Page 62 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 62
D R U M U L S O C IA L IS M U L U I O NR. 5322 VINERI 18 FEBRUARIE 1972
iMjHiMmww m
SECVENŢE INTERNAŢIONALE | SECVENŢE
viziiA mişunii „Ne pronunţăm cu hotărire pentru convocarea
> ATLAS
CIMIELR MANESCn IN AUSTRIA conferinţei europene privind securitatea" Binefăcătorul
Orfelinatele şi diferitele
instituţii de binefacere din
VIENA 17. — Coresponden ca un factor de o deosebită
tul Agerpres, Petre Stăncescu, importantă pentru dezvoltarea Răspunsuri primite în cadrul unei anchete internaţionale S.U.A. primesc, din cînd în
transmite: Ministrul afaceri acestor relaţii vizita preşedin PRAGA 17. — Coresponden uni asupra popoarelor conti cordării în Europa şi al co cind, pachete cu alimente
lor externe al Republicii So* telui Consiliului de Stat al tul Agerpres, C. Prisăcaru, nentului. Mitropolitul Nikodim existenţei paşnice a tuturor al căror expeditor este Ed-
cialiste România, Corneliu Mă- României, Nicolae Ceauşescu, transmite : Postul de radio ce a arătat că Adunarea mondia statelor europene. Depunem e gar Hoover. Un ziar din
secre
nescti, a fost primit, joi la a în Austria. Cancelarul a ex hoslovac „Hvezda" a difuzat lă creştină, al cărei preşedinte forturi, a arătat K. Erlebach, Dallas a dezvăluit şefului
tul
generozităţii
miază, de cancelarul federal primat hotărîrea guvernului răspunsurile primite în cadrul este, a acordat întotdeauna o pentru ca şi R.F. a Germaniei F.B.I.-ului: „Acesta refuză
el Austriei, Bruno Kreisky. In austriac de a aprofunda legă unei ancnete internaţionale re deosebită atenţie păcii euro să contribuie la înfăptuirea să consume alimentele, ori-
cursul întrevederii, care a de- turile cu tara noastră în toa feritoare la pacea şi securita pene şi în primul rînri convo neîntîrziată a acestei confe cit de tentante, pe care i
ţnrs în.tr-o atmosferă cordială, te domeniile. Răspunzînd, mi tea pe continentul european. cării conferinţei pentru secu rinţe". le trimit diverşi admira
au fost discutate aspecte ale nistrul român a relevat cursul Jacques Duclos, membru al ritate şi colaborare în Euro Cunoscutul grafician francez tori anonimi, de teama de
relaţiilor bilaterale, subliniin- pozitiv al relaţiilor bilaterale Biroului Politic, secretar al pa. Jean Effel a arătat că se pro a nu fi otrăvit".
du-se rezultatele pozitive ob şi a subliniat că aceste ra nunţă în favoarea conferinţei
înfăptuirea securităţii şi co
ţinute în ultimii ani, precum porturi constituie un exemplu C.C. al P.C. Francez, a arătat: laborării europene priveşte nu privind securitatea şi colabo
„Ne
pronunţăm cu hotărîre
Si perspectivele favorabile in de colaborare între state cu numai oamenii politici şi di rarea in Europa, de la care Sugestie
tensificării în viitor a coope orînduiri sociale diferite. pentru convocarea conferinţei
rării româno-austriece, pe In după-amiaza aceleiaşi zi europene privind securitatea plomaţi, a arătat Jean Terfve, aşteaptă să asigure pacea per Autorităţile australiene
multiple planuri. S-a procedat, le, ministrul român a fost pri şi colaborarea, ca mod de a vicepreşedinte al P.C. din Bel manentă în această parte a I n d u s tr ia dc p r e lu c r a r e a le m n u lu i a n .P . M ongole se d e z au hotărît să doteze ţara
de asemenea, la un schimb de mit de preşedintele Parlamen crea în Europa o situaţie fa gia. „De aceea, a adăugat el, lumii. vo lta în r it m u r i din ce in ce m ai în alte. In a c tu a lu l cincinal p r o cu un nou drapel şi un
vederi în probleme internaţio tului austriac, Anton Benya, vorabilă menţinerii păcii şi la rezolvarea ei trebuie să par „Reuniunea internaţională a d u c ţia acestei r a m u r i v a c re şte cu 40-15 la su tă. imn naţional. (In Austra
In fo to g r a f ic : A sp e c t in te r io r d ln tr -o în tr e p r in d e r e p e n tr u p r e
nale de interes comun, expri- împreună cu un numeros grup dezvoltării colaborării între ticipe cele mai largi pături tineretului pentru securitate şi l u c r a r e a le m n u lu i din U lan B ato r. lia se mai intonează şi a
mtndu-se satisfacţia reciprocă de deputaţi ai celor trei par toate popoarele europene. Es ale opiniei publice europene. colaborare în Europa, care a cum „God Şave the Queen").
pentru existenţa a numeroase tide reprezentate în forul le te adevărat că această confe Această idee ne preocupă de avut loc în decembrie anul O comisie specială este în
puncte de vedere identice sau gislativ. A avut loc o discu rinţă trebuie bine pregătită, mult timp, iar hotărîrea de a trecut la Florenţa, s-a decla sărcinată cu stabilirea dra
apropiate. Cu acest prilej, ţie privind problemele euro dar aceasta nu înseamnă că convoca reuniunea reprezen rat în favoarea convocării cit . :-y ,y..: ' • ‘ • • • ■ • < pelului şi alegerea im nu
Corneliu Mănescu a transmis pene, îndeosebi cele referi grija pentru pregătirea ei tre tanţilor opiniei publice din mai curînd posibil a conferin lui. Printre propunerile
cancelarului federal, Bruno toare la conferinţa pentru buie să constituie un motiv Europa la începutul lunii iu ţei pentru securitate europea Preienţe româneşti primite pînă acum in ce
Kreisky, invitaţia guvernului securitate şi colaborare. Tova de continuă amînare. In ce nie, la Bruxelles, constituie un nă", a arătat Giorgio Miliardi, priveşte drapelul, figurează
român de a face o vizită ofi răşul Corneliu Mănescu a e priveşte rezultatele conferinţei, pas important care va contri reprezentant al organizaţiei de şi una destul de originală,
cială In Republica Socialistă videnţiat faptul că parlamen ne-am putea aştepta la recu bui, fără îndoială, la convoca tineret a Partidului Socialist peste Notare care prevede ca pe viito
România, împreună cu soţia. tele celor două ţări şi-au a- noaşterea inviolabilităţii fron rea neîntîrziată a conferinţei Italian al Unităţii Proletare, rul steag să figureze ocu
Cancelarul Kreisky a accep rlus, de asemenea, o contribu tierelor europene şi la confir gcneral-europene". Aşteptăm ca această conferin paţiile preferate ale aus
tat cu plăcere această invita ţie însemnată la dezvoltarea marea politicii paşnice de în Directorul Centrului polonez ţă să contribuie în mod hotă- tralienilor : o halbă de be
ţie, urmînd ca data vizitei să relaţiilor româno - austriece. ţelegere şi colaborare între pentru promovarea relaţiilor rîtor Ia rezolvarea probleme VARŞOVIA 17. Corespondentul Agerpres, Iosif Du- \ re, un cal de curse, o poar
fie stabilită pe cale diploma Anton Benya a mulţumit oas state". între Est şi Vest, Janusz Ko- lor care ne preocupă şi pe mitraşcu, transmite : Joi, a fost inaugurată, la Clubul căr tă de fotbal şi un tonomat,
tică. petelui român pentru explica Nikodim, mitropolitul Lenin loczinscki. a arătat că crearea noi, tinerii, în cel mai înalt ţii şi presei internaţionale din cunoscutul centru munci \
în continuare, cancelarul a ţiile referitoare la concepţia gradului şi Novgorodului, a unui sistem de securitate eu grad , a relevat Miliardi. toresc Nowa Huţa, de lingă Cracovia o vDecadă a Re ) O victimă a modei
oferit, în saloanele Cancela tării noastră în problemele a subliniat, în răspunsul său, că ropeană, care să ofere popoa „Este necesar să se facă publicii Socialiste România". In prima zi a manifestării,
riei federale, un dejun In cin sigurării păcii şi securităţii în problema securităţii europene relor cele mai durabile garan totul pentru a se preîntîmpina studenţii secţiei de limbă şi literatură română de la Uni Cel mai neaşteptat de'
stea ministrului afacerilor ex-^ Europa. El a asigurat, totoda prezintă o deosebită importan ţii în vederea dezvoltării re un nou război, şi aceasta va versitatea Jagellonă din Cracovia au prezentat o reuşită lict din istoria criminalis
terne el României. laţiilor în spiritul coexistentei fi posibil numai dacă vor fi seară de folclor cu recitări in limba română şi polonă, tica este considerat recen \
tă, pe ministrul român că par tă nu numai pentru popoarele
In toastul rostit la dejun, lamentul austriac va promova, acestui continent, ci şi pentru paşnice pe continentul nostru, concepute noi relaţii între ţă sub conducerea şi îndrumarea lectorului român de la Cra ta răpire a unui crocodil
cancelarul Kreisky a menţio pacea mondială în sens larg, impune acţiuni concrete. „Nu rile europene", a arătat ca covia, dr. Mihai Mitu. A fost de faţă Marcel Mămularu, viu din parcul zoologic al
nat cu satisfacţie evoluţia as în continuare, colaborarea deoarece teritoriul Europei a ne putem aştepta la o re nonicul belgian Raymond prim-secretar al Ambasadei române la Varşovia. unui oraş australian. Fio
cendentă a relaţiilor dintre fructuoasă cu Marea Adunare fost teatrul a două războaie zolvare atît timp cît rămînem Goor. „O serie întreagă de Programul decadei, organizată cu sprijinul direct al rosul animal, lung de 3 m,
Austria şi România, apreciind Naţională a României. mondiale cu grave repercusi- în sfera cuvintelor", a subli probleme actuale pot fi rezol Comitetului voievodal al P.M.U.P. Cracovia, cuprinde o a fost trecut de răpitori
niat el, menţionînd că o ast vate numai prin colaborarea seară închinată aniversării semicentenarului U.T.C., pre peste un gard de beton
fel de acţiune concretă urmea tuturor oamenilor. Este nece zentări de film e de lung metraj şi documentare, seri de înalt de 2 m. Deşi autorii
ză să fie conferinţa general- sar ca opinia publică să-şi muzică uşoară şi populară românească şi poloneză, în ineditului furt nu au fost
europeană". dea seama de rolul care îi re interpretarea unor cunoscute formaţii artistice cracoviene, descoperiţi pînă in prezent,
„Recenta consfătuire de la vine pentru a contribui la evocări literare, cu care prilej îşi vor da concursul cu poliţia australiană este si
gură că respectivul croco
Praga a reprezentat o impor realizarea acestei colaborări şi noscuţi propagatori ai artei, culturii şi literaturii române dil a şi fost transformat in
în Polonia, în frunte cu profesorul Biedrzycki.
tantă contribuţie la înfăptui apropieri reciproce. Consider poşete, pantofi şi cordoane.
ic
rea dezideratului convocării că reuniunea pe care am ho STOCKHOLM 17 (Agerpres). — La sediul central al Ce riscuri sînt nevoiţi să-şi
conferinţei general-europene", tărît s-o convocăm la Bruxel Asociaţiei pentru educarea muncitorilor (A.B.F.), din asume fabricanţii acceso
a arătat în răspunsul său les, la începutul lunii iunie Stockholm, s-a deschis un ciclu de conferinţe despre riilor din piele de croco
Kurt Erlebach, membru al Pre 1972, va reprezenta, într-ade- România. Prima conferinţă, intitulată „ Rezultate şi per dil...
zidiului P.C. German. „P.C. văr, un moment important. In spective", a fost ţinută de Eduard Mezincescu, ambasado
German şi-a exprimat încă de lume au loc actualmente rul României în Suedia. A urmat un program de cintece Cultură si risc
la început părerea că realiza schimbări profunde. Ele tre şi melodii populare româneşti, la care şi-a dat concursul m
rea unei astfel de conferinţe buie folosite în interesul păcii un grup de elevi de la şcoala de muzică din Vaxjo. A \ la Hanovra
ar fi în interesul slăbirii în şi securităţii-. participat un numeros public.
Serviciile municipale din
Hanovra (R.F.G.), însărci
nate să supravegheze ex
Lucrările Congresului Dezbaterile Consiliului de Securitate ploatarea edificiilor publi
ce, au adresat directorului
Uniunii oamenilor bibliotecii municipale o
asupra situaţiei din Rhodesia circulară prin care se in
muncii din agricultura terzice in mod riguros sta
ţionarea cititorilor in depo
NEW YORK 17 (Agerpres). sia, iar concluziile acesteia să juste a cererilor populaţiei zitele bibliotecii. Bibliote
R. P. D. Coreene — Consiliul de Securitate al înlocuiască termenii acordului zimbabwe, pentru recunoaşte carii au fost invitaţi să fie
rea legitimităţii luptei sale şi
de
dintre Smith şi ministrul
O.N.U., întrunit
miercuri în
G H A N A , In fo to g r a f ie : U n a d in străzile o r a ş u lu i A cera, c a p ita la G b a n ei. şedinţă extraordinară pentru a dreptul la autoguvernare. Mai atenţi la fisurile care ar
PHENIAN 17 (Agerpres). — externe britanic, Alee Dou- putea apărea pe taVan'e,
La Phenian continuă lucrările examina situaţia din Rhodesia, • glas Home. Dacă nu vor fi mulţi vorbitori, între care şi iar dacă aud sunete sus
celui de-al II-lea Congres al Ia cererea mai multor ţări a reprezentantul Somaliei, au pecte, să anunţe imediat.
Uniunii oamenilor muncii din fricane, a ascultat depoziţia luate în consideraţie cererile criticat guvernele unor ţări )
£A 6 DECEMBRIE lui Abel Muzorewa, preşedin africane, a spus Muzorewa, se De altfel, numeroase clă
Evolujia staţiei agricultură, relatează agenţia tele Consiliului Naţional Afri va trece la organizarea rezis occidentale, care încalcă sanc diri publice din oraş sînt
.Ultima misiune lu ACTC. can — organizaţie a popu tenţei civile şi Ia greva gene ţiunile economice împotriva ameninţate să se transfor
In cea de-a doua zi a lu
me Î7i ruine. Cu toate aces
regimului de la Salisbury, sta
nară din programul automate sovietice „Luna-20" crărilor, a luat cuvîntul Kim laţiei majoritare africane care rală. bilite prin rezoluţiile O.N.U. tea, edilii oraşului au şters
se opune termenilor acordului
Ir Sen, secretar general al din programul lor capito
Apollo C.C. al Partidului Muncii din încheiat între regimul mino Preşedintele Consiliului de şi continuă să facă comerţ cu lul legat de restaurarea ve
MOSCOVA 17 (Agerpres). ta zborului va fi mai scurtă, ritar al lui Ian Smith şi gu Securitate pe luna în curs,
H O U S T O N 17 (A g e rp re s). — Coreea, preşedintele Cabine vernul britanic. Muzorewa a Rhodesia. chilor clădiri şi construirea
L a n s a r e a n a v e i sp a ţia le „ A p o l- — In comparaţie cu experi relevă „Selskaia Jizn". tului de Miniştri, care a for Fakhreddine Mohamed (Su Şedinţa de miercuri a Consi altora noi. Motivul — nu
Io-17“ — u ltim a m is iu n e l u mentul precedent, cel de-al Autorul articolului menţio mulat o serie de indicaţii re declarat că acordul menţionat sînt fonduri.
n a r i d in c a d r u l a c e s tu i p r o 20-lea zbor al unei staţii au nează, în continuare, că in urmăreşte să legifereze în dan), a reafirmat sprijinul în liului de Securitate s-a amînat
g r a m — v a a v e a lo c la 6 d e tomate sovietice de tip „Lu stalaţia automată de lansare feritoare la sarcinile actuale fapt declaraţia unilaterală de vederea unei reglementări sine die.
c e m b r ie 1972, a a n u n ţ a t ale oamenilor muncii din a Independenţă a guvernului mi
m ie r c u r i A d m in is tr a ţia n a ţio na" prezintă unele particu a rachetei purtătoare s-a a gricultura coreeană.
n a l ă p e n t r u a e r o n a u t ic ă şi larităţi, scrie, în ziarul „Sels- chitat excelent, de „obligaţi In continuare, au luat cu noritar al lui Ian Smith şi că .
c e r c e ta r e a s p a ţiu lu i co sm ic kaia Jizn", inginerul A. Er- ile ei", startul fiind execu • , ■ Vi . : ;
(N .A .S.A .). L o c u l de a s e le n i tat cu o precizie de două vîntul delegaţii la congres. populaţia majoritară africană
z a r e a fo st a les in tr - o r e g iu n e molin. Este vorba de faptul Totodată, s-a dat citire unor respinge orice înţelegere la
m u n t o a s ă , cu ro c i d e origine că lansarea s-a făcut în pri miimi de secundă. După cum mesaje de salut adresate Con
v u lc a n ic ă , la c fte v a s u te de mul pătrar al Lunii, cînd as arată aprecierile preliminare, care nu a fost consultată. El mm L U M E A C A P I T A L U L U I
k ilo m e tr i de locul de a s e le n i trul nopţii se afla aproxima obţinute pe baza analizei in gresului de organizaţii simila a propus organizarea unei . ........... ' "
z a r e a n a v e i „ A p o l l o - l l M. E- re din străinătate, printre ca i. V v.. A*. ■
c b ip a ju l a ce ste i u ltim e n a v e tiv între Soare şi Pămînt. formaţiilor telemetrice par re şi mesajului Uniunii Naţio conferinţe constituţionale la
d in p r o g r a m u l A pollo v a i n In cursuL unei luni, scrie Er- venite de la bord, toate sis nale a Cooperativelor Agricole care să participe întreaga
c lu d e p r i m u l a str o n a u t-g c o lo g , molin, există o perioadă re temele staţiei ,,Luna-20" se Creşterea şomajului
H a r r ls o n S c h m ltt, c o m a n d a n află într-o stare bună de de Producţie din România. populaţie africană din Rhode- Puternice acţiuni greviste
t u l n a v e i v a fi „ v e t e r a n u l 14 lativ scurtă — de aproape o
E u g e n e C e r n a n , ia r cel d e -a l săptămînă — în care zboru funcţionare. JA P O N IA
tre ile a a s t r o n a u t — R o n ald E- rile spre Lună implică cele Articolul arată, totodată, OLANDA MADRID 17 (Agerpres). —
v a n s. mai mici pierderi legate de TOKIO 17 (Agerpres). — Cadrele didactice ale Uni
D a că p iscu rile , alese p e n t r u că datele culese de staţiile Declaraţia Comitetului La sfîrşitul lunii ianuarie
in v e stig aţii p e b a za f o to g r a f i gravitaţie. De asemenea, da automate precedente, în spe a.c., numărul şomerilor totali HAGA 17 (Agerpres). — versităţii din Barcelona au
ilo r l u a te de „A poIIo-15M, se ta lansării se stabileşte şi cial imaginile panoramice In Olanda continuă greva declarat grevă, în semn de
v o r d o v ed i a fi c o n u ri de ce ţinîndu-se seama de un con Politic al Unităţii Populare din Chile din Japonia a ajuns la celor 30 000 de muncitori protest faţă ele represiunile
n u ş ă v u lc a n ic ă , a c e a s t a v a Î n transmise de ,,Luna-19N, sînt 621 000. Cercurile economice metalurgişti, declanşată în poliţieneşti. Totodată, apro
s e m n a că rocile de lin g ă l o sum minim de combustibil. folosite la studierea particu explică creşterea şomajului urmă cu aproape două săp-
cul de a s e le n iz a r e sîn t a d u s e Deoarece statia trebuie ur SANTIAGO DE CHILE 17 lui să se pronunţe oficial a prin reducerea producţiei ximativ 500 de studenţi de
la s u p r a f a ţ a L u n ii dc la o mărită permanent, în special larităţilor topografice şi geo- (Agerpres). — Comitetul Poli supra acestei iniţiative. Decla pentru export într-o serie de tămîni, în sprijinul unor re la facultatea de medicină au
m a r e a d ln c im e , c o n stitu in d , pe drumul ei spre satelitul tic al Unităţii Populare a dat raţia precizează că pentru e vendicări privind îmbunătă participat la un miting de
astfel, p rim e le e ş a n tio a n e v a morfologice ale marilor for ramuri ale industriei, pre ţirea condiţiilor lor de mun protest împotriva suprave
lo ro a s e de m a te r ie p r o v e n in d natural al Pămîntului, dura maţiuni de relief selenar. publicităţii o declaraţie în ca laborarea proiectului de creare cum şi prin îngrădirile im
din in te r io r u l lu n a r. re se arată că, la reuniunile a unei organizaţii politice u puse de S.U.A. în importul că şi viaţă. Greviştii au ex gherii campusului universitar
partidelor care fac parte din nice a forţelor de stînga, pro de produse textile din Japo primat hotărîrea de a nu re de către poliţia franchistă,
Frontul Unităţii Populare, s-a iect care să respecte toate pre nia. veni la lucru decît o dată în ciuda reluării cursurilor
relevat că unul din factorii ca vederile Constituţiei şi lega cu satisfacerea cererilor lor. după puternicele demonstra
SANTIAGO DE CHILE. — Agenţiile Prensa Latina şi dolari, 40 la sută din aceas re ar putea contribui la o ac lităţii, a fost creată o comisie R. F. A GERMANIEI SPANIA ţii organizate la începutul
Forte poliţie
lunii trecute.
TASS informează că, în urma vizitei în Chile a unei dele tă sumă urmînd a fi achi tivitate mai eficientă şi coor juridică specială. BONN 17 (Agerpres). — neşti au intervenit pentru a
gaţii economice sovietice, a fost semnat un comunicat co tată prin livrări de mărfuri. donată a Unităţii Populare ar Agenţia Prensa Latina in Potrivit unor date oficiale, MADRID 17 (Agerpres). — dispersa pe studenţi. S-au
mun privind extinderea colaborării celor două ţări în do fi ridicarea acesteia la cate formează, pe de altă parte, în cursul lunii ianuarie 1972, Agenţia Associated Press produs incidente violente.
meniile comerţului, industriei, ştiinţei şi tehnicii pe peri BELFAST. — Procesul in goria de partid politic unic, că, potrivit părerilor exprimate în R.F. a Germaniei numărul informează că 3 200 de mun
oada 1972—1975. Convorbirile care au avut loc cu acest tentat cunoscutei militante anunţă agenţia Prensa Latina. de partidele reprezentate în şomeriloţ, a crescut cu citori de la Uzina Michelin BELGIA
prilej, menţionează comunicatul, au permis analizarea po nord-irlandeze pentru drep Comitetul Politic al Unităţii guvern, un partid unic al for 105 800, ajungînd la 375 600. din oraşul spaniol Vitoria,
sibilităţilor de lărgire a cooperării chiliano-sovietice. turile civile, Bernardette Populare, se menţionează în ţelor de stînga nu ar consti Această cifră depăşeşte cu continuă greva, începută cu BRUXELLES 17 (Ager
Devlin, şi altor 25 de per tui doar o soluţie electorală, 89 400 de persoane numărul trei săptămîni în urmă, în pres). — Personalul între
sonalităţi participante Ia ma declaraţie, a solicitat tuturor ci un instrument al procesului şomerilor înregistraţi în semn de solidaritate cu cei
rele marş de protest organi partidelor membre ale frontu revoluţionar din Chile. R.F.G. în luna ianuarie 1971. 32 de colegi ai lor, conce prinderilor de construcţii din
MOSCOVA. — După cum ciale cu Peru, în special în zat în localitatea Newry, a Datele de mai sus nu includ diaţi de patronat. Aceeaşi oraşul belgian Charleroi, to-
transmite agenţia TASS, gu achiziţionarea de minerale, fost amînat cu o lună, In agenţie relatează că salaria
pe
şomerii parţiali şi nici
vernele Uniunii Sovietice şi făină de peşte şi bumbac. urma protestelor opiniei pu muncitorii care lucrează în ţii a numeroase întreprin talizind 10 000 dc persoane,
Republicii Niger au hotărît blice din Marea Britanie. După lovitura de stat din Ecuador întreprinderi cu săptămîni deri din Vitoria au întrerup! a declarat grevă în sprijinul
să stabilească rela(ii diplo- După cum relatează agen de lucru redusă şi cu scă parţial lucrul, în semn de unor revendicări profesiona
'matice la nivel de ambasadă. ţiile de presă, Republica A RIO DE JANEIRO. — 116 derea corespunzătoare a sa solidaritate cu greviştii de le. Greviştii au instalat pi
Părţile îşi exprimă convinge frica Centrală, Tailanda şi morţi — acesta este tragicul QUITO 17 (Agerpres). — Rodriguez Lara, a subliniat că lariului. la Michelin. chete la locurile dc muncă.
rea că prin acest pas vor Singapore au hotărît să re bilanţ al festivităţilor carna Noul şef al statului ecuado- una dintre preocupările prin
contribui la întărirea păcii cunoască Republica Bangla valului din Brazilia, anunţă rian, generalul Guillermo Ro- cipale ale guvernului său o
şi colaborării internaţionale. desh. agenţia ANSA. In ceea ce driguez Lara, a anunţat, in va constitui folosirea raţio
priveşte Venezuela, carnava cursul unei conferinţe de pre nală a resurselor de bază ale
SANTIAGO DE CHILE. — lul s-a soldat cu moartea a să, componenţa guvernului ţării. El a menţionat că noul
Ministerul Afacerilor Exter 40 de persoane şi rănirea al său. Ministru de interne a fost cabinet va acorda o atenţie
ne al Republicii Chile a a C A O R Ă N tor 450. numit Gotardo Valdivieso To- deosebită controlului adminis
nunţat că secretarul general bar, membru al Statului Ma trativ în toate sectoarele de
al O.N.U., Kurt Waldheim, BONN. — Un nou avion jor al armatei, portofoliul a activitate.
va participa la inaugurarea OTTAWA. — La Ottawa părării naţionale a fost pre Agenţia Reuter anunţă, pe
lucrărilor celei de-a treia au fost semnate documente de tip „Starfighler", aparţl- luat de generalul Victor Au- de altă parte, că noul regim
sesiuni a Conferinţei Naţiu le finale privind achiziţio nînd forţelor aeriene vest- lestia Mier, iar cel al lucră militar din Ecuador a interzis
nilor Unite pentru Comerţ şi narea de către Iugoslavia a germane, s-a prăbuşit, în rilor publice de colonelul Ra- persoanelor care au deţinut
Dezvoltare (U.N.C.T.A.D.), unui număr de 114 locomo timp ce efectua un zbor de fael Rodriguez Palacios, care funcţii oficiale începînd din
programată pentru luna apri tive Diesel, produse de filia deţine provizoriu şi funcţia de septembrie 1968 pînă la înlă
lie a.c., la Santiago de Chile. la canadiană a firmei „Gene antrenament. Pilotul şi-a ministru de externe. turarea fostului preşedinte,
ral Motors" — anunţă agen pierdut viata. Pînă în pre Intr-iUn mesaj radiodifuzat, Velasco Ibarra, să părăsească
LIMA. — La Lima a fost ţia Taniug. Valoarea totală zent, forţele aeriene vest- adresat naţiunii, noul şef al ţara, înainte de terminarea an
deschisă o expoziţie privind a locomotivelor, care urmea germane au pierdut 144 de statului, generalul Guillermo chetei asupra activităţii lor.
realizările în construcţia e* ză să fie livrate piuă la fi
conomică ale Republicii nele anului viitor, se ridică avioane „Starfighter", pre
Populare Chineze — infor la aproximativ 40 milioane cum şi 68 de piloţi.
mează agenţia Prensa Lati Rlchard Nlxon a plecat spre Pekin
na. In cadrul unei conferin WASHINGTON 17 (Ager- şi Guam (20 februarie), de
ţe de presă, directorul ex ACCRA. — „Consiliul redeşteptări! naţionale" din preş). — Preşedintele S.U.A., unde, la 21 februarie, va ple
poziţiei, Ciuan Pu-cian, a a Ghana, organism creat ca urmare a loviturii de stat de la Richard Nixon, a părăsit, joi ca spre Pekin, unde va ajun
13 ianuarie, a dizolvat Comisia civilă consultativă prezidată 17 februarie, Washingtonul, ge în aceeaşi zi. Preşedintele In c e n tre le u n iv e r s ita r e ja p o n e z e au a v u t loc d e m o n s tra ţii îm p o tr iv a m a jo ră rii ta x e lo r la
firmat că Republica Populară
de preşedintele parlamentului. In felul acesta, „Consiliul re plecînd spre Pekin, unde va Nixon este însoţit de secreta în v A ţam in tu l s u p e r io r a n u n ţa te p e n tr u lu n a aprilie. F a p tu l a c re at n e m u lţu m ir i, unii tin e ri
Chineză este interesată în deşteptării naţionale", condus de colonelul Acheapong, ră- efectua o vizită la invitaţia rul de stat William Rogers, fiin d obligaţi să r e n u n ţe la p r e g ă tir e a u n iv e r s ita r ă din c au za ta x e lo r şi a şa d e stu l dc m a ri. N u
tr e c e m p este a ceste veşti f ă ră să n u
că in
m e n ţio n ă m
să
ţă rile cap italiste şcolile
p u te m
dezvoltarea relaţiilor comer mine singurul organism ce va exercita puterea. guvernului R.P. Chineze. A consilierul prezidenţial Henry s ta t sau p a r tic u la r e s în t din ce în ce m a i co stisito a re , fiind a p a n a ju l p ă tu r ilo r în s tă rite . de
vionul prezidenţial va face es Kissinger şi alte persoane o In f o to g r a f ie : A sp e c t din tim p u l d e m o n s t r a ţiilo r s tu d e n ţe ş ti d in T o k io .
cale în Hawaii (18 februarie) ficiale.
Redacţia şl adm inistraţia ilaru lu i i Deva. ttr. Dr. Petra Groza nr. 35 Teletoane nr. 123 17 sl 1 15 88. — Tlparal i întreprinderea poligrafică Deva.