Page 59 - Drumul_socialismului_1972_02

P roletari din toate fărlle, unl}l-vă! Acţiuni ferme pentru realizarea

exemplară a investiţiilor

CAPACITATEA PRODUCTIVĂ A

ŞANTIERULUI SA FIE MOBILIZATA

INTENS LA REDUCEREA

DURATELOR DE EXECUŢIE

Zilele trecute, la adunarea la de pe Valea Sebeşului, a
generală a oamenilor muncii primului tronson al drumului
din întreprinderea noastră, naţional ce trece prin cheile
conducerea centralei a apre­ Jieţului, terminarea moderni­
ANUL XXIV. NR. 5322 VINERI 18 FEBRUARIE 1972 4 PA G INI - 30 BANI ciat activitatea pe care am zării drumului Teliuc—Ghelar,
desfăşurat-o anul trecut ca fi­ a lucrărilor de la drumurile
ind foarte bună. Aprecierea Teliuc—Govăjdia şi Teliuc—
nu este întîmplătoare. In pri­ Cinciş sînt doar cîteva din
/ > mul an al cincinalului am de­ tre obiectivele pe care Ie a­
In prezenţa tovarăşului MCDIM CMjţESClI păşit planul valoric cu 1,6 la vem de construit în acest an.
obiective,
Realizarea acestor
sută,
reuşind să devansăm
a celorlalte cuprinse în plan
realizarea planului fizic cu o
lună înainte de finele
anu­
şti să mobilizăm
capacitatea
lui. Pentru toţi beneficiarii şi depinde de modul cum vom
la toate poziţiile, sarcinile ca­ productivă a şantierelor noas­
unor
tre pentru menţinerea
re ne-au revenit au fost în­
ieri s-au deschis in Capitală lucrările Conferinţei deplinite, deci în termenul ritmuri accelerate de lucru,
planificat şi la un corespun­
de atenţia pe care o vom a­
corda calităţii şi eficienţei în
zător nivel calitativ. Sînt fap­
te care vorbesc de la sine
noastre.
revin
întreprinderii
despre răspunderea cu care construcţia obiectivelor ce
constructorii obiectivelor fo­ nului 1972 vom acorda o a­
In realizarea sarcinilor
a­
restiere au muncit în primul
pe ţară a cadrelor de conducere din întrepriaiieri an al actualului cincinal, tenţie deosebită creşterii pro­
mărturie elocventă a abnega­
ductivităţii muncii, ca element
ţiei şi dăruirii lor în muncă.
construcţii. In 1972 vom rea­
Succesele înregistrate con­ dinamizator al activităţii de
stituie însă doar platforma de liza o productivitate a mun­
început pentru înfăptuirea cii sporită cu 11,3 la sută faţă
si centrale industriale si de construcţii pă de dezvoltare. Numărul ge în special prin extinderea
de 1971. Sporul 11 vom atin­
prevederilor deosebite pe ca­
re ni Ie trasează această eta­
muncii în acord global. Anul
mare al obiectivelor pe care
le avem de realizat, în acest trecut indicele de acord glo-
an, precum şi importanţa a­ V1CTOR CAZACII
cestora pentru economia noas­ secretarul comitetului de partid
In marea sală a Pavilionu­ de stat prezenţi la conferinţă. tră constituie prilejul unei Ing. ALEXANDRU BOŞOROGAN
lui central al Expoziţiei eco­ Se ovaţionează minute în şir noi angajări energice. Ataca­ directorul întreprinderii de
nomiei naţionale din Capitală, pentru partid, pentru secreta­ Cuvîntul de construcţii forestiere
In prezenta tovarăşului rul general al partidului. L a F a b r i c a dc stîlpi h i d r a u ­ rea ansamblului de drumuri Deva
Nlcolae Ceauşescu, secretar Participanţii dau o vibran­ lici V u lc an , e le ctricien ii v e ­ de la Ohaba-Ponor, a drumu­
g h e a z ă la b u n a fu n c ţio n a r e a
general al Partidului Comu­ tă expresie hotărîrii lor de a m a ş i n ilo r şi u tila je lo r. lui de contur al lacului de (Continuare In pag. a 3-a)
nist Român, preşedintele Con­ înfăptui neabătut vastul pro­ rostit de tovarăşul F o to : ŞT . N E M E C E K acumulare pentru hidrocentra­
siliului de Stat, a celorlalţi gram elaborat de Congresul
conducători de partid şi de al X-lea al partidului pentru
stat, au început, joi dimineaţa, avîntul neîntrerupt al indus­
lucrările Conferinţei pe tară triei, al construcţiilor, cheză­
a cadrelor de conducere din şia înfloririi continue a Româ­ hn Gheorghe Maurer în întîmpinarea Congresului ţărănimii cooperatiste
întreprinderi şi centrale indus­ niei socialiste, politica inter­
triale şi de construcţii. nă şi externă a partidului şi
Convocată pe baza hotărîrii statului nostru.
Comitetului Executiv al Co­ In prezidiu iau loc tovarăşii Stimaţi tovarăşi, sarcinile ce i se pun spre re­ lor în confruntarea cu practi­
mitetului Central al Partidului Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor- zolvare, mai ample. Ea se im­ ca, se poate aprecia cu rigu­ hi stil importante resurse de sporire
Comunist Român şi a Consi­ ghe Maurer, Emil Bodnaraş, In numele Comitetului Cen­ pune cu o forţă inexorabilă rozitate eficienţa întregii
liului de Miniştri, conferinţa Manea Mănescu, Paul Nicu- tral al Partidului Comunist într-o lume caracterizată îna­ munci de organizare şi con­
se înscrie în cadrul larg al lescu-Mizil, Gheorghe Pană, Român şi al Consiliului de inte de toate prin rapiditatea ducere.
democraţiei noastre socialiste, Gheorghe Rădulescu, Virgil Miniştri, adresez un cald sa­ transformărilor, precum şi prin Tovarăşi,
expresie a practicii statorni­ Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim lut participanţilor la Conferin­ adîncirea decalajelor pe plan Conferinţa cu cadrele de ba­
cite de conducerea partidului Berghianu, Florian Dănălache, ţa pe ţară a cadrelor de con­ internaţional; aceasta obligă ză din întreprinderi şi centra­ a producţiei activităţilor industriale
şţ statului nostru de a se în­ Constantin Drăgan, Emil Dră- ducere din industrie şi con­ pe cei care au fost mai puţin le industriale reprezintă pri­
tâlni şi dezbate nemijlocit cu gănescu, Janos Fazekas, Pe­ strucţii. favorizaţi de istorie la un e­ ma dintr-o suită de acţiuni si­
factorii responsabili din dife­ tre Lupu, Dumitru Popa, Du­ Prin componenţa sa, confe­ fort susţinut de realizare a u­ milare pe care conducerea de
nei creşteri economice rapi­
rite sectoare ale vieţii econo­ mitru Popescu, Leonte Răutu, rinţa se constituie într-un larg de, concomitent cu obţinerea partid şî de stat intenţionează
mice şi sociale, cu oamenii Gheorghe Stoica, Vasile VÎI- forum reprezentativ al celor unor randamente mereu mai să le organizeze în acest an, şi prestărilor de servicii
muncii cele mai importante cu, Ştefan Voitec, Vasile Pa- care — prin activitatea şi de­ ridicate în cbelţuirea de mun­ spre a dezbate succesiv acti­
probleme ale societăţii noas­ tîlincţ, Cornel --Burtică, Mihai ciziile lor concrete, de fiecare că socială. vitatea consiliilor populare ju­
tre aflate în plin avînt con­ Marinescu, Ion Păţan, precum zi — înfăptuiesc practic poli­ deţene, municipale şi orăşe­ materialului lemnos, extrage­ tru exploatări forestiere $1
structiv, de a le cere părerile şi tovarăşii Ioan Avram, mi­ tica noastră de dezvoltare in­ Desigur, producţia zilelor neşti, precum şi activitatea In cuvîntarea tovarăşului altele.
şi a stabili împreună măsurile nistrul industriei construcţiilor dustrială a României socia­ noastre solicită existenţa unui unităţilor comerciale, a orga­ Nicolae Ceauşescu la Confe­ rea nisipului, pietrişului şi
pentru perfecţionarea în con­ de maşini, Nicolai Agachi, mi­ liste. for investit cu autoritatea de nizaţiilor de transporturi şi a rinţa pe ţară a secretarilor balastului, atît pentru con­ Rău este însă că unele con­
tinuare a activităţii în dome­ nistrul industriei metalurgice, In cursul lucrărilor vom e­ decizie. Dar deciziile, ca acte institutelor de cercetare ştiin­ comitetelor de partid şi a strucţiile agrozootehnice pro­ silii de conducere ale G.A.P.,
nii care privesc evoluţia de Bujor Almăşan, ministrul mi­ xamina modul în care sînt de autoritate cu rază largă de ţifică. preşedinţilor consiliilor popu­ prii, cît şi pentru populaţie. în special ale celor din unită­
ansamblu, dezvoltarea de per­ nelor, petrolului şi geologiei, transpuse în viaţă măsurile acţiune în întreaga sferă or­ lare comunale, cît şi în rezolu­ Peste 4 milioane lei venituri ţile mai puţin dezvoltate din
că
experienţa
Nădăjduim
spectivă a patriei noastre. Mihail Florescu, ministrul in­ stabilite de Conferinţa Naţio­ ganizatorică respectivă, nu se consfătuirilor pe ţară va fi de ţia adoptată cu acest prilej, s-au realizat la prelucrarea punct de vedere economic, nu
^ tuînd în dezbatere aceste dustriei chimice, Matei Ghi- nală şi de Congresul al X-lea mai pot elabora într-un cadru natură să stimuleze în lanţ, pe se subliniază răspunderea ce lemnului, executîndu-se care, s-au preocupat nici în anul
închis, nu mai pot să reflec­
căruţe, lăzi de ambalaje, uşi,
sectoare deosebit de impor­ giu, ministrul construcţiilor privind perfecţionarea organi­ te doar ideile unui grup re- întreaga scară ierarhică, folo­ revine consiliilor populare în ferestre şi cozi unelte. In ca­ trecut şi nici în acest an de
tante în economia ţârii — in­ industriale, Ion Crăciun, mi­ zării, planificării şi conducerii strîns şi cu atît mai puţin ale sirea mai intensă a metodei ceea ce priveşte dezvoltarea organizarea activităţilor Indus­
dustrial şi de construcţii — nistrul industriei uşoare, Oc- industriei şi construcţiilor, e­ unei singure persoane. Numai confruntărilor de opinii. La activităţilor industriale şi a drul prestărilor de servicii, triale şi a prestărilor de ser­
sectoare al căror progres se tavian Groza, ministrul ener­ fectele lor în activitatea între­ la capătul unei confruntări de scara ministerelor, centralelor prestărilor de servicii la sate realizările obţinute însumează vicii. Actionînd pe baza ho­
situează în mod constant în giei electrice, Costache Tro- prinderilor şi centralelor. opinii, angajate în raport cu 5 i întreprinderilor, această — ca factor de seamă în va­ peste 5 milioane lei, ponderea tărîrii adoptate de conferinţa
atenţia politicii partidului şi tuş, director general al Cen­ Aşa cum se ştie, se urmă­ natura deciziei şi cu impera­ metodă va avea darul să îm­ lorificarea deplină a tuturor apartinînd construcţiilor agro­ Uniunii judeţene a C.A.P., a-
statului, conferinţa reprezintă tralei siderurgice Hune­ reşte crearea unui cadru co­ tivul de operativitate, actele bogăţească conţinutul muncii resurselor economice existen­ zootehnice proprii, prestaţiilor tentia organelor agricole ju­
un eveniment de seamă în doara,' Costache Sava, di­ respunzător pentru desfăşura­ de conducere dobîndesc efi­ de conducere colectivă, să te în mediul rural. In această în transporturi şi lucrărilor deţene este îndreptată spre
viata întregii ţâri, angajată po rector general al Grupului in­ rea procesului de ridicare a cienţă, accelerează dezvolta­ contribuie la adoptarea de de­ privinţă, sarcini de mare răs­ de construcţii pentru popu­ sprijinirea mai eficientă a n-
drumul făuririi societăţii so­ dustrial petrochimic Piteşti, exigentei şi responsabilităţii rea. cizii corecte, la antrenarea co­ pundere, în lumina Legii nr. 7 laţie. nităţilor slab dezvoltate pen­
cialiste multilateral dezvol­ Florin Tănăsescu, director al în rezolvarea problemelor ma­ In acelaşi timp, conducerea lectivului în determinarea des­ din 1971, sînt puse şi în fata Merită a fi evidenţiată în­ tru a-$i crea posibilităţi de
tate. Institutului de cercetări şi jore impuse de cerinţele fău­ printr-un dialog sistematic cu tinelor unităţii respective şi Ii consiliilor de conducere ale deosebi preocuparea consilii­ folosire mai judicioasă a for­
~"Avînd un caracter de lucru, proiectări pentru industria e­ ririi unei economii socialiste cadrele de colaboratori se do­ promovarea unui real spirit cooperativelor agricole, care lor de conducere ale C.A.P. ţei de muncă şi de a asigura
moderne. Experienţa mondială
conferinţa va examina felul în lectrotehnică, Veronica Arde- a demonstrat că dezvoltarea vedeşte un mijloc important de întreprindere — atribute au datoria să asigure dezvol­ Sarmizegetusa, Deva, Orăştie, obţinerea unor însemnate ve­
care se transpun în practică leanu Enescu, director al Fa­ industrială contemporană im­ de formare şi educare a aces­ esenţiale ale unei economii şi tarea activităţilor industriale Geoagiu, Toteşti, Sîncrai, Căs- nituri băneşti din dezvoltarea
măsurile elaborate de Confe­ bricii de antibiotice din Iaşi, plică perfecţionarea continuă tora, de ridicare a competen­ societăţi socialiste moderne. de prelucrare a produselor a­ tău, Clopotiva, Lăsău, Sălci- activităţilor industriale şi a
rinţa Naţională şi de Congre­ Iulian Tudose, director al Gru­ a gestiunii economice. Aceas­ tei lor şi de selecţionare a Pe orbita aceleiaşi preocu­ gricole, construcţii şi pres­ va, Sibişel, Brad, Ribita, Ban- prestărilor de servicii.
sul al X-Iea privind perfec­ pului de şantiere Tîrgovişte, ta reprezintă condiţia de bază celor mai valoroşi, în vederea pări s-au situat şi modalită­ tări de servicii, pe această potoc, Zam, Dobra şi altele, Reuşita deplină a acţiunii
ţionarea activităţii de organi­ Ion Nica, inginer-şef la Com­ pentru realizarea unor obiec­ unei chibzuite politici de pro­ ţile de pregătire a actualei cale urmărind folosirea mai unităţile respective obţinînd este hotărîtă însă de recep­
zare, planificare şi conducere binatul chimic Craiova, Elena tive fundamentale ale actua­ movări. conferinţe. Cunoaşterea din raţională în tot timpul anu­ fiecare venituri de cîte tivitatea cu care conducerile
a industriilor şi construcţiilor, Şt. Peter, rihtuitoare la Com­ lului cincinal, cum sînt: fo­ O condiţie şi, totodată, o timp a ordinii de zi a dat par­ lui a forţei de muncă, valori­ 100 000-800 000 lei din aseme­ C.A.P. primesc şi valorifică
efectele lor nemijlocite asupra binatul de pielărie şi încălţă­ losirea raţională a capacităţi­ consecinţă nemijlocită a dia­ ticipanţilor posibilitatea să se ficarea superioară, prin prelu­ nea activităţi. sprijinul ce li se acordă, de
rezultatelor obţinute de între­ minte din Cluj, Elena Nae, lor de producţie create în u­ logului este, fără doar şi poa­ pregătească spre a prezenta crare, a resurselor locale de In urma dezbaterilor ce au felul cum consiliile populare
prinderi şi centrale. preşedinta comitetului sindi­ nităţi; organizarea unui flux conferinţei propuneri rezulta­ materii prime şi materiale, sa­ avut loc în adunările generale comunale înţeleg să-şi înde­
catului de la Fabrica de con­ te, dezvoltarea iniţiativei per­ tisfacerea unor cerinţe ale u­
La acest amplu dialog par­ permanent şi ritmic al apro­ sonale, declanşarea energiilor te din experienţa unităţilor ale cooperatorilor au fost e- plinească atribuţiile ce le re­
ticipă ca delegaţi ai colecti­ fecţii şi tricotaje Bucureşti, vizionării şi desfacerii produ­ în înfăptuirea obiectivelor sta­ lor. Dialogul nostru va putea nităţilor agricole şi altor or­ videntiate noi posibilităţi de vin în lumina sarcinilor ce li
velor întreprinderilor directori Nicolae Comanici, lăcătuş la selor pe bază contractuală p bilite. Participînd la adopta­ să oglindească astfel, direct şî ganizaţii socialiste, sporirea creştere a producţiei activită­ s-au încredinţat de conferin­
generali şî directori, secretari Uzinele de autocamioane din înnoirea producţiei în toate rea unei decizii, .oamenii au larg, experienţa celor ce de­ substanţială, pe această bază, ţilor industriale şi a prestaţii­ ţa pe ţară a secretarilor co­
ai organizaţiilor de partid, Braşov, Erou al Muncii Socia­ ramurile şi îmbunătăţirea ca­ conştiinţa justeţei soluţiei la cid — prin munca lor — soar­ a veniturilor cooperativelor a­ lor de servicii, prevăzîndu-se mitetelor de partid şi a pre­
preşedinţi de sindicate, secre­ liste, Dumitru Soroceanu, se­ lităţii tuturor produselor; care s-a ajuns, se simt anga­ ta producţiei şi a planului de gricole şi ale membrilor co­ sporirea acesteia cu peste 30 şedinţilor .consiliilor populare
tari de U.T.C., muncitori frun­ cretarul comitetului de partid creşterea productivităţii mun-; jaţi în aplicarea ei, îşi mobi­ stat, .opiniile lor asupra cau­ operatori. la sută faţă de realizările a­ comunale. Apropierea impor­
taşi, maiştri, ingineri-şefi, in­ al Unităţii de exploatare şi cii; reducerea cheltuielilor . lizează în acest sens întreaga zelor unor neajunsuri şi asu­ Preocupîndu-se de îndepli­ nului trecut. tantului eveniment ce va avea
gineri şi economiştf cu expe­ industrializare a lemnului Roz- materiale şi sporirea rentabi­ pricepere şi capacitate. Cu pra căilor de înlăturare a lor. nirea obligaţiilor ce le revin, Volumul suplimentar de pro­ loc în viaţa ţărănimii coope­
rienţă din întreprinderi şi cen­ nov, judeţul Neamţ, Ion Băr­ lităţii ; înfăptuirea programu­ alte cuvinte, creşte responsa­ Dezbaterea deschisă a reali­ în anul 1971, cooperativele a- ducţie se prevede să sporeas­ ratiste — Congresul al doilea
trale industriale, şantiere, în­ buţa, maistru miner, secreta­ lui de investiţii în condiţii de bilitatea lor faţă de propria zărilor şi deficienţelor din u­ qricole din judeţul nostru au că pe seama organizării a 148 al U.N.C.A.P. — trebuie să
treprinderi, trusturi de con­ rul comitetului de partid de eficienţă ridicată ; valorifica­ activitate şi faţă de activitatea nităţi, în spiritul responsabi­ realizat o producţie globală Ia activităţi noi, printre care e­ constituie un prilej de mobi­
strucţii şi institute de proiec­ Ia Exploatarea minieră Baia rea superioară a resurselor colectivului. lităţilor cu care este investit activităţile industriale şi pres­ lizare mai intensă a eforturi­
tare. Participă, de asemenea, Borşa, judeţul Maramureş, naturale şi a muncii naţionale Prin trecerea mijloacelor de fiecare, constituie una din tările servicii de aproape 30 xemplificăm: 31 ateliere me­ lor cooperatorilor de a valori­
primii secretari şi secretarii Gunter Hanz Wonner, maistru în relaţiile de comerţ exterior. producţie în proprietatea în­ premisele elaborării de decizii milioane lei, ceea ce reprezin­ canice şi fierării, 30 ateliere fica superior toate resursele
cu problemele economice ai cazangiu la Uzinele „Indepen­ Dată fiind importanţa sarci­ tregului popor, ca şi prin sis­ apte să favorizeze îndeplini­ de tîmplărie şi rotărie, 12 in­ de sporire a producţiei acti­
comitetelor judeţene de partid, denta" din Sibiu, Gheorghe nilor menţionate, conducerea teme corespunzătoare de sti­ rea exemplară a marilor sar­ tă o creştere de peste trei stalaţii pentru debitarea ma­
secretari aî comitetelor muni­ Enache, maistru sondor la de partid şi de stat a consi­ mulare materială şi morală, cini ale cincinalului. ori fată de anul precedent. Un terialului lemnos, 7 cărămidă- vităţilor industriale şi a pres­
cipale şi orăşeneşti şi alţi ac­ schela. Boldeşti din judeţul derat necesar să facem îm­ socialismul creează premise Cu aceste gînduri, declar loc Important în producţia rii, 4 vărării, 7 secţii pentru tărilor de servicii în mediul
Prahova, Terezia Vlad, secre­
tivişti de stat, precum şi mi­ tară a comitetului U.T.C. de preună o analiză a felului în optime pentru integrarea de­ deschise lucrările Conferinţei Industrială realizată îl ocupă prefabricate din beton, 5 sec­ rural.
niştri şi cadre de conducere la întreprinderea „Industria li­ care au fost ele îndeplinite în plină a producătorilor în acti­ pe ţară a cadrelor de condu­ ţii pentru confecţionat lăzi de AVEL BOZAN
din ministere şi organe cen­ nii" din Timişoara, Gherghina primul an al cincinalului, a vitatea unităţilor, pentru dez­ cere din întreprinderi şi cen­ materialele de construcţii, res­ ambalaj şi cozi pentru unelte, instructgr Ia Uniunea judeţeană
trale de sinteză, oameni de Pica, director al Fabricii de experienţelor pozitive care voltarea şi fructificarea iniţia­ trale industriale şi de con­ pectiv producţia de cărămidă, a constituirii a 22 formaţii de Hunedoara a cooperativelor
ştiinţă, cercetători şi cadre zahăr Corabia, judeţul Olt, si s-au cristalizat şi a deficien­ tivei lor. Promovarea partici­ strucţii. var, exploatarea şi debitarea construcţii, a 4 formaţii pen­ agricole de producţie
didactice din institute de cer­ Nicolae Ciutură, maistru la ţelor ce au apărut. Vor putea pării de masă la gestiunea e­
cetare ştiinţifică şi învăţămînt. Combinatul de materiale de fi astfel mai bine orientate şi conomică — în forme mereu
Sînt prezenţi peste 6 000 de construcţii Bîrseşti, judeţul fundamentate deciziile meni­ mai variate şi mai complexe
specialişti, întrunind laolaltă Gorj. te să asigure realizarea inte­ — constituie una din pîrghiile In inferiorul
suflul viu al industriei noas­ Lucrările conferinţei sînt grală a prevederilor înscrise prin care conducerea de par­
tre socialiste. In acest forum deschise de tovarăşul Ion în cincinalul 1971—1975. tid şi de stat acţionează în di­ LUCRĂRILE AGRICOLE RE PRIMĂVARĂ
reprezentativ al experienţei Gheorghe Maurer, membru al Tovarăşi, recţia valorificării acestor po­
înaintate, al practicii econo­ Comitetului Executiv, al Pre­ Organizarea unei conduceri sibilităţi. Este încă o expre­ ziarului
mice şi tehnice din tara noas­ zidiului Permanent al C.C. al economice moderne şi eficien­ sie a procesului amplu şî per­
tră, împuterniciţii oamenilor P.C.R., preşedintele Consiliu­ te presupune extinderea şî manent de adîncire a demo­ A # A cţiuni de a m p lo a re în
muncii din industrie şi con­ lui de Miniştri. permanentizarea metodei dia­ cratismului socialist, proces cad ru l d e ca d e i p ro p a­
care trebuie să constituie un
strucţii vor exprima opinia logului, în forme organizate, obiectiv de cea mai mare im­ Insămînţările vor putea fi declanşate la timp
In şedinţa de dimineaţă, au
colectivelor din care fac par­ luat cuvîntul tovarăşul Manea între toţi cei ce participă Ia g a n d e i a g rico le
te, propunerile lor. Astfel, re­ gestiunea activităţii economi­ portanţă în opera de edificare (în p a g . a 2 -a)
zultatele dezbaterilor vor fi ro­ Mănescu, membru al Comite­ ce — de la forurile conducă­ a noii orînduiri.
tului Executiv, al. Prezidiului
dul gîndiril colective, emanaţie Permanent, secretar al C.C. al toare pe plan naţional şi pînă Dialogul între participanţii La C.A.P. Ostrov, în primă­ tatea seminţei, ci şi de agro- tori, de la care procurăm încă # Pe urm ele m aterialelo r
a maselor de producători, che­ P.C.R., vicepreşedinte al Con­ la conducerile unităţilor de la activitatea de conducere vară se vor cultiva 80 hecta­ . fondul ce i se asigură. Despre 100 de tone.
maţi să participe într-o mă­ siliului de Stat, care a pre­ bază. Metoda decurge în mod devine cu atît mai concludent re cu porumb, 75 cu cartofi, această preocupare ce ne pu­ In afara acţiunii de fertili­ p u b lic ate
sură tot mai mare Ia conduce­ zentat expunerea „Aplicarea obiectiv din particularităţile şi mai bogat in rezultate, cu 10 cu legume şi 50 cu trifoi teţi spune ? zare, zilnic avem cîte 25-30 de
rea întregii activităţi econo­ de către organizaţiile de par­ producţiei contemporane care cit aceştia sînt mai bine in­ în cultură ascunsă. oameni care adună piatra de — (în pag . a 3 -a )
mice. tid şi conducerile unităţilor e­ ridică, după cum se ştie, pro­ formaţi asupra variatelor as­ Cornel LăpădătonI, preşedin­ pe terenul pe care vom în-
Incinta sălii este împodobi­ conomice a măsurilor stabilite bleme de conducere de o e­ pecte ale problemei abordate. tele cooperative!, ne-a infor­ La C.A.P. Osfrov sămînţa porumbul. O trans­
tă sărbătoreşte cu % drapelele de Conferinţa Naţională şi normă complexitate. Pentru a Este motivul pentru care o mat despre pregătirile ce s-au portăm apoi cu atelajele, re­
partidului şi statului. Pe ro­ Congresul al X-lea al parti­ putea fi raportate la toate im­ condiţie a conducerii moderne făcut în acest scop. morcile şi maşina în gropile
tonde eî sint înscrise lozinci­ dului, cu privire la perfecţio­ plicaţiile lor posibile, decizii­ a devenit utilizarea tot mai — Avem asigurate 2 400 kg — Cu remorcile am trans­ de pe drumurile de cîmp. Am - - ţ i *
le : „Trăiască Partidul Comu­ narea organizării, planificării le cu caracter strategic sau largă a mijloacelor oferite de de porumb din hibrizii dubli portat în cîmp 1 100 tone gu­ efectuat această lucrare pe 25 VREH1I
nist Român, forţa politică con­ şi conducerii în domeniul in­ operaţional — indiferent de noile tehnici de calcul, capa­ 101 şi 208, care dau cele mai noi de grajd pentru terenul de hectare şi ea continuă. A- m m m m rn
ducătoare a societăţii noas­ dustriei şi construcţiilor ţ lăr­ treapta organizatorică la care bile să ofere o cunoaştere bune rezultate în condiţiile te­ destinat cartofilor şi morcovi­ vera, apoi, suprafeţe pe care
tre „Trăiască şi înflorească girea atribuţiilor şi compe­ sint luate — trebuie să fie exactă şi promptă a fenome­ renului nostru. Cantitatea de lor. Pe terenul unde plantăm bălteşte apa. Pentru a asigura PENTRU 24 ORE
c ă l d u r o a s ă .
re la tiv
V re m e
scumpa noastră patrie — Re­ tenţelor unităţilor economice ţ rezultatul unor contacte direc­ nelor şi tendinţelor din eco­ cartofi pe care-i plantăm este cartofii am administrat şi cîlc scurgerea, s-au făcut canale C erul va fl s c h im b ă to r . V ln-
publica Socialistă România !“. creşterea rolului factorilor e- te şi permanente între cei ce nomie, să asigure circulaţia de asemenea asigurată. Pentru 300 kg superfosfat la flecare pe terenurile însămînţate cu tul va su fla slab p ln â la p o ­
Asistenţa întîmpină cu în­ conomico-financiari, îmbunătă­ participă la gestiune, să ex­ rapidă a informaţiei, transfor­ verificarea germinaţiei, am hectar. grîu. iar în zilele următoare trivit, p rc d o n iin ln d din s e c to ­
marea ei într-un bun comun
prime experienţa, gindirea şi
delungi aplauze şi urale in­ ţirea continuă a relaţiilor în­ al tuturor celor interesaţi. Pe trimis la laborator probe din Ingrăşămîntul pe care l-am se vor efectua şi pe restul ru l s u d -e st. T e m p e r a t u r a m i ­
tre întreprinderi — centrale priceperea lor comună. sămînţa de morcovi şl ovăz. n im ă v a fi c u p r in s ă î n tr e m i ­
trarea în sală a tovarăşului Cerinţa dialogului devine cn această cale se poate realiza avut la grajdurile noastre e suprafeţelor. n u s 3 şi 2 g ra d e , Ia r m a x i ­
Nicolae Ceauşescu, a celor­ atît mai puternică, cu cît me­ nu numai optimizarea decizii­ *— Recolta nu depinde, în însă insuficient cantitativ. De m e le în tr e 2 şl 8 g ra d e . D im i­
n e a ţa , Izolat, c ea ţă .
lalţi conducători de partid şi (Continuare în pag. a 2-a) canismul este mai complex şi lor, dar şi verificarea justeţei exclusivitate, numai de cali­ aceea am apelat la coopera­ PETRE FARCAŞIU