Page 6 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 6

2                                                                                                                                                               DR UM UL  SO CIALISM ULUI     •   Nr.  5 308  •   MIERCURI  2  FEBRUARIE  1972




                                                                           C O M U N I C A T







                cu privire  la îndeplinirea  planului  de  dezvoltare economico-




                                socialâ  a  Republicii  Socialiste  România în  anul 1971





        In  enti!  1071,  primul  an  al   Realizările  din  anul  1971  a­  Instalaţii  de   foraj   |                                                                                     tului  Constanţa,  s-a  dat   în  sporit  corespunzător  volumul
       planului  cincinal  1971—1975   testă  realismul   prevederilor   complete   pentru       \                                     IL Agricultura  şi  silvicultura                     funcţiune  noul  port  de  la  Or­  de  mărfuri  preluat  în  traficul
       —  «tapă  importantă  In  proce-   planului,  sînt  rodul   muncii   ţiţei şi gaze  F  200  buc. echiv.   i   37  100,0  142,3                                                       şova.  Flota  aeriană  a  fost  în­  fluvial.
       aul  istoric  de  făurire  a  socie­  pline  de  abnegaţie  a  clasei   Locomotive   Diesel   1                           In  anul  1971  a  continuat   Unităţile  agricole  socialiste   zestrată  în  anul  1971  cu  noi   Poşta   şl   telecomunicaţiile
       tăţii   socialiste   multilateral   muncitoare,  ţărănimii  şi  inte­  şi  electrice   ma-  i                           procesul  de  dezvoltare  şi  mo­  au  pus  în  funcţiune  sere  cu   avioane  de  pasageri  şi  utili­  şi-au  dezvoltat  şi  perfecţionat
       dezvoltate  —  ţara  noastră  a   lectualităţii,  care   înfăptuiesc   gistrale  bucăţi     266       98,5     100,4    dernizare  a  bazei  tehnice  ma­  o  suprafaţă  de  119  ha,  la  sfîr­  tare.            în  continuare  baza   tehnico-
       obţinut  noi  şi  remarcabile  suc­  neabătut  programul  stabilit  de   Autocamioane,   au­                            teriale  a  agriculturii  prin  do­  şitul  anului  suprafaţa  totală  a   In  activitatea  de  transpor­  materială.  A  fost  extinsă  tele­
       cese  In  construcţia  economic#   Congresul  al  X-lea  al  partidu­  tobasculante   şi                                tarea  acesteia  cu  un  însemnat   acestora  ajungînd  la  981   hâ.   turi  s-au  menţinut  unele  lip­  fonia  automată  cn  39 000  linii»
       $1  socială.  Sarcinile  de  bază   lui,  de  dezvoltare  şi  moderni­  autotractoare  bucăţi  35 164  97,7    100,4    număr  de  tractoare  şi  maşini   Pentru  dezvoltarea   patrimo­  suri  în  ce  priveşte  folosirea   s-au  racordat  parţial  la  siste­
       ale  planului  de  stat  au  fost   zare  a  forţelor  de  producţie,   Autoturisme  de  oraş  bucăţi  20 500  100,0  126,2  agricole  perfecţionate,  extin­  niului  vitipomicol  s-au  efec­  mijloacelor  tehnice |  Imobili­  mul  de  telefonie  automată  in-
       îndeplinite |  au  fost  mai  bine   de  creştere  a  avuţiei  societă­  Tractoare  bucăţi  30 400    93,8     103,8    derea  lucrărilor  de  amenajări   tuat  plantaţii  pe  o  suprafaţă   zările  de  vagoane  la  încărca-   teruibană  oraşele  Brăila,  Iaşi
       valorificate  resursele  materia­  ţii,  asigurînd  înaintarea  hotă-   Produse  sodice  mii  tone  955  101,1  103,7   pentru  irigaţii,  îndiguiri,  dese­  de  13,8  mii  ha.     re-descărcare   peste   timpul   şi  Galaţi»  s-a  extins  reţeaua
       le  şl  de  muncă  ale  ţării,  au   rîtă  a  României  pe   drumul   îngrăşăminte  chimi­                              cări  $i  combaterea  eroziunii   In  întreprinderile   agricole   normal  au  fost  mari  din  cau­  de  cabluri  telefonice  interur­
       crescut  în  ritm  înalt  produsul   prosperităţii  şi  civilizaţiei  so­  ce  (100  Vo   sub-                          solului,  construcţia  de   sere   de  stat  eu  intrat  în  producţie   za  dezvoltării   insuficiente  a   bane  şi  au  fost  date  în  func­
       social  şl  venitul  naţional,  &   cialiste.                 stanţă  activă)  mii  tone   1  082     85,8     120,9    legumicole  moderne,  comple­  noi  complexe  de  creştere  şi   fronturilor  la  principalii  be­  ţiune  noi  staţii  de  radiodifu­
       sporit  productivitatea  muncii,   Progresele   înregistrate   In   Materiale  plastice şi                              xe  şi  combinate  de  tip  indus­  îngrăşare  industrială  a  porci­  neficiari  de  transport i   nu  a  ziune.
       eficienţa  economică  generală,   dezvoltarea  economico-socială   răşini  sintetice                                    trial  pentru  creşterea  şi  îngră-   lor,  complexe  pentru  vaci  de
       (ai  pe  această  bază  s-a  ridicat   în  anul  1971,  comparativ  cu   (100  Vo)  mii  tone  251    100,3    121,5    şarea  animalelor.  A   crescut   lapte  şi  tineret  taurin,  com­
       fn  continuare  nivelul  de  trai                           Fibre  şi  fire  chimice  tone  95 401    102,6    124,5    gradul  de  mecanizare  a  lucră­  plexe  avicole  şi  altele.   Din     IV.  Investiţii-construcţii
       material  şi  cultural  al  popu­  anul  1970,  sînt  oglindite  sin­  Cauciuc  sintetic  tone  71  001  102,2  116,0   rilor,  s-a  intensificat  chimiza­  fondurile  proprii  şi  din  cre­
       laţiei.                       tetic  în  datele  de  mai  jos :  Ciment        mii  tone   8 523      100,0    104,9    rea,  au  fost  aplicate  noi  mă­  ditele  acordate  de  stat,   în
                                                                   Plăci  din  particule                                       suri   pentru   perfecţionarea   sectorul  cooperatist  au   fost   Repartizarea  pentru  acumu­  Volumul  total  al  Investiţii­
                                                  N ivelul   anului   aglomerate  şi  fi-                                      conducerii  şi  organizării  pro­  construite  $1  date  în  exploa­  lare  a  unei  părţi   însemnate   lor  executate  în  1971  din  fon­
                                                 1971  fată  <ie  1970   brolemnoase  mii  tone    505       81,4     118,0                                   tare  însemnate  capacităţi  de
                                                 ___________ în  */»  Mobilă                      6 153      104,9    109,7    ducţiei  în  unităţile   agricole                            din  venitul   naţional  —  una   durile  centralizate  ale  statului
        Produs  social                                    110,6    Ţesături           mii.  lei    666,9     99,3     109,7    socialiste,  precum  şi   pentru   producţie  In  complexe  şi  fer­  din  opţiunile  fundamentale  ale   însumează  75,8 *)  miliarde  lei.
                                                                                      mii.  mp
        •Venitul  naţional                               112,5     Confecţii          mii.  lei  14 546      104,0    115,3    îmbunătăţirea  formelor  de  re­  me  specializate  pentru  creş­  actualului  plan  cincinal  —  a   Planul  de  investiţii  pe   anul
        Volumul  total  al  investiţiilor  din'  fondurile   centra­  Tricotaje                     168,6    102,0    120,7    tribuire  a  muncii  în  coopera­  terea  şi  Ingrăşarea   animale­  permis  înfăptuirea  unui   im­  1971  a  fost  îndeplinit  în  pro­
            lizate  ale  statului                         110,8    încălţăminte       mii.  buc.  71  407    100,4    108,5    tivele  agricole  de  producţie.  lor.                       portant  program  de  Investiţii,   porţie  de  99.3  Vo,  fată  de  anul
                                                                                      mii  per.
        Fondurile  fixe  puse  în  funcţiune  din  investiţiile  cen­  Televizoare    mii  buc.    300       98,4     107,2      La  sfîrşitul  anului  1971,  a­  Planul  de  punere  în  func­  menit  să  asigure  în  continua­  1970  realizările  obţinute  fiind
            tralizate  ale  statului                      105,0                                     484      100,8    106,3     gricultura  dispunea  de   113,5   ţiune  la  obiective  agrozooteh­  re  creşterea  potenţialului  pro­  mal  mari  cu  10,8%.  Pe  princi­
        Numărul  salariaţilor                             105*0    Aparate  de  radio  mii  buc.    192      91,7     141,8     mii  tractoare  fizice,  51,4  mii   nice,  irigaţii,  îndiguiri  şi  de­  ductiv  al  economiei  naţiona­  palele   ramuri  ale  economiei
        Producţia  globală  industrială                   111,5    Frigidere          mii  buc.    418        81,6     98,2     semănători  mecanice,  47,3  mii   secări  nu  a  fost  îndeplinit  in­  le,   îmbunătăţirea  repartizării
        Producţia  de  conslructii-mon ta]                110,6    Carne              mii  tone                                combine  pentru  recoltat  ce­  tegral t  nu  au  fost  terminate   forţelor  de  producţie  pe  în­  naţionale,  volumul  investiţiilor
        Producţia  globală  agricolă                      118,2    Preparate  şi  conser-           148      101,6    103,3     reale  boabe  şi  atfte  maşini  şi   32  de  lucrări,  iar  un  număr  de   tregul  teritoriu  al  ţării.  realizate  se  prezintă  astfel i
                                                                     ve  din  carne
        Volumul  total  al  traficului  de  mărfuri  cu  mijloace  de  Peşte          mii  tone  74 724       74,4    120,0     utilaje  agricole.            26  capacităţi  eu  intrat  doar
                                                                                      tone
            folosinţă  generală                           109,0    Lapte  şi  produse                                            Cantitatea  de  îngrăşăminte   parţial  în  funcţiune.
        Volumul  comerţului  exterior                     108,6      lactate  (în  echi-                                        chimice  —  substanţă  activă  —   Ca  rezultat  al   dezvoltării
        Productivitatea  muncii  pe  un  salariat  în  Industria  re­  valent  lapte)  mii  hl.  15712        95,7    102,1     folosită  în  agricultură  a  fost   bazei  tehnico-materiale,  al  e­                   Date         Realizări  1971
            publicană                                    105,9     Zahăr               mii  tone    484       88,1    128,6     cu  6,6  la  sută  mai  mare  decît'   forturilor  depuse   de  ţărăni­                         In  procente  faţă  de r
        Veniturile  băneşti  ale  popula tiei  de  la sectorul  so­  Ulei  comestibil   mii  tone  308       106,6    112,2     în  anul  1970.  Planul  de  livra­  me,  de  toii  lucrătorii  din  a­                 absolute *)   Plan   Realizări
            cialist                                       108,6    Conserve  sterilizate         I                              re  a  îngrăşămintelor  chimice   gricultură,  producţia  globală                      miliarde  lei   1971   1970
        Veniturile  din  salarii                          108,1      şi  congelate  de  le­                                     către  agricultură  nu  a   fost   agricolă  realizată  In  anul  1971
        Veniturile  băneşti  ale  familiilor  de ţărani   111,1      gume  şi  fructe  şi        1                              însă  îndeplinit  decît  In  pro­  a  fost  de  circa  81  miliarde  lei,   Industrie       42,0     98,0     112,8
                                                                                                 1
        Vînzările  de  mărfuri  cu  amănuntul  prin  comerţul  so­   pastă  de  tomate  mii  tone   250       73,4    115,3     porţie  de  77,0  o/o.        cu  18,2  Vo  mai  mare  decît  cea   Industria  construcţiilor   4,1  110,3    127,1
            cialist                                        109,1 '                                                                                            obţinută  în  1970  şl  cu  14,1  Vo   Agricultură  (inclusiv  silvicul­
        Cheltuieli  pentru  acţiuni  soci al-culturale  de  la  buge­                                                            Au  fost  amenajate   pentru   decît  media  anuală  din  peri­  tură,  gospodărirea  apelor  şi
            tul  de  stat                                 107,3      Cu  toate  succesele  obţinute,   taje,  blănuri  artificiale,  încăl­  irigat  circa  230  mii  ha,  dintre   oada  1966—1970.  alte  activităţi  din  cadrul  a­
                                                                                                                                care :  Valea  Carasu  73 700  ha,
                                                                   prevederile  planului  de  stat  pe   ţăminte,  confecţii  din  ţesături   Gălăţui-Călăraşi   64 500   ha,   Producţia  de  cereale  boabe   griculturii  care  sînt  cuprin­
                                                                   anul  1971  nu  au  fost  îndepli­  neşifonabile,   articole  de  me­  Petroiu-Ştefan  cel  Mare  22 800   s-a  ridicat  Ia  14,5   milioane   se  în  volumul  de  Investiţii
                                                                   nite  la  unele  produse,  datori­  naj  din  sticlă.        ha,  Terasa  Brăilei  16100  ha,   tone,  fiind  cea  mal  mare  re­  ale  ramurilor  respective)   13,7  94,8  126,9
                                                                                                                                                                                                din  care i
                                                                                                   Industria
                                                                                                             locală  de  stat  şi
                           I.  Industria                           tă  deficienţelor  existente   în   cooperatistă  a  pus  la  dispozi­  Tecuci-Nicoreşti  13 900  ha.  Su­  coltă  realizată  pînă  în  prezent   credite  pentru  cooperativele
                                                                                producţiei  şi  a
                                                                   organizarea
                                                                                                                                                              în  Ura  noastră.
                                                                   muncii,   neajunsurilor  In  ex-   ţia  populaţiei  o  gamă  mai  va­  prafaţa  totală  amenajată  pen­  La  principalele  culturi,  pro­  agricole  de  producţie   2,2  96,9  114,8
        Dezvoltarea  industriei   s-a   de  consum  ale  populaţiei,  de   polatarea  şi  întreţinerea  unor   riată  de  mobilă,  produse   de   tru  Irigat  a  ajuns  la  sfîrşitul   ducţia  obţinută   se   prezintă   Transporturi  şi  telecomunicaţii   8,7  104,4  104,0
                                                                                                                                                                                              Comerţ,  alimentaţie
                                                                                                                                                                                                                  publică,
       caracterizat,  în  anul   trecut,   a  contribui  la  lărgirea  şi  di­  maşini,  utilaje  şi   instalaţii,   îmbrăcăminte  şi  încălţăminte,   anului  1971  la  962  mii  ha.  astfel:  hoteluri,  silozuri  şi  baze  de
       prin  ritmul  înalt  de  creştere   versificarea  exportului.  funcţionării   unor  capacităţi   bunuri  pentru  uz  gospodăresc
                                                                                                                                                                                                depozitare
      a  producţiei,  diversificarea  şi   In  anul  1971  s-a  realizat  o   sub  parametrii  proiectaţi,  lip­  şi  artizanat,  a  efectuat  un  vo­                                        Invăţămînt,  cultură,  ocrotirea   2,6  99,5     95,7
      îmbunătăţirea  calităţii  produ­  producţie  globală  de  334,2  mi­  surilor în cooperarea  şi  colabo­  lum  sporit  de  prestări  de  ser­                   — mii  tone  —            sănătăţii
      selor,  folosirea  mai  bună  a   liarde  lei ;  planul  a  fost  în­  rarea  dintre  întreprinderi,  n«-   vicii.                                                                                                      1,8    103,0     94,7
      resurselor  materiale,  ridicarea   deplinit  în  proporţie  de  102,2   respectării,  în  unele  cazuri,  a   In  ramurile  industriei   s-au                       Diferente          Construcţii  de   locuinţe   din
      în  continuare  a  eficientei  eco­  %,   obtinîndu-se   peste  pre­  disciplinei   contractuale.  Nu   întreprins   numeroase  acţiuni                           plus   minus            fondurile  centralizate      2,7     i 11,5    85,5
      nomice.  A  crescut  capacitatea   vederi  o  producţie   de   7,3   au  fost  date  în  exploatare  34   pentru   introducerea  de  pro­                              fată  de:
      industriei  de  a  dota  economia   miliarde  lei.           capacităţi  Industriale  planifica­  cedee  tehnologice   moderne.
      cu  mijloace  de  producţie  la   La  principalele  ministere  şi   te  să  intre  In  funcţiune,   un   S-au  extins  automatizarea  şi   Producţia  realizată  plan  realizări         •)  Inclusiv  Investiţii  realizate   planul  pe  1971,  In  valoare  totală
                                     la  unităţile  industriale   ale   număr  de  16  din  acestea  a-   mecanizarea   proceselor   de          In 1971           1971   1966—1970          pentru  term inarea  lucrărilor  res­  de  516  m ilioane  lei.
       nivelul  cerinţelor  tehnicii  con­                                                                                                                                (media  anuală)    tante  din  1970  şi  necuprinse  în
                                     consiliilor   populare,   planul   flîndu-se  în   probe  tehnolo­  producţie  şl  s-a  aplicat  pe  sca­
       temporane,  de  a  satisface  în   producţiei  globale  industria­  gice f  43  capacităţi  din  cele   ră  mai  largă  conducerea  pro­
       condiţii  mai  bune  necesităţile  le  a  fost  îndeplinit  astfel:  intrate  în  funcţiune   au  fost   ceselor  de  producţie  şi  teh­  Grlu-secară  5 641  plus  66  plus  892     Cea  mai  mare  parte  a  mi­  In  Industria  chimică î, „if^tQ--
                                                                   date  în  exploatare  numai  cu   nologie  cu  ajutorul   maşini­  Porumb        7 762   minus   1 298    plus  523      nisterelor  a  realizat  planul  de   latiile  de  amoniac  şi  uree  de
                                                                   o  parte  din  capacitatea  plani­  lor   electronice.  A  sporit  de   Floarea-soarelui  788  minus  188  plus   60     investiţii.  Prevederile  planului   la  Combinatul  de  îngrăşămin­
                                                          In  %    ficată.                                                        Sfeclă  de  zahăr  4 301            —      plus  482      producţiei  de  construcţii-mon-   te  chimice  din  Turnu-Măgure-
                                                                                                  asemenea  gradul  de  înzestra­
                                                     faţă de  plan   O  preocupare  deosebită  în   re  energetică  a  muncii,  con­  Cartofi  de  toamnă  3 300  minus  625  plus  805      taj  în  antrepriză  au  fost  în­  le,  instalaţia  de  formaldehidă
        Ministerul   Energiei Electrice                   102.9    Industria  extractivă  a  constl-   sumul  de  energie  electrică  pe   Legume   2 508    minus  1  132   plus  420       deplinite   In  proporţie   de   la  Combinatul  chimic  Victoria,
        Ministerul   Minelor, Petrolului  şi Geologiei    102,3    tult-o  dezvoltarea   bazei  de   un  salariat  din  industrie  fiind   Fructe     963    minus   687    minus  331       100,5%.  S-au  făcut   progrese   instalaţia  de   anhidridă  ma-
        Ministerul   Industriei Metalurgice               102,5    materii  prime  din  ţarâv  prin   în  1971  de  11  600  kWh,  fată   Struguri   1 085  minus    370     plus   89       pe  linia  creşterii  gradului  de   leică  Ia  Combinatul  petrochi­
        Ministerul  Industriei  Construcţiilor  de  Maşini   101,8  Intensificarea  cercetărilor  geo­  de  11 000  kWh  In  1970.                                                          industrializare  a  lucrărilor,  re­  mic  din  Ploieşti,  instalaţia  de
        Ministerul   Industriei Chimice                   101,3    logice  pentru  descoperirea  şl                                                                                         ducerii  duratelor  de  execuţie   celofan  la  Combinatul  de  fibre
        Ministerul   Industriei Material elor  de  Construcţii   101,0  punerea  în  valoare  de  noi  ză­  Capacităţile  de  producţie  au   Creşterile  de  producţie  în­  tat  în  1971  lucrări  în  valoare   şi  a  ponderii  construcţiilor  în   artificiale  din  Brăila,  Instala­
        Ministerul  Industriei Lemnului                   102,4    căminte  de  combustibil,  mi­  fost  folosite  mai  eficient;  a   registrate,  deşi  importante,  nu   de  5,1  miliarde  lei,  cu  circa   volumul  total  de  investiţii.  ţia  de  acid  fosforic  de  la  Nă­
        Ministerul   Industriei Uşoare                    104,2    nereuri  şi  alte  materii  prime.  crescut  gradul  de  utilizare  a   s-au  ridicat însă  Ia  nivelurile   7  o/o  în  plus  faţă  de  prevede­  In  repartizarea   fondurilor   vodari,  şapte  noi  capacităţi  în
        Ministerul  Agriculturii,  Indus trlei  Alimentare,  Silvi­                              laminoarelor,  furnalelor  şi  oţe-   planificate,  ca  urmare-  a  defi­  rile  planului.  de  investiţii  s-a  acordat  prio­  industria  de  medicamente.
            culturii  şi  Apelor                          99,2       Resursele   energetice   au   lăriilor,  a   maşinilor  de  pre­  cienţelor  existente  în  folosi­                     ritate  ramurilor  producţiei  ma­  In  industria  lemnului:  Fa­
        Ministerul  Transporturilor  şi  Telecomunicaţiilor   106,1  fost  utilizate  mai   raţional,   lucrat   materiale  plastice,  a   rea  mijloacelor  de  producţie,   Potrivit  rezultatelor  recensă-   teriale,  cărora  li  s  au  alocat   brica  de  plăci  din  particule  a­
        Unităţile  industriale  ale  consi liilor  populare   105,8  ponderea  puterii  instalate  în   utilajelor specifice din  industria   îndeosebi  a  pămîntulul,  în  a­  mîntului  animalelor  din  3  ia­  90%  din  volumul  investiţiilor »
                                                                   centralele  hidroelectrice  ajun-   celulozei  şi  hîrtiel,  din  Indus­                   nuarie  1972,  efectivele  de  a­                            glomerate  din  lemn  din  Fălti­
                                                                   gînd   la   peste   23o/0   din   tria  prelucrării  lemnului,   din   plicarea  tehnologiilor,  în  orga­  nimale  prezintă   creşteri,  în­  din  acestea  61,3%  au  fost  rea­  ceni,  fabrica  de  mobilă  de  la
        Unităţile  cooperaţiei  meşte­  ţia  anului  1971  este  de  1.6  ori   puterea  totală »  a  sporit  pro­  filaturi  şi  ţesătorii.  Cu   toate   nizarea  producţiei  şi  utiliza­  deosebi  la  bovine  şi  porcine,   lizate  în  industrie,  15%  în  a­  Combinatul  pentru  exploatarea
       şugăreşti  şi-au  îndeplinit  pla­  mai  mare  decît  producţia  in­  ducţia  de  energie  termoelec­                    rea  forţei  de  muncă.       atît  în  unităţile  socialiste  din   gricultură,  12,8o/0  în  transpor­  şi   industrializarea  lemnului
       nul Ia  producţia  marfă  şi  pre­  dustrială  realizată  fn  întreaga   trică  produsă  pe  bază  de  lig­  acestea,   unele  unităţi  con­  întreprinderile  pentru  meca­  agricultură  cit  şi  în  gospodă­  turi  şi  telecomunicaţii.  din  Caransebeş.
       stările  de servicii  în  proporţie   perioadă  a  primului   cincinal   nit.              structoare  de  maşini  nu  au   nizarea  agriculturii  au  execu­  riile  populaţiei :      Politica  consecventă  a  par­
                                                                                                                                                                                                                             In  industria  uşoară:  între­
       de  108,5  Vo,  iar  cele  ale  co­  (1951—1955).                                         realizat  sarcinile  de  extindere                                                          tidului  nostru  de  repartizare   prinderea  textilă  „Dunăreană"
       operaţiei  de  consum  în  pro­  S-a  dezvoltat  baza  tehnică   In  anul  1971  s-au  făcut  pro­  a  utilizării  maşinilor  în  mai                                                 raţională a  forţelor  de  produc­  din  Giurgiu,  filaturi  de  bum­
       porţie  de  122,2  o/o-       materială  a  Industriei  prin  in­  grese  importante  în  îmbunătă­  multe  schimburi.                                            mii  capete  —      ţie  pe  Întreg  cuprinsul  ţării   bac  la   Cărei,  Odorheiul  Se­
         Fată  de  anul 1970,  producţia   trarea  în  funcţiune  în   anul   ţirea  calităţii   produselor,  a   In  anul  1971,  prin  reducerea                                           şi-a  găsit  îeflectarea,  în  anul
       globală  industrială  a  crescut   1971  a  unui  număr  de  283  ca­  continuat  procesul  de  diversi­  consumurilor  specifice  faţă  de       Efectivul  existent   Creşteri  faţă   1971,  prin  alocarea  unor  im­  cuiesc  şl  Zalău,  Filatura   de
       cu  11,5  Vo»  sporul  absolut  fiind   pacităţi  de  producţie.  ficare  şi  de  înnoire  *a  produc­  normele   planificate,  au  fost            la  începutul    de  efectivul    portante  fonduri  de  investiţii   lînă  pieptănată  din  Miercurea
       de  34,4  miliarde  lei.  Semnifi­  In  principalele  ramuri   ale   ţiei.  Pe  ansamblul  industriei,   obţinute  economii  de   metal,         i   anului  1972  de  la  începutul   judeţelor  mai  puţin  dezvolta­  Ciuc,  Fabrica  de  porţelan  de
       cativ  pentru  creşterea  poten­  industriei,   producţia  globală   ponderea  produselor   noi  în   cocs  de  furnal,  precum  şl  de                               anului  1971    te,  cum  sîn t:  Dîmboviţa,  Har­  menaj  din  Alba  Iulia»   s-au
       ţialului  industriei  noastre  so­  industrială  a  crescut   după   producţia  anului  1971  a  fost   alte  materii  prime  şi  materia­                                            ghita,  Ialomiţa,   Maramureş,   dezvoltat   capacităţile  de  pro­
       cialiste  este  faptul  că  produc­  cum  urmează  :        de  13 Vo.                     le.  In  acelaşi  timp,  ca  urmare   Bovine  —  total     5 527,0           311,1         Olt,  Teleorman,  Tulcea.     ducţie  b   tesătoriile  „Victoria"
                                                                     In   Industria   metalurgică,   a  unor  neajunsuri  în  aprovi­  din  care :                                            Fondurile  fixe  puse  în  func­  din  Iaşi,  „Teleorman"  din  Ro­
                                                                   producţia  de  oţeluri  aliate  a   zionarea  tehnico-materlală,   a   vaci  şi  juninci  2 743,9           119,4         ţiune  pe  baza  investiţiilor  cen­  şiori  de  Vede,  Uzinele textile
                                            Nivelul  anului  1971   sporit  cu  7,1 o/o  fată  de  anul  abaterilor  de  la   tehnologiile   Porcine  —  total  7 742,4       1  383,0       tralizate  din  fondurile  statului   „Moldova"  din  Botoşani,  În­
                                               fată  de  1970      1970,  aslmilîndu-se  noi  mărci   de  fabricaţie,  unele  întreprin­  din  c a re :                                      au  însumat  66,4  miliarde  Iei,   treprinderea  „Industria  textilă"
                                                —  în  Vo  —       de  oteluri  de   calitate  supe­  deri  au  depăşit  consumurile   scroafe  de  prăsilă    787,9            106,1        planul  pe  anul  1971  fiind  în­  din  Lugoj,  Fabrica   „Tricoul
                                                                   rioară,  s-a  îmbunătăţit   struc­  normate,  In  principal  la  acid   Ovine  —  total   14 064,7          246,3                                       Roşu"  din  Arad.
        Energia  electrică  şi  termică            112,2           tura  producţiei  de  laminate.  sulfuric,   pentru  îngrăşăminte   din  care i                                           deplinit  în   proporţie  de  94,6   Importanle  obiective  de  in­
                                                                                                                                                                                             la  sută.
        Combustibil                                103,7             Potrivit  programelor  priori­  complexe,  la  cherestea  de  fag   oi  şi  mioare      10 932,9          277,6                                       vestiţii  au  fost  puse  în  func­
        Metalurgia  feroasă                        107,6           tare,  producţia  industriei  con.   pentru   lăzi,  la  combustibil   Păsări  —  total  61 280,0          6 947,8         Au  fost  date  în  exploatare   ţiune  şi  în  celelalte  ramuri  ale
        Metalurgia  neferoasă                      106,3           strucţlilor  de   maşini  a   fost   pentru  laminate  finite  şi  semi­                                                  aproape  400  capacităţi  princi­  economiei.
        Construcţii  de  maşini  şi  prelucrarea                   orientată,  în   principal,  spre   fabricate,  cărămizi,  ţigle   şi   Creşterea  efectivelor  de  a­  vie,  38,7  milioane  hl   lapte,   pale  de  producţie  industriale   Au  continuat   lucrările  de
            metalelor                              115,8           sectoarele  de  înaltă  tehnicita­  geam  tras,  la  benzină  pentru   nimale,  în  comparaţie  cu  anul   29,5  mii  tone  lînă  şi  3 900  mi­  şi  agrozootehnice.  Printre  cele   construcţii  pe  şanllerele  unor
         Chimia                                    115,2           te,  care  asigură  produse  cu   transporturile  auto.      precedent,  reflectă  marile  re­  lioane  ouă.  Totuşi,  aceste  pro­  niai  importante  capacităţi  In­  mari  obiective  de  Investiţii  ale
        Materiale  de  construcţii                 110,8           un  grad  superior  de  valorifi­  Nivelul  cheltuielilor  de  pro­  surse  de  care  dispune  agricul­  ducţii  sint  sub  nivelul  posibi­  dustriale  puse  în  funcţiune  in   ţării,  cum  sînt:  Hidrocentrala
        Exploatarea  şi  prelucrarea  lemnului     104,8           care  a  metalului.  O  creştere   ducţie  a   scăzut,  economiile   tura   noastră,   demonstrează   lităţilor  existente,  datorită  ne­  anul  1971  sînt :  Lotru,  centralele  termoelectri­
         Industria  uşoară                         113,7           mai  rapidă  a  cunoscut  produc­  realizate  pe  această  cale   în   necesitatea  de  a  se  aplica  în   ajunsurilor  din  unele  unităli   In  industria   energiei  elec­  ce  Rovinari  şi  Brăila,  Combi­
         Industria  alimentară                     108,4           ţia  industriei  electronico,  de  a­  industria  republicană,  fată  de   continuare   măsuri   energice   agricole  în  ce  priveşte  îngri­  trice  şi  termice:  grupuri  e-   natul  siderurgic  din   Galaţi,
                                                                   parate   electrice  de  măsură,   anul  1970,  însumînd  circa  3,-2   pentru  păstrarea  şi  dezvolta­  jirea  şi  furajarea  animalelor,   leclrogene  cu  o  putere  instala­  Fabrica  de  calculatoare  elec­
                                                                   control  şi  automatizare,  pre­  miliarde  lei.  Realizări  însemna­  rea  şeptelului  —  ca  bază  pen­  care  au  determinat  obţinerea   tă  de  978  MW  în  centralele   tronice  din  Bucureşti,  Uzina
        Pe  fondul  dinamismului  sus­  echilibrate  a  tuturor  judeţelor   cum  şi  de  maşini-unelte  pen­  te  în  reducerea  cheltuielilor   tru  sporirea  producţiei  anima­  de  randamente  scăzute.  de  la   Porţile  de  Fier,  Deva,
       ţinut  al  dezvoltării  industriei   ţării.  Acest  proces  îşi  găseşte   tru  aşchierea  metalelor.  S-au   la  1  000  lei  producţie  marfă  au   liere  şi  aprovizionarea  din  ce   In  silvicultură  s-au  efectuat   Palas-Constanta  şi  allele.  de   strunguri  din  Tîrgovişte,
       s-a  îmbunătăţit   structura  pe   \ reflectarea  în  ritmurile   de   fabricat  noi  tipodimensiuni  de   obţinut  unităţile  Ministerului   în  ce  mai  bună  a  populaţiei.  lucrări  de  împăduriri  pe  o  su­  In  industria  minieră :   noi   combinatele  de   îngrăşăminte
       ramuri  şl  subramuri.  Ponderea   creştere  superioare   mediei   maşini,  utilaje  $i  instalaţii.  Pro­  Industriei   Construcţiilor  de   In  anul  1971,  producţia  a­  prafaţă  de  56  mii  ha ;  în  plan­  capacităţi  la  întreprinderea mi­  azotoase  din  Slobozia  şi  Pia­
       energiei  electrice  şi  termice,   pe  ţară,  înregistrate  într-o  se­  dusele  noi  sau  modernizate  în   Maşini  şi  Ministerului  Indus­  nimalieră  a  înregistrat   creş­  taţiile  tinere  s-au  executat  lu­  nieră  Moldova  Nouă,  la  ex­  tra  Neamţ,  Combinatul  petro­
       metalurgiei,   construcţiilor  de   rie  de  judeţe  cu  o  industrie   această  ramură  au  reprezentat   triei   Metalurgice.   Nivelul              crări  de  întreţinere  pe  o  su­  ploatările  Leşul  Ursului,  Vul­  chimic  din  Piteşti,  Combinatul
       maşini   şi   chimiei  —  ramuri   mai  puţin  dezvoltată,   după   19,6o/o  din  totalul  producţiei.                   teri  fată  de  anul  1970  la  car­  prafaţă  de  328  mii  ha.  De  ase­  can,  Paroşenl,  Bărbăteni,   Li-   de   materiale  de  construcţii
       determinante  pentru  progresul   cum   urmează:   Mehedinţi  S-a  extins  acţiunea  de  auto-   cheltuielilor  de  producţie  pla­  ne,  lapte  şi  ouă,  obţinîndu-se   menea,  s-au  plantat  3 217  km   vezeni,  Lupoaia  şi  la  cariere­  din  CImpuiung  —  Argeş,  Com­
                                                                                                  nificate  pe  anul  1971  a  fost
       Întregii  economii  —  a  repre­  (33,9  o/0),  Olt  (27,4  o/0),  Covas-   utilare  prin  realizarea  pe  baza   depăşit  îndeosebi  de  ministe­  1 370  mii  tone  carne  greutate  plopi  în  aliniamente.  le  de  lignit  Beterega,  Gtrla,   binatul  de  celuloză,  hîrtie   şi
       zentat  în  1971  mai  mult   de   na  (25,6  Vo),  Buzău  (19,9  Vo),                                                                                                               Tismana.                       cartoane  din  foioase  Turnu-Se-
       |umătate  din  întreaga  produc­  Ialomiţa   (19,7  Vo),   Botoşani   eforturilor   proprii  ale  între­  rele :   Agriculturii,  Industriei                                                                        verin,  sistemele  de  irigaţii  Sa-
       ţie  industrială.             (14,7  Vo),  Harghita  (13,8  Vo),   prinderilor  a  numeroase  ma­  Alimentare,  Silviculturii  şl  A­  III.  Transporturile  şi  telecomunicaţiile     In  industria  metalurgiei  fe­  dova-Corabia,   Terasa  Brăilei,
                                                                   şini,  utilaje  şi  aparate,  a  că­  pelor,  Industriei   Materialelor                                                  roase :  laminorul  de  benzi  la   Valea  Carasu.  De  asemenea,
         Ritmurile  în  care  a  crescut   Vrancea  (13,5  %).     ror  valoare  s-a  ridicat,  în  anul  de  Construcţii,  Minelor,  Pe­                                                   cald  de  la  Combinatul  side­
       producţia  industrială  a   unor   La  principalele  produse  in­  1971,  la   peste  750  milioane   trolului  şi  Geologiei.  Intensificarea  circulaţiei  de   tăţirea  proceselor  de  exploa­  rurgic  Galaţi»  s-au  dezvoltat   a  început  construcţia  unor  im­
       judeţe  oglindesc  grija  pe  care   dustriale,  prevederile  planului   lei.                                            bunuri  materiale  şl   persoane   tare,  sporirea  volumului  trans­                      portante  obiective  care  creea­
       o  acordă  partidul  şi   statul                                                            Ca  urmare  a  depăşirii  pla­  a  determinat   extinderea  şi   porturilor  de  toate  categoriile.  sectoarele  de  oteiărie  de  la   ză  frontul  corespunzător   de
       nostru  dezvoltării  armonioase,  au  fost  îndeplinite  astfel :  Industria  chimică  a   asigu­  nului  de  producţie  şi  a  reali­  modernizarea   mijloacelor   şi   îndeplinirea   planului   în   combinatele   siderurgice  din   construcţii   pentru  susţinerea
                                                                   rat  o  valorificare  mai  eficientă   zării  de  economii  la  preţul  de   căilor  de  transport,   îmbună­  transporturi  se prezintă  astfel:  Reşiţa,  Galaţi  şi  Hunedoara  şi   ritmurilor  de  creştere  econo­
                                                                   a  resurselor  naturale  şi  ridi­  cost,  s-au  obţinut  acumulări                                                      capacitatea  de  producţie  a  U­  mică   prevăzute  de  actualul
                                              realizări  1971      carea  nivelului  calitativ   al   băneşti  peste  plan,  îndeosebi   \                                                  zinei  de  ţevi  din  Roman.   plan  cincinal.
                                                                   produselor.  Au  crescut  mai  ra­  în  unităţi  ale  Ministerului  In­                          Realizări  1971                                          In  realizarea  planului  de  in­
                                      Dale       In  o/o fală  de                                                                                                                             In  industria   construcţiilor
                               U.M.                                pid  producţia  industriei  petro­  dustriei  Chimice  şi  Ministeru­                           In  procente fată  de:   de  maşini i  au  fost  dezvolta­  vestiţii  şi  de  punere  în  func­
                        • ••                             realizări  chimice,  producţia  de  materia­  lui  Industriei  Metalurgice.                        Date                                                           ţiune  s-au  manifestat   unele
           Produsul                              plan               le  plastice  şi  răşini  sintetice,                                                                Plan   Realizări    te  capacităţile  de  producţie  la
                                                 1971     1970                                     Ţinînd  seama  că  unele  pre­                         absolute                                                         neajunsuri i  nu  s-a  asigurat,
                                                                   fibre  şi  fire  chimice,  precum   vederi  ale  planului  nu  au  fost                              1971     1970       Uzina  „Tractorul''  din  Braşov,   în  toate  cazurile,  livrarea  la
                                                                   şi  de  produse  de  sinteză  fină   realizate   integral,  că  nivelul   Transporturile  de  mărfuri                    uzinele  „23   August",  „Auto­  timp  a  utilajelor  tehnologice,
       Energie  electrică   mild.  kWh   39,4    101,0    112.3    şi  de  mic  tonaj.            costurilor  de   producţie   se   —  miliarde tone-km     102,4       100,0    109,0      buzul",  „Timpuri  Noi"  şi  „Vul­  aprovizionarea  ritmică  cu  ma­
       Cărbune  extras     mii  tone   22 951     96,8    100,5      In  Industria  materialelor  de   menţine  încă  ridicat,  condu­  Transporturile  de  călători                                                       teriale  de  construcţii,  organi­
       Ţiţei  extras       mii  tone   13 793    100,6    103,1     construcţii  s-au  produs   noi   cerile  întreprinderilor,  centra­  —  miliarde călători-km  29,1  104,3   108,9      can"  din  Bucureşti,  Fabrica  de   zarea  corespunzătoare  a  exe­
                                                          108.3
                                                 103.4
       Benzine             mii  tone   3 017              106,7    sortimente  de   elemente  pre­  lelor  şl  ministerelor  au  înda­                                                      motoare  electrice  din  Piteşti,   cuţiei  lucrărilor,  folosirea  ra­
       Gaze  naturale      mii.  mc   26719      101.4    104.4     fabricate  din  beton  armat   şi   torirea  de  a  acţiona  hotărît                                                    Uzina „Electroputere" din  Cra-
       Otel                mii  tone  6 803      101,2             precomprimat,   de  cimenturi   pentru  recuperarea  rămînerilor   In  transportul pe  calea  fe-  te  cu noi  autovehicule   d  lova,  Fabrica  de  maşini-unelte   ţională  a  forţei  de  muncă,  a
         din  care :                                      107,1    superioare  cu  rezistenţe  mari,   în  urmă  din  anul  1971,  pen­  rată  s-a  îmbunătăţit   utiliza­  marfă,  remorci  auto  şi  auto­              utilajelor  de  construcţii  şi  ma­
         Oţeluri  aliate   mii  tone-   444      108,7             de  blocuri  ceramice,  plăci  de                            rea  parcului  de  material  ru­  buze.  S-au  modernizat  şi  re­  şi agregate  din  Bucureşti,  Uzi­  terialelor.  Ca  urmare,  pe  une­
        Laminate  finite                                           faianţă  decorativă.           tru  utilizarea  mai  bună  a  ca­  lant,  a  crescut  viteza  comer­  construit  338  km  drumuri  cu   na  de  utilaj  greu  „Progresul"   le  şantiere  s-au  înregistrat  în-
                                                                                                  pacităţilor  de  producţie,  redu­
         pline  din  o(el   mii  tone  4 763     102,1    105,7      Au  sporit  preocupările   în   cerea  cheltuielilor  de  produc­  cială,  au  continuat  lucrările  de   trafic  Intens,  iar  pe  1 400  km   din  Brăila  ;  au  început  să  pro­
        Aluminiu  primar                                            Industria  uşoară   pentru  di­  ţie,  îndeosebi  a  celor  materia­  extindere  a  electrificării  şi  de   drumuri  cu  trafic  mai  redus   ducă  o  serie  de  uni Lăţi   noi,   tîrzieri  în  execuţia  lucrărilor
         aliaje  din  alunii  iu  mii  tone  .  111  102,6  109,4                                                               dublare  a  liniilor.  Din  volu­  s-au  aplicat  îmbrăcăminţi  as-                       de  in vesti tii-constructii,  iar  o
                                                                                                                      calităţii
                                                                                                  le,  pentru  ridicarea
        Produse  ale  i nd                                          versificarea  producţiei,  îmbu­  produselor,  creşterea  rentabi­  mul  total  al  transporturilor  de   faltice  uşoare.  printre  ca re :  Fabrica  de  pa­  serie  de  obiective  nu  au  fost
                                                                    nătăţirea  calităţii  şi  finisaju­
         triei  eleclrolehni  i-  i                                                               lităţii,  astfel  îneît  să  asigure   mărfuri  şi  călători,  84,4  Vo  s-a   In  transporturile  maritime   nouri,  pupitre  şi  tablouri   de
         ce  şi  electronice   mii.  lei  14 077  102,7   115,3    lui  produselor,  utilizarea  ma­  îndeplinirea  la  toţi  indicatorii   efectuat  cu  tracţiunea  Diesel   şi  fluviale  a  sporit  capacitatea   distribuţie  din  Alexandria,  U­  puse  în  funcţiune  la  termenul
        Maşini-unelte   per  i-                                     terialelor  sintetice  cu  calităţi                         şi  electrică.                flotei  şi  a  instalaţiilor  por­  zina  de   construcţii  metalice   planificat.
          tru  aşchierea  me  k.                                    superioare.  S-au  fabricat   noi   a  sarcinilor  prevăzute  pe  pri­  Transporturile  auto  de  de-   tuare.  Au  continuat  lucrările
          talelor          mii.  lei    993       92,0    125,9     sortimente  de  ţesături,  trico­  mii  doi  ani  ai  cincinalului.  seivire  generală  au  fost  dota-  de  extindere  a  capacităţii  por­  din  Caransebeş.  (Continuare  in  pag.  a  3-a)
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11