Page 56 - Drumul_socialismului_1972_02

_?I. V-

2 D R U M U L S O C IA L IS M U L U I • 9 Nr. SS21 © JO I 17 FEBRUARIE 1972

Cercurile pedagogice şi consiliile „Luna cărţii Azi se deschid la Bucureşti lucrările Conferinţei

pe (ară a cadrelor de conducere din Întreprinderi
profesorale-cadrul unor dezbateri la sate"

ILIA. In cadrul manifes­ şi centrale industriale şi de construcţii
tărilor prilejuite de „Luna
cărţii la sate44, această am­
de substanţă care vizează mal complexă a cuvîntului !
plă acţiune de integrare cît
9 scris în viaţa aşezări- i
lor rurale, la Ilia s-a des­
pii.sul actual al şcolii apropierii cititorilor de bo­
făşurat concursul „Cine ci­
cunoaşte4*, destinat
teşte,
gatul fond al bibliotecii.
Urmărind cunoaşterea căr­
In toate unităţile şcolar* tivelor, !a unele şcoli ca nr. 3 ţilor noi intrate în biblio­
ale judeţului au avut loc şe­ Petrila, nr. 0 Lupeni, Vorţa, tecă, a cărţilor de valoare,
dinţele de lucru ale cercuri­ problemele nu au fost studi­ au fost antrenaţi 9 concu­
lor pedagogice şl consiliilor ate şi aprofundate, pentru a renţi înlr-o slrînsă şi in­
profesorale. Acestea au con­ putea fi dezbătute la concret teresantă competiţie a in­
stituit un bun prilej de dez­ şi cu eficientă. formatici. Primilor trei
batere largă a multiplelor Apreciem că actualele for­ clasaţi le-au fost oferite
probleme ce se pun în faţa me, metode şi instrumente 'de premii în cărţi. Filmul
şcolii în etapa actuală. muncă folosite în cadrul cer­ pentru tineret „Serata44
In centrul discuţiilor s-au curilor pedagogice trebuie în­ prezentat dc profesoara
situat probleme care vizează cadrate într-o concepţie care Petrona Costea a comple­ (Urmaie din pag. t) probleme care definesc activi­ tatea şantierelor nu Ilustrează
ridicarea nivelului calitativ al să permită evaluarea poten­ tat fericit această acţiune. tatea noastră, cum sînt meca­ convingător eforturile statului
procesului Instructiv-educativ, telor profesionale ale fiecărui Tot în cadrul manifestă- : nizarea, perfecţionarea tehno­ pentru mecanizarea şi indus­
creşterea eficienţei sale, îm­ cadru didactic. Astfel* cercu­ rilor prilejuite de acest e­ tetelor oamenilor muncii în logiei de extracţie, îmbunătăţi­ trializarea activităţii noastre.
bunătăţirea continuă a meto­ rile pedagogice, prin conţinu­ veniment biblioteca din I- stabilirea deciziilor, în pregă­ rea continuă a condiţiilor de Apreciez — arăta Ioan Lăsat —
dicii de predare a cunoştin­ tul problemelor abordate, tre­ lia a organizat o seară li­ tirea cadrelor şi în controlul muncă pentru toţi minerii. că productivitatea muncii nu
ţelor — prin fundamentarea buie să se situeze deasupra terară pe tema „Din viaţa îndeplinirii sarcinilor pentru Ideile punctate de secretarul corespunde etapei în care ne a­
lor psihologică şl folosirea nivelului activităţii comisiilor şi activitatea marelui Le- creşterea capacităţii de mobi­ comitetului de partid al E.M. flăm, Iar calitatea unor lucrări
mijloacelor pe care le oferă metodice şi al catedrelor de nin44. lizare a maselor. De aceea, Lupeni au fost detaliate de că­ de construcţii lasă de multe ori
ştiinţa şi tehnica modernă. specialitate, în cadrul lor să ★ consider că activităţii noastre tre tovarăşul Petru Roman, de dorit. Avînd prilejul să o-
Vast dezbătute s-au dovedit se prezinte forme, metode, HAUAU. Medalionul li­ viitoare, conferinţa îi va fi un directorul general al Centralei piniem în cadrul conferinţei cu
problemele restructurării teh­ mijloace tehnice şi relaţii ca­ terar „Ion Luca Caragiale", îndreptar de preţ. cărbunelui Petroşani. factorii de care depinde solu­
nologiei didactice în funcţie re să vehiculele conţinuturi complexă evocare a perso­ — îmi exprim convingerea — Deşi sub aspect telinic- ţionarea acestor probleme, sînt
de obiectivele educaţionale, ce pot contribui cu maximum nalităţii marelui drama­ — mărturisea tovarăşul Costa- tehnologic activitatea exploată­ convins că vom găsi cele mai
necesitatea renovării lecţiei, a de eficienţă la atingerea obi­ turg, s-a înscris ca un mo­ che Trotuş, directorul general rilor miniere, reunite în ca­ bune soluţii pentru ca activi­
obiectivelor şi structurii ei, a ectivelor învăţămîntului, la ment însemnat înlre acţiu­ al Centralei industriale Hune­ drul centralei, se poate carac­ tatea de constructii-montnj din
relaţiilor profesorului cu ele­ înarmarea pedagogică a ca­ nile declanşate de „Luna A spcel dc- Ir a sa m b la re a halei de tu rn a re a fu rn a lu lu i nr. fl. La doara — că actuala conferinţă, teriza printr-un susţinut proces judeţ să cunoască o îmbunătă­
convocată din Iniţiativa secre­
vii, a combinaţiilor de metode drului didactic nu numai cu cărţii la sate". a ce a stă lu c ra re p a rtic ip ă din p lin ş| b rig a d a dc m o a lo ri c o n d u să do tarului general al partidului, de înnoire, mai există încă ‘ ţire substanţială.
Ion C ăciulubA .
şl a ponderii diferitelor ti­ cunoştinţe de metodică sau constituie un prilej deosebit destule deficiente, manifestate Tovarăşul Corneliu Fulga —
puri de metode. Semnificative de tehnică a predării unei dis­ pentru realizarea unui schimb în special prin dezvoltarea director general al C.E.I.L. De­
dovezi în acest sens au dat cipline, ci şi cu obiectivele e­ valoros de idei, pentru elimi­ prea lentă a capacităţii de pro­ va, a reliefat cîteva din nea­
cadrele didactice din munici­ ducaţionale, cu înţelegerea narea unor neajunsuri în vede­ ducţie la unele mine, prin in­ junsurile frecvente în activi
piul Petroşani, din oraşele tuturor formelor şi metodelor rea utilizării mai eficiente a dici de utilizare scăzuţi la unc­ tatea de exploatare şi indus­
Brad şi Oriăştie care au abor­ de invăţâmînt (din domeniul potenţialului tehnic, material şi ie utilaje şi prin fluctuaţia ma­ trializare n lemnului din judeţ,
dat o gamă largă de proble­ folosirii mijloacelor audio-vi- uman de care dispunem. re a personalului. Fără îndoia­ subliniind că la soluţionarea
me referitoare la educarea i- zuale, a televiziunii, instru­ In perfecţionarea activităţii lă conferinţa va soluţiona pro­ acestora fiecare forestier tre­
deologico-politică, moral-cetă- mentele de cunoaştere şi a­ noastre de planificare şi con­ blematica ce ne preocupă pen­ buie să-şi aducă un aport cît
ţenească, patriotică şi în spi­ preciere a elevilor, criteriile ducere întîmpinăm unele greu­ tru ca deficienţele ce s-au ma­ mai substanţial în cadrul con­
ritul muncii a elevilor. S-au de evaluare a eficienţei învă­ tăţi. De exemplu, metodologia, nifestat în activitatea noastră ferinţei.
oferit soluţii de muncă, exem­ ţămîntului etci). (Urmare din pag. 1) 12 cuiburi'', inculpata : Sabina Martorul I (Maşina Kiasy, actuală do calcul a producţiei anterioară să fie grabnic lichi­ — Şi în cadrul întreprinde­
ple concrete, a fost pusă în In şcoli, consiliile profeso­ muncitorul, comunistul al cărui Socol, martorul I : „Maşina după ce a jurat pe... procesul globale şi de fundamentare pe date. rii Electrocentrale Deva este
evidenţă experienţa înaintată rale trebuie să dievină cadrul interes fuzionează cu cel co­ Kiasy 160", martorul ÎI : „Ma­ tehnologic că va spune numai această bază a altor indicatori — Pentru a sti cum să ne loc pentru mai bine — afirmă
a unor cadre didactice care, general în cane întregul co­ lectiv, căruia îi închină p : triţa capa<~ acuarele cu 12 cui­ adevărul): „Intr-adevăr, în de plan prezintă încă suficien­ mobilizăm capacitatea de mun­ Ieronlm Rusan, directorul în­
fără îndoială, va contribui la lectiv didactic să-şi formule­ ceperea, voinţa, capacitatea, buri". schimbul I operatoarea Sabina te neajunsuri. Sper ca actuala că In viitor, arăta Eroul Mun­ treprinderii. Deşi colectivul
îmbogăţirea conţinutului mun­ ze direcţiile de acţiune în eta­ abnegaţia. Redăm cîteva secvenţe din Socol a dat dovadă de multă conferinţă să aducă soluţio­ cii Socialiste Petru Constan­ nostru a fost evidenţiat pe ra­
cii metodice, la orientarea ei pa care urmează. Am dori ca timpul „procesului" : neglijentă..." nări multiplelor probleme care tin, miner şef de brigadă, la mură troliu io arătat că nu sîn­
justă în şcoală, va apropia în cadrul acestora să se dez­ Reclamantul : „Cu, onorată Martorul II (Matriţa capac ne frămîntă. definitivarea concluziilor con­ tem mulţumiţi cu realizările
mai mult învăţâmîntul de bată probleme de interes ge­ „Procesul instanţa, reclam pe numita Sa­ acuarele) : „Pină să mă dumi­ Referindu-se la faptul că în ferinţei credem că important ce ln-am obţinut în special în
viaţă. neral, cum ar sfi activizarea bina Socol, operatoare Ia sec­ resc eu ce s-a întîmplat cu Sa­ întreaga activitate a partidului ar fi enunţarea unor constatări direcţia măririi gradului de si­
bina S., ea a şi declanşat co­
S-au evidenţiat acţiuni pen­ în cel mai înalt grad a elevi­ ţia mase plastice, care în menzile maşinii, producînd a­ s-a statornicit la toate nivelurile şi propuneri care au rezultat guranţă în funcţionarea şi creş­
schimbul I, din cauza neglijen­
tru transpunerea în viaţă a lor, stimularea iniţiativei lor rebuturilor” tei, mi-a schimbat aspectul ex­ cea încleştare de care numai de conducere a activităţii po­ din aplicarea la exploatările terea eficientei economice.
Alţi participanţi la discuţia
prevederilor cuprinse în do­ şi a spiritului critic, cultiva­ Emisiunile locale ale staţiei terior, dîndu-mi o culoare pe noi, matriţele, sîntem capabile. litice, economice şi sociale miniere a sistemului de lucru noastră printre care şi Nicolae
cumentele de partid privind rea sistematică a creativităţii de amplificare a fabricii s-au care n-o moştenisem de la ma­ Ah, dacă ştiam ce se întîmplă practica şl principiul muncii de 6 ore în subteran.
dezvoltarea şi perfecţionarea şi flexibilităţii gîndirii, a ca­ înviorat cu o nouă rubrică : ma mea, „Materia primă". De rugam grila să se deschidă pen­ colective, Victor Petroiescu, Factori competenţi ni acti­ Ză voia nu, directorul I.M. Hu­
învăţămîntului, sporirea efi­ pacităţii de transfer al cunoş­ asemenea, am suferit o fractu­ tru a întrerupe...". secretarul comitetului de par­ vităţilor de construcţii-montaj nedoara, Ioan Popa, directorul
cienţei sale care implică, ca tinţelor şi de aplicare a aces­ emisiunea pentru tineret. In ca­ ră ia arcada ochiului drept, din Judecătorul : „Dată fiind în­ tid la O.S.M. II, maistru oţelnr, din Judeţ : Alexandru Lugo- general al I.M. Barza, Corne­
drul ei, organizaţia U.T.C. din
I.P.E.G.
liu Arsln, directorul
o condiţie obligatorie, ridica­ tora în practică. Tot acest ca­ întreprindere (secretar Virgil care cauză, logodnica mea, ca­ călcarea regulamentului de or­ arăta că este necesar ca or­ jan — directorul T.C. Deva,
Ioan Lăsat — directorul şanti
rea nivelului pregătirii ideo­ dru oferă posibilitatea dezba­ Crăciun) a iniţiat un proces litatea, mi-a înapoiat verighe­ dine interioară, inculpata So­ ganismelor de conducere colec­ erului de construcţii Pctroşant Deva au expus coordonatele la
care trebuie să se situeze dez­
logice, de specialitate şi pe- terii unor probleme legate de — o formă deosebit de atrac­ ta pentru motivul că nu mai col Sabina este condamnată la tivă din secţii şi sectoare să li voltarea cîmpurilor miniere
dagogice-metodice a personalu­ cooperarea rodnică dintre pro­ tivă şl eficace prin care se corespund, iar tatăl ei, benefi­ două luni retrogradare a unei se acorde competenţă şi res­ al T.C.M.M., Grigore Boieru — din Poiana Ruscăi, zona Bradu­
secretarul comiletului de par­
lui didactic. fesor şi elev şi antrenarea e- combat abaterile de la disci­ ciarul, i-a interzis categoric să trepte de salarizare. S-a ţinut ponsabilităţi corespunzătoare tid al şantierului IV construcţii lui, precum şi în alte zone.
In acelaşi timp au fost scoa­ Jevilor la conceperea, orga­ plina muncii. Iată, de exemplu, mai fim împreună... Am încer­ cont că operatoarea Socol Sa­ prin transferarea unor atribu- al I.C.S. Hunedoara, pornind In urmn cercetărilor între­
se în evidenţă şi unele lacu­ nizarea şi desfăşurarea activi­ „procesul rebuturilor" intentat cat Ia cel mai hun institut de bina este Ia prima ei abatere tiuni de la nivelul întreprinde­ de la dificultăţile cauzate de prinse în ultimii ani, arătau in­
ne ce apar în activitatea u­ tăţii şcolare şi extraşcolare, muncitoarei care a rebutat. in­ înfrumuseţare — „Finisarea" — si nu î s-au imputat şi piesele rilor la nivelul sectoarelor şi primirea fracţionată pe par­ terlocutorii, s-au pus în exploa­
nor cadre didactice din şcoa­ care reprezintă ideea de ba­ tr-un schimb, 250 de piese. dar nu s-a mai putut face ni­ rebut ate". secţiilor. Consider, de aseme­ cursul execuţiei lucrărilor a do­ tare noi unRăţi miniere pro­
lă. Sînt învăţători sau profe­ ză a înnoirii metodologiei şl 'Printre personaje se aflau re­ mic şi am ajuns un rebut cu O formă simplă, atrăgătoare nea, că soluţionarea unor pro­ cumentaţiei tehnice şl econo­ ducătoare de minereuri metali­
sori care nu dau continuitate tehnologiei didactice. Este ne­ clamantul : „Capac acuarele cu cazier la controlul tehnic...44 şi deosebit de eficace. bleme legate de promovarea mice, continuînd cu neritmici- fere şi nemetalifere, s-au lăr­
pregătirii lor profesionale, cesar ca învăţătorii şi profe­ maiştrilor, retribuirea şi ridica­ tatea aprovizionării tehnico- git perspectivele de dezvoltare
nu-şi pregătesc lecţiile, ră- sorii să treacă mai hotărît la rea nivelului lor de pregătire materiale, a celorlalte cauze ale unor mine. Rezultatele ob­
trebuie
tehnico-profosională
mînînd la stadiul de rutină şi diversificarea formelor, meto­ să-şi găsească o soluţionare care stînjenesc desfăşurarea ţinute nu prezintă însă limila
improvizaţie, nu reuşesc să-şi delor şi tehnicilor didactice, optimă în cadrul dezbaterilor normală a activităţii de con­ potenţialului nostru de lucru,
exercite pe deplin funcţia e­ să alcătuiască tipuri de lecţii ce vor avea loc. strucţii, au subliniat dorinţa u­ dezvoltarea în perspectivă obli-
ducativă cu care sînt investiţi. şi de activităţi cu structuri Eroul Muncii Socialiste. Ni- nanimă a constructorilor hune- gîndu-ne să găsim astfel de
Se absentează nemotivat de mai variate, în funcţie de con­ colae Mărculescu, secretarul doreni de a-şi aduce contribu­ măsuri îneît cifrele înscrise în
la ore, factorii educaţionali nu ţinutul materiei, de scopurile comitetului de partid al secţi­ ţia la perfecţionarea şi creşte­ actualul cincinal să fie reali­
conlucrează, îngustîndu-şi ac­ urmărite, de condiţiile con­ • "■••• ei a Il-a furnale de la C.S. rea eficienţei economice în zate la toţi Indicatorii.
tivitatea didactică şi rezu- crete ale colectivului de elevi. Hunedoara, şi inginerul şef construcţii. Tovarăşul Grigore ★
mînd-o numai la orele din Doinei Frenţonl, de la Uzina Boieru sublinia că o problemă Problemele care le va dez­
clasă. In acest sens, rezulta­ întruchiparea cunoştinţelor „Victoria" Călan, au subliniat de bază în activitatea de con- bate forumul cadrelor de con­
te nesatisfăcătoarc nu înre­ în practică, realizarea carac­ că rezerve serioase există şi structii-montaj o prezintă asi­ ducere din industrie şi con­
gistrat şcolile din Romos, O- terului aplicativ al învăţâ- în domeniul introducerii de noi gurarea cadrelor, stabilizarea strucţii sînt de o uriaşă însem­
răştioara de Sus, cartier II mîiLtului, prin strămutarea u­ tehnologii ale fabricaţiei la lor şl In special atragerea de nătate pentru progresul aces­
Orâştie. Muncelu Mic. nei însemnate părţi a proce­ furnale. Cu toate rezultatele cadre noi pentru calificarea lor tor ramuri ale economiei na-
sului de predare în cabinete
Fără îndoială, recentele cer­ şi laboratoare, pe loturile şl bune obţinute în introducerea în meseriile activităţii de con­ ţioneJe. Delegaţii hunedoreni
curi pedagogice şi consiliile în atelierele şcolare, implică gazului metan preîncălzit şi a strucţii. prezenţi la lucrările conferinţei
profesorale au reuşit să ofere probleme şi sarcini care cer oxigenului — arătau vorbitorii — Această problemă, arăta vor contribui la soluţionarea
o imagine a muncii din şcoa­ — sînt posibile încă suficien­ inginerul Alexandru Lugojan, dezideratelor care concură e­
lă, conducînd la cîteva con­ soluţii concrete de muncă şi te variante de perfecţionare. trebuie corelată perfect cu a­ fectiv la accelerarea dezvoltă­
cluzii revelatoare. Posibilită­ rare, prin formele de perfec­ — Socotesc că introducerea sigurarea unei baze materiale rii întregii noastre economii,
ţile pe care ele le oferă nu ţionare luate în dezbatere, pot regimului de lucru de 6 ore re­ corespunzătoare, cu cerinţele la stabilirea jaloanelor care să
au fost însă pe deplin valori­ fi lămurite. Numai în felul a­ prezintă pentru toţi minerii din impuse de atingerea unul înalt marcheze orientarea conduce­
ficate. Asociem la justificarea cesta, luînd în discuţie toate Valea Jiului o mare realizare, nivel de eficienţă în construc­ rilor fiecărei întreprinderi în
acestei observaţii atitudinea problemele, cercurile pedago­ o manifestare deosebită a gri­ ţii. perfecţionarea întregii noastre
pasivă a unor cadre didactice gice şi consiliile profesorale jii partidului pentru îmbunătă­ — Preţul de cost la majori­ activităţi productive.
din municipiile Deva şi Hu­ pot deveni cadrul unor dezba­ ţirea condiţiilor de muncă si
teri de substanţă, care vizea­
nedoara, din zonele Ilia şi Ha­ ză pulsul actual al şcolii. viată a clasei muncitoare —
ţeg şi din alte centre faţă de mărturiseşte Ioan Raczek, se­
problemele luate în discuţie. cretarul comitetului de partid
Deşi tematica cercurilor a fost VASILE BLENDEA S u b în d ru m a r e a nientA a m a is tru lu i In s tru c to r Io a n F c le r de la L iceu l In d u s tria l m in ie r D ova. de Ia E.M. Lupeni. De occea,
stabilită la începutul anului inspector şef al Inspectoratului n o u a p ro m o ţie de v iito ri m u n c ito ri se p re g ă te şte In te n s. F o to : V. O N O IU din dorinţa de autoperfecţiona-
şcolar, notată în planul colec­ şcolar judeţean re va trebui să dezbatem unele
soluţia ca erbicid a unor do­ atît la sporirea cît şi la îmbu­ lucrărilor de îngrijire a se­ Copiii cintă patria şi partidul
ze mici de azotat de amoniu nătăţirea calităţii recoltei. mănăturilor de toamnă se a­
(10 kg la ha) se intensifică ac­ Prin aplicarea cu discernă- sigură ridicarea continuă a PETROŞANI. De curlnd
ţiunea crbicidului, contribuind mînt şi la timpul potrivit a producţiei de cereale. s-a desfăşurat faza munici­ tea liniei melodice a piese­
lor muzicale au reuşit
să
pală a concursului „Copiii transmită simţăminte şi
cintă patria şi partidul", stări sufleteşti adinei, au
vedere atît potenţialul de ferti­ rare şi cu înrădăcinare slabă competiţie organizată de reuşit să reunească pc m i­
litate a solului, gradul de a­ se recomandă, la apariţia Consiliul municipal Petro­ cii interpreţi, să contribuie
provizionare cu apă cît şi crustei, folosirea grapei stela­
Inlrucît se ştie că la des- şani al Organizaţiei pionie­ la educarea dragostei faţă
primăvărare solul este mai cantităţile de îngrăşăminte te care concomitent cu spar­ rilor. Acţiunea — prin ca­ de partid, popor şi patrie.
şi
gerea scoarţei contribuie
de care se dispune. Se va ur­
sărac în elemente nutritive, mări fertilizarea cu priorita­ la îndesarea pămîntului în racterul ei inedit ca organi­ In final, juriul a delibe­
îndeosebi în azot, iar proce­ tea tarlalelor unde culturile jurul rădăcinilor. zare şi desfăşurare — a do- rat, prezentind clasamentul
sele de nitrificare fiind foar­ au urmat după păioase sau bîndit un caracter de masă in următoarea ordine : cla­
te reduse în această perioadă, prăşitoare, precum şi semănă­ Observaţiile făcute au dus reuşind să antreneze un nu­ sele V—VIII: Şcoala genera­
se impune să intervenim cu turile ce se prezintă mai sla­ la concluzia că pe unele su­ măr de 59 de coruri, in fa­ lă nr. 5 Petrila (dirijor Via-
doze suplimentare de azot, în be, cu plante firave, dezrădă­ prafeţe s-au / evidenţiat ata­ za municipală prezentin- dimir Ureche), Şcoala gene­
mod diferenţiat, în funcţie de cinate. curi de dăunători, în propor­ (Urmare din pag. 1) Ia C.A.P. Petrenî. Inginerul şef du-se 11 coruri din care rală nr. 5 Petroşani (diri­
starea culturilor, de soiul cul­ ţie redusă în majoritatea ca­ nl unităţii, Silviu Olaru, ne-a — 0,48 ha, Nicolae Maniga — cinci din clasele V—VIII şi jor luliana Budritan), Şcoa­
tivat, de planta premergătoa­ La cultura orzului de toam­ zurilor, care însă pot genera 0,63 ha, Ion Stanciu — 0,48 ha, şase — clasele II—IV. la generală nr. 6 Lupeni
re, de fertilizarea efectuată în nă, cunoscîndu-i sensibilitatea pagube însemnate dacă nu se Ia secţie şi de a repara remor­ furnizat cîteva detalii referitoa­ Gheorghe Alexol — 0,43 ha. In repertoriul formaţiilor (dirijor Ilarie Nucă). Clase­
re la această latură hotărîtoa-
toamnă. la cădere, dozele vor fi mai iau măsuri corespunzătoare. ca şl presa de balotat, nu şi-a Iată doar cîţiva din cei care corale participante in con­ le II—IV : Şcoala generală
moderate. In cazul că urmea­ Cele mai mari daune sînt găsit încă acoperire în fapte. re pentru soarta recoltei. Ast­ au depus interes şt eforturi
Administrarea îngrăşâmîn- ză după leguminoase se vor provocate de Zabrus şi şoareci. fel, avînd în vedere că la toa­ pentru a asigura obţinerea unei curs au figurat piese m u­ Aninoasa (dirijor Magdale-
Uilui în limpul iernii sau cît aplica circa 100—120 kg azo­ Atacul de Zabrus se manifes­ Conducerea S.M.A. Simcria are te culturile se aplică retribui­ recolte sporite de pe loturile zicale care evocă tradiţiile na Forogo), Şcoala genera­
mai timpuriu în primăvară tat de amoniu, iar dacă cultu­ tă în special pe suprafeţele datoria să se ocupe îndeaproa­ rea muncii în acord global, te­ repartizate. Important de reţi­ revoluţionare ale poporului lă nr. 4 Vulcan (dirijor E-
prezintă mare importanţă în ra premergătoare a fost pră­ unde griul a urmat mai mulţi pe dc rezolvarea grabnică a renul s-a repartizat pe formaţii nut este că producţiile s-au român, pagini din istoria lena Ionasc), Şcoala genera­
creşterea şi dezvoltarea ulte­ sitoare sau păioase, cantita­ problemelor ce se ridică în fie­ de lucru şi cooperatori pentru stabilit în mod diferenţiat pe glorioasă a partidului nos­
rioară a plantelor. Răsăririle tea poate fi de 170—200 kg ani după grîu. care secţie şi unitate coopera­ a le da posibilitatea să ia din tarlale, tinîndu-se seama de tru, momente din munca lă nr. 6 Petroşani (dirijor
In scopul combaterii atacu­
înregistrate pînă în prezent (inclusiv fertilizarea de toam­ lui de şoareci, se vor depista tistă deservită. timp unele măsuri care să in­ fertilitatea lor şi de posibili­ oamenilor pentru construi­ Luci Molodeţ).
sînt mulţumitoare. In timp ce nă). cuiburile şi se pun momeli o­ Unele aspecte pozitive pri­ fluenţeze favorabil nivelul pro­ tăţile de mecanizare a lucră­ rea societăţii socialiste m ul­
cooperativele din Boz, Turdaş, trăvite cu arseniat său ar- vind pregătirea recoltei, îndeo­ ducţiei. Cu majoritatea coope­ rilor agricole. tilateral dezvoltate, aspecte DUMITRU CORNEA
Unirea au fertilizat întreaga Foarte importantă este însă seniat de calciu, aldrin şi sebi referitor la fertilizarea o ­ ratorilor s-au încheiat şi an­ Tovarăşul Traian Cristoiu. ale vieţii şcolare. activist la Consiliul municipal
suprafaţă de grîu, cele din aplicarea corectă a îngrăşă­ tonafen 10, prin prăfuire lo goarelor, am reţinut şi din dis­ gajamentele scrise în care so secretarul comitetului de par­ Petroşani al Organizaţiei
Ilărău, Bîrcea, Haţeg şi al­ mintelor, în sensul distribuirii cuţia purtată cu preşedintei^ arată tarlalele şi culturile la tid şl primarul comunei, re Conţinutul şi expresivita- pionierilor
tele nu au îngrăşat nici o su­ lor uniforme. galerii. C.A.P. Băcia, Hortenzia Hălă- care va lucra fiecare, produc­ marca eficienta acţiunilor în
prafaţă, deşi dispun de azotat Este ştiut efi pe perioada Pentru a înlătura pericolul lai, şi cu Inginerul şef, Lucia ţiile ce trebuie să le obţină treprinse la C.A.P. Petreni. E­ Viitori cetăten' demni ei ţării
în stoc. septembrie 1971 — februarie îmburuicnării culturilor tre­ Olaru. Există însă restante şi retribuţia ce li se cuvine. xemplul poate fi urmat şi de *
Se apreciază ca economică 1972, s-a înregistrat un defi­ buie să se organizeze în fie­ inadmisibile la capitolul se­ Cooperatorii au înţeles bine către celelalte cooperative a­ DOBRA. Aşa s-a intitu­ cărora depind demnitatea
fertilizarea cu 70—100 kg azo­ cit accentuat de precipitaţii, care unitate, pe lîngă plivituj minţe. De abia acum se tri­ rostul acestui sistem de orga­ gricole din comună, dar nu lat adunarea comună a u­ şi omenia cetăţenilor.
manual, combaterea
chimico
tat de amoniu pe solele unde ceea ce impune corelarea lu­ a buruienilor. Erbicidele se mite sămînţa de trifoliene la nizare şi retribuire a muncii şi s-a întreprins nimic pentru nităţii de pionieri de la In încheiere, grupul de
griul urmează după legumi­ crărilor de păstrare a apei cu vor utiliza cu prioritate pe decuscutare, mai trebuie adus au trecut la aplicarea măsuri­ generalizarea experienţei res­ şcoala generală şi a părin­ recitatori ai şcolii şi co­
oorumbul de la baza de recep­
noase sau alte culturi şi dacă cele cerute de starea semănă­ suprafeţele destinate produce­ ţie, iar pentru cele 12 hectare lor de fertilizare, aducînd în­ pective. De asemenea, organe­ ţilor în cadrul căreia invi­ rul au prezentat un reuşit
în toamnă lucrările s-au e­ turilor. Pentru a diminua e- rii de sămînţâ şi pe tarlalele grăşăminte pe loturile reparti­ le locale de partid şi de sta» taţii Ioan Mitrofan, procu­ nionlaj literar muzical de­
fectuat de bună calitate şi fcctul negativ al lipsei de apă ce prezintă o densitate moi ilaniflcate să fie cultivate cu zate şi din gospodăriile perso­ au datoria — fiind direct răs­ ror şef al municipiului De­ dicat patriei şi partidului. |
s-a asigurat îngrăşarea de ba­ se recomandă tăvălugirea se­ sfeclă furajeră nu se ştie încă nale. In fruntea acţiunii s-au punzătoare de realizarea pla­ va, şi maiorul Gheorghe Mi- S-au evidenţiat în recitarea |
Je unde se va procura sămîn­
ză. In cazul că în toamnă nu mănăturilor dezrădăcinate în­ mică. Eficienţa este mai mare situat comuniştii, membri ai nului în agricultură — să ur­ hăiţă de la J.M.J, Hune­ versurilor pionierii Laura I
că de la zvîntarea pămîntu- atunci cînd se folosesc erbî- ţa necesară (?). consiliului de conducere al mărească cu întreaga răspun­ doara au vorbit despre în­
s-au aplicat îngrăşăminte azo- Nedelcovici. Mircca Chise- |
lui, astfel ca răsadurile să cidelc pc timp însorit, iar Un exemplu demn de urmat C.A.P, Ni s-au dat o serie de dere soluţionarea grabnică * datoririle fiecărui cetăţean
toasc. dozele pot să crească fie puse în contact cu pămîn- temperatura acrului nu scade n legătură cu modul dc orga­ exemple de cooperatori frun- problemelor care privesc asi despre normele de convie­ ei\ Mircca Nicula, George-
la 200—250 sau chiar 300 kg nizare a înuncii pentru declan­ (jurarca seminţelor şi a utiln- ţuire socială. şi regulile dc ta Neag, I.a vina Gheara.
tul. Efectul lucrării creşte sub 12-Lr)°C. ^ tati în acţiunea respectivă. Pe­
la ha. La stabilirea dozelor, cînd se asociază cu fertili­ Cercetările (TocUinle în ulti­ şarea şi efectuarea în condiţii tru Pîrva, spre exemplu, a fer­ jelor necesare desfăşurării în circulaţie, au prazentat o­ Dan Moi se. Lucia Tomuţa,
pe lîngă criteriile amintite zarea suplimentară. mul timp scot în evidenţă superioare a lucrărilor agrico­ tilizat 0,93 ha, Nicolae Ciornei condiţii optime a lucrărilor a­ bligaţiile dc îndeplinirea Viorica Mihuţesc.
le de primăvară ni s-a oferit
mai sus. trebuie să se aibă în In situaţia semănăturilor faptul că prin adăugarea în gricole de primăvară.