Page 60 - Drumul_socialismului_1972_02

ÎTwT -TTPW
BB
DRUMUL SOCIALISMULUI © ® NR. 5322 © VINERI 18 FEBRUARIE 1972

In prezenta tovarâpiui ICOlif CEAliJESCU Adunarea festivă închinată Cînd critica are adresă precisă

ieri s-au deschis în Capitală lucrările „Zilei ceferiştilor" efiiienţa e sigură

Conferinţei pe (ară a cadrelor de conducere Ieri, în sala „Arta* din mu­ ceferiştilor din Ianuarie—fe­ Gazetele de perete şi gaze­ cisă şl a avut eficienţa scon­ rete şi satirice de la fabrică
de blănuri „Vidra" în rezolva­
tată.
tele satirice, aceste forme şi
nicipiul Deva, a avut loc o
adunare festivă consacrată bruarie 1933, care au consti­ nlîjloace ale muncii politice şi Prin sprijinul permanent al rea sarcinilor de producţie, în
tuit o puternică lovitură dată
comportarea salariaţilor, tema­
„Zilei ceferiştilor" la care au politicii de fascizare a ţării, educative de masă ce stau la comitetului de partid din în­ tica materialelor răspunzînd
din întreprinderi şi centrale industriale participat lucrători ai Regio­ au contribuit la creşterea con­ îndemîna tuturor colectivelor, te de la F.C. Orăştie au avut problemelor majore ale între­
treprindere, gazetele de pere­
au cunoscut o substanţială în­
nalei G, F. Deva, oameni ai'
ştiinţei de clasă a proletaria­
prinderii. Gazeta „Tineretul şi
o activitate susţinută, abor-
muncii din întreprinderile şi
mului educaţional elaborat de
Instituţiile municipiului. tului, a activităţii şi influenţei viorare după apariţia progra­ dînd probleme ce se aflau în producţia" a susţinut, printr-o
partidului comunist, ca şl de­
sultă de materiale mobilizatoa­
centrul preocupărilor colecti­
partid. întrecerea la care au
spre realizările actuale ale fe­
La adunare au luat parte to­
şi de construcţii varăşii NIcolae Andronache, roviarilor, în special, a celor fost antrenate a cîştlgat fost vului. Gazeta centrală a uzi­ re, activitatea tinerilor, satlri-
un
zînd cu ajutorul epigramei şl
nei a fost oglinda activităţii,
nou ritm. Acest fapt a
vorbit
din Judeţul nostru, a
propagandă
şeful secţiei
racilele ce mu-şi
b
caricaturii
Comitetului judeţean Hune­ tovarăşul Iosif Nelega. reliefat cu pregnanţă în con­ susţinînd prin articole mobili­ pot găsi locul alături de nou.
zatoare, prin cicluri de portre­
doara al P.C.R., Iosif Nelega, In continuare, formaţiile sfătuirile organizate cu colec­ „Cooperatorul", gazeta de pe­
(Urmare din pag. 1) vicepreşedinta al Consiliului dru Stoica, maistru topîtor la secretar al Comitetului muni­ artistice ale lucrătorilor Re­ tivele redacţionale ale gazete­ te, munca spornică a salaria­ rete a cooperativei de consum,
de Miniştri, care a prezentat Combinatul siderurgia din cipal Deva al P.G.R. gionalei G.F. Deva au prezen­ lor de perete cu prilejul bi­ ţilor. Gazeta „Semaforul" sur­ a desfăşurat o activitate bu­
— , ministere- » tovarăşul Ilie expunerea „Activitatea de co­ Galaţi, Erou al Muncii Socia­ Despre eroicele lupte ale tat un reuşit spectacol. lanţului făcut la .încheierea prindea faptele meritorii sau nă, în care materiale cu te­
abaterile de la disciplina mun­
iVerdet» membru al Comitetu­ merţ exterior, măsurile nece­ liste, Iosif Steinbach, director concursului pe localităţi. ma „Munca, cinstea creează
lui Executiv, al Prezidiului sare pentru intensificarea general al Centralei Industriei La consfătuirea ' organizată demnitatea omului", au în­
Permanent al G.6. al P.G.R., schimburilor comerciale, ex­ confecţiilor Bucureşti, Cornel r Ia Orăştie, tovarăşul Pavel Pe­ semnat un pas important în
prim^vicepreşedinte al Consi­ tinderea coo^rării tehnlco- Plnzaru, secretar al Comitetu­ tru, locţiitor al secretarului munca politică de formare a
liului de Miniştri, care a pre­ economice, fiSbunătăţirea struc­ lui judeţean Argeş al P.C.R., „CUNOAŞTEŢI MESERIILE?" comitetului orăşenesa de par­ profilului înaintat al omului
zentat expunerea „Realizările turii exportului şi a formelor Corneliu Bătăcni, director ge­ tid, sublinia că birourile or­ zilelor noastre. Gazeta satiri­
obţinute şi sarcinile ce revin de comerţ, creşterea rentabi­ neral al Combinatului cărbu­ ganizaţiilor de bază, comite­ că „Cu ocaua mică" a biciuit,
organizaţiilor de partid, de lităţii exportului şi reducerea nelui Tg. Jiu. Fiind la cea de-a doua cooperativa „Deservirea*, se tele de partid, care conduc şî prin caricaturi, („Ga-n ţara Iul
masă şi conducerilor tehnico- importului". Ultima parte a şedinţei de ediţie, concursul „Cunoaş­ întîlnesc cu conducătorii u- răspund direct de activitatea Papură Vodă", „Hai şl noi la
administratlve din unităţile e­ După-amiază au început idupă-amlază a fost prezidată teţi meseriile ?‘\ iniţiat de nltăţllor, cu muncitori gazetelor de perete şi a celor program" etc.) faptele repro­
conomice pentru folosirea de­ dezbaterile generale. Şedinţa de tovarăşul Emil Bodnaraş, Comitetul orăşenesc Lupeni fruntaşi şi specialişti, vizi­ satirice, au promovat consec­ babile ale unor lucrători din
plină a capacităţilor de pro­ a fost prezidată de tovarăşul membru al Comitetului Execu­ al U.T.C. în cele şase şcoli onează filme cu profilul u­ vent, în materialele publicate, comerţ. De subliniat valoarea
ducţie i îmbunătăţirea aprovi­ VIrgil Troiin, membru al Co­ tiv, al Prezidiului Permanent generale din localitate, se nor meserii. Etapa pe cla­ spiritul combativ, au asigurat artistică a caricaturilor.
zionării tehnico-materiale şi a mitetului Executiv, al Prezi­ al C.C. al P.C.R., vicepreşedin­ bucură de o largă parlici- se şi pe şcoală are menirea principialitatea în abordarea cii, consemnîndu-Ie îndată Dezbaterile au reliefat şi
desfacerii produselor, întărirea diului Permanent al G. C. al te al Consiliului de Stat. Au pare. In prezent se desfă­ de a cristaliza cunoştinţele faptelor, antrenînd colectivele după săvîrşirea lor. Tot aici, activitatea gazetelor de pere­
disciplinei contractuale j redu­ P.C.R., preşedintele Consiliu­ luat cuvîntul tovarăşii Mihai şoară faza premergătoare acumulate de elevi la ore. de agitatori în susţinerea opi­ gazeta organizaţiei U.T.C. te de la întreprinderea de
cerea cheltuielilor de produc­ lui Central al Uniunii Gene­ Roşioru, preşedintele comite­ a concursului, în cadrul că­ Faza orăşenească, ce va a­ niei create de acestea. O ca­ „Tineretul şi producţia" a sus­ plante medicinale, cooperativa
ţinut prin rubricile „Cu ei ne
ţie, sporirea productivităţii rale a Sindicatelor. La cuvînt tului sindicatului de la Uzina ruia elevii întreprind vizi­ vea Ioc la 15 februarie, se litate a gazetelor satirice, în mîndrim", „Din experienţa meşteşugărească „Viaţă nouă"
muncii şl a rentabilităţii eco­ au urmat tovarăşii: Costache de tractoare din Braşov, Ioan această întrecere, au constitul- noastră", „Minutul acuză", (îndeosebi gazeta satirică „A­
nomice j Înnoirea produselor Trotuş, director general al Vasilescu, director general al te documentare la Exploa­ va desfăşura sub forma u­ t-o epigramele, versurile, no­ „Vă informăm", munca sute­ cul"), C.L.F., Liceul „Aurel
şi ridicarea calităţii acestora \ Centralei siderurgice Hune­ Centralei Industriale de pre­ tarea minieră Lupeni, Fa­ nui concurs cu public. tele satirice şi mai ales ca­ lor de utecişti din fabrică, dar Vlalcu", liceul economic,
asigurarea şi perfecţionarea doara, NIcolae Mareea, direc­ fabricate din beton Bucureşti, brica de fire artificiale VALERIU COANDRAŞ ricaturile. Gazetele satirice au şi scăderile din conduita aces­ şcoala generală de 10 ani,
pregătirii cadrelor" ; tovarăşul tor al Uzinei de strunguri din Laszlo Gabor, director gene­ făcut o critică cu adresă pre- spitalul unificat, dar n-au tre­
Emil Drăgănescu, membru al Arad, Maria Ionescu, director ral al Combinatului de ex­ „Vîscoza", la preparaţie, la Lupeni tora. S-a reliefat interesul cut cu vederea problemele „la
Comitetului Executiv al C.C. la Centrala industrială de fi­ ploatare şi Industrializare a manifestat de organizaţia de general" tratate de colectivei"
partid din fabrică pentru sus­
al P.C.R., vicepreşedinte al bre chimice Săvineşti, judeţul lemnului Miercurea Ciuc, Ma­ ţinerea, prin diferite forme, a gazetelor de perete de L
Consiliului de Miniştri, care a Neamţ, Ionel Răducanu, mun­ rin Tănase, directorul Uzinei Iniţiativei de a deveni un co­ I.G.C.L., panificaţie, G.A.P.,
director CONtlNUSND TRADIŢIILE DE MUNCĂ
prezentat expunerea „Activita­ citor la Uzina „Electronica" „Electromotor" din Timişoara, lectiv model. A fost sublinia­ I.C.I.L., Vinalcool.
tea desfăşurată în înfăptuirea din Bucureşti, Erou al Muncii Gheorghe Neculau, tă, astfel, activitatea bună a
programului de investiţii şi Socialiste, Traian Marele, general al Combinatului de 4 _________________________________ _ panoului înfiinţat în acest Aşa după cum au arătat în
de punere în funcţiune a ca­ maistru, secretarul comitetului hîrtie şi celuloză din Brăila, scop, „Cinste şi ruşine", care cuvîntul lor tovarăşii Stelian
pacităţilor şi obiectivelor de de partid de la Uzina de pro­ Petre Filip, director al schelei SI DE LUPTĂ ALE ÎNAINTAŞILOR pune faţă în faţă, ori de cîte Drăgan (de la F.G.O.), Petru
investiţii, aplicarea măsurilor duse sodice Ocna Mureş, ju­ de extracţie Videle, judeţul ori e necesar, faptele demne Hancheş (I.I.L.), Carol Graf
de perfecţionare a activităţii deţul Alba, Ion Curievici, pro­ Teleorman, Nlcodlm Roşea, _#__________________________________________________ ______________________ _____________*______________ __ cu cele înfierate de opinia pu­ (cooperativa „Viaţă nouă")r
de organizare, planificare şi fesor la Facultatea de chimie director general al Uzinei me­ blică. consfătuirea organizată cu
realizare a investiţiilor, ela­ canice din Cugir, Gheorghe prilejul încheierii fazei locale
borarea măsurilor pentru mo­ industrială din Iaşi, director Dragomir, inginer-şef al între­ TINERETUL U Activitatea meritorie desfă­ a concursului, ca şl expoziţia
dernizarea activităţii de con- al Centrului de cercetări teh­ prinderii de industrializarea şurată de colectivele gazete­ realizată în acest scop au pri­
strucţii-monta] şi ridicarea e­ nice şl fizice Iaşi, Dumitru lor de perete de la întreprin­ lejuit un fructuos schimb de
ficienţei economice a investi­ Fulorea, directorul Şantierului cărnii din Suceava, Marin Io­ derea de Industrie locală — experienţă a colectivelor ga­
ţiilor" şl tovarăşul Ion Păţan, naval din Constanţa, Alexan- nescu, directorul Uzinei de » ÎNTIMP1NĂ SEMICENTENARUL U. T.C. fapt demonstrat şl de expo­ zetelor de perete, un dialog
care se cere
permanentizat.
prelucrare a maselor plastice ziţia organizată în acest scop Desigur, locurile ocupate în
Ia casa de cultură din locali­
din Buzău. tate — a avut influenţe pozi­ întrecere (I — gazetele de
Pentru a da posibilitate unui „Generaţia şi lanţuri grele vorbesc de­ tive în munca de îndeplinire perete de Ia F.C.O. şi I.I.L.,
1200 tone cărbune peste sarcinile de plan număr cît mai mare de parti­ spre condiţiile inumane In ca­ a sarcinilor de producţie. Ru­ II — cooperaţia de consum şi
cipanţi să ia cuvîntul la dis­ re au fost ţinuţi, la Doftana, brica „Fii de onoare ai între­ fabrica „Vidra", III — G.L.F.,
URICANI. In acest an mi­ 1 200 tone cărbune cocsilica- semicentenarului" cel care s-au ridicat la luptă, prinderii" — un ciclu de por­ cooperativa meşteşugărească
nerii de la E.M. Uricani au bii şl energetic. Minerii au cuţii, în cursul zilei de vi­ Inimile vizitatorilor s-au cu­ trete scurte, bogate în conţi­ „Viaţă nouă" şi I.G.6.L., iar
luat un start promiţător în închinat acest succes în cin­ neri, 18 februarie, lucrările Consemnam nu de mult în tremurat. „A fost oare cu pu­ nut, însoţite de fotografii — la cele satirice: I — coope­
Întrecerea socialistă. Avînd stea conferinţei pe ţară a conferinţei se vor desfăşura coloanele ziarului nostru că, tinţă?" se întrebau utecistele a găsit o caldă adeziune, fiind raţia de consum şi F.C.O.,
în frunte pe comunişti, mi­ în 19 comisii, constituite pe lntr-un cadru emoţional la ca­ Lidia Chitu, Ioana Rîcu, Vio­ un stimulent deosebit pentru II — liceul economic şi „Vi­
nerii de aici au extras pes­ cadrelor de conducere din re au participat şi mulţi pă­ rica Căsăleanu, Elisabeta Pop. munca celor popularizaţi. Inte­ dra”, III — spitalul unificat,
te prevederile planului, de întreprinderi şi centrale in­ ramuri şi subramuri ale indus­ rinţi, opt fete din comuna „Niciodată n-o să reînvie a­ resante au fost rubricile pre­ I.I.L. şi I.P.M.), stimulează dar
la începutul acestui an, peste dustriale şi de construcţii. triei şl construcţiilor. Boşorod au fost primite în or­ cele vremuri. Cu mintea şl zentate sub forma caricaturi­ în acelaşi timp obligă. E o­
(Agerpres) ganizaţia revoluţionară de ti­ braţele noastre tinere vom a­ lor : „Procesul absenţelor ne­ bligaţia pe care cei chemaţi
neret purtînd denumirea : „Ge­ păra tot ce părinţii şi fraţii motivate", „Ce fac el cînd să dea viaţă acestor mijloace
neraţia semicentenarului". Din- noştri au făurit"... au scris ele absentează", care combăteau ale muncii politice şi educa­
tr-o scrisoare primită de la în cartea de Impresii a mu­ necruţător abaterile de la nor­ tive de masă şi-au asumat-o
corespondentul nostru Ion Re- zeului. mele socialiste de muncă, de ca o sarcină de prim ordin, îz-
Acţiuni de amploare In cadru' slga aflăm că alţi 15 tineri au M. CONSTANTINESCU la conduită în general. vorîtă din programul educa­
Consfătuirea a reliefat ro­
ţional elaborat de partid.
cerut să fie primiţi în rîndu-
rile Uniunii Tineretului Comu­ lul însemnat, eficienţa pe ca­
„Sâpfămîn a muncii nist. De astă dată, toţi 15 sînt Intilniri re au avut-o gazetele de pe­ LUCIA LICIU
decadei propagandei agricole cooperatori. Se numesc Ion
manifestările cu o
(Printre
patriofice" Barbu, Ion Opritescu, Mărioa- largă audienţă în rîndul tine­
ia Ocolişan, Lenuţa
Mălina,
De cîteva zile, în Judeţul în livadă vizînd ridicarea e­ bul de experienţă de la Aşa au intitulat tinerii din Eugenia Şerbănescu (din Bo­ rilor, întîlnirile cu vechi mili­
nostru se desfăşoară ample ficienţei plantaţiilor de pomi, C.A.P. Simeria li s-a ofe­ oraşul Lupeni acţiunea de şorod), Mărioara Arimescu, tanţi ai mişcării muncitoreşti,
acţiuni în cadrul decadei o nouă acţiune vine să sus­ rit posibilitatea să ia con­ muncă voluntar-patriotică des­ Mărioara Murgoi, Ludofica cu activişti de partid şi de
propagandei agricole. Urmă­ ţină preocuparea pentru va­ tact pe viu cu metodele de făşurată, recent, în cadrul co­ Rujoi, Ionel Nanciu, Traian stat ocupă un loc de seamă.
rind transpunerea în viaţă a lorificarea deplină a poten­ organizare a muncii în fer­ mitetelor U.T.C. de la E.M. Onu (din Bobaia), Eleonora Tinerii de la laboratoarele
planului de măsuri adoptat ţialului pomicol al judeţului. ma zootehnică, cu modul Lupeni, preparaţie, F.F.A. Marcu, Nistor Onu (din Cio­ Uzinei „Victoria" Călan s-au
de plenara Comitetului jude­ Este vorba despre organiza­ cum sînt hrănite şi îngriji­ „Vîscoza" şi E.M. Bărbăteni, clovina), Leoniţa Costea, Vic­ întîlnit cu tovarăşul Adolf
ţean de partid din 23 sep­ rea în cadrul consiliului in- te vacile cu lapte şi viţeii manifestare declanşată In ba­ toria Rimbetea, Ionel Spînu Druker, directorul uzinei,
tembrie 1971, privind îmbu­ tercooperatist Brad — la pentru a se putea obţine za unui grafic concret. Au fost (din Luncanl) şl toţi se numă­ membru de partid din ilegali­
nătăţirea activităţii politico- C.A.P. Ţebea — a unui producţii şi venituri sporite organizate acţiuni pentru co­ ră printre cei mai vrednici şi tate. Intîlnirea, la care au
lideologice, de educare mar- senimb de experienţă pri­ din sectorul creşterii anima­ lectarea fierului vechi, înfru­ mai conştiincioşi cooperatori. participat şi ing. Romulus De* Două decenii pe
Kist-leninistă a membrilor de vind efectuarea tăierilor în lelor. De asemenea, sesiunea museţarea incintelor unităţilor Şi astfel, la Boşorod, a fost leanu, şeful secţiei şi Lazăr
partid, a tuturor oamenilor livezi. Inginerilor, brigadieri­ de referate ştiinţifice — la economice, descongestionarea confirmată o nouă ,,generaţie Frenţoni, secretarul organiza­
muncii, au fost şi vor fi or­ lor şi cooperatorilor din a­ care îşi aduc contribuţia ca­ galeriilor şi aprovizionarea a semicentenarului". ţiei de partid, a prilejuit ce­
ganizate în continuare o se­ ceastă zonă li se oferă ast­ dre din învăţămîntul supe­ locurilor de muncă din subte­ lor prezenţi cunoaşterea unor şantierele Hunedoarei
rie de manifestări — schim­ fel posibilitatea să cunoască rior de specialitate — mar­ ran cu materiale necesare. In Pagini de istorie momente importante din ac­
buri de experienţă, simpozi­ concret, la faţa locului, cum chează un moment important această perioadă nici un tî- tivitatea dusă de tinerii co­
oane, expuneri, sesiuni de trebuie să aplice una din în ridicarea nivelului de cu­ năr nu a absentat de la servi­ Elevi! utecişti de la Şcoa­ munişti în anii grei ai ilega­
comunicări ştiinţifice — la lucrările decisive pentru noştinţe al medicilor veteri­ ciu, nici un tînăr nu a co­ la generală nr. 9 din Hune­ lităţii, precum şi a sarcinilor Pe şantierul furnalului nr. — înseamnă că aţi avut
care participă mase largi de soarta producţiei de fructe. nari şi inginerilor zootehnişti mis acte de indisciplină, nici doara au fost oaspeţii „Mu­ mari pe care generaţia de azi 9 am reîntilnit o parte din­ prilejul să participaţi la
lucrători din sectorul agri­ Deosebit de util s-a dove­ din judeţ, timp de două zile un tînăr nu a fost sancţionat. zeului de Istorie a Partidului e chemată să le înfăptuiască. tre constructorii siderurgişli construirea multor obiec­
culturii de stat şi coopera­ dit a fi schimbul de expe­ în faţa acestora prezentin- Bilanţul muncii a cuprins şl Comunist şi a Mişcării Revo­ De o largă audientă s-a hunedoreni, care în de­ tive industriale. Care este
tiste — ţărani cooperatori, rienţă pe tema sporirii pro­ du-se cele mai semnificative colectarea a 40 de tone de luţionare şi Democratice din bucurat şi intîlnirea organiza­ cursul ultimelor două dece­ lucrarea pe care o îndrăgiţi
mecanizatori, muncitori, ca­ ducţiei de legume. Şefii fer­ noutăţi din domeniul nutri­ fier vechi, peste 200 sticle şi România" edificiu ce recon­ tă la Şcoala generală din Pău- nii au făurit, in cel mai cel mai mult ?
dre tehnice. Scopul acestora melor legumicole şi inginerii ţiei, selecţiei şi reproducţiei borcane şl totalizarea a 2 500 stituie, drumul lung şi glorios liş (comuna Şoimuş). La aceas­ propriu înţeles al cuvîntu- — îm i cereţi un răspuns
este de a contribui la ridi­ şefi din cooperativele agri­ animalelor. de ore muncă patriotică. In de luptă al poporului român tă acţiune, la care au fost lui, adevărate opere indus­ foarte d ificil! Fiecare lu­
carea nivelului politico-ideo- cole cultivatoare de legume Cu deosebit interes sînt pentru eliberare naţională şi prezenţi şi directorul şcolii şi triale. De aceea, există la crare ne-a pus în faţă pro­
logic al participanţilor, de a au făcut un larg schimb de aşteptate şi dezbaterile lega­ cadrul acestei acţiuni s-au socială, avîntul mişcării revo­ secretara organizaţiei de par­ aceşti oameni ai înălţimilor bleme complexe, îşi are is­
cunoaşte şi aplica în produc­ opinii privind tehnologia te de problemele noi apăru­ remarcat în mod deosebit ti­ luţionare, munca eroică a co­ tid, tovarăşul Octavian Ienă- o mindrie aparte care îşi toria sa. Oţelăria Martin nr.
ţie noile tehnologii recoman­ specifică sectorului respectiv te în sectorul culturii cerea­ nerii Szirmoy Ludovic, Ioan muniştilor, a tineretului patri­ şescu, activist al Comitetului găseşte acoperire în fapte. 2, la care am montat pri­
date de ştiinţa şi practica a­ de producţie, cît şi posibili­ lelor, plantelor tehnice, le- Mondoacă, Alexandru Rusu ei noastre, sub conducerea judeţean de partid, a vorbit Ei sînt aceia care au con­ mul stîlp de susţinere pe
gricolă în sectorul vegetal si tăţile de valorificare supe­ gumiculturii şi pomiculturii. Partidului Comunist Român. despre crearea de către P.C.R. struit primele furnale mo­ un ger de minus 19 grade,
în zootehnie. rioară a produselor. Un loc De maximă însemnătate (E.M. Lupeni), Iuliu Gaşpar, Tinerii hunedoreni s-au o­ o organizaţiei revoluţionare de derne ale ţării, primele oţe- ne-a solicitat întreaga ca­
lării şi laminoare de mare
După sesiunea de comuni­ aparte în ansamblul manifes­ este ca învăţămintele des­ NIcolae Vereş (F.F.A. „Vîsco­ prit îndelung în faţa panou­ tineret, despre perspectivele capacitate, care se remarcă pacitate. La fabrica nouă de
aglomerare, am fost pus in
cări ştiinţifice* organizată tărilor îl ocupă problemele prinse din amplele acţiuni za"), Ioan Polgar şl alţii (pre- rilor ce înfăţişează aspecte deschise pentru afirmarea prin performanţe tehnice faţa examenului practic de
ce sînt organizate să fie a­ paraţie). din timpul Conferinţei orga­ multilaterală a generaţiei ti­
la Staţiunea experimentală care privesc îmbunătăţirea nere. deosebite. Printre aceştia maistru. Au fost apoi furna­
plicate în practică, astfel nizaţiei revoluţionare de ti­ sm t Aurel Neacşu, Teodor
din Geoagiu, care a fost ur­ activităţii în sectorul zooteh­ îneît eficienta lor să se si­ VALERIU COANDRAŞ neret din 19-20 martie 1922. VIOREL PACURAR Malancea, Crestei Iohan şi lele 7 şi 8, laminorul de
mată de demonstraţi practice nic. Participanţilor la schim­ tueze la cote cît mai înalte. Câlan Ion Voicu. Despre unul din­ 450 mm...
prim-secretar al Comitetului Dar cînd s-au apropiat de N. I. MANDULEA — A ţi pornit de la m un­
orăşenesc Lupeni al U.T.C. Jocul unde uşa unelj celule Şoimuş tre ei, maistrul principal cilor, aţi fost şef de briga­
Teodor Malancea, a
cărui
dă, iar în prezent
sinteţi
biografie este comună m ul­ maistru principal. Ce satis­
tor constructori, ne-a vorbit facţii v-a dat munca de
inginerul Anghel Novac, şe­ constructor ?
ful lotului nr. 1 al şantie­ — Foarte multe ! In orice
rului montaj-instalaţii nr. sector de bază al combina­
Legarea învăţămîntuEuj de practica—deziderat al educaţiei modeme de construcţii siderurgice tului întîlnesc cel puţin un
1, din cadrul întreprinderii
obiectiv, la care noi, con­
Hunedoara.
— Intr-adevăr, pe şantie­ structorii, ne-am lăsat o
nostru.
parte din sufletul
rul nostru lucrează m ulţi Pentru că nu este suficient
montori care, prin pasiunea să munceşti, esenţial este
Dezvoltarea rapidă a .cu­ tradiţionale şi moderne. An­ nic dezvoltării pomiculturii, mentare, e 'drept necesare, dar tuşi, <îupH piesele expuse, că om priceput, care conduce ac­ şi priceperea lor, au dove­ cum m unceşti! Trebuie să
noaşterii, progresele uriaşe trenarea lor la acţiuni de s-a preconizat plantarea în mult prea puţin faţă de pre­ existenţa unul cerc de artiza­ tivitatea atelierului de tîmplă- dit că îşi iubesc şi stăpînesc munceşti bine şi cu folos.
înregistrate de ştiinţă şi teh­ muncă patriotică, de înfrumu­ primăvară de către elevi a tenţiile unor ore tehnico-pro- nat în şcoală ar obliga la mai rie şi atunci cînd va fi soli­ meseria pe care şi-au ales-o Satisfacţia noastră, a mon-
nică, de toate domeniile vieţii seţare a localităţilor şi a şco­ 3 000 pomi fructiferi, dezvol­ ductive de electrotehnică: re­ multă diversificare a preocu­ citat se va ocupa cu toată cu m ulţi ani în urmă. Teo­ torilor este deplină atunci
spirituale şi materiale ridică lilor a urmării şi un efect e­ tarea, în cadrul minifermel, a paraţii de reşouri şi aparate părilor, fantezie şi bun gust. răspunderea de elevi". dor Malancea se dovedeşte cînd vezi că agregatul pe
în faţa şcolii probleme deo­ ducativ : acela al educării prin unui sector pomicol, în cadrul de călcat, siguranţe etc. Ate­ Am solicitat şi părerea se­ Cu alte cuvinte, necesitatea un bun organizator al locu­ care tu l-ai făurit, oricît
sebite. Cantitatea de informa­ muncă şi pentru muncă. căruia elevii să-şi formeze lierul de artizanat, destinat cretarului Comitetului comunal abordării cu toată responsa­ lui de muncă, ştie să lucre­ ar fi de mare, funcţionează
ţie mereu sporită se cere con­ La Şcoala generală din Sar- deprinderi de îngrijire — al­ fetelor, îşi anunţă — ce-i drept, de partid Sarmizegetusa, tova­ bilitatea a problemei legării ze cu oamenii şi îşi înde­ foarte bine.
densată Ia nivelul capacităţii mizegetusa, director Ioan A- toi, răsădit, întreţineri. cam anemic — prezenta încă răşul Ioan Zgîrcea, privind învăţămîntului de practici plineşte exemplar sarcinile Făcînd parte dintr-un co­
vîrstei. Viitorului cetăţean al rion, experienţa unei minifer- In afară de aceasta, a fost de la intrarea în şcoală, prin modul în care se desfăşoară productivă se impune ca un profesionale. lectiv care şi-a dovedit pri­
societăţii moderne îi sînt in­ me organizată pe 60 de ari a amenajat un atelier de tim- cîteva cusături înşirate în ho- ■ orele practice, cum se reali­ imperativ Ia Sarmizegetusa. O Pe maistrul principal, ceperea şi hărnicia, prin
dispensabile, alături de cunoş­ dat rezultate frumoase. Prin plărie, unde să se realizeze rin­ Iul şcolii. Aflăm că restul zează educaţia pentru muncă dată înfiinţate, atelierele-şcoală Teodor Malancea, l-am găsit predarea tuturor obiective­
tinţele teoretice, un minimum munca patriotică a elevilor, dele, unelte necesare şl... s-a sînt... la spălat I Colecţia et­ a elevilor. „S-au făcut multe trebuie să fie „onorate" Ia a­ pe şantier, participînd la ri­ lor la termen şi chiar in
de cunoştinţe practice, de de­ ne spunea profesorul Nicolae preconizat confecţionarea u­ nografică amenajată într-o sa­ lucruri bune. Atelierele de devărata lor menire. Faptul că dicarea unor noi virole, a- devans faţă de grafice,
prinderi de muncă necesare Găldeanu, secretarul organi­ nor lădiţe-ambalaje necesa­ lă întruneşte piese vechi, de timplărie, electrotehnică, arti­ în miniferma şcolii au fost ccle elemente care formea­ maistrul comunist Teodor
pentru a-i permite o mişcare zaţiei de partid din şcoală, au re Ia Fabrica de conserve tradiţie, cu cîteva obiecte de zanat, plus lotul şcolar, sec­ obţinute rezultate bune nu ză corpul metalic al furna­ Malancea a încercat de
liberă, nestingherită, în peisa­ fost desecate şi amenajate te­ din Haţeg. O singură masă de valoare nedefinită, realizate torul zootehnic şi, în perspec­ este suficient. Sînt necesare lului. Este un om înalt, cu multe ori asemenea satis­
jul tot mai complex al civi­ renuri pe care nu s-a culti­ lîmplar era prea puţin, aşa în cadrul şcolii. Lipseşte însă tivă sectorul pomicol ar fi în egală măsură şi pentru e­ mîini mari şi faţa brăzda­ facţii depline. Pentru dărui­
lizaţiei contemporane. Efortu­ vat pînă atunci nimic, obţi- că au mai fost comandate o orînduire tematică, pe me­ suficiente pentru formarea 13 levii aşezărilor rurale, deprin­ tă de frigul şi arşiţa anilor rea în muncă, acest destoi­
rile conducerii de partid şi de nîndu-se producţii de ceapă, două la cooperativa de con­ serii, zone, ca şi indicaţiile elevi a deprinderilor de mun­ deri tehnice, însuşirea unor petrecuţi pe şantierele des­ nic constructor a fost de­
stat privind modernizarea în- cartofi, varză, superioare ce­ sum din comună, dar coman­ privind denumirea, originea că, a dragostei şi respectului meserii necesare, în fond, chise ale obiectivelor side­ corat cu Ordinul Muncii.
văţămîntului la toate nivelu­ lor ale cooperativei agricole da n-a fost încă onorată. In obiectelor. Atelierul de artiza­ pentru obiectul muncii. E rău vieţii satelor. Or, pregătirea rurgice. Acum, acelaşi colectiv,
rile întîmpină tocmai cerinţe­ de producţie, ale producători­ plus, „lipsa materiei prime, ca nat propriu-zis, dotat şi cu o însă că cele două ateliere — viitorilor meseriaşi ai satelor — De cîţi ani lucraţi pe dar cu experienţa cîştigată
le societăţii noastre în con­ lor individuali. Organizarea şi a unui maistru; ne spunea maşină de cusut, foarte curat, timplărie şi electrotehnică — e bine să se facă încă de pe şantiere, tovarăşe Malan­ în anii lucraţi pe şantiere­
tinuă şi rapidă ascensiune. muncii după sistemul unei tovarăşul profesor Ioan Arion, ca la adevărate gospodine, e aproape nu există ca funcţio­ băncile şcolii, în localitate. cea ? le liunedorene, dă înălţime
Pretutindeni paşii spre pro­ veritabile cooperative de pro­ au făcut ca pînă acum atelie- presărat, la fel, cu cîteva dan- nalitate, rămînînd de la înce­ Se facilitează aslfel viitoare — Curind voi îm plini 22 şi vigoare furnalului nr. 9.
gres sînt acceleraţi, impunînd ducţie, cu brigăzi şi brigadieri, rul-şcoală să rămînă o pre­ telute banale şi cusături să­ putul anului uneltele imobili­ opţiuni profesionale. Şi, aceM de ani de cînd am îm brăţi­ Tocmai această experienţă
şcolii aceleaşi transformări e- cu sector zootehnic şi cultură zenţă formală". Nici situaţia răcăcioase. Izbesc însă în mod zate. Printr-un efort conjugal lucru este binecunoscut do şat meseria de constructor. dă siguranţă îndeplinirii
scntiale, legarea cît mai .strîn- mare, ca şi antrenarea elevi­ ..atelierului" electrotehnic nu plăcut atenţia două traiste cu al tuturor factorilor • răspun­ conducerea şcolii. Legarea in- Debutul l-am jacul aici, la angajamentului luat de con­
să a învătămîntului de prac­ lor la acţiuni de săpat, plivit este mult deosebită, cele 3 ore motive naţionale, deosebit de zători de buna desfăşurare a văţămîntului de practică, de­ Hunedoara, la jurnalul nr. structori de a preda noul
tică. In mai puţin de un an, şi recoltare în cadrul C.A.P., săptămînnle desfăşurîndu-se frumos realizate, adevărate procesului instructiv-educativ, ziderat al educaţiei moderne, 6. Atunci cînd s-a produs obiectiv la termenul plani­
pe teritoriul judeţului au luat alături de părinţii lor, au în sala cam rece a laborato­ piese de artizanat, aşa după activitatea practică din şcoa­ nu admile absenţe nemolivale prima şarjă. am înţeles cît ficat.
fiinţa sute de ateliere şcoală, avut acelaşi scop, al apropie­ rului de fizică, conduse do cum numele cercului o cere. lă ar putea fi impulsionată. E­ sau înlîrzieri de nici o for­ de frumoasă este meseria
elevii au fost îndrumaţi, in rii de îndeletnicirile specifi­ profesoara de fizică şi, rezu- Şi aflăm că încă cîteva trais­ xistă deja comandată o jumă­ mă în nici o şcoală. pe care mi-am ales-o. MIRCEA NEAGU
funcţie de specificul localită­ ce locului de muncă. Avîn- mîndu-se, din lipsă de mate­ te şi feţe de masă s-ar afla tate mc cherestea, avem şi pe
ţilor, spre meserii diferite, du-se în vedere relieful priel­ riale, la nişle aplicaţii ele­ la eleve acasă. Credem, to­ tovarăşul Mircea Zgîrcea, un I. LASCU