Page 64 - Drumul_socialismului_1972_02

2 DRUMUL SOCIALISMULUI • • NR. 5 323 • SIMBATA 19 FEBRUARIE 1972

Iniţiativa. xnnnofttoreAscK Continuînd tradiţiile de muncă
lipseşte,
tivă şi, dacă unul
„Da vorbHL cu conştiinţa", Programul de educaţie socialistă în acţiune sarcinile lui se repartizeză Pentru o deser­
declanşată cu puţin timp In
urmă In secţia furnale a pe ceilalţi membri ai echi­ şi de luptă ale înaintaşilor
U.V. Gălem, este ansţlnută pei, ceea ce nu convine ni­ vire promptă
prin fapte de mancă dintre „DE VORBĂ CU mănui.
cele mal bcane, prin creşte­ Inlflatlva a trecut pragul
rea vizibilă a gradului de a populaţiei
conştiinţă a «alariaţilor. secţiei de turnâtorle I
Ne-am aflat din nou printre Apreciind Iniţiativa „De Recent, a avut loc adu­
siderurgiştil din Călău, am C O N Ş T IIN Ţ A " vorbă cu conştiinţa" ca o narea generală a reprezen­
atât de vorbă cu el, le-em formă de muncă polltico-e- tanţilor salariaţilor de la
ascultat opiniile asupra Ini­ ducatlvă interesantă şi efi­ Direcţia judeţeană de poştă
ţiativei născute In sinul co­ cientă, colectivul secţiei tur­ şl telecomunicaţii care a a­
lectivului lor, a eficienţei el ach'lpă, a dat buna rezultate muncea fără vlagă, fără tra­ nătorie I — sortimental ra­ nalizat rezultatele obţinute Pli SEMICENTENARUL i I. C.
asupra procesului de produc­ în corectarea unor atitudini, gere de inimă, nu se men­ diatoare — a hotărît s-o de acest colectiv în primul
ţie şi a disciplinei muncii. a unor neftncadrări In pro­ ţinea în ritm cu colegii de preia şl s-o generalizeze la an al actualului cincinal.
Nu ana pătruns în labirintul gramul Uzinei, In disciplina echipă. Şeful său, Francisc toate locurile de muncă — S-a relevat cu acest prilej
cifrelor, lăsînd această trea­ muncii. Laszlo, precum şi secre­ scrie tovarăşul Ioan Lăscău, că planul de venituri şi
în
prestaţii a fost realizat
bă economiştilor | am insis­ •Echipa condasl de Gheor- tarul comitetului de partid locţiitorul secretarului comi­ In sectorul difuzarea pre­ Brigada (le producţie a tineretului se afirmă
tat Insă asupra modulul In ghe Panalt, de la M.T.F.B., pe secţie au stat de vorbă tetului de paTtld pe secţie. proporţie de 100,6 la sută.
care oamenii au înţeles să se bucură da un binemeri­ cu el, i-au pătruns în su­ In prezenţa reprezentanţilor
stea de vorbă cu propria tat renume. Ge! 20 de lucră­ flet, au căutat să-l înţelea­ comitetului de partid şi de sei, numărul de abonamen­ fost nici procentele mari de
conştiinţă, să-şi facă proce­ tori muncesc unit, ea înţeleg, gă; Astăzi Miron Dinişoni sindicat pe secţie, In schim­ te a crescut în 1971 cu 9 la (Urmare din pag. 1) te. Nu vrem cu nici un depăşire a planului, nici a­
chip să ne-o ia înainte cei
se interioare, să muncească obţin rezultate bune. După este un alt om. bul III, condus de Ioan Stăn- sută faţă de 1970, ia r . pă­ ceastă inventivitate a tine­
mai bine, cu abnegaţie, cin­ lansarea Iniţiativei „De vor­ culea, s:a hotărît preluarea trunderea presei la 1000 lo­ care acesta munceşte pen­ de la standul de încercări, rilor, ci un fapt cu pro­
constituiţi şi ei intr-o bri­
ste şi demnitate. bă cu conştiinţa", comunis­ C it valoreazâ exem plul acestei Iniţiative, punîndu-se cuitori, în mediul rural, o­ tru a intimpina marea săr­ gadă de onoare a semicen­ funde rezonanţe umane pe
tul Gheorghe Panait şi-a a­ personal în discuţie „introducerea cupă locul I. bătoare. tenarului. care l-am sesizat cu emoţie.
Disciplina - pe primul plan dunat oamenii şl la-a expli­ miezului de calitate în for­ Preocuparea salariaţilor — Ce rezultate a obţinut Doi tineri nou veniţi în c-
cat clar deepra ce-! vorba, Mulţi muncitori, şefi de mare", care a avut un larg pentru îmbunătăţirea sub­ brigada pină acum ? — Depăşirea cantitativă chipă — Iosif Dorodici şi
— N-aş vrea să zic vorbe ca au da făcut. „In contra­ echipă, maiştri şl ingineri de ecou în rîndul muncitorilor stanţială a întregii activităţi — lefi — ne mărturiseş­ a sarcinilor de plan — pre­ Constantin Apetroaie — e-
mari — ne spunea tovarăşul dicţie cu turnătorii Gheor­ la U.V. Călan s-au născut, de la radiatoare. Referin- economice pe anul 1972 te muncitorul ilie Tomescu cizează Sabin Brad — nu rau îndrumaţi pas cu pas,
Andrei Ilie, secretarul comi­ ghe A. Biro, Gheorghe Tro- au copilărit în localitate, du-se la importanţa preluă­ este reflectată în angaja­ — ne-am depăşit planul la constituie singurul nostru li se explica pe îndelete
tetului de partid din secţia can, Iosif Glmpoeş şi alţii — minunîndu-se de flăcările rii iniţiativei „De vorbă cu mentul de a depăşi volu­ vîrfare cu aproape 70 la obiectiv. Ne preocupă, în cum se execută o consolă,
furnale, dar de la lansarea pricepuţi, harnici şi discipli­ veşnice ale furnalelor. Au conştiinţa", ’ maistrul Gheor­ mul de venituri planificate sută iar la console — cu 25 egală măsură, valorificarea cum trebuie să manipuleze
iniţiativei „De vorbă cu con­ naţi — Nicolae Călina con­ învăţat meserii şî s-au întors ghe Barboni a relevat că de cu 100 mii lei. Dintre obiec­ la sută. Rezultatele de as­ superioară a materiei pri­ utilajele din dotare... Cei
ştiinţa" nu am mai înregis­ tinua să-mi dea de furcă. în Călan să preia ştafeta la modul în care ne vom face tivele angajamentului fac tăzi sînt similare : avem me. lingă care muncesc şi-au
trat nici o absenţă neraoti- Se „îmbolnăvea* ori de cîte furnale, la turnătorie sau la fiecare datoria la locurile patre sarcini deosebite, cum un plus de 40 de virfare, Pentru a înţelege mai bi­ propus ca pină la 19 mar­
noastre de muncă
depinde
vată sau întînziere de la ser­ ori avea chef. Ceilalţi tre­ alte locuri de muncă. „Mulţi calitatea producţiei, în spe­ s în t: folosirea raţională a dar sperăm ca pină la^ ieşi­ ne despre ce este vorba, tie — ziua în care organi­
viciu, nici o abatere de la buiau să lucreze pentru el. lucrăm aici, la „Victoria", indicelui de utilizare a tim­ rea din schimb să mai rea­ sîntem invitaţi intr-un colţ zaţia U.T.C. îşi sărbătoreşte
procesul de producţie. Oa­ Era greu. Am discutat mult de 20—30 de ani — ne spu­ ţă a radiatoarelor. Toţi mun­ pului de lucru, o deservire lizăm încă 10. La sfirşitul al curţii unde se găseşte o jubileul de 50 de ani — a­
menii simt pe umeri o res­ cu el, intre patru ochi, pe nea tehnicianul Liviu Demî- citorii prezenţi s-au declarat promptă şi calitativă a lui februarie, depăşirile vor grămadă de toreret rezul­ ceştia să acumuleze cunoş­
ponsabilitate şi morg mai îndelete j i-am explicat o uesc. Cunoaştem bine uzi­ de acord să aplice cu rezul­ populaţiei prin lichidarea fi mult amplificate. Numai tat de la tuburile „premo". tinţele indispensabile pen­
dîrz înainte. Furnaliştii noş­ serie de lucruri bune, de na şi oamenii. Noi căutăm tate dintre cele mai bune fenomenului de întîrziere a aşa xx>m justifica numele — Pină de curind — ne tru a se putea înscrie la
tri — oameni de cuvînt şi lucruri rele şi consecinţele să fim întotdeauna exemplu valoroasa iniţiativă, avînd convorbirilor telefonice ur­ de brigadă de onoare a se­ explică şeful de echipă, a­ cursurile de calificare şi a
de iniţiativă — şi-au educat lor. M-a înţeles. Acum pot în tot ceea ce facem pentru în atenţie asigurarea cores­ bane şi interurbane, a tele­ micentenarului. cesta rămînea ne folosit. Se deveni astfel muncitori de
punzătoare cu materii prime
prin muncă voinţa. Străda­ pune bază pe el" — ne măr­ mai tinerii noştri colegi. Unii gramelor la transmitere, a — La constituire — adau­ depozita in grămezi mari nădejde, bine pregătiţi din
niile lor se citesc In tonele turisea cu satisfacţie tova­ mai greşesc, dar noi trebuie şl materiale, respectarea pro­ îndrumărilor greşite în a­ gă tovarăşul său, Ioan Da- pină se întărea. Luind fiin­ punct de vedere profesio­
cesului tehnologic şi a dis­
de fontă date zilnic pesle răşul Gheorghe Panait, şef să-i înţelegem, să-i ajutam ciplinei muncii, grija faţă dresarea corespondenţei şi vid — brigada şi-a propus ţă brigada, ne-am propus nal. Nu numai obţinerea
plan. de echipă la M.T.F.B. de 12 cu sfatul, cu faptul, cu vorba de utilajul de formare şi coletelor, creşterea indicelui să-şi depăşească planul zil­ să-l utilizăm la execuţia unor producţii record preo­
Nu-5 lipsit da interes să ani şî de două decenii lu­ bună. O sancţiune administra­ do pătrundere a presei so- nic cu 30 la sută. Astăzi consolelor şi vlrfarelor. Din cupă pe tinerii constituiţi
amintim cum munca de la crător la U.V. Călan. tivă e uşor de dat, însă nu turnare, creşterea conştiinţei cial-politice atît în mediul angajamentul nu mai re­ punct de vedere calitativ în brigada de onoare a se­
om la om, atentă, cu tact şi Dozatorul Miron Dinişoni are întotdeauna efect cn un socialiste. urban, cît şi în cel rural. flectă posibilităţile noastre: este superior betonului. De micentenarului, ci şi mode­
răspundere, a unor secretari avea altă meteahnă : comen­ cuvînt bun, pus la locul po­ Rubrica realizata de va trebui să-l majorăm, mai asemenea, costul produselor larea conştiinţei fiecăruia,
da partid, maiştri şl şefi de ta sarcinile de producţie, trivit. La noi munca e colec­ DUMITRU GHEONEA ION IONESCU ales că, în curind, vom or­ ridicarea ei la nivelul înal­
ganiza o decadă-record în scade simţitor.
producţie, in care vom atin­ .Ceea ce ne-a impresionat telor exigenţe ale construc­
ge performanţe şi mai înal­ insă, fn mod deosebit, n-au ţiei socialiste.
Adunarea generala a microcoo- .... Tînărul de la Griviţa
Sîntem In preajma împlinirii
perativei agricole de producţie unei jumătăţi de secol de la în­ tot despre unul care şi-a în­ ste. Intre cei peste 7 000 de
alţi 12 000
ceferişti şi
de
C.F.R.,
ucenicia la
ceput
fiinţarea organizaţiei revolu­ despre unul care a cunoscut muncitori din capitală, so­
ţionare a tineretului din din frageda-i tinereţe clasa lidari cu greviştii de la A­
a elevilor din Geoagiu patria noastră. In martie, muncitoare, lupta glorioasă telierele Grivita, fruntei
tînărul
Roaită se afla în
a acesteia,
partidul.
Era
anul acesta, sînt deci cinci
decenii de alunei. Fiecare vorba de Vasile Roaită. ucenicilor care alcătuiau pi­
Bducaţla tehnico-productivă noştinţele teoretica primite Ia să plantăm caîşii şl piersicii. an, fiecare etapă şi fiecare Cel care vorbea, ni-l des­ chetul do la sirenă.
a elevilor cunoaşte o multitu­ orele de cur* în practica agri­ Propun să facem un schimb moment sînt consemnate în cria pe tînărul ceferist cu Datorită lui, cu toată in­
dine de forme prin Intermediul colă. Vom sprijini, în acelaşi de experienţă cu ferma Şcolii paginile istoriei glorioase a mult patos, pe cît de simplu, tervenţia armată, sirena su­
de
pătrunzător;
atît
pe
cărora aceştia au posibilitatea timp, consiliul nostru de con­ generale din Dobra". ' partidului şi poporului nos­ na fără întrerupere ; era
să se integreze treptat în pro­ ducere pentru Instaurarea u- In munca pe care vor des­ tru. S-a scris pe larg despre multe din cele povestite le chemarea la luptă, la pregă­
cesul muncii adueîndu-şi a­ nel puternice discipline. Dorim făşura-o, elevii vor primi un fiecare, aşa ca să se păstre­ păstrez şi acum în memorie. tirea autoapărării. Era che­
portul ia producerea bunurilor ca rezultatele pe care le vom spjijin deosebit din partea ze pentru totdeauna şi să se marea partidului pe care
materiale utile societăţii. Ast­ obţine să contribuie la creşte­ C.A.P. din localitate, fapt de ştie că acestui popor soarta Roaită o întreţinea şi o in­
i-a rezervat înaltul titlu de
tensifica prin şuieratul sire­
fel, In şcolile Judeţului nostru rea dragostei pentru muncă, altfel confirmat de ing. Cor­ erou ; şi ca erou şi-a creat Pilde vii pentru nei din ce în ce mai năval­
au fost înfiinţate ateliere, pro­ astfel îneît să devenim fii de nel Albu. Vor fl îndrumaţi şi şi crescut propriii eroi. nic. Trupul tînărului utecist
filate pe diverse meserii, s-au nădejde ai patriei noastre". ajutaţi în permanenţă de con­ Trăim şi muncim în con­ devenise ţinta vie a gloan­
repartizat loturi, organizat mi- •Elena Dăian : „In documen­ ducerea şcolii, cadrele didac­ diţii noi, la cotele şi dimen­ generaţiile viitoare ţelor jandarmilor. El vedea
niferme cu plan de producţie tele de partid se subliniază ne­ tice (în special de profesoare­ siunile prezentului, privim şi simţea asta, privea totul cu
propriu In care elevii de la cesitatea creşterii producţiei le Silvia Lăzărescu, Ilea Su- cu toată încrederea perspec­ maximă tărie, cu mîna în­
sate să poată lucra efectiv etc. de cereale. La aceasta vom lutiu care răspund direct de tiva. Şi-n străfundul inimi­ împrejurările mi-au fost a­ cleştată de lanţul sirenei
Rezultatele constituie o bază contribui şl noi, urmînd exem­ activitatea microcooperativei), lor noastre zvîcneşte o mul­ poi favorabile să cunosc mai pentru a-i menţine chema-
solidă de trecere la o nouă plul ţăranilor cooperatori. Vom de către organizaţiile U.T.C. şi ţumire ; este satisfacţia pen­ , îndeaproape lupta partidului, _xea. Nici ploaia de gloanţe,
formă de abordare a muncii depune tot efortul- p'dhtfu de­ pionieri. tru ceea ce facem, adăugăm întreaga sa istorie şi să văd nici moartea nu-1 speriau j îl
productive în şcoli şi anume păşirea producţiei planificate". Iniţiativa elevilor din Geoa­ sau integrăm ca efort în e­ locul lui Roaită, alături do chinuia doar gîndul că nu-şi
înfiinţarea primei microcoope- Cornelia Armeglu : „Ştim că giu, pentru care aceştia au fortul general al poporului alţi luptători de valoare vede visul împlinit.
ratlve agricole. Iniţiativa în­ judeţul nostru este puternic fost călduros felicitaţi de se­ constructor al vieţii noi. inestimabilă ai poporului Dar focul necruţător l-a
fiinţării el aparţine elevilor de industrializat. Populaţia urba­ cretarul comitetului comunah ...Eram la şedinţa unei or­ nostru. pătruns j la un moment dat,
la Şcoala generală de 10 ani nă are nevoie de multe legu­ de partid, tovarăşul Ioan ganizaţii U.T.C. din Simeria, Este impresionantă şi mal simţea cum picioarele î se
din Geoagiu. me. Ne străduim să cunoaştem Buciuman, considerăm că la numai cîteva săptămîni mult decît pilduitoare aceas­ strîng şi cum corpul i se
Faptul a fost relevat cu pri­ regulile agrotehnice. Acum a­ va avea un deosebit ecou de la victoria insurecţiei na­ tă luptă. Nu poate să nu încolăceşte. „Viaţa i se pe­
lejul primei adunări generale vem ocazia să le punem în în rîndurile elevilor al­ ţionale din tara noastră. creeze emoţii profunde po­ rindă prin minte... O zăreş­
a micilor cooperatori. In ca­ practică, contribuind la rea­ tor şcoli generale din ju­ Războiul se desfăşura pe ziţia dîrză a tînărului ute- te pe mama lui, îşi aminteş­
drul adunării, el şl-au ales lizarea cantităţilor de legume deţ, în care există condiţii de teritoriu român, în plină in­ cist amintit, capacitatea lui te de prieteni, de U.T.C., de
consiliul de conducere, au sta­ necesare consumului". înfiinţare a unor astfel de mi- tensitate i armatele inamicu­ ide a privi şi Înţelege totul partid. Nu îşi va mai vedea
bilit planurile de producţie şl Marius Lefter i „Noi, elevii crounităti economice, unde e­ lui căpătau lovituri zdrobi­ aşa cum partidul, clasa mun­ visele împlinite.
financiar, măsurile prin care din clasa a Vl-a, vom munci levii să-şi poată pune în apli­ toare de la forţele armate citoare l-au învăţat. Pe el Vîrfurile de baionete îl
acestea pot fl înfăptuite. Mi- cu mult interes în sectorul care cunoştinţele primite în sovietice şi române. nu l-au intimidat nici mă­ străpung. Nici o mişcare nu
crocooperatlva şcolară care creşterii Iepurilor. La orele de orele de curs, să muncească In acea zi şi mai tîrziu, surile represive, nici ame­ mai era a lui. Totul se svîr-
posedă 10 ha teren, ateliere şi atelier vom confecţiona cuşti practic. Rezultatele nu vor în- eram greu încercat de pier­ ninţarea cu moartea. Deşi coleşte...".
minifermă a fost organizată noi, pe cele stricate le vom tîrzia să se arate. In acest mod derea unui bun amic pe transportat dintr-un loc în Aşa s-a stins viaţa lînaru-
după modelul cooperativei a­ repara". se vor crea premisele unei să­ cîmpul de luptă. Eram însă altul, bătut şi umilit, el a lui Vasile Roaită, cu mîna
gricole de producţie din loca­ Ana Maria Danciu : „Doresc nătoase educaţii prin muncă şi atent Ia tot ceea ce ne spu­ mers înainte. încleştată pe lanţul sirenei,
litate, care nu de mult lansa ca dacă timpul va permite să nea mai multor tineri un In marea confruntare a făcîndu-şi suprema datorie
chemarea către toate coope­ începem lucrările imediat. Mai pentru muncă. P e zi ce tre c e , «chelele f u r n a l u l u i n r . 9 de la C.S. H u n e d o a r a vechi militant al partidului muncitorimii cu autorităţile
rativele din judeţ, către în­ întîi vom săpa gropile în care M. BODEA c u n o sc a v ln tu l s p r e în ă lţim i p e n t r u fin a liz a re a f u r n a lu l u i la t e r ­ nostru. Eram elev la şcoala burghezo-moşiereşti din 1933, de utecist.
treaga ţărănime hunedoreană, m e n u l p re v ă z u t. Foto : V. ONOIU profesională C.F.R. şi tova­ Vasile Roaită şi-a înscris
vorbea
răşul respectiv ne
numele la loc de înaltă cin­
la înzecirea eforturilor pen­ r I. S.
tru valorificarea superioară — Omagiu ceferiştilor
în lumina sarcinilor conferin­
ţei pe ţară a primarilor şl se­ DEVA. Zeci de pionieri sincere gînduri de sănătate
cretarilor comitetelor comuna­ de la Şcoala generală „Dr. şl fericire adresate de cel r\
le de partid — a rezervelor de Petru Groza", Şcoala gene­ mici celor care zi şi noap­ Si setai zootehnic al C.A.P. condiţionează
sporire a producţiei agricole. rală nr. 4 şi Liceul pedago­ te ne îndreaptă paşii pe In p r e a jm a c o n c u rs u lu i
Urmînd exemplul părinţilor, e­ gic din Deva au tntîmpl- drumurile de ller ale ţăriir
levii s-au angajat să obţină nat, cu ocazia Zilei veghează la siguranţa cir­
recolte sporite. Redăm cîteva ceferiştilor, trenurile so­ culaţiei. Pionierii de Ia buna pregătire a campaniei agricole! ..B u c h e te h u n e d o re n e **
secvenţe din discuţiile purtate site în staţia C.F.R. Deva. şcoala generală nr. 4 au a­
de aceştia. Felicitările pe care le-au dus cuvlntul de salut al or­
Elieta Traşcă : „Dezbatem adresat în numele celei mal ganizaţiei şi felicitările ior
azi cifrele planului de produc­ tinere generaţii şefului de Direcţiei regionale C.F. De­ (Urmare din pag. 1) a C.A.P. şi Direcţia generală cam „cum trebuie" să arnte.
ţie al microcooperativei noas­ staţie, impiegaţilor, mecani­ pentru agricultură, industria Nici prea prea, nici foarte
tre. Rezultatele bune obţinute cilor de locomotive au fost va, însoţind acest însufleţit tivul complet, dar nu faci bani. alimentară şi ape au luat pe foarte. Elf EMUţK HIISTICĂ
de părinţii noştri constituie însoţite de numeroase flori mesaj de emoţionante cîn- Şi fără bani nu lucrează nici inginerul Gheorghe Boldea de Brigadierul Furka Arpad era,
pentru noi un îndemn. Vom a­ şi cravate roşii, de cele mai tece şi versuri patriotice. S.M.A. Rămîne totuşi o enig­ la C.A.P. Boşorod cînd ştiau la început de seară, la grajduri
plica cu multă rigurozitate cu­ mă : de ce Uniunea Judeţeană că aici consiliul de conduce­ (brigadiera Lucreţia Badiu de
re este descompletat (preşedin­ la Nâdăştie era acasă...) In
tele este la şcoală). grajduri curăţenie exemplară. U mtiC
...La C.A.P. Nădăştia de dos Deficitul de furaje este acope­
ÎN AJUTORUL CABINETELOR «actorul zootehnic arată de rit cu coceni şl paie tocate şi
parcă bovinele ar fi fost toată saramurate.
PENTRU ŞTIINŢELE SOCIALE PRODUCŢIA PRINCIPALELOR iarna în stabulaţie liberă. Pă­ la lapte cu peste 1 000 litri şi c o n c u r su lu i c u ltu ra l-a rtlstic „ B u c h e te h u n c d o r c n c u. C asa du
— Am depăşit prevederile
p rim e le c o n f r u n tă r i
In 27 fe b r u a r ie v o r a v e a loc
s c e n a
p e
rul vacilor este de o palmă...
SI CENTRELOR DE DOCU­ Şi un îngrijitor (aici îngrijito­ am livrat deja 5 capete tine­ c u ltu ră din H a ţeg v a fl, c o n fo rm r e g u la m e n tu lu i, g a z d a i
m a ţiilo r a rtistice din C ălan , Iar fo rm aţiile o ra ş u lu i — u n u l din
rii sînt din altă parte, - pentru
ret în greutate medie de 330
MENTARE PENTRU ACTIVI­ CULTURI că nădăştîeniî au preocupări kg... p a r te n e r ii de c o n cu rs. P e n tr u a s o n d a p u lsu l p r e g ă tir ilo r
a ce stu i e v e n i m e n t n e - a m a d r e s a t
p r im e lo r g azde In v e d e r e a
gospodăreşti mal „majore") ...Concluzionăm cn ideea că p ro f e s o a re i M a r g a r e ta D u m itr u , p r e ş e d in t a C o m ite tu lu i c u l­
TATEA PQLITICO-EOUCATIVA MIl|OAN£ TONI M ED IA ANILOR se căznea să mulgă o vacă. sectorul zootehnic este princi­ tu ra l şi ed u ca ţie i so cialiste a o ra ş u lu i H aţeg, Î n d r u m ă t o r u lu i
c u ltu ra l A le x a n d r u C h irlţă de la c asa de c u ltu r ă şi p r o f e s o ­
A muls cît de la o capră bună.
MlUOâNf TOMf
Nu era de fapt mult mai ma­ palul aducător de venituri în ru lu i V ictorin B â trin c e a , d irijo ru l c o ru lu i din lo c a lita te.
anului,
această
perioadă a
D in tru În c e p u t p r o f e s o a r a M a r g a r e ta D u m itr u a ţih u t să
Agricultura ţârii noastre, ca­ c e r e a l e B o a b e GPUU POftUMB re,... principala sursă de finanţare a p recizeze cîte v a din Im plicaţiile pozitive ale a cestei c h e m ă r i
re anul acesta aniversează un — De ce nu se toacă coce­ activităţilor din C.A.P. In ge­ p e n tr u a c tiv ita te a c u ltu ral-artisticft a o ra ş e lo r şi muni.cioi -
1 2 - lor : „E o in iţia tiv ă b u n ă , s tim u la to a r e în m u n c a f o r m a ţiilo r
eveniment rem arcabil — îm pli­ nii ? — întrebăm pe briga­ neral, cooperativele agricole artistic e de a m a to ri. R ă s p u n z in d la to a te p u n c te le din r e g u ­
diera Lucreţla Badiu. au asigurate furajele necesa­ la m e n t nu n u m a i câ v o r a p ă r e a fo r m a ţii noi, d a r se v o r c o n ­
nirea unui deceniu de la înche­ — Nu avem cu ce... solida fo rm aţiile vechi, îşi v o r Î m p r o s p ă ta şi Îm b u n ă tă ţi c a ­
ierea cooperativizării —, a cu­ — Cu toporul... re, lor introducerea acordului litativ re p e rto riu l" . „ E x e m p lu l cel m ai c o n c l u d e n t — I n te rv i­
global în zootehnie a deter­
ne prof. V icto rin B ă trin lc a — ii re p re z in tă c h ia r co ru l o ra ş u lu i
noscut o intensa dezvoltare, — Val de mine, la atîtea a­ minat un reviriment în ce pri­ n o s tru . I m p u lsio n a ţi de a c e a stă c h e m a r e a m r e v ă z u t c o m p o z iţia
cincinal de cincinal. Ceea ce nimale !.,. veşte curăţenia în grajduri şi fo r m a ţie i şl nm decis f o r m a r e a u n u i hu n c o r de c a m e r ă . L a
re o r g a n iz a r e a acestei fo rm aţii s-a lu c r a t cu m u lt suflet, c e ­
Cocenii s-au dat la vite ne­
însâ atrage în mod deosebit a ­ tocaţi (se vedea şi pe bălega­ preocuparea pentru întreţine­ tăţen ii o ra ş u lu i au r ă s p u n s cu p ro m p t itu d in e solicitărilo r, vin
tenţia în evoluţia producţiei a ­ re), iar cu restul de furaje rea animalelor (mai puţin ţesă- cu p lă c e re la re p e tiţii şl s în te m co n v in şi că p ro g r e s e le cali­
tăţii I n te rp r e tă r ii se v o r v e d e a d c -a lu n g u l c elo r p a t r u c o n ­
J- O LT latul, că e obositor...). Pe ici, f r u n t ă r i 1*.
gricole sînt sporurile mari ob­ 1* 51-55 A stau... subţire. Poate o da col­ pe colo mai trebuie însă com­
„ R ă s p u n s u l fo r m u la t la n iv e lu l o r a ş u lu i H a ţe g l-a m d u s
ţinute la cultura plantelor teh­ î ţul Ierbii ceva mai devreme. pletată balanţa de furaje, aşa p e r s o n a l la H u n e d o a r a — n e m ă r t u r i s e ş t e A le x a n d r u C hirlţă.
nice, în principal la cele olea­ ...In sflrşit, la C.A.P. Gristur cum s-a şi recomandat de fo­ e fic ie n te de I n tr a r e in c o n c u r s, de p re g ă tire . A v e a m u n c ie
E r a u n p rilej p o triv it de a ne c la rifica m o d a lită ţile cele m n i
ginoase şi sfecla de zahâr. MU TOP* vacile şl tineretul bovin arată rurile competente. n e clarităţi. L a n iv elu l casei de c u ltu r ă s a u al c o o p eraţiei
Mii TONB
In actualul cincinal se preve­ SFECLA DE ZAHĂR m e ş t e ş u g ă r e ş ti h u d i s p u n e m de o f o r m a ţ ie de d a n s m o d e r n .
D u p ă d iscu ţia p u r t a t ă la H u n e d o a r a n e - a m decis p e n tr u a n ­
de o producţie medie anuala t r e n a r e a liceu lu i la p r e g ă tir e a a d o u ă p u n c te din p r o g r a m :
de cereale de 16,3—17,4 m ili­ RECHEMAREA SCENEI d a n su l m o d e r n şl g ru p u l vocal. C o o p erativ a m e ş t e ş u g ă r e a s ­
că „Retezatul*4 v a ven i cu f o r m a ţ ia <le d a n s u r i p o p u la re . E •
oane tone boabe, de sfecla de p re g ă tită p e n t r u a ce st p rilej o b o g a tă su ltă de jo c u ri din Ţ a ­
r a H a ţeg u lu i. V a lo rifica re a fo lclo ru lu i local a s tat, de fa p t.
zahâr de 4 ,8 -4 ,9 milioane tone, BLĂJENI. Recent, patra activează şî ca solişti vo­ In a te n ţia n o a s tr ă În s ta b ilire a în tr e g u lu i r e p e rto riu . N e a -
de floarea-soarelui de 990 000 perechi de tineri căsătoriţi t cali. împreună cu formaţii­ Im p u n e m u lt d is c e r n ă m ln t în d e c id e r e a a s u p r a p ie se lo r c u
flâ m ln tr -o z o n ă de p u te r n ic e şi m u ltip le in flu e n ţe cee a ce
- 1 075 000 tone, de cartofi de Doina şi Ioan Bogar, Sofia le din care fac parte au specific local".
şi Nicolae durea, baura şi
prezentat trei spectacole cu
P e n tr u fie c a re p u n c t din c h e m a r e au fost stabiliţi n o m in a l
toam nâ de 3,8-4,1 milioane to­ Petru Polvera, Iuliana şi piesa amintită în satele Blă- in te rp r e ţii, piesele, se fac re p etiţii in te n se. Nu „divulgăm**
ne. Ion Andraş şi-au reluat ac­ jenl, Griş şi Dupăpiatră to a te a ce ste a m ă n u n t e o rg a n iz a to ric e p e n tr u a lă sa p a r t e n e r i ­
Creşterea producţiei agricole tivitatea în cadrul căminu­ (Comuna Buceş). Alături de lo r d e c o n c u r s şl s u rp riz e . R e d ă m în să u n a d in tr e a firm a ţiile
in te rlo c u to rilo r n o ş tr i : „ L a u n e le p u n c te din p r o g r a m , r u
vegetale are la bazâ m ecaniza­ in Ş «0 2 Ln Ş lui cultural, activitate la cei amintili s-au mai remar­ s ig u r a n ţă 11 v o m d e p ăşi pe ceilalţi**. A c ea stă Î n c re d e re c a r ­
vn
LA
care au participat în peri­ cat Candin Vîrlei,
Marta
g u m e n ta tă p rin s p e c ta c o le le date în d e p la s a re cu m a j o r i t a ­
rea lucrârilor, folosirea îngrâ- 3 £ Lr* oada 1960—1968. Iniţiativa Pătrui, Nicolae Lazăr şi te a f o r m a ţ iilo r la : H ăţegel, N ă d ă ş tia S u p e rio a ră , P e ş tc n l ţa ,
şâmintelor chimice, a seminţe­ l r- c i * <T (T lor este lăudabilă. Cornel Ciocan. H aţeg , p rin p a s iu n e a m u lto r a rtişti a m a to r i din o ra ş, p rin
lor selecţionate, aplicarea ştiin­ In prezent perechile a­ CORNEL MIHEJ f r e c v e n ţa r id i c a tă a rep etiţiilo r.
ţei agricole la scara marii pro­ mintite joacă în piesa directorul căminului cultural I. LASCU
iar
„Mireasa cu maşină",
prietăţi cooperatiste şi de stat. Sofia durea şi Ioan Bogar Blâjeni