Page 6 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 6
2 DR UM UL SO CIALISM ULUI • Nr. 5 308 • MIERCURI 2 FEBRUARIE 1972
C O M U N I C A T
cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico-
socialâ a Republicii Socialiste România în anul 1971
In enti! 1071, primul an al Realizările din anul 1971 a Instalaţii de foraj | tului Constanţa, s-a dat în sporit corespunzător volumul
planului cincinal 1971—1975 testă realismul prevederilor complete pentru \ IL Agricultura şi silvicultura funcţiune noul port de la Or de mărfuri preluat în traficul
— «tapă importantă In proce- planului, sînt rodul muncii ţiţei şi gaze F 200 buc. echiv. i 37 100,0 142,3 şova. Flota aeriană a fost în fluvial.
aul istoric de făurire a socie pline de abnegaţie a clasei Locomotive Diesel 1 In anul 1971 a continuat Unităţile agricole socialiste zestrată în anul 1971 cu noi Poşta şl telecomunicaţiile
tăţii socialiste multilateral muncitoare, ţărănimii şi inte şi electrice ma- i procesul de dezvoltare şi mo au pus în funcţiune sere cu avioane de pasageri şi utili şi-au dezvoltat şi perfecţionat
dezvoltate — ţara noastră a lectualităţii, care înfăptuiesc gistrale bucăţi 266 98,5 100,4 dernizare a bazei tehnice ma o suprafaţă de 119 ha, la sfîr tare. în continuare baza tehnico-
obţinut noi şi remarcabile suc neabătut programul stabilit de Autocamioane, au teriale a agriculturii prin do şitul anului suprafaţa totală a In activitatea de transpor materială. A fost extinsă tele
cese In construcţia economic# Congresul al X-lea al partidu tobasculante şi tarea acesteia cu un însemnat acestora ajungînd la 981 hâ. turi s-au menţinut unele lip fonia automată cn 39 000 linii»
$1 socială. Sarcinile de bază lui, de dezvoltare şi moderni autotractoare bucăţi 35 164 97,7 100,4 număr de tractoare şi maşini Pentru dezvoltarea patrimo suri în ce priveşte folosirea s-au racordat parţial la siste
ale planului de stat au fost zare a forţelor de producţie, Autoturisme de oraş bucăţi 20 500 100,0 126,2 agricole perfecţionate, extin niului vitipomicol s-au efec mijloacelor tehnice | Imobili mul de telefonie automată in-
îndeplinite | au fost mai bine de creştere a avuţiei societă Tractoare bucăţi 30 400 93,8 103,8 derea lucrărilor de amenajări tuat plantaţii pe o suprafaţă zările de vagoane la încărca- teruibană oraşele Brăila, Iaşi
valorificate resursele materia ţii, asigurînd înaintarea hotă- Produse sodice mii tone 955 101,1 103,7 pentru irigaţii, îndiguiri, dese de 13,8 mii ha. re-descărcare peste timpul şi Galaţi» s-a extins reţeaua
le şl de muncă ale ţării, au rîtă a României pe drumul îngrăşăminte chimi cări $i combaterea eroziunii In întreprinderile agricole normal au fost mari din cau de cabluri telefonice interur
crescut în ritm înalt produsul prosperităţii şi civilizaţiei so ce (100 Vo sub- solului, construcţia de sere de stat eu intrat în producţie za dezvoltării insuficiente a bane şi au fost date în func
social şl venitul naţional, & cialiste. stanţă activă) mii tone 1 082 85,8 120,9 legumicole moderne, comple noi complexe de creştere şi fronturilor la principalii be ţiune noi staţii de radiodifu
sporit productivitatea muncii, Progresele înregistrate In Materiale plastice şi xe şi combinate de tip indus îngrăşare industrială a porci neficiari de transport i nu a ziune.
eficienţa economică generală, dezvoltarea economico-socială răşini sintetice trial pentru creşterea şi îngră- lor, complexe pentru vaci de
(ai pe această bază s-a ridicat în anul 1971, comparativ cu (100 Vo) mii tone 251 100,3 121,5 şarea animalelor. A crescut lapte şi tineret taurin, com
fn continuare nivelul de trai Fibre şi fire chimice tone 95 401 102,6 124,5 gradul de mecanizare a lucră plexe avicole şi altele. Din IV. Investiţii-construcţii
material şi cultural al popu anul 1970, sînt oglindite sin Cauciuc sintetic tone 71 001 102,2 116,0 rilor, s-a intensificat chimiza fondurile proprii şi din cre
laţiei. tetic în datele de mai jos : Ciment mii tone 8 523 100,0 104,9 rea, au fost aplicate noi mă ditele acordate de stat, în
Plăci din particule suri pentru perfecţionarea sectorul cooperatist au fost Repartizarea pentru acumu Volumul total al Investiţii
N ivelul anului aglomerate şi fi- conducerii şi organizării pro construite $1 date în exploa lare a unei părţi însemnate lor executate în 1971 din fon
1971 fată <ie 1970 brolemnoase mii tone 505 81,4 118,0 tare însemnate capacităţi de
___________ în */» Mobilă 6 153 104,9 109,7 ducţiei în unităţile agricole din venitul naţional — una durile centralizate ale statului
Produs social 110,6 Ţesături mii. lei 666,9 99,3 109,7 socialiste, precum şi pentru producţie In complexe şi fer din opţiunile fundamentale ale însumează 75,8 *) miliarde lei.
mii. mp
•Venitul naţional 112,5 Confecţii mii. lei 14 546 104,0 115,3 îmbunătăţirea formelor de re me specializate pentru creş actualului plan cincinal — a Planul de investiţii pe anul
Volumul total al investiţiilor din' fondurile centra Tricotaje 168,6 102,0 120,7 tribuire a muncii în coopera terea şi Ingrăşarea animale permis înfăptuirea unui im 1971 a fost îndeplinit în pro
lizate ale statului 110,8 încălţăminte mii. buc. 71 407 100,4 108,5 tivele agricole de producţie. lor. portant program de Investiţii, porţie de 99.3 Vo, fată de anul
mii per.
Fondurile fixe puse în funcţiune din investiţiile cen Televizoare mii buc. 300 98,4 107,2 La sfîrşitul anului 1971, a Planul de punere în func menit să asigure în continua 1970 realizările obţinute fiind
tralizate ale statului 105,0 484 100,8 106,3 gricultura dispunea de 113,5 ţiune la obiective agrozooteh re creşterea potenţialului pro mal mari cu 10,8%. Pe princi
Numărul salariaţilor 105*0 Aparate de radio mii buc. 192 91,7 141,8 mii tractoare fizice, 51,4 mii nice, irigaţii, îndiguiri şi de ductiv al economiei naţiona palele ramuri ale economiei
Producţia globală industrială 111,5 Frigidere mii buc. 418 81,6 98,2 semănători mecanice, 47,3 mii secări nu a fost îndeplinit in le, îmbunătăţirea repartizării
Producţia de conslructii-mon ta] 110,6 Carne mii tone combine pentru recoltat ce tegral t nu au fost terminate forţelor de producţie pe în naţionale, volumul investiţiilor
Producţia globală agricolă 118,2 Preparate şi conser- 148 101,6 103,3 reale boabe şi atfte maşini şi 32 de lucrări, iar un număr de tregul teritoriu al ţării. realizate se prezintă astfel i
ve din carne
Volumul total al traficului de mărfuri cu mijloace de Peşte mii tone 74 724 74,4 120,0 utilaje agricole. 26 capacităţi eu intrat doar
tone
folosinţă generală 109,0 Lapte şi produse Cantitatea de îngrăşăminte parţial în funcţiune.
Volumul comerţului exterior 108,6 lactate (în echi- chimice — substanţă activă — Ca rezultat al dezvoltării
Productivitatea muncii pe un salariat în Industria re valent lapte) mii hl. 15712 95,7 102,1 folosită în agricultură a fost bazei tehnico-materiale, al e Date Realizări 1971
publicană 105,9 Zahăr mii tone 484 88,1 128,6 cu 6,6 la sută mai mare decît' forturilor depuse de ţărăni In procente faţă de r
Veniturile băneşti ale popula tiei de la sectorul so Ulei comestibil mii tone 308 106,6 112,2 în anul 1970. Planul de livra me, de toii lucrătorii din a absolute *) Plan Realizări
cialist 108,6 Conserve sterilizate I re a îngrăşămintelor chimice gricultură, producţia globală miliarde lei 1971 1970
Veniturile din salarii 108,1 şi congelate de le către agricultură nu a fost agricolă realizată In anul 1971
Veniturile băneşti ale familiilor de ţărani 111,1 gume şi fructe şi 1 însă îndeplinit decît In pro a fost de circa 81 miliarde lei, Industrie 42,0 98,0 112,8
1
Vînzările de mărfuri cu amănuntul prin comerţul so pastă de tomate mii tone 250 73,4 115,3 porţie de 77,0 o/o. cu 18,2 Vo mai mare decît cea Industria construcţiilor 4,1 110,3 127,1
cialist 109,1 ' obţinută în 1970 şl cu 14,1 Vo Agricultură (inclusiv silvicul
Cheltuieli pentru acţiuni soci al-culturale de la buge Au fost amenajate pentru decît media anuală din peri tură, gospodărirea apelor şi
tul de stat 107,3 Cu toate succesele obţinute, taje, blănuri artificiale, încăl irigat circa 230 mii ha, dintre oada 1966—1970. alte activităţi din cadrul a
care : Valea Carasu 73 700 ha,
prevederile planului de stat pe ţăminte, confecţii din ţesături Gălăţui-Călăraşi 64 500 ha, Producţia de cereale boabe griculturii care sînt cuprin
anul 1971 nu au fost îndepli neşifonabile, articole de me Petroiu-Ştefan cel Mare 22 800 s-a ridicat Ia 14,5 milioane se în volumul de Investiţii
nite la unele produse, datori naj din sticlă. ha, Terasa Brăilei 16100 ha, tone, fiind cea mal mare re ale ramurilor respective) 13,7 94,8 126,9
din care i
Industria
locală de stat şi
I. Industria tă deficienţelor existente în cooperatistă a pus la dispozi Tecuci-Nicoreşti 13 900 ha. Su coltă realizată pînă în prezent credite pentru cooperativele
producţiei şi a
organizarea
în Ura noastră.
muncii, neajunsurilor In ex- ţia populaţiei o gamă mai va prafaţa totală amenajată pen La principalele culturi, pro agricole de producţie 2,2 96,9 114,8
Dezvoltarea industriei s-a de consum ale populaţiei, de polatarea şi întreţinerea unor riată de mobilă, produse de tru Irigat a ajuns la sfîrşitul ducţia obţinută se prezintă Transporturi şi telecomunicaţii 8,7 104,4 104,0
Comerţ, alimentaţie
publică,
caracterizat, în anul trecut, a contribui la lărgirea şi di maşini, utilaje şi instalaţii, îmbrăcăminte şi încălţăminte, anului 1971 la 962 mii ha. astfel: hoteluri, silozuri şi baze de
prin ritmul înalt de creştere versificarea exportului. funcţionării unor capacităţi bunuri pentru uz gospodăresc
depozitare
a producţiei, diversificarea şi In anul 1971 s-a realizat o sub parametrii proiectaţi, lip şi artizanat, a efectuat un vo Invăţămînt, cultură, ocrotirea 2,6 99,5 95,7
îmbunătăţirea calităţii produ producţie globală de 334,2 mi surilor în cooperarea şi colabo lum sporit de prestări de ser — mii tone — sănătăţii
selor, folosirea mai bună a liarde lei ; planul a fost în rarea dintre întreprinderi, n«- vicii. 1,8 103,0 94,7
resurselor materiale, ridicarea deplinit în proporţie de 102,2 respectării, în unele cazuri, a In ramurile industriei s-au Diferente Construcţii de locuinţe din
în continuare a eficientei eco %, obtinîndu-se peste pre disciplinei contractuale. Nu întreprins numeroase acţiuni plus minus fondurile centralizate 2,7 i 11,5 85,5
nomice. A crescut capacitatea vederi o producţie de 7,3 au fost date în exploatare 34 pentru introducerea de pro fată de:
industriei de a dota economia miliarde lei. capacităţi Industriale planifica cedee tehnologice moderne.
cu mijloace de producţie la La principalele ministere şi te să intre In funcţiune, un S-au extins automatizarea şi Producţia realizată plan realizări •) Inclusiv Investiţii realizate planul pe 1971, In valoare totală
la unităţile industriale ale număr de 16 din acestea a- mecanizarea proceselor de In 1971 1971 1966—1970 pentru term inarea lucrărilor res de 516 m ilioane lei.
nivelul cerinţelor tehnicii con (media anuală) tante din 1970 şi necuprinse în
consiliilor populare, planul flîndu-se în probe tehnolo producţie şl s-a aplicat pe sca
temporane, de a satisface în producţiei globale industria gice f 43 capacităţi din cele ră mai largă conducerea pro
condiţii mai bune necesităţile le a fost îndeplinit astfel: intrate în funcţiune au fost ceselor de producţie şi teh Grlu-secară 5 641 plus 66 plus 892 Cea mai mare parte a mi In Industria chimică î, „if^tQ--
date în exploatare numai cu nologie cu ajutorul maşini Porumb 7 762 minus 1 298 plus 523 nisterelor a realizat planul de latiile de amoniac şi uree de
o parte din capacitatea plani lor electronice. A sporit de Floarea-soarelui 788 minus 188 plus 60 investiţii. Prevederile planului la Combinatul de îngrăşămin
In % ficată. Sfeclă de zahăr 4 301 — plus 482 producţiei de construcţii-mon- te chimice din Turnu-Măgure-
asemenea gradul de înzestra
faţă de plan O preocupare deosebită în re energetică a muncii, con Cartofi de toamnă 3 300 minus 625 plus 805 taj în antrepriză au fost în le, instalaţia de formaldehidă
Ministerul Energiei Electrice 102.9 Industria extractivă a constl- sumul de energie electrică pe Legume 2 508 minus 1 132 plus 420 deplinite In proporţie de la Combinatul chimic Victoria,
Ministerul Minelor, Petrolului şi Geologiei 102,3 tult-o dezvoltarea bazei de un salariat din industrie fiind Fructe 963 minus 687 minus 331 100,5%. S-au făcut progrese instalaţia de anhidridă ma-
Ministerul Industriei Metalurgice 102,5 materii prime din ţarâv prin în 1971 de 11 600 kWh, fată Struguri 1 085 minus 370 plus 89 pe linia creşterii gradului de leică Ia Combinatul petrochi
Ministerul Industriei Construcţiilor de Maşini 101,8 Intensificarea cercetărilor geo de 11 000 kWh In 1970. industrializare a lucrărilor, re mic din Ploieşti, instalaţia de
Ministerul Industriei Chimice 101,3 logice pentru descoperirea şl ducerii duratelor de execuţie celofan la Combinatul de fibre
Ministerul Industriei Material elor de Construcţii 101,0 punerea în valoare de noi ză Capacităţile de producţie au Creşterile de producţie în tat în 1971 lucrări în valoare şi a ponderii construcţiilor în artificiale din Brăila, Instala
Ministerul Industriei Lemnului 102,4 căminte de combustibil, mi fost folosite mai eficient; a registrate, deşi importante, nu de 5,1 miliarde lei, cu circa volumul total de investiţii. ţia de acid fosforic de la Nă
Ministerul Industriei Uşoare 104,2 nereuri şi alte materii prime. crescut gradul de utilizare a s-au ridicat însă Ia nivelurile 7 o/o în plus faţă de prevede In repartizarea fondurilor vodari, şapte noi capacităţi în
Ministerul Agriculturii, Indus trlei Alimentare, Silvi laminoarelor, furnalelor şi oţe- planificate, ca urmare- a defi rile planului. de investiţii s-a acordat prio industria de medicamente.
culturii şi Apelor 99,2 Resursele energetice au lăriilor, a maşinilor de pre cienţelor existente în folosi ritate ramurilor producţiei ma In industria lemnului: Fa
Ministerul Transporturilor şi Telecomunicaţiilor 106,1 fost utilizate mai raţional, lucrat materiale plastice, a rea mijloacelor de producţie, Potrivit rezultatelor recensă- teriale, cărora li s au alocat brica de plăci din particule a
Unităţile industriale ale consi liilor populare 105,8 ponderea puterii instalate în utilajelor specifice din industria îndeosebi a pămîntulul, în a mîntului animalelor din 3 ia 90% din volumul investiţiilor »
centralele hidroelectrice ajun- celulozei şi hîrtiel, din Indus nuarie 1972, efectivele de a glomerate din lemn din Fălti
gînd la peste 23o/0 din tria prelucrării lemnului, din plicarea tehnologiilor, în orga nimale prezintă creşteri, în din acestea 61,3% au fost rea ceni, fabrica de mobilă de la
Unităţile cooperaţiei meşte ţia anului 1971 este de 1.6 ori puterea totală » a sporit pro filaturi şi ţesătorii. Cu toate nizarea producţiei şi utiliza deosebi la bovine şi porcine, lizate în industrie, 15% în a Combinatul pentru exploatarea
şugăreşti şi-au îndeplinit pla mai mare decît producţia in ducţia de energie termoelec rea forţei de muncă. atît în unităţile socialiste din gricultură, 12,8o/0 în transpor şi industrializarea lemnului
nul Ia producţia marfă şi pre dustrială realizată fn întreaga trică produsă pe bază de lig acestea, unele unităţi con întreprinderile pentru meca agricultură cit şi în gospodă turi şi telecomunicaţii. din Caransebeş.
stările de servicii în proporţie perioadă a primului cincinal nit. structoare de maşini nu au nizarea agriculturii au execu riile populaţiei : Politica consecventă a par
In industria uşoară: între
de 108,5 Vo, iar cele ale co (1951—1955). realizat sarcinile de extindere tidului nostru de repartizare prinderea textilă „Dunăreană"
operaţiei de consum în pro S-a dezvoltat baza tehnică In anul 1971 s-au făcut pro a utilizării maşinilor în mai raţională a forţelor de produc din Giurgiu, filaturi de bum
porţie de 122,2 o/o- materială a Industriei prin in grese importante în îmbunătă multe schimburi. mii capete — ţie pe Întreg cuprinsul ţării bac la Cărei, Odorheiul Se
Fată de anul 1970, producţia trarea în funcţiune în anul ţirea calităţii produselor, a In anul 1971, prin reducerea şi-a găsit îeflectarea, în anul
globală industrială a crescut 1971 a unui număr de 283 ca continuat procesul de diversi consumurilor specifice faţă de Efectivul existent Creşteri faţă 1971, prin alocarea unor im cuiesc şl Zalău, Filatura de
cu 11,5 Vo» sporul absolut fiind pacităţi de producţie. ficare şi de înnoire *a produc normele planificate, au fost la începutul de efectivul portante fonduri de investiţii lînă pieptănată din Miercurea
de 34,4 miliarde lei. Semnifi In principalele ramuri ale ţiei. Pe ansamblul industriei, obţinute economii de metal, i anului 1972 de la începutul judeţelor mai puţin dezvolta Ciuc, Fabrica de porţelan de
cativ pentru creşterea poten industriei, producţia globală ponderea produselor noi în cocs de furnal, precum şl de anului 1971 te, cum sîn t: Dîmboviţa, Har menaj din Alba Iulia» s-au
ţialului industriei noastre so industrială a crescut după producţia anului 1971 a fost alte materii prime şi materia ghita, Ialomiţa, Maramureş, dezvoltat capacităţile de pro
cialiste este faptul că produc cum urmează : de 13 Vo. le. In acelaşi timp, ca urmare Bovine — total 5 527,0 311,1 Olt, Teleorman, Tulcea. ducţie b tesătoriile „Victoria"
In Industria metalurgică, a unor neajunsuri în aprovi din care : Fondurile fixe puse în func din Iaşi, „Teleorman" din Ro
producţia de oţeluri aliate a zionarea tehnico-materlală, a vaci şi juninci 2 743,9 119,4 ţiune pe baza investiţiilor cen şiori de Vede, Uzinele textile
Nivelul anului 1971 sporit cu 7,1 o/o fată de anul abaterilor de la tehnologiile Porcine — total 7 742,4 1 383,0 tralizate din fondurile statului „Moldova" din Botoşani, În
fată de 1970 1970, aslmilîndu-se noi mărci de fabricaţie, unele întreprin din c a re : au însumat 66,4 miliarde Iei, treprinderea „Industria textilă"
— în Vo — de oteluri de calitate supe deri au depăşit consumurile scroafe de prăsilă 787,9 106,1 planul pe anul 1971 fiind în din Lugoj, Fabrica „Tricoul
rioară, s-a îmbunătăţit struc normate, In principal la acid Ovine — total 14 064,7 246,3 Roşu" din Arad.
Energia electrică şi termică 112,2 tura producţiei de laminate. sulfuric, pentru îngrăşăminte din care i deplinit în proporţie de 94,6 Importanle obiective de in
la sută.
Combustibil 103,7 Potrivit programelor priori complexe, la cherestea de fag oi şi mioare 10 932,9 277,6 vestiţii au fost puse în func
Metalurgia feroasă 107,6 tare, producţia industriei con. pentru lăzi, la combustibil Păsări — total 61 280,0 6 947,8 Au fost date în exploatare ţiune şi în celelalte ramuri ale
Metalurgia neferoasă 106,3 strucţlilor de maşini a fost pentru laminate finite şi semi aproape 400 capacităţi princi economiei.
Construcţii de maşini şi prelucrarea orientată, în principal, spre fabricate, cărămizi, ţigle şi Creşterea efectivelor de a vie, 38,7 milioane hl lapte, pale de producţie industriale Au continuat lucrările de
metalelor 115,8 sectoarele de înaltă tehnicita geam tras, la benzină pentru nimale, în comparaţie cu anul 29,5 mii tone lînă şi 3 900 mi şi agrozootehnice. Printre cele construcţii pe şanllerele unor
Chimia 115,2 te, care asigură produse cu transporturile auto. precedent, reflectă marile re lioane ouă. Totuşi, aceste pro niai importante capacităţi In mari obiective de Investiţii ale
Materiale de construcţii 110,8 un grad superior de valorifi Nivelul cheltuielilor de pro surse de care dispune agricul ducţii sint sub nivelul posibi dustriale puse în funcţiune in ţării, cum sînt: Hidrocentrala
Exploatarea şi prelucrarea lemnului 104,8 care a metalului. O creştere ducţie a scăzut, economiile tura noastră, demonstrează lităţilor existente, datorită ne anul 1971 sînt : Lotru, centralele termoelectri
Industria uşoară 113,7 mai rapidă a cunoscut produc realizate pe această cale în necesitatea de a se aplica în ajunsurilor din unele unităli In industria energiei elec ce Rovinari şi Brăila, Combi
Industria alimentară 108,4 ţia industriei electronico, de a industria republicană, fată de continuare măsuri energice agricole în ce priveşte îngri trice şi termice: grupuri e- natul siderurgic din Galaţi,
parate electrice de măsură, anul 1970, însumînd circa 3,-2 pentru păstrarea şi dezvolta jirea şi furajarea animalelor, leclrogene cu o putere instala Fabrica de calculatoare elec
control şi automatizare, pre miliarde lei. Realizări însemna rea şeptelului — ca bază pen care au determinat obţinerea tă de 978 MW în centralele tronice din Bucureşti, Uzina
Pe fondul dinamismului sus echilibrate a tuturor judeţelor cum şi de maşini-unelte pen te în reducerea cheltuielilor tru sporirea producţiei anima de randamente scăzute. de la Porţile de Fier, Deva,
ţinut al dezvoltării industriei ţării. Acest proces îşi găseşte tru aşchierea metalelor. S-au la 1 000 lei producţie marfă au liere şi aprovizionarea din ce In silvicultură s-au efectuat Palas-Constanta şi allele. de strunguri din Tîrgovişte,
s-a îmbunătăţit structura pe \ reflectarea în ritmurile de fabricat noi tipodimensiuni de obţinut unităţile Ministerului în ce mai bună a populaţiei. lucrări de împăduriri pe o su In industria minieră : noi combinatele de îngrăşăminte
ramuri şl subramuri. Ponderea creştere superioare mediei maşini, utilaje $i instalaţii. Pro Industriei Construcţiilor de In anul 1971, producţia a prafaţă de 56 mii ha ; în plan capacităţi la întreprinderea mi azotoase din Slobozia şi Pia
energiei electrice şi termice, pe ţară, înregistrate într-o se dusele noi sau modernizate în Maşini şi Ministerului Indus nimalieră a înregistrat creş taţiile tinere s-au executat lu nieră Moldova Nouă, la ex tra Neamţ, Combinatul petro
metalurgiei, construcţiilor de rie de judeţe cu o industrie această ramură au reprezentat triei Metalurgice. Nivelul crări de întreţinere pe o su ploatările Leşul Ursului, Vul chimic din Piteşti, Combinatul
maşini şi chimiei — ramuri mai puţin dezvoltată, după 19,6o/o din totalul producţiei. teri fată de anul 1970 la car prafaţă de 328 mii ha. De ase can, Paroşenl, Bărbăteni, Li- de materiale de construcţii
determinante pentru progresul cum urmează: Mehedinţi S-a extins acţiunea de auto- cheltuielilor de producţie pla ne, lapte şi ouă, obţinîndu-se menea, s-au plantat 3 217 km vezeni, Lupoaia şi la cariere din CImpuiung — Argeş, Com
nificate pe anul 1971 a fost
Întregii economii — a repre (33,9 o/0), Olt (27,4 o/0), Covas- utilare prin realizarea pe baza depăşit îndeosebi de ministe 1 370 mii tone carne greutate plopi în aliniamente. le de lignit Beterega, Gtrla, binatul de celuloză, hîrtie şi
zentat în 1971 mai mult de na (25,6 Vo), Buzău (19,9 Vo), Tismana. cartoane din foioase Turnu-Se-
|umătate din întreaga produc Ialomiţa (19,7 Vo), Botoşani eforturilor proprii ale între rele : Agriculturii, Industriei verin, sistemele de irigaţii Sa-
ţie industrială. (14,7 Vo), Harghita (13,8 Vo), prinderilor a numeroase ma Alimentare, Silviculturii şl A III. Transporturile şi telecomunicaţiile In industria metalurgiei fe dova-Corabia, Terasa Brăilei,
şini, utilaje şi aparate, a că pelor, Industriei Materialelor roase : laminorul de benzi la Valea Carasu. De asemenea,
Ritmurile în care a crescut Vrancea (13,5 %). ror valoare s-a ridicat, în anul de Construcţii, Minelor, Pe cald de la Combinatul side
producţia industrială a unor La principalele produse in 1971, la peste 750 milioane trolului şi Geologiei. Intensificarea circulaţiei de tăţirea proceselor de exploa rurgic Galaţi» s-au dezvoltat a început construcţia unor im
judeţe oglindesc grija pe care dustriale, prevederile planului lei. bunuri materiale şl persoane tare, sporirea volumului trans portante obiective care creea
o acordă partidul şi statul Ca urmare a depăşirii pla a determinat extinderea şi porturilor de toate categoriile. sectoarele de oteiărie de la ză frontul corespunzător de
nostru dezvoltării armonioase, au fost îndeplinite astfel : Industria chimică a asigu nului de producţie şi a reali modernizarea mijloacelor şi îndeplinirea planului în combinatele siderurgice din construcţii pentru susţinerea
rat o valorificare mai eficientă zării de economii la preţul de căilor de transport, îmbună transporturi se prezintă astfel: Reşiţa, Galaţi şi Hunedoara şi ritmurilor de creştere econo
a resurselor naturale şi ridi cost, s-au obţinut acumulări capacitatea de producţie a U mică prevăzute de actualul
realizări 1971 carea nivelului calitativ al băneşti peste plan, îndeosebi \ zinei de ţevi din Roman. plan cincinal.
produselor. Au crescut mai ra în unităţi ale Ministerului In Realizări 1971 In realizarea planului de in
Dale In o/o fală de In industria construcţiilor
U.M. pid producţia industriei petro dustriei Chimice şi Ministeru In procente fată de: de maşini i au fost dezvolta vestiţii şi de punere în func
• •• realizări chimice, producţia de materia lui Industriei Metalurgice. Date ţiune s-au manifestat unele
Produsul plan le plastice şi răşini sintetice, Plan Realizări te capacităţile de producţie la
1971 1970 Ţinînd seama că unele pre absolute neajunsuri i nu s-a asigurat,
fibre şi fire chimice, precum vederi ale planului nu au fost 1971 1970 Uzina „Tractorul'' din Braşov, în toate cazurile, livrarea la
şi de produse de sinteză fină realizate integral, că nivelul Transporturile de mărfuri uzinele „23 August", „Auto timp a utilajelor tehnologice,
Energie electrică mild. kWh 39,4 101,0 112.3 şi de mic tonaj. costurilor de producţie se — miliarde tone-km 102,4 100,0 109,0 buzul", „Timpuri Noi" şi „Vul aprovizionarea ritmică cu ma
Cărbune extras mii tone 22 951 96,8 100,5 In Industria materialelor de menţine încă ridicat, condu Transporturile de călători teriale de construcţii, organi
Ţiţei extras mii tone 13 793 100,6 103,1 construcţii s-au produs noi cerile întreprinderilor, centra — miliarde călători-km 29,1 104,3 108,9 can" din Bucureşti, Fabrica de zarea corespunzătoare a exe
108.3
103.4
Benzine mii tone 3 017 106,7 sortimente de elemente pre lelor şl ministerelor au înda motoare electrice din Piteşti, cuţiei lucrărilor, folosirea ra
Gaze naturale mii. mc 26719 101.4 104.4 fabricate din beton armat şi torirea de a acţiona hotărît Uzina „Electroputere" din Cra-
Otel mii tone 6 803 101,2 precomprimat, de cimenturi pentru recuperarea rămînerilor In transportul pe calea fe- te cu noi autovehicule d lova, Fabrica de maşini-unelte ţională a forţei de muncă, a
din care : 107,1 superioare cu rezistenţe mari, în urmă din anul 1971, pen rată s-a îmbunătăţit utiliza marfă, remorci auto şi auto utilajelor de construcţii şi ma
Oţeluri aliate mii tone- 444 108,7 de blocuri ceramice, plăci de rea parcului de material ru buze. S-au modernizat şi re şi agregate din Bucureşti, Uzi terialelor. Ca urmare, pe une
Laminate finite faianţă decorativă. tru utilizarea mai bună a ca lant, a crescut viteza comer construit 338 km drumuri cu na de utilaj greu „Progresul" le şantiere s-au înregistrat în-
pacităţilor de producţie, redu
pline din o(el mii tone 4 763 102,1 105,7 Au sporit preocupările în cerea cheltuielilor de produc cială, au continuat lucrările de trafic Intens, iar pe 1 400 km din Brăila ; au început să pro
Aluminiu primar Industria uşoară pentru di ţie, îndeosebi a celor materia extindere a electrificării şi de drumuri cu trafic mai redus ducă o serie de uni Lăţi noi, tîrzieri în execuţia lucrărilor
aliaje din alunii iu mii tone . 111 102,6 109,4 dublare a liniilor. Din volu s-au aplicat îmbrăcăminţi as- de in vesti tii-constructii, iar o
calităţii
le, pentru ridicarea
Produse ale i nd versificarea producţiei, îmbu produselor, creşterea rentabi mul total al transporturilor de faltice uşoare. printre ca re : Fabrica de pa serie de obiective nu au fost
nătăţirea calităţii şi finisaju
triei eleclrolehni i- i lităţii, astfel îneît să asigure mărfuri şi călători, 84,4 Vo s-a In transporturile maritime nouri, pupitre şi tablouri de
ce şi electronice mii. lei 14 077 102,7 115,3 lui produselor, utilizarea ma îndeplinirea la toţi indicatorii efectuat cu tracţiunea Diesel şi fluviale a sporit capacitatea distribuţie din Alexandria, U puse în funcţiune la termenul
Maşini-unelte per i- terialelor sintetice cu calităţi şi electrică. flotei şi a instalaţiilor por zina de construcţii metalice planificat.
tru aşchierea me k. superioare. S-au fabricat noi a sarcinilor prevăzute pe pri Transporturile auto de de- tuare. Au continuat lucrările
talelor mii. lei 993 92,0 125,9 sortimente de ţesături, trico mii doi ani ai cincinalului. seivire generală au fost dota- de extindere a capacităţii por din Caransebeş. (Continuare in pag. a 3-a)