi a comi- nistrul transporturilor şi tele Galaţi, Iaşi şi Timişoara. De cea, brigada artistică de agita realizate în plus la producţia bruarie au fost îndeplinite în
globală, sau cele 3,7 milioane
lor economico-financlari şi ri ajunsuri care apar în activi comunicaţiilor, Alexandru Gre- asemenea, în unităţi, cluburi, ţie, taraful dirijat de Florin proporţie de 40 la sută în pri
ma decadă".
dicarea calitativă a întregii ac tatea întreprinderilor şi cen ILIE COJOCARII cu, preşedintele Uniunii sindi săli de cultură, au fost orga Feneşan, soliştii de muzică lei beneficii în afara celor pre
tivităţi economice j îmbunătăţi tralelor industriale şi de con catelor din transporturi şl tele nizate conferinţe, simpozioane, populară Ioan Buligan, Rodica văzute au constituit, cu sigu
comunicaţii, reprezentanţi
oi
rea continuă a relaţiilor între strucţii. (Continuare în pagina a 2-a) Comitetului municipal Bucu precum şi întîlniri între tineri Lobonţ şi Livia Baraban Ma- ranţă, temelie trainică pentru Două nume
întreprinderi. Totodată, lucrări reşti al P.C.R., membri de par şi vechi militanţi ai mişcării tîcl, ca şi formaţia de muzică noul an. Hărnicia şl responsa
le conferinţei vor stabili sar tid cu stagiu din ilegalitate, muncitoreşti din ţara noastră. uşoară „Telletra" cu soliştii bilitatea cu care chimiştii au
cinile ce revin organizaţiilor de participanţi la memorabilele Maria Petroianu, Angela Bă- Dinu Petruţa şi Irimie Bog
partid, de masă şi conducerilor Pregătiri pentru etapa a il-a lupte revoluţionare, activişti trecut la înfăptuirea sarcinilor dan. Două nume desprinse din
tehnico-administrative din uni de partid, de stat şi ai orga Lucrătorii ceferişti din muni descu, Tralan Moldovan şl Pu- desprinse din planul celui de-al marea listă a acelor muncitori
tăţile economice pentru folosi a concursului „Cînîare patriei" nizaţiilor obşteşti, lucrători cipiul Deva şi staţiile aparţină iu Lupea. doilea an al cincinalului s-a despre care s-a vorbit cu ad
rea deplină a capacităţilor de fruntaşi din unităţile căilor toare, împreună cu cei de la miraţie şi preţuire la aduna
producţie, îmbunătăţirea apro înaintea apropiatei apariţii în cadru] concursului ferate şi din alte întreprinderi rea generală a salariaţilor de
vizionării tehnico-materiale şi coral interjudeţean „Cintare patriei'4, cele două colec şi Instituţii bucureştene. Simeria-călători, Simeria-tria], la F.C.O. Le reliefa conduita
a desfacerii produselor, respec tive de artişti amatori care ne vor reprezenta în a Turdaş şl Băcia şi-au dat întîl- în muncă însuşi Inginerul
tarea disciplinei contractuale, ceastă prestigioasă întrecere — corul Casei de cultură După cuvîntul de deschide nire la Clubul sindicatelor din Gheorghe Vaier, directorul fa
bricii.
întărirea disciplinei în exploa din Orăştic şi corul întreprinderii de construcţii side re, rostit de Gheorghe Stupa- Simerla pentru a lua parte la
tarea şi întreţinerea maşinilor rurgice Hunedoara — au evoluat zilele trecute într-un ru, preşedintele Consiliului festivitatea consacrată împli Pe Dinu Pefrnta, comuniştii
şi utilajelor, reducerea cheltu „concert de lucru44 pe scena casei de cultură din ora municipal Bucureşti al sindica nirii a 39 de ani de la luptele l-au primit în rîndurlle lo*
ielilor de producţie, sporirea şul siderurgiştilor. telor, Ion Nicolescu, adjunct din ianuarie-februarie 1933. doar luna trecută. Au vorbit
productivităţii muncii şi a ren Spectacolul de la Hunedoara a evidenţiat, pe lingă al ministrului transporturilor si Despre importanta evenimentu călduros despre tovarăşul lor
tabilităţii, înnoirea produselor calităţile incontestabile ale celor două formaţii, unele telecomunicaţiilor, a vorbit lui a vorbit tovarăşul Florian de muncă de la atelierul pre-
şi ridicarea calităţii acestora, carenţe de natură artistică, interpretativă. Conside despre importanţa acestor e Urican, secretarul comitetului săturl bachelită, despre băia
asigurarea şi perfecţionarea ca răm, însă, că şi corul constructorilor hunedoreni ca şi venimente în istoria mişcării de partid de la U.M.M.R. Sime tul care lucrează simultan pe
drelor. cel din Orăştie dispun de resursele necesare pentru ca muncitoreşti din ţara noastră. rla. Vorbitorul a evidenţiat, de două maşini (prese hidrotehnU
Desfăşurîndu-se atît în plen printr-o muncă asiduă să poată reprezenta judeţul Vorbitorul a subliniat, de ase asemenea, faptul că toti fero ce). Dinu ştia că-i este preţui
cît şi pe comisii, lucrările vor nostru cu cinste la etapa a Il-a a acestei prestigioa menea, succesele dobîndite de viarii şi-au îndeplinit cu cin tă munca, doar punea în ea în
acorda o atenţie deosebită mă se manifestări artistice. ceferişti în anii construcţiei ste sarcinile de producţie din treaga Iui putere şi dragoste.
surilor ce se impun pentru mo socialiste, contribuţia adusă de primul an al cincinalului şi au Dar cînd i-a auzit. în adunarea
dernizarea activităţii de con- ei la îmbunătăţirea activităţii început anul 1972 cu frumoase de partid, pe Virgil Crăciun,
pe Ion Stoian, Mioara Văduva,
pe însuşi secretarul organiza
ţiei de partid Manole Fărcaş,
Slot necesare măsuri energice şi susţinute apreciindu-i activitatea, vorbe
le lor l-au înaripat. Şi zilele
ce urinau au fost tot atîtea
pilde de muncă şi conduită
ireproşabilă.
pentru pregătirea temeinică a recoltei $tie ce înseamnă rămînerea în
Comunistul Irimie Bogdan nu
urmă. E lună de lună în frun
A tea muncitorilor si greu se la
să întrecut Ia confecţionarea
îngrijirea sem ănătu S ă nu se tărăgăneze pieselor de mare precizie. E
rilor de toam nă finalizarea nici unei acţiuni Rubrică realizată de
LUCIA LICIU
£ Fertilizarea terenului s-a şedintele unităţii, avem de ttt- dea de gîndit conducerii uni In se c ţia I lo c o m o tiv e a U .M .M .R. S im eria, la se c to ru l de
Datorită efortului sporit de consiliilor intercooperatiste bucurat de atenţia cuvenită ; sămînţat 155 hectare cu po tăţii, deoarece nu peste multă c a z a n g e rle , m o n tn to ru l D ra g o m ir M icloşoni e ste a p re c ia t p e n tru (Continuare în paa. a 2-a)
c o n ştiin c io z ita te a sa pro feslo n alA .
pus de lucrătorii din unităţi Călan şi Haţeg. @ Procurarea şl pregătirea rumb, legume şi plante fura vreme se va putea începe se
le agricole de stat şi coope In aceste condiţii se impu seminţelor — probleme oare jere. întreaga suprafaţă a fost mănatul.
ratiste din judeţul nostru, cit ne aplicarea unor măsuri a nu sînt pe deplin soluţionate; arată în toamna anului trecut. Din discuţie am retlnnt că
de
Q Cerinţe neonorate
şi condiţiilor favorabile din grotehnice diferenţiate care l secţia de piecanlzare a agri- Pentru a obţine producţii spo nici secţia de mecanizare (con Plenara Consiliului Naţional al Societăţii de
rite la hectar, ne-am preocu
toamna anului trecut, însă- să asigure dezvoltarea norma I culturii; pat intens de fertilizarea te dusă de Antoniu Crainic) nu
mîntările s-au efectuat, com lă a plantelor în continuare. renului. Cu atelajele şi cu spri este în măsură să onoreze so
parativ cu anii precedenţi, la Pentru a cunoaşte modul cum O Experienţa pozLtivă tre licitările cooperativei agricole.
un nivel calitativ superior. evoluează culturile trebuie ca buie generalizată Sn toate coo jinul S.M.A. s-a transportat în Este vorba îndeosebi de faptul Cruce Roşie din Republica Sociaiistă România
Aceasta a făcut posibilă in în fiecare unitate să se facă perativele agricole. cîmp aproape întreaga cantita că promisiunea făcută la adu
te de Lngrăşăminte oiganice
trarea în iarnă a majorită observaţii şi determinări atît existentă la ferma de anima narea generală a cooperatori In ziua de 16 februarie a.c. lui C.G. al P.C.R. cu privire
Preocuparea de căpetenie a
ţii culturilor bine răsărite şi pe monoliţi cît şi în cîmp ' j organizaţiilor de partid de la le. Cooperatorii Mihai Lădar, lor, de a aduce încă un plug a avut loc plenara Consiliului la îmbunătăţirea muncii de generali pe tovarăşii Stana
înfrăţite. pentru a cunoaşte bine sta sate şi a conducerilor unităţi Petru Crişan, Vasile Mistrian National al Societăţii de Cru Cruce Roşie. Drăgoi, membru al C.C. al
P.C.R., şi Sandu Ioan.
In urma examinării atît a diul de dezvoltare a culturi lor agricole o constituie fina şi Traian Petrutescu au lucrai (Continuare in pag. a 2-a) ce Roşie din Republica Socia Plenara a eliberat pe tova
probelor ridicate cît şi a ob lor, vigoarea şi densitatea lizarea în timpul cel mai scurt cu multă dăruire la fertiliza listă România. răşul Anton Moisescu din Con Plenara a primit cu deose
servaţiilor efectuate asupra plantelor, cazurile de dezră posibil a măsurilor stabilite în rea terenului destinat culturilor La plenară a participat tova siliul Naţional, Comitetul E bită satisfacţie hotărîrea Se
stării semănăturilor de toam dăcinare. atacurile de dăună vederea efectuării în cele mai de cartofi şi porumb. In ceea răşul Mihai Gere, membru su xecutiv şi din funcţia de pre cretariatului C.C. al P.C.R. cu
nă s-a ajuns la concluzia că tori etc.. apoi să se stabileas bune condiţii a lucrărilor de ce priveşte culturile de toam pleant al Comitetului Execu şedinte şi pe dr. Laurenţiu Fo privire la îmbunătăţirea acti
griul a rezistat în cea mai că şi să se aplice măsurile ce primăvară — acţiuni care in- nă, pe 52 de hectare unde plan VREMEA tiv, secretar al C.G. al P.C.R. tescu din Consiliul National. vităţii Societăţii de Cruce Ro
mare parte bine la tempera se impun pentru redresarea | fiuenţează decisiv soarta recol- tele au avut e răsărire mai De asemenea, au fost prezenţi Comitetul Executiv şi din şie şi s-a angajat să transpu
turile scăzute din luna ianua semănăturilor. 1 tei acestui an. Cum se înfăp- slabă s-au administrat îngră dr. Dan Enăchescu, ministru! funcţia de secretar general al nă neabătut în practică sarci
rie şi începutul lunii februa Ing. MIRCEA SILVESTRU j tuieşte un asemenea deziderat şăminte azotoase. PENTRU 24 ORE sănătăţii, membrii colegiului Societăţii. nile trasate de partid de a con
rie. pierderile fiind minime. ! în cooperativele agricole din In legătură cu asigurarea şl V rem e în c u rs de ră c ire u - Ministerului Sănătăţii, activişti In funcţia de preşedinte al
director general adjunct ia I comuna Băcia? Răspunsul la pregătirea seminţelor, preşedin şo a râ , cu c eru l s c h im b ă to r. Iz o ai comisiilor judeţene ale Cru Consiliului Naţional al Socie tribui din plin la îmbunătăţi
Ca urmare a condiţiilor vi D irecţia generală agricolă la t, se v o r se m n a la p re c ip ita
rea stării de sănătate a popu
trege din această iarnă s-a judeţeană întrebare l-am aflat din discu tele C.A.P. ne spunea că mai ţii slab e su b fo rm ă d e p lo aie, cii Roşii, activişti de partid şi tăţii de Cruce Roşie, plenara laţiei.
constatat pierderea parţială ţiile purtate, ieri, la comitetul trebuie procurate 1 000 kg ma la p o v iţă şi n in so a re . V in tu l va obşteşti, personalităţi ale vie a ales în unanimitate pe tova
sau totală a frunzelor, îndeo ing- ŞTEFAN HOM ORODEAN comunal de partid şi în unităţi zăre şi decuscutată sămînţa de su fla , în g e n e ra l, slab d in v est. ţii sociale şi medicale. răşul general colonel Mihai In încheierea lucrărilor
so
Plenara a dezbătut şi apro
T e m p e ra tu ra m in im ă v a fi c u
trifoi. Asupra datei cînd
sebi la orzul de toamnă, mai cercetător la Staţiunea cu factorii de răspundere din p rin s ă în tr e m in u s 4 şi 0 g ra d e , Burcă, membru al C.C. al plenarei a luat cuvîntul tova
puţin la grîu, secara, precum experim entală Geoagiu localitatea respectivă. vor rezolva aceste probleme ia r m a x im a în tr e 2 şl 7 g ra d e . bat măsurile ce trebuie luate P.C.R., ca vicepreşedinţi pe răşul Mihai Gere, membru su
şi dezrădăcinarea culturilor, La G.A.P. Tîmpa, ne spunea planează însă incertitudinea. D im ineaţa* c ea ţă lo cală. pentru aplicarea în viaţă a re tovarăşii Baloescu Corneliu şl pleant a1 Comitetului Execu
Este o situaţie care trebuie să
centei Hotărîrl a Secretariatu
mai ales în unităţile din zona (C o n tin u are în p ag . a 2 -a ) tovarăşa Viorica Marca, pre Coroi Victor, iar ca secretari tiv, secretar al C.G. al P.C.R*