Page 58 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 58
yfţjMn») t~*iTMrwx'Joarrr.’T ..-nar- Hl«giXW -x»: .:tW*W®V
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I O Nr. 5 321 © JO I 17 FEBRUARIE 1972
r ^ /a jr a E ^ r a a E r v. „t est**»*? ~~m > - ^taassncsw s; cxttsctct*™
IS E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E
VIZITA încheierea simpozionului Reuniunea miniştrilor de externe
internaţional de la Moscova Agendă africani condamnă colonialismul ATLAS
MOSCOVA 16 — Corespondentul Agerpres, Laurenţiu ADDIS ABEBA 16 (Ager zentat un raport asupra si
Duţă, transmite : La Moscova s-au desfăşurat, timp de două pres). — Participanţii la reu tuaţiei de pe continentul a ^ Mumie de 5000 ani t
zile, lucrările simpozionului internaţional pe tema „Proble economică niunea miniştrilor de exter frican. Documentul condam i /n urma unor săpături |
me ale colaborării economice şi tehnico-ştiinţifice în Euro ne africani de la Addis Abe- nă îndeosebi apartheidul şi ] arheologice executate la
pa1*, organizat de Comitetul sovietic pentru securitatea euro ba au hotărît să includă pc politica de discriminare ra
V IE N A 16. — Coresponden marul Vienei a menţionat cu peană şi de Camera Unională de Comerţ Exterior. Manifes ordinea de zi a dezbaterilor, sială promovate de regimu \ 25 km de Cairo, a fost
tul Agerpres, Petre Stânces- satisfacţie legăturile existen tarea a reunit un mare număr de oameni politici, activişti Convorbiri comerciale la propunerea Guineei, dis rile de la Pretoria şi Salis- l descoperită mumia muzi-
cu, transmite i Miercuri dimi te între capitalele celor două sindicali, reprezentanţi ai cercurilor de afaceri, precum şi cutarea problemelor referi bury, precum şi dominaţia co ? cantului de curte Nojre,
neaţa, Ia Ministerul Afaceri ţări şi interesul pentru o mai oameni de ştiinţă din 20 de ţări. Din România, la lucrări au toare la situaţia din Rhode- lonială portugheză din Angola, 1 care a murit in al 6-lea an
lor Externe al Austriei au strlnsă colaborare, reciproc a participat dr. Martin Rusu, de la Academia de ştiinţe socia algeriano-sovietice sia şi Namibia, în lumina re Mozambic şi Guineea-Bissau. i al domniei regelui Nie-Os-
continuat convorbirile ofici vantajoasă. Mulţumind pentru le şi politice, şi dr. Constantin Grigorescu, director adjunct zultatelor sesiunii extraordi In raport se subliniază fap < sen-Ra. Stabilindu-se vir-
ale Intre Corneliu Mănescu, cuvintele prietenoase rostite al Institutului de cercetări economice al Academiei de şti ALGER 16. — Corespon nare a Consiliului de Securi tul că acordul încheiat de t sta mumiei — 5 000 de ani
ministrul afacerilor externe la adresa relaţiilor riintrn inţe sociale şi politice. dentul Agerpres, Constantin tate, desfăşurat recent în ca Marea Britanie cu regimul ^ — s-a constatat că aceas-
i ta este cea mai veche mu
al Republicii Socialiste Româ România şi Austria, minis In comunicările prezentate la simpozion, participanţii pitala Etiopiei. Mai mulţi rasist de la Salisbury este » mie descoperită piuă acum
nia, şi Rudolf Kirchschlaeger, trul român a spus : „Isto s-au pronunţat pentru dezvoltarea colaborării în domeniile Benga, transmite: La Alger vorbitori, printre care împă inechitabil. „Cînd propuneri ^ în Egipt. Arheologii consi-
ministrul austriac al afaceri ria relaţiilor noastre a evocate şi pentru convocarea în cel mai scurt timp posibil au început convorbiri comer ratul Etiopiei, Haile Selassic, le de reglementare sînt e i deră această descoperire
s-au pronunţat pentru luarea
xaminate cu atenţie, a decla
lor externe. La convorbiri au înregistrat un moment Im a conferinţei general-europenc asupra securităţii şi colabo ciale algeriano-sovietice, în în considerare a unor noi i rat Diallo Telli, se evidenţi I mai preţioasă decit m u
participat, din partea română, portant prin vizita în Aus rării. niţiative în scopul eliminării ază faptul că guvernul con ) mia lui Tutankamon,
yasile Gliga, adjunct al mi tria a preşedintelui Consiliu vederea încheierii unui acord colonialismului şi rasismului servator britanic a sacrificat ^ descoperită in 1922.
nistrului afacerilor externe, lui de Stat al României, pe termen lung între cele do din partea de sud a conti interesele a 5 milioane de a
Dumitru Aninoiu, ambasado Nicolae Ceauşescu. Cred că uă ţări. nentului african. fricani zimbabwe, lăsîndu-i \ Linişte...
rul României la Viena, şi Du primăria oraşului Viena va fi Opinia publică engleză Uniunea Sovietică se si Conferinţa a hotărît, de a la discreţia a 200 000 de albi ;
mitru Mihail, director a.i. în martoră şi altor evenimente tuează pe locul patru în rîn- semenea, crearea unui Comi în virtutea acordului dintre \ La Albany, au /ost in-
M.A.E., iar din partea austria marcînd dezvoltarea bunelor se pronunţă în favoarea tet special pentru cooperare Londra şi Salisbury, popu || vestiţi 27 000 dolari pen-
că Walter Wodak, secretar ge relaţii româno-austriece". dul partenerilor comerciali interafricană. laţia zimbabwe nu va putea l tru dotarea clădirii admi-
neral al M.A.E., Arno Halusa, In continuare, oaspeţii ro ai Algeriei. Comerţul algeri- După adoptarea ordinii de deveni majoritară, în cel mai 1 nistraţiei statului New
ambasador, şeful Secţiei poli mâni au vizitat Biblioteca Na conferinţei general-europene ano-sovietic a crescut de zi, secretarul general al Or fericit caz, mai înainte de [ York cu o poartă masivă
tice din M.A.E., Alois Mar- ţională a Austriei, care cuprin peste două ori în prezent, ganizaţiei Unităţii Africane cel puţin două-trei genera ţ din oţel şi cu dispozitive
quet, ambasador, şeful Secţiei de cărţi de mare valoare ar LONDRA 16 (Agerpres). — Arătînd că formularea de (O.U.A.), Diallo Telli, a pre ţii**. i de protecţie la ferestre
economice din M.A.E., şi E- tistică şi istorică. Ministrul Preşedintele Comitetului bri către declaraţia de la Praga faţă de 1968. I menite să permită „cola-
\ boratorilor guvernatorului
duard Tschop, ambasadorul român a fost întîmpinat de dr. tanic pentru o confarintă eu a căilor în care poate fi abor i să lucreze in linişte“. „7u
Austriei la Bucureşti. Rudolf Fiedler, directorul ge ropeană asupra securităţii şi dată problema reuniunii pan- J 1971 au avut loc multe
în cursul convorbirilor, s-a neral al Bibliotecii Naţionale. cooperării, Gordon Schaffer, a europene este larg salutată, Ritm înalt de dez Indira Gandhi despre politica ) manifestaţii de protest şi
procedat la un schimb de Au fost prezentate, printre al declarat corespondentului A- Schaffer a spus că ,,o confe t anul acesta se anunţă şi
vederi privind evoluţia rela tele, documente şi lucrări va gerpres la Londra, N. Plopea- rinţă europeană de securitate ; mai m ulte", a explicat, cu
ţiilor economice, evidenţiin- loroase legate de istoria şi cul nu, că opinia publică britani ar putea să pună bazele prac voltare a economiei internă a guvernului indian \ mai multă claritate, un
du-se posibilităţile pe care le tura poporului român. că se raliază într-o măsură tice ale unei coexistenţe crea funcţionar.
DEL HI 16
(Agerpres). —
oferă economiile celor două Seara, ministrul român şl tot mai mare chemării pentru toare. Există ample posibilităţi Republicii Populare Primul ministru Indira Gan Gandhi, sînt canalizate spre
de
înfăptuirea programului
ţări şi pentru creşterea volu persoanele care îl însoţesc au o conferinţă europeană de în prezent pentru Începerea dhi a rostit la un miting e măsuri social-economice care | Cam nervos...
mului schimburilor comercia vizionat un spectacol de gală. securitate. imediată a unor convorbiri lectoral din Delhi un discurs să permită ridicarea nivelu
le în viitor. Cei doi miniştri multilaterale In vederea pre Congo în care a evocat unele aspec lui de viaţă al poporului. Neil Armstrong, primul
au făcut un schimb larg de pă gătirii cadrului conferinţei pro- te ale politicii interne a gu Referindu-se la realizările \ om care a pus piciorul pe
reri privind problemele euro priu-zise". In continuare, el a BRAZZAVILLE 16 (Ager vernului. obţinute, Indira Gandhi n ţ Lună, este, in prezent,
pene, îndeosebi pregătirea şl C riza politică din Italia subliniat; „Forţe puternice sînt pres). — Potrivit datelor sta Premierul indian a subli menţionat că India este în , profesor de mecanică ae-
convocarea Conferinţei asupa mobilizate aici, în Marea Bri- tistice publicate de organe niat, cu acest prilej, că gu măsură să satisfacă necesită ) rospaţială la Universitatea
securităţii şi colaborării pe ROMA 16 (Agerpres). — de, foste membre ale coaliţiei tanie, pentru succesul acestei le de resort, Republica Popu vernul şi partidul Congresul ţile de produse alimentare l din Cincinnatti. Studenţii
continent. Direcţiunea Partidului demo- guvernamentale de centru- conferinţe. Atît conferinţa par lară Congo a înregistrat, în- Naţional Indian sînt ferm ale populaţiei. Sarcina actu i săi au apreciat că este un
Convorbirile s-au desfăşurat crat-creştin, convocată în stînga în guvernul prezidat tidului laburist, cit şi Congre cepînd din anul 1960, un ritm hotărîte să onoreze angaja ală a guvernului este aceea ) bun profesor, cu excepţia
Intr-o atmosferă de cordiali sesiune extraordinară, a ho- de premierul Emilio Colombo, mai înalt de dezvoltare eco mentele asumate faţă de po de a promova o politică me \ primelor zile, cind li s-a
tate şi înţelegere reciprocă. tărît, marţi noaptea, să-l demisionat la 15 ianuarie a.c. sul Trade Uniourilor s-au de nomică. In decurs de un de por în privinţa lichidării să nită să ducă la eliberarea l părut puţin prea nervos.
O sprijine pe premierul desem Acestea s-au declarat In re clarat în favoarea unei ase ceniu, venitul naţional anu răciei şi şomajului în India. Indiei de sub dependenţa Cel mai tîn
Miercuri după-amiază, mi nat Giulio Andreotti, însărci petate rînduri ostile formă menea reuniuni. Un important al a crescut cu 10 la sută. In Măsurile şi planurile elabo străină în toate sferele de ac \
nistrul afacerilor externe, Cor nat cu soluţionarea crizei po rii unui guvern monoeolorde- grup de membri laburişti al f970, în Republica Populară rate de guvern, a spus Indira tivitate. primar
neliu Mănescu, Împreună cu litice din Italia, pentru for mocrat-creştin, avînd drept Parlamentului intenţionează să Congo s-au produs 100 000 ____ l
soţia, şl persoanele care-1 în marea unui guvern monoco- sarcină organizarea de ale tone zahăr, 960 000 perechi Satul Ayshire (298 locu
obiecte metalice, 100 000 to- ’ Lovitură militară de stat în Ecuador j
soţesc au făcut o vizită pri lor, care să pregătească ale geri generale anticipate, cu depună în Camera Comunelor încălţăminte, 3 500 tone de j itori) din statul lowa
marului capitalei austriece, gerile generale anticipate. Ho- un an înaintea expirării ac o moţiune în favoarea unei (S.U.A.) are cel mai tinăr
Felix Slavik. Salutlndu-i căl târîrea a fost adoptată în ciu tualei legislaturi parlamen conferinţe general-europene de ne ciment. primar : studentul Jody
Smith, in virstă de 19 ani.
QUITO 16 (Agerpres). —
duros pe oaspeţii români, pri da opoziţiei celorlalte parti tare. securitate şi a Adunării repre După cum informează agen cuvîntare radiotelevizată pri ! Ceremonia depunerii ju -
vind situaţia politică din ţa
zentanţilor opiniei publice din Deficitul balanţei ţiile United Press Internati ră în perspectiva alegerilor \ rămintului a fost întrerup
ţările europene, care urmează onal şi Associated Press, pre prezidenţiale şi parlamenta tă de un telefon neaşteptat
provenind de la Casa A l
re programate la 4 iunie a.c.
şedintele ecuadorian Jose Ve-
S i t u a ţ i e c r i t i c ă î n C i p r u să aibă loc la Bruxelles, în de plăti a S.U.A. lasco Ibarra a fost răsturnat Velasco Ibarra a fost plasat bă. Era preşedintele Nixon
Iunie a.c. Lideri ai Partidului
care a * ţinut să-l felicite
sub stare de arest la domi
de
de la putere, în noaptea
DEMONSTRAŢIA DE LA NICOSIA Cipru (AKEL), secretrul ge laburist, Partidului comunist, WASHINGTON 16 (Ager marţi spre miercuri, în ur ciliu. Ulterior, fiind eliberat, pe cel mai tinăr dintre
primarii americani.
a plecat în străinătate.
ma unei lovituri militare de
REUNIUNEA CONDUCERII PARTIDULUI PROGRESIST AL neral, Ezekias Papaioannou, a cele mai mari sindicate — to- pres). — Balanţa, de plăţi a 6tat.
OAMENILOR M UNCII condamnat grupurile ilegale talizînd cîteva milioane de Statelor Unite a înregistrat Lovitura militară a avut O Nici o dificultate...
în 1971 cel mai mare deficit
care se opun politicii guver membri —, mişcarea coopera din istoria ţării, a anunţat la loc în momentul în care QUITO 16 (Agerpres). —
NICOSIA 16 (Agerpres). — dar acestea vor eşua**. El şi-a namentale şi a declarat că tistă, personalităţi religioase şl 15 februarie Ministerul Co Ibarra se afla în Portul Generalul Guillermo Rodri- I Dominique Tossot, un
La Nicosia s-a desfăşurat o exprimat hotărîrea de a pro AKEL va acorda preşedintelui alte personalităţi şi-au anun merţului al S.U.A. Guayaquil, aflat la 402 kilo guez Lara, comandant şef al l francez în virstă de 18 ani,
demonstraţie în sprijinul po mova o politică în conformi Makarios întregul său spri metri sud-vest de capitala armatei ecuadoriene, şi-a I a străbătut cu o motoretă
liticii preşedintelui Republi tate cu voinţa poporului ci jin. El s-a pronunţat- pentru ţat sprijinul". ţării, Quito, pentru a rosti o asumat funcţia de preşedin ţ 9 000 km (din care 4 000
cii Cipru, arhiepiscopul Ma priot. „Nici o forţă nu va un control cipriot atît asupra te al Ecuadorului în urma u i km prin Sahara) par-
karios, la care au participat putea înfrînge rezistenţa po poliţiei, cit şi asupra gărzii nei lovituri militare de stat » curgînd distanţa care des-
peste 5 000 de persoane, re porului nostru", a declarat naţionale. Apreciind actuala care a avut loc în noaptea \ parte Parisul de Abidjan.
latează agenţiile France preşedintele Makarios, care situaţie drept cea mai critică de marţi spre miercuri în ( In ruta sa, el a trecut prin
Presse şi Reuter. a relevat că „maşinaţiunile după obţinerea independenţei, această ţară. J Spania, Maroc, Algeria,
Intr-o
scurtă ceremonie
In cuvîntarea rostită la mi îndreptate împotriva Cipru în 1960, Ezekias Papaioannou care a avut loc miercuri la ) Niger, Dahomey, Togo şi
tingul ce a urmat demonstra lui se vor lovi de rezistenţa a spus că partidul său spri ora 7,00 G.M.T., noul şef al i Ghana. Tînărul francez a
ţiei, preşedintele Makarios a populaţiei". jină soluţionarea problemei statului ecuadorian a semnat l efectuat acest drum in trei
) luni şi jumătate, fără
să \
afirmat că „în culise sînt Agenţia Reuter informează cipriote pe baza respectării un decret prin care condu 1 întîmpine, afirmă el, nici L
urzite diverse planuri pentru că la o reuniune specială a independenţei, suveranităţii cerea ţării este încredinţată j o dificultate. *
a fi impuse populaţiei greco- conducerii Partidului Progre şi integrităţii teritoriale a unui guvern militar.
cipriote, contrar voinţei sale, sist al Oamenilor Muncii din ţârii.
CINEMA • RADIO • T
adran it Cadran Manifestaţii
antirăzboinice ( „ P a t r i a ”) ; In v iito a re („ A r ta ”) ; ti şi f o r m a ţia T h e F a t M a ttre ss ;
b u n e
D EVA : C asta n e le sîn t
11,55 Ş tiin ţa Ia zi ; 12,00 B u letin
SIM E R IA : B âdftranii („ M u r e de ştiri ; 12,03 A v a n p r e m ie r ă c o
la Tokio şul") ; H U N E D O A R A : M arele tid ia n ă ; 12,18 M uzică u ş o a r ă ;
VIETNAMUL DE SUD. — de locuri în actuala compo p re m iu , seriile I-II („S id c ru rg is- 12.30 S c e n e din o p e ra „ P r o m c -
Guvernul Revoluţionar Pro nenţă a forului legislativ din TO K IO ÎS (A g e rp re s). — L a T o tul") ; CA LA N : A şa a m v e n it t e u 1* dc D o ru P o p o v ici ; 13,00 R a
d io ju r n a l ; 13,15 V arietăţi m u z i
vizoriu al Republicii Vietna cele 130 de mandate. Din ce kio a a v u t loc u n m a r e m itin g („11 Iunie") ; G H E L A R : C om bi- cale; 14,00 B u letin dc ştiri ; 14,05
P E T R O Ş A N I :
te
(„M in eru l") ;
mului de Sud şi guvernul Re lelalte 75 de locuri, 52 sînt a n tiră z b o in ic , In iţiat d e P a r ti d u l M arele p r e m iu , seriile I-1I („7 O r c h e s tr a de m u z ic ă p o p u la ră
publicii Somalia au hotărît repartizate partidului Blanco C o m u n is t din J a p o n i a şi de alto N o ie m b rie " ) ; D e p a r te in A p u s din B irlad , d irijo r N icolac B ă la n ;
(„R ep u b lica") ; L U P E N I : C ro m -
14.30 A te n eu . C intccul m u n c ii î n
să stabilească relaţii diplo şi 23 coaliţiei forţelor de o rg a n iz a ţii d e m o c ra tic e . P a r t i c i w el, seriile I-II („C ultural") ; fr ă ţite ; 15,00 Dc la d u e t Ia o cte t
p a n ţii a u c e r u t a n u la r e a T r a t a t u
matice la nivel de ambasadă, slînga din care face parte şi lui de s e c u rita te J ap o n o - a m e r i L O N E A ; S u n e tu l m uzicii, seriile — m u z ic ă u ş o a r ă ; 15,15 S o n a ta
anunţă agenţia de presă „E partidul comunist — Frente can şi ş i-a u e x p r i m a t s p rijin u l I-II („M in eru l") ; U ltim a d r a I p e n tr u p ia n dc N icolac C o m an
(„7 N o iem b rie") ;
go ste
ANI-
liberarea", citind un comu Amplio. p e n t r u lu p ta p o p o a r e lo r d in In d o - N O A S A : S u n e tu l m uzicii, seriile — n o u ă in r c g is tr a r c ; 15,30 Ra-
c h in a .
L im b a r o m â n ă . D e
d io -şco ală.
nicat al M.A.E. al G.R.P. In acelaşi tim p , sin d ic ate le fi o I-II („ M u n c ito re sc " ); P A R O Ş E N I : s p r e a t r i b u t ; 16,00 R a d i o j u r n a l ;
PRAGA. — Preşedintele serie de alte o rg a n iz a ţii d e m o V IE T N A M U L DE SUD. — In c u r a u 1, r e p e ta te lo r a ta c u r i a s u p r a poziţiilor d u ş m a n e din p r o v in c ii H o(ul de piersici („E nergia") ; 16,15 I n te g ra la trio - u r ilo r cu
p ia n dc B ce th o v o n . I n t e r p r e t e a
WASHINGTON. — Senatul R.S. Cehoslovace, Ludvlk c ra tic e din in s u la ja p o n e z ă H o k - le B len H o a şl Ca M au , fo rţele p a trio tic e s u d -v ie tn a m e z e re g io n a le a u izb u tit c a n u m a i in p e r io a P E T R IL A : F raţii K a ra m a z o v , s e ză W ilh clm K e m p ff, H c n r y k
k a id o a u In iţiat u n m itin g
de
riile I-II-III
(„ M u n cito resc") ;
S.U.A. a ratificat, în unani Svoboda, a primit, miercuri, p r o te s t îm p o tr iv a m a n e v r e lo r m i d a c u p r in s ă în tr e 23 d e c e m b r ie 1971 şl 8 ia n u a r ie 1972 să s c u f u n d e sau să a r u n c e 1n a e r 13 v a se de V U L C A N : Alo, ati g reşit n u m ă S z c ry n g şi P ic rr c F o u r n ic r :
mitate, Tratatul privind inter pe Hă Dam, ministrul aface lita r e ale s u b u n ită ţilo r de p u ş ră z b o i in a m ic e şl să s c o a tă din lu p tă p este 60 de m ilita r i d u ş m a n i . B len H oa, In r u l („M u n cito re sc ") ; U R IC A N I: T r io -u rilc n r. 8 şi n r. 9 in Mi
F O T O G R A F IE : M em b rii u n ită ţii x, re g im e n tu l „ R u n g Sat**, din p ro v in c ia
IN
caşi m a r in i ale S.U.A., c a r e a«
zicerea amplasării armelor rilor externe al R.P.D. Core d e s f ă ş o a r ă in p a r t e a de l u d a tim p u l u n e i o fe n siv e îm p o tr iv a d u ş m a n ilo r. în c e p u tu l („7 N o iem b rie") ; O- b e m o l m a j o r ; 1G,39 S u ita p e n tr u
R A Ş T IE : O m u l o rc h e s tr a ( „ P a
şi
c o r dc copii, su flă to ri
p e r
de distrugere în masă pe te ene, şeful delegaţiei guver Insulei. tria") ; D re p tu l de a te n a şte c u ţie dc Liviti G lo d cn n u ; 16,50
ritoriile submarine, care a namentale coreene, care e („ F la c ă ra " ) ; G E O A G IU -B A I : O- P e te m e m e d ic ale ; 17,00 B u letin
fost încheiat anul trecut şi fectuează o vizită oficială la liv c r. seriile I-II : H A Ţ E G : M i de ştiri ; 17,05 In te r p r e ţ i ai m u
h ail S tro g o ff ( „ P o p u l a r " ) ; B R A D :
zicii p o p u la r e ; 17,30 M o n ta j r a
semnat pînă în prezent de Praga. Cu acest prilej, rela S te a u a de tin ic h e a ( „ S te a u a diofonic. P a rtid u lu i, in im a şl
un număr de 62 de state. tează agenţia CTK, a avut Roşie") ; G U R A B A R Z A : R o m eo v e rs u l ; 18,00 P u b lic ita te ra d io ;
loc o convorbire cordială. şl J u lic ta , seriile I-II („ M in e 18,20 L u c ră ri co rale ; 18,40 C ro
rul") ; IL IA : Căliţi in foc ( „ L u
WASHINGTON. — Purtă IMPLICAŢIILE „STĂRII DE UR6ENTĂ“ IN ANGLIA m in a " ) . n ic a lirică dc T e o d o ra A lb cscu ;
19,00 B uletin de ştiri ; 19,05 M e
torul de cuvînt al Casei Al MOSCOVA. — Agenţia lodii de e str a d ă ; 19.30 C a d r a n ;
be, Ronald Ziegler, a anun TASS informează că o dele Greva generală a celor şi patronat. Pe de altă par deosebit, Industria construc îmbunătăţirea condiţiilor de 19,50 N o a p te h u n ă , copii. P o v e s
te a „M uzicanţi:" ; 20,00 C on certu l
P R O G R A M U L I : 6,00 M uzică şi
ţat că preşedintele Nixon a gaţie a Partidului Comunist 280 000 de mineri britanici a te, aceiaşi observatori notea ţiilor de automobile. muncă şi de viaţă. Principa a c tu a lită ţi ; • ?,oo R a d io ju rn a l ; O rc h e str e i sim fo n ic e a R ad io tc-
acceptat demisia ministrului Finlandez, în frunte cu Aar- intrat, de acum, în cea de-a ză că, fără îndoială, greva Lipsa de energie este re lele uniuni sindicale din An • 8,00 S u m a r u l p re sei ; 0,30 Odă leviziunii : 22,00 Din re p e rto riu l
de justiţie al S.U.A., John ne Saarinen, preşedintele şasea săptămînă, iar şansele curajoşilor mineri, care sini simţită în aceeaşi măsură şi glia au cerut Congresului sin lim bii r o m ă n c ; 10,00 b u le tin dc soliştilor C ornel C o n sta n tin u l, Vi-
k y şi R o b erto C arlos : 22,30 V o
Mitchell, care urmează să partidului, a făcut o vizită reîntoarcerii la lucru rămtn, sprijiniţi pe deplin în acţiu de turnătoriile de oţel din dicatelor britanice (T.U.C.) ştiri ; 10,05 O rc h e str a de m u zică cile a rtei m o d e r n e ; 22,50 C orul
U is triţa -N ă să u d ;
p o p u la r ă din
devină efectivă de la 1 mar în Uniunea Sovietică, Ia In în continuare, incerte întru- nea îor de întreaga clasă Yorkshire şl Lancashire, de convocarea unei conferinţe 10.30 Clubul c ă lă to r ilo r; 11,00 B u de c a m e r ă din S to c k h o lm ; 23,00
tie a.c. Mitchell — a arătat vitaţia C.C. al P.C.U.S. cît reprezentanţii „National muncitoare britanică, consti industria textilă, de căile fe speciale. „Vrem să vedem ce letin dc ştiri ; 11,05 M icro recital B uletin de ştiri ; 23,05 O p e ra
„ S e c r e tu l S u z a n ei" de W olf F e r
Ziegler — se va alătura gru Coal Board" se menţin pe tuie o expresie a nemulţumi rate — care au suspendat ajutor putem acorda mineri A u r a U rz iccan u ; 11,15 Din ţă r i ra ri ; 23,45 M elodii de C o n s ta n
le socialiste. R e p o r ta je din K.P.
pului de experţi care va BERLIN. — Miercuri, la poziţia de respingere a cere rii-generale a tuturor catego luni o mie de trenuri, ca şi lor" — a declarat Hugh Scem- C h in eză şi R.S. C eh o slo v a c ă ; tin A le x a n d r u şi N o ru D cm c-
conduce desfăşurarea campa Weimar, s-au deschis lucră rilor juste formulate de mi riilor de salariaţi din An de şantierele de construcţii lon, liderul Sindicatului mun 11.30 C in tarc p a trie i ; 11,50 Cotele tria d ; 0,10 M uzică de c a m e r ă de
G c o rg e E n escu ; 0,55—1,00 B uletin
niei electorale a preşedinte rile celui de-al Xl-lea Con neri. După cum se ştie, mi glia faţă de politica social-e- navale. citorilor mecanici, iar Ray a p e lo r D u n ă rii ; 12,00 O rc h e str a do ştiri.
X a v ic r C u g at ; 12,15 Arii din o-
lui Nixon. gres al Partidului Libera] nerii revendică îmbunătăţirea conomică promovată de gu In virtutea „stării de ur Buckton, secretar general al p e rc in te r p r e ta te dc E len a Vă-
Democrat al Germaniei, par condiţiilor lor de viaţă şl de vernul conservator. Sindicatului mecanicilor de t a lu ; 12,30 In liln irc cu m elo d ia
MOSCOVA. — In scopul tid care face parte din Fron muncă. Ei sînt prost retribu gentă" este Interzisă folosirea locomotivă, s-a pronunţat p o p u la r ă şi in te r p r e tu l p r e f e 9,00 D e sc h id e re a e m isiu n ii dc
continuării cercetării spaţiu tul Naţional al R.D. Germane. iţi, în ciuda muncii grele pe Partidele politice de stînga curentului electric Ia încălzi pentru „o acţiune unită a r a t ; 13,00 R a d i o ju r n a l ; 13,15 A- d im in e a ţă ;
v a n p r c m ic r â c o tid ia n ă ; 13,30 Tot
tul birourilor,
magazinelor
T elex ;
lui cosmic, miercuri a fost In faţa a 1 010 delegaţi, care o efectuează în subte $i întreaga opinie publică T.U.C. în sprijinul minerilor". În a in te ; 14,00 C o m p o z ito ru l sâp - 9,10 M uzică şi d a n s u r i p o p u la re .
lansat în Uniunea Sovietică preşedintele partidului, Man- ran, uneori în condiţii dra îngrijorat de nemulţumirea tă m in ii — C lnudc D eb u ssy . D a n s; In ju r u l orei 9,30 — T r a n s
satelitul artificial al Pămîn- fred Gerlach, a prezentat un matice. Intr-o cuvîntare ros generală care s-a creat după M arş s co ţian ; p o e m u l c o re g ra fic m ite re d ire c tă dc la P a v i
„ J o c u r i" ; 14,35 M elodii p o p u la re
tului „Cosmos-474", infor raport. La Congres participă tită recent la un miting or instituirea „stării de urgentă" cu IMaria C răciu n , E lnias Ism all lionul E xpoziţiei R ea lizări
lo r E c o n o m iei
N a ţio n ale :
mează agenţia TASS. o delegaţie a C.C. al P.S.U.G., ganizat In „Trafalgar Square" guvernul conservator a în şi G rig o re l ilipoiu ; 15,00 B u le — D e sc in d e re a C o n ferin ţei
tin de ştiri ; 15,05 R ad io sim p o zi-
Centrul de coordonare şl condusă de Friedrich Ebert, din Londra, Lawrence Daly, sărcinat o comisie, condusă on ; 15,25 P a g in i din m u zica dc pe ţ a r ă a c a d r e lo r dc
calcul prelucrează informaţii membru al Biroului Politic. secretar general al Uniunii engleză îşi exprimă nemulţu hotelurilor şi sălilor de spec de lordul Wilberforce, să a e s tr a d ă ; lb,un R a d io ju rn a l ; 16,15 c o n d u c e r e din Î n tr e p r in
d e ri şi c e n tra le i n d u s tr i
le parvenite de la bordul sa naţionale a minerilor, subli mirea faţă de refuzul guver tacol. Nerespectarea acestor nalizeze revendicările mineri La fin lin ă, la izvor — p r e l u ale şi de co n stru cţii ;
c ră ri c o rale ; 16,50 P u b licita te r a
telitului, a cărui aparatură HANOI. — Agenţia VNA nia că, din cauza lipsei ce nului Heath de a da curs ce dispoziţii se pedepseşte cu lor. Raportul comisiei va fi dio ; 17,00 A n te n a tin e re tu lu i ; 9,50 M o m e n t folcloric ;
funcţionează normal. informează că aviaţia ameri lor mal elementare măsuri de rerilor minerilor (în Marea amendă şi închisoare. elaborat şi prezentat guver 18.00 O rele scrii ; 20,00 T a b le ta 10.00 C u rs d e lim b i s tră in e ;
10.30 T e le c in e m a te c a ;
cană a bombardat regiunea securitate a muncii, în fieca Britanie minele de cărbune nului pînă la sfîrşitul acestei de s c a ră dc A urel B arn n g a ; 12.00 T e le ju r n a l ;
p r e fe ra te ;
20.05 Z ece m elodii
Introducerea „stării de ur
MONTEVIDEO. — La Mon Vinh Linh şi districtul Le re an în minele de cărbuni sînt, naţionalizate). In loc să genţă" a accentuat nemulţu săptămîni. Luînd cuvîntul în 20,40 L a m ic ro fo n , Io a n a lla d u ; 16,30-17,00 C u rs de- lim b a g e r m a
nă. L ecţia a Il- a (relu are) ;
tevideo a avut loc şedinţa Thuy din provincia Ouang din Anglia îşi găsesc moar vină în întîmpinarea reven mirea generală. Referindu-se cadrul unei conferinţe de 20.55 Ş tiin ţa la zi ; 21,00 R evista 17.30 D e s c h id e re a em isiu n ii de
inaugurală a noului Congres Binh. Forţele armate din tea, în accidente, zeci şi sute dicărilor greviştilor, scrie zia la măsurile guvernamentale presă, Lawrence Daly a de ş la g ă re lo r ; 21,30 B iju terii m u z i d u p ă - a m la z ă ;
cale ; 21,45 Din lirica p o p u la ră —
uruguayan. desemnat în urma zonele respective au doborît de mineri, iar alte sute şl mii rul „Morning Star", guvernul privind reducerea consumului clarat că, în cazul în care m elodii şi v e rs u ri ; 22,00 R ad io 17.35 E m isiu n e în lim b a m a g h i a
r ă ;
sînt răniţi, numeroşi dintre dimpotrivă a dezlănţuit un concluziile Comisiei guver ju r n a l ; 22,30 C o n ce rt dc s c a r ă ;
alegerilor de la 28 noiembrie două avioane, un număr de de energie electrică, liderul 22.55 M o m e n t poetic : C in ta rc 18.35 C o n f r u n tă r i : P e r f e c ţio n a
ei fiind condamnaţi la Inva război general împotriva lor. namentale vor fi satisfăcătoa
1971. Partidul Colorado de piloţi fiind ucişi sau luaţi liditate pentru tot restul vie Tocmai pe această linie de laburist Harold Wilson a re, ele vor putea fi prezen R o m â n ie i socialisto ; 23,00 C o n re a re laţiilo r de c o o p e r a r o
spus î „Acesta este rezultatul
c ert dc s c a ră ; 24,00 B uletin de
guvernămînt deţine doar 55 prizonieri. ţii. In acelaşi timp, remune înăsprire a climatului social politicii guvernului conserva tate spre dezbatere grevişti ştiri ; 0,03—6,00 E s tra d a n o c t u r n ă ; în tr e în tr e p r in d e r i, u n o b i
e ctiv e c o n o m ic m a j o r ;
rarea minerilor rămîne, pe şi economic se înscrie institu tor } t primul ministru trebuie lor în următoarele zile. In P R O G R A M U L II : 6,00 — 8,05
scara naţională a salariilor, irea „stării de urgenţă", de să elaboreze baza unei regle caz contrar, a avertizat Daly, P r o g r a m m u zical dc d im in e a ţă ; 18,55 M uzică u ş o a r ă cu f o r m a ţ ia
R a
6.05 B uletin dc ştiri ; 7,00
C ornel P o p c scu ;
undeva, departe, în urmă... cretată săptămîna trecută de mentări a situaţiei". La rîndul încurajaţi de largi pături de d io ju r n a l ; 8,05 T o t în a in te ; 8,20 19,13 P u b licita te ;
Calificînd-o ca fiind cea Consiliul regal la recoman său, preşedintele Uniunii na salariaţi, „minerii sînt hotă- M ari d irijo ri : B rn o W alter. S i m 19.20 1001 dc seri — A v e n tu rile
foniile nr. 23 în sol m in o r şi
KUWEIT. — La Palatul Al Sif din capitala kuweitiană mai gravă criză socială şi e darea cabinetului Heath. In ţionale a minerilor, doe Gor- rîti să-şi continue acţiunea nr. 29 în La m a jo r do M o za rt ; lui P c h a c i k ;
au luat sfîrşit convorbirile dintre şeful statului libanez, conomică înregistrată în Ma virtutea acesteia, guvernul a meley, a declarat că doreşte grevistă şi organizarea de pi 9.00 C orul F ilarm o n icii din A 19.30 T e le ju rn a l ;
Suleiman Frangieh, şi emirul Kuweitului, Sabah Al Salem rea Britanie în ultimul sfert trecut luni la raţionalizarea să aibă o întrevedere cu pre chete la locurile de muncă ra d , d irijo r P a u l P n r a d c n c o şl 20,15 T in erii d e sp r e el înşişi.... ;
M arian D idu ; 9,15 S elccţiu n i din
AI Sabah Comunicatul dat publicităţii la încheierea între de secol, observatorii politici drastică a energiei electrice, mierul Heath, pentru a rea o p e re ta „C alul b ăla n " de Bc- 21.00 P a g in i dc u m o r : C harlic
vederilor subliniază că Libanul şi Kuweitul şi-au afirmat din Londra opinează, totoda In industrie, consumul obiş firma punctul de vedere al pînă cînd guvernul şi Consi n atz k i ; 9,30 B u letin dc ş tiri; 9,35 C h ap lin ;
C intccc şi Jocuri ; 10,00 F o r m a ţia
poziţia lor comună faţă de „necesitatea retragerii totale a tă, că greva minerilor re nuit de energie electrică o greviştilor şi hotărîrea aces liul naţional al cărbunelui le Titcl P o p o v ici j 10,10 E m isiu n e 21,40 Mai aveţi o î n tr e b a r e ?
forţelor militare israeliene din teritoriile arabe ocupate, fost redus la aproape jumă tora de a continua acţiunea vor satisface revendicările". l ite r a r ă ; 10,30 O ra to riu l „ G riv iţa Ce ştim astăzi d e sp r e m l-
precum şi sprijinul lor faţă de lupta poporului .palestinian prezintă o confruntare des tate. Măsura afectează 20 000 pină. Ia satisfacerea revendi n o a s t r ă 1 de G h c o rg h c D u m itr c s - c r o u n lv e rs u l vieţii ? ;
cu ; 11,16 C intă V aleria T o a d c r şi
pentru drepturile sale legitime0. chisă între clasa muncitoare de întreprinderi şi, în mod cărilor lor legitime privind MARIN GHEORGHE Io n V ă d u v a ; 11,30 M elodii cu 22.20 C intă N ic o lctta ;
A n d a C ă lu g ă r c a n u , L u cio B attis- 22.30 „24 d c orc".
V____________________________
Redacţia s) adm inistraţia r J a n ln li Dara# afr» D l Petra Groza ar. 35- a v w o a n a ar. 123 17 sl 1 15 88. T lp a rn îi întreprinderea poligraf ir â Deva,