Page 63 - Drumul_socialismului_1972_02

P rolefari din toate Jărlle, unljl-văl ! Primirea de către tovarăşul

NICOLAE CEAUŞESCU

a delegaţiei Partidului

Socialist din Uruguay

’ pituri fcupă-amlaxl, tovară­ cutiv, al Prezidiului Permî*
şul BficoUe Geauşetcu, itcre- nemt, secretar al <3.0. îl P.O.R.#
tar genaral al Partidului G%- şl Ghizela Vass, membru el
munlst fcomân, a primit dele­ G.O. al P.C.R.
gaţia Partidului Socialist din In cursul convorbirii s-«
Uruguay, formată din Jose făcut e informare reciprocă**
Pedro «Gardoso, membru al Co­ supra activităţii şl experienţei
mitetului Executiv, secretar celor două partide şl •-* ex­
ANUL XXIV.NR. 5 323 SIMBATA 19 FEBRUARIE 1972 4 PA G INI ~ 30 BANI pentru problemele relaţiilor primat hotărîrea de a se dez­
Internaţionale al G.C. al P.S.U., volta relaţiile bilaterale In In­
teresul cauzei
socialismului,
conducătorul delegaţiei, Fran­ democraţiei, independenţei na­
LUCRĂRILE (IFERINfEI PE M A CADRELOR Continuînd Comitetului Central al P.S.U., ţionale şl păcii.
cisco Laurenzo, membru
al
De asemenea, s-a procedat
Carlos Altesor, şeful Depar­
la un schimb de vederi o*
tradiţiile tamentului relaţiilor interna­ privire la probleme actuale
şl
ţionale al C.C. al P.S.U.,
ale situaţiei Internaţionale şl
activist
Irisity,
Jorge
al
DE CONDUCERE DIN (NIREPRINDERI Şl CENTRALE de muncă şi P.S.U. ale mişcării muncitoreşti.
La primire au participat to­
Convorbirea s-a desfăşurat
varăşii
Paul Niculescu-Mizil,
membru al Comitetului Exe­ într-o atmosferă cordială, prie­
tenească.
MEDIALE Şl DE CONSERUCTII de luptă aie
înaintaşilor C ursuri de calificare
PETROŞANI. Pentru pregătirea viitoarelor cadre de
ajutori de mecanici pe locomotive Diesel şi de tochtştl
Lucrările Conferinţei pe ta­ ţii ; textile şi confecţii | mine La dezbateri au participat re şi organe centrale de sin­ pentru locomotivele cu aburi, la depoul de locomoti­
ră a cadrelor de conducere din şi geologie; chimie organică, directori generali şi directori teză. Tineretul hunedorean intimpină ve din Petroşani s-au deschis In acest an noi cursuri
întreprinderi şi centrale indus­ mase plastice, cauciuc sintetic, de întreprinderi, secretari ai In cadrul dezbaterilor au fost de calificare. Acestea se desfăşoară conform unei pro­
triale şl de construcţii au con­ fire şi fibre chimice, cosmeti­ organizaţiilor de partid, pre­ adîncite probleme de mare grame analitice îmbunătăţite dînd posibilitatea frecven­
tinuat vineri în următoarele ce ; exploatarea şi prelucrarea şedinţi de sindicat, secretari importantă incluse pe ordinea tării cursurilor fără scoaterea din producţie a cursanţi­
comisii i energie electrică şi lemnului; hîrtie, celuloză şi de U.T.C., muncitori fruntaşi, de zi, legate de modul de «- lor.
nucleară ; petrol; mijloace de industria poligrafică. maiştri, ingineri şefi, ingineri xercitare a atribuţiilor centra­ semicentenarul U.T.C. Cursurile stnt frecventate de meseriaşi absolvenţi ai
transport rutier şi maşini agri­ La lucrările comisiilor au lelor, îmbunătăţirea relaţiilor şcolii profesionale cu un stagiu de peste un an de
cole i îngrăşăminte chimice şi participat tovarăşii Manea Mă- şi economişti cu experienţă din dintre întreprinderi, centrale practică In atelier, urmînd ca după 3 luni absolvenţii
chimie anorganică ; electroteh­ nescu, Paul Niculescu-Mizil, întreprinderi şi centrale indus­ şi ministere, creşterea rolului să obţină autorizaţia în noile funcţii pentru care aa
nică şi electronică j maşini-u- Gheorghe Pană, Gheorghe Ră- triale, şantiere, trusturi de factorului economico-financiar, fost calificaţi.
nelte, mecanică fină şi aero­ dulescu, Virgil Trofin, Iile construcţii şi institute de pro­ ridicarea calitativă a activită­ Brigada de producţie a
nautică p metalurgie; maşini Verdet, Maxim Berghianu, ţii economice, probleme pri­
grele şi utilaje tehnologice ; iectare, oameni de şti in tS. Au vind îmbunătăţirea planificării, tineretului se afirmă
construcţii industriale şi soci- Florian Dănălache, Emil Dră- participat, de asemenea, primi- aplicarea legislaţiei şi îmbună­
al-culturale ; industria cărnii, gănescu, Janos Fazekas, Pe­ secretari şi secretari cu pro­
tăţirea ei. Maistrul Gligor Cacovea- din tipar, ceilalţi turnau
laptelui şi peştelui; pielă­ tre Lupu, Leonte Răutu, Gheor­ blemele economice ai comitete­ inu, secretarul organizaţiei grăbiţi beton. Stiva de pro­ Distincţii acordate tinerilor fruntaşi
rie, blănărie şi încălţă­ ghe Stoica. Petre Blajovlci, lor judeţene de partid, secre­ Sîmbătă, 19 februarie, lucră­ U.T.C., ne vorbeşte despre duse creştea văzînd cu o­
minte j sticlă, porţelan, fa­ rile conferinţei se reiau în modul in care tinerii de la chii. Gligor Cacoveanu ne
ianţă şi articole de me­ Miron Constantinescu, Mihai tari ai comitetelor municipale plen, secţia „premo“ a I.P.B. Bir- spune că aceasta este sin­
naj j conserve, zahăr, ulei, Dalea, Miu Dobrescu, Mihai şi orăşeneşti, miniştri şi ca­ cea intimpină semicentena­ gura echipă din cadrul în­ în munca şi viaţa de organizaţie
spirt; materiale de construc­ Gere, Vasile Patilineţ. dre de conducere din ministe­ i (Agerpres) rul U.T.C. După ce ne pre­ treprinderii care produce e-
zintă o serie de activităţi chipament pentru stîlpii li­ Antrenaţi de-a lungul pri­ C.S. Hunedoara. Organiza­
politico-educative aflate în niilor electrice aeriene. Du­ mului an al cincinalului, In ţiile U.T.C.: din secţia lin-
curs de desfăşurare, el pre­ pă ambiţia cu care lucrau, întrecerea pentru cucerirea gotiere a Uzinei „Victoria*
ză, de asemenea, în producţia cizează : aveam impresia că se gă­ titlului de „Organizaţie Căian, din sectorul Musa-
C uvîntul tovarăşului Costache Trotus globală activitatea centralelor — lntîm pinăm această sesc la sfîrşitul unei luni U.T.C. fruntaşă pe ramură riu II de la I.M. Barza,
t t termoelectrice, de oxigen, sărbătoare, in primul rind, şi că sînt liotărîţi să recu­ de producţie", tinerii din u­ şantierul I Petroşani şi Re­
transporturile şi altele, care, prin muncă. A m constituit pereze restanţele acumulate nităţile productive ale ju­ vizie Simeria-călători an
director generai al Centralei siderurgice Hunedoara în prezent, reprezintă peste două brigăzi de producţie pină atunci. Calendarul ne deţului şi-au adus o contri­ obţinut locul II şi Diploma
indică insă că sîntem
în
ale tineretului, care, prin
10 la sută din activitatea to­
tală şi ocupă aproape 20 la performanţele obţinute, im ­ primele zile ale lui februa­ buţie de seamă Ia realiza­ de onoare a Comitetului ju­
rea sarcinilor de produc­
deţean al U.T.C.
Actuala conferinţă convoca­ tităţile necesare, nu cum pro­ ţelului, operaţie de înaltă efi­ sută din efectivul de salariaţi. pulsionează activitatea în­ rie...
Locul III şi Diploma de 6-
tă din iniţiativa secretarului cedează în prezent, cînd acti­ cienţă asupra calităţii oteluri­ Nu mal discutăm de efectul tregului colectiv. Le puteţi — La sfîrşitul lunii ia­ ţie, Ia depăşirea lor. Frun­ noare a Comitetului jude­
taşilor în muncă şi în via­
general al partidului — a sub­ vitatea de contractare se des­ lor, iar programele de dotare negativ reflectat în producţia vedea in acţiune... nuarie — ne informează se­ ţa de organizaţie le-au fost ţean al U.T.C. au fost ctştiga-
liniat -în-cuvîntul său Gost-a- făşoară abia cu 15-20 zile îna­ pentru prelucrarea suprafeţei globală _de înlocuire a unor Dăm curs invitaţiei şi ia- cretatul. organizaţiei U.T.C., acordate de curînd de că­
c h e . Trotuş — se înscrie în inte de începerea perioadei de laminatelor le realizăm destul produse cu tonaj mare prin al­ tă-ne intr-o hală, puţin mai — am luat cîţiva utecişti de la tre Comitetul judeţean al te de organizaţiile de tine­
ret de la : Reparaţii
side­
ansamblul măsurilor şi preocu­ plan. La această situaţie, care de încet. Pe lîngă propriile tele de complexitate ridicată, mică decit celelalte, în care liniile tehnologice principale U.T.C. distincţii. Locul I, rurgice de Ia C.S. Hunedoa­
părilor conducerii partidului răpeşte din timpul de pregă­ noastre lipsuri, la această sta­ de valoare mai mare de între­ lucrează 6 muncitori. Cinci şi i-am constituit într-o bri­ Drapelul şi Diploma de o­ ra, Separare I a Uzinei de
pentru ridicarea pe o treaptă tire şi organizare a fabricaţiei, re de lucruri s-a ajuns şi da­ buinţare. Modul actual de cal­ dintre ei sint foarte tineri, gadă de onoare a semicen­ noare a Comitetului jude­ preparare a minereurilor
superioară a nivelului între­ de optimizare a- programelor torită faptului că aportul in­ cul al indicatorului de plan doar Sabin Brad, şeful de tenarului. Prin fapte ea va ţean al U.T.C. au fost con­ Teliuc şl I.T.A. Brad.
gii activităţi economice, con­ de laminare, a contribuit atît dustriei construcţiilor de ma­ privind producţia globală de­ echipă, pare să fi atins demonstra potenţialul pro­
stituind un prilej deosebit lipsa noastră de fermitate şi şini la dotarea siderurgiei cu naturează, deci, dinamicile de vîrsta de 30 de ani. Intrarea ductiv al tineretului din ferite organizaţiilor U.T.C.: Binemeritată recunoaştere
pentru realizarea unui schimb perseverenţă în aplicarea în­ utilaje şi Instalaţii de înaltă creştere a productivităţii mun­ noastră n-a fost remarcată, secţia noastră, dăruirea, Oţelăria Siemens Martin nr. a realizărilor acestor, orga­
2 din Combinatul siderurgic
valoros de idei, în vederea u­ tocmai a indicaţiilor şi dispo­ tehnicitate, în special, este în­ cii şi nu stimulează suficient intr-atît de cufundaţi erau pasiunea şi abnegaţia cu Hunedoara, sectorul IV nizaţii, distincţiile primite
tilizării mai eficiente a poten­ ziţiilor legale privind aprovi­ că insuficientă. In această di­ colectivele din întreprinderi In preocupările lor. Unul AL. SANDULESCU E.M. Lupeni, lotul 13 şan­ sint un imbold la noi de­
ţialului tehnic, material şi li­ zionarea tehnico-materială, cît recţie şi noi ne facem vinovaţi pentru creşterea eficienţei strîngea torcretul cu lopa­ tierul de construcţii nr. 1 păşiri ale ştachetelor ridi­
peria
man de care dispunem, pentru şi reţinerile pe care le au în­ că nu am ştiut să cerem, nu producţiei şl economisirea re­ ta, altul ştergea cu ieşită (Continuare in pag. a 2-a) cate tu marea confruntare
udă o consolă abia
eliminarea unor neajunsuri. că unele ministere pentru des­ am demonstrat importanţa şi surselor materiale. Deva, Căi ferate uzinale din cotidiană a muncii.
Colectivele de muncă ale centralizarea acestei activităţi. necesitatea unui astfel de aju­ Referindu-se la organizarea
Centralei industriale Hunedoa­ In legătură cn aplicarea dis­ tor. Consider necesară întoc­ centralelor industriale, vorbi­
ra, manifestînd preocupare poziţiilor legale privind efec­ mirea unui program de îmbu­ torul a apreciat că preferinţa
susţinută pentru perfecţionarea tuarea reparaţiilor capitale la nătăţire a dotării cu agregate pentru profilul departamental
activităţii în noua formă de or­ fonduri fixe şi stimularea pro­ şi în special cu elemente de al acestora creează o seamă de Şi sectorul zootehnic a l CJ.P.
ganizare, au obţinut rezultate ducţiei pentru export, vorbito­ ajustaj de înaltă tehnicitate, greutăţi în coordonarea ope­
bune în creşterea producţiei, rul a criticat reţinerea dove­ pentru a nu mai depinde de rativă a unităţilor, datorită
valorificarea resurselor mate­ dită de organele centrale în­ import. dispersării teritoriale a între­
riale şi de muncă. De -la în­ sărcinate cu aplicarea măsuri­ Cu toate rezultatele obţinu­ prinderilor, lipsei mijloacelor
fiinţarea centralei, în aprilie lor menite să impulsioneze a­ te în perfecţionarea activită­ de comunicaţii adecvate, men­ condiţionează buna pregătire
1969. şi pînă în prezent, vo­ ţii de planificare şi conduce­ ţinerii unei reţele întinse de
lumul beneficiilor a crescut în- tare activităţi. Un lucru este re, persistă unele lacune care relaţii. După părerea noastră —
tr-o măsură însemnată, chel­ cert — a arătat vorbitorul : nu mobilizează suficient co­ a arătat vorbitorul — ar fi u­
tuielile la 1 000 lei producţie indicaţiile şi legile la întocmi­ lectivele de muncă din între­ til să se studieze posibilitatea
marfă au fost reduse, a sporit rea cărora sîntera consultaţi prinderi şi centrale pentru extinderii organizării centrale­ a campaniei agricole!
simţitor producţia de oteluri a­ trebuie riguros respectate, in­ creşterea nivelului realizărilor. lor industriale, ţinînd cont mai
liate, cea de laminate finite diferent de treapta ierarhică Metodologia actuală de calcul mult de criteriul teritorial, re­ — .
aliate, producţia de maşini şi pe care, din însărcinarea par­ a producţiei globale şi de fun­ unind întreprinderi cu fluxuri
utilaje, cea de piese de schimb tidului, ne desfăşurăm activi­ damentare pe această bază a de producţie apropiate şi a că­ In mai multe cooperative a­ bani. Totuşi, timpul este în- poli să le numeri coastele...
etc. tatea. altor indicatori de plan pre­ ror dimensionare să corespun­ gricole din judeţ s-a ridicat şi tîrziat, pot să vină ploi... — De ce sînt aşa slabe?
dă formării unor unităţi pu­
Aceste rezultate îşi au izvo­ Sîntem intens preocupaţi în zintă încă suficiente neajun­ ternice, cu posibilităţi reale de PENTRU 24 ORE se ridică problema lipsei de Iată, deci, că şi sectorul zoo­ Nu le daţi mîncare?...
rul în măsurile promovate de această etapă de perfecţiona­ suri, mai ales la întreprinde­ conducere şi dirijare a uzine­ fonduri disponibile pentru pla­ tehnic contribuie la pregătirea — Le dăm, dar ceea ce a­
V re m e f r u m o a s ă , rece n o a p ­
conducerea de partid şi de rea tuturor laturilor muncii rile a căror integrare creşte lor componente. De asemenea, te a şl d im in e a ţa şl re la tiv c ăl­ ta lucrărilor solicitate la în bune condiţiuni sau nu a vem...
stat pentru îmbunătăţirea for­ noastre privind creşterea pro­ pe măsura dezvoltării. Ast­ ţinînd cont de concluziile de­ d u r o a s ă ziua. V în tu l v a su fla S.M.A. privind transportul în campaniei agricole de primă­ Ce aveau la dispoziţie în­
melor de organizare şi condu­ ducţiei şi a productivităţii fel, în actualul cincinal, Ja ja desprinse privind avanta­ s lab din su d şi s u d -e st. T e m ­ cîmp al îngrăşămintelor natu­ vară. Acest sector este, de grijitorii, majoritatea femei,
cere a economiei, în sprijinul muncii, a nivelului general al combinatul nostru. creşterea jele formei de centrală grefa­ p e r a t u r a m in im ă va oscila î n ­ rale şi alte activităţi. fapt (acolo unde nu sînt şi ac­ s-a văzut. Pentru caii din cele
tre m in u s 4 şi m in u s 6 g ra d e ,
multilateral şi concret pentru realizărilor. In urma criticii producţiei de oţel şi fontă nu tă pe o întreprindere, ar tre­ i a r m a x i m a în tr e 6 şi 9 g ra d e . — S-au transportat cantităţi tivităţi industriale), singurul „15 atelaje slăbuţe" — rogoz.
aplicarea lor. Aceasta ne va constructive făcute Ia adresa ne aduce nici un spor la pro­ bui trecut cu mai mult curaj D im in e a ţa, c ea ţă locală. mari de îngrăşăminte naturale aducător de venituri în prima (Unul era aproape în situaţia
permite ca în actualul cincinal noastră, referitoare la insufi­ ducţia globală. Cauza constă în la aplicarea ei. pe tarlalele destinate culturi­ parte a anului. murgului lui Ştefan cel Mare
să realizăm dinarnici îmbună­ cienta dezvoltare a producţiei faptul că, potrivit actualei Colectivului Combinatului PENTRU URMĂTOARELE lor de prăşitoare, dar mai es­ La C.A.P. Boşorod sectorul din episodul al doilea al „Mu-
tăţite de ridicare a volumului de piese de schimb, a utiliză­ metodologii, nu se raportează siderurgic din Hunedoara i-a te încă mult gunoi la grajduri zootehnic, judecat în limitele şatinilor". Cu un mic efort
şi în special a eficientei pro­ rii slabe a forţei de muncă, în activitatea globală producţia revenit deosebita cinste de a DOUA ZILE — ni se spunea la Consiliul aprecierilor generale, merge totuşi s-a sculat..).
ducţiei, prin creşterea benefi­ consiliul oamenilor muncii a noilor obiective din fluxul lansa chemarea la întrecere V re m e re la tiv c ă ld u ro a să , cu popular al comunei Boşorod bine. Este realizat numărul de — Aveţi aici vitei. Dacă s-ar
ciilor cu 70,7 la sută şi prin luat o serie de măsuri, aflate tehnologic, cu ţoale că pune­ către toate unităţile din ra­ ceru l sc h im b ă to r . T e m p e r a t u r a (cu altcineva nu se putea dis­ animale ? Este! Se livrea­ pune problema să livraţi azi,
reducerea cheltuielilor la 1 000 în curs de aplicare, privind a­ rea în funcţiune a acestor o­ mura industriei siderurgice. s ta ţ io n a r ă : m in im e le v o r fi c u ­ cuta, pentru că la consiliul de ză cantitatea de lapte pre­ mîine sau poimîine, atîtea ca­
p rin s e în tr e m in u s 3 şi m in u s
lei producţie marfă cu 70,0 lei. similarea şi creşterea produc­ biective conduce la renunţa­ Ne-am stabilit în plan niveluri 5 g rad e, i a r m a x im e le în tr e conducere al C.A.P. lipseau văzută la fondul centralizat ? pete, ce puteli livra ?...
In continuare, vorbitorul s-a ţiei de piese de schimb, măsu­ rea aprovizionării cu otel de minimale, dar ne-am dat sea­ 6 şi io g rad e. D im in e a ţa, c e a ­ factorii de conducere). Reali­ Da, şi ceva peste... — Pielea şi sufletu'...
tatea este că în cooperativa a­
oprit asupra cîtorva probleme rarea mai atentă a muncii de­ la alte întreprinderi siderur­ ma şi cu ocazia acestei con­ ţă locală. Cunoştinţa cu grajdurile din Discuţia a fost în glumă, dar
aflate în atentia siderurgişti- puse de toţi salariaţii, orienta­ gice şi diminuarea importuri­ ferinţe că ceea ce ne-am pro­ gricolă nu există fonduri pen­ Chitid ale acestei cooperative gluma este serioasă, foarte
lor hunedoreni. Legea contrac­ rea cercetării spre reducerea lor de fontă. Nu se evidenţia­ pus este mult prea puţin. tru plata acestor lucrări, iar agricole de producţie îţi serioasă chiar. Cu o aseme­
telor economice, a arătat di­ consumurilor materiale, creş­ cele 15 atelaje proprii sînt taie însă orice entuziasm... nea furajare poţi să ai efec-
rectorul Centralei siderurgice terea activităţii de autodotare slăbuţe... Poate acum, cînd se Număr de bovine este. Cu­ I. MIRZA
Hunedoara, prevede înche­ şi efectuarea lucrărilor de re­ vor onora livrările din secto­ răţenie este. Numai că vacilor
ierea contractelor de aprovi- paraţii capitale. Rezerve seri­ rul zootehnic, vor intra ceva şi mai ales tineretului bovin (Continuare în paq. a 2-a)
zionare-desfacere cu minimum oase avem şi în domeniul in­
6 luni înaintea începerii pe­ troducerii de noi tehnologii în
rioadei de plan, prin relaţii di­ fabricaţie. Cu toate rezultatele
recte între centrale. Efectiv în­ bune obţinute în introducerea
să operaţiunile de contracta­ gazului metan preîncălzit la IN TER N A TIO N A LE
re au loc în trimestrul IV al furnale şi a oxigenului, per­
anului. Acest neajuns s-a da­ fecţionarea tehnologiilor de e­ J g ........ ........ ... ......
torat în special faptului că, în laborare a oţelului cu oxigen WILLY BRANDT : „Intenţionam sâ reglementam relaţiile
actualul sistem de lucru, con­ şi altele, există încă suficien­ U n film despre
tractul economic nu a devenit te variante de perfecţionare. cu R.D.G."
realmente un instrument de La cuptoarele electrice, de e­ BONN 18 (Agerpres). — „Capitalul11 lui Karl Marx
planificare. Aşa stau lucrurile xemplu, introducerea oxige­ Intr-un interviu- acordat re­ sa tratatelor cu U.R.S.S, şi MOSCOVA 18 (Agerpres).
Polonia, subliniind că opo­
şi în ceea ce priveşte contrac­ nului conduce la reducerea cu vistei vest-germane „Tri- ziţia nu prezintă nici un — La Moscova a fost pre­
tarea producţiei noastre de la­ 15 la sută a consumului de bune“, cancelarul R.F. a fel de alternativă la aces­ zentat joi, tu premieră, fil­
minate. Noi, la Hunedoara, a­ energie şi cu 25 la sută a con­ Germaniei, Willy Brandt, tea. mul de popularizare ştiinţi­
vem reale rezerve de utiliza­ sumului de electrozi. Or, la şi-a exprimat convingerea fică „Marea faptă", care
Referindu-se la relaţiile
re mai bună a capacităţilor de noi în ţară, la nici unul dintre că tratatele semnate de dintre R.F.G. şi R.D.G., can­ prezintă istoria redactării şi
producţie, mai ales la lami­ cuptoarele electrice mari nu R.F.G. cu Uniunea Sovietică celarul Willy Brandt a de­ publicării vestitei opere a
noare. Pentru aceasta este în­ se utilizează oxigenul. De;a- şi cu Polonia vor fi ratifi­ clarat : „Intenţionăm să nc lui Karl Marx „Capitalul“.
să necesar ca beneficiarii de semenea, nu avem încă insta­ cate de Bundestag, relatea­ reglementăm relaţiile cu „Marea faptă(< relatează
metal să solicite din timp can­ laţii de vidare la turnarea :o- ză agenţia TASS. Cancela­ R.D.G. printr-un tratat care pe ecran istoria elaborării,
rul federal a subliniat că
să corespundă normelor de pe parcursul a 40 de ani
hotărîrea politică în ce pri­ drept internaţional şi care de muncă titanică, a ,,Ca­
veşte ratificarea tratatelor să se bazeze pe egalitatea pitalului“, prezentînd, toto­
Astăzi, în jurul orei 12, nale şedinţa de închide­ trebuie să fie luată de Bun­ în drepturi şi pe alte prin­ dată, spectatorilor manus­
posturile noastre de ra ­ re a Conferinţei pe ţara destag şi nu de Bundesrat, cipii uzitate în relaţiile in­ crise şi scrisori ale lui
terstatale".
a cărui aprobare, aşa cum
dio şi televiziune vor a cadrelor de conducere a decis Comisia juridică u Brandt a subliniat impor­ Karl Marx şi Friedrich
Engels, primele ediţii ale
transmite direct de la Pa­ din întreprinderi şi cen­ Bundesratului, nu este ne­ tanţa acordului cvadripartit „Capitalului" în limba ger­
cesară. Brandt a
respins
vilionul Expoziţiei Reali- trale industriale şi de categoric „îndoielile şi obi- asupra Berlinului occiden­ mană, care au fost scoase
tal, arătînd că el contribuie
limba
la Hamburg, şi în
zărilor Economiei N aţio- construcţii. Executlnd confecţii din blană de înaltă calitate, muncitoarea V&lerla Iv&nescu de la F a b ric a ecţiunile" formulate de co­ la normalizarea situaţiei în rusă — editate la Peters-
„Vidra* Orăştle ie face cunoscută pentru competenţa el profesională. aliţia U.G.D.-U.C.S. la adre­ această parte a Europei. burg.