Page 65 - Drumul_socialismului_1972_02

«C~-
DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 5 323 ® SIMBATĂ 19 FEBRUARIE 1972

Gu toată strădania de a *- ţii lor lucrează în sectoare
fia cine era acel tînâr „pă­ Importante şl că ei trăiooa din
truns în majorat", nu am a­ ’ veniturile lor ca nişte trîn-
flat mal nimic. Dar i-am re­ S M m a jo r-" | tori.
ţinut figura şi, mai cu sea­ ! Mă gîndesc, totuşi, şl la
mă, comportamentul. Prin a­ j j poziţia acelor părinţi. De ce
cestea el s-a detaşat — dar le tolerează o atare postură,
mu cu mult — de alţi tineri sfătuitor. IPe el îl reţin mai pol că e bine să-i luăm „mai de ce nu-I controlează, de
ce nu Insistă să se încadre­
de-a
zgomotoşi, cu
ieşiri
U i4 V ^ au avut loc într-una din se­ mult tpentru că avea un păr tare", rldlcînd tonul şl ame- ze în cîmpul muncii. Mă mal
dreptul huliganice, ieşiri ce
nlnţlndu-J ou forţa publică.
„neprelucrat" de la naştere şl
Vineri
gîndesc că asemenea
rile trecute în (pasajul de pe nespălat, lăsat peste reverul Rezultatul a fost acelaşi, hu­ trebuie luaţi în atenţi# şl de
liganii o ţineau una şl bu­
unei scurte soioase, e musta­
bulevardul Dr. P. Groza din ţă întîlnită cu părul, ochii nă. alte foruri, poate de orga­
Deva. Era în jurul orei 22. nolbaţl şi obosiţi şl nişte a- Văzînd că nu-4 slăbim, au nizaţia U.T.G., de organele
« î s e a „Cei patru", că .atîţla erau, pucăturl, mă rog, ca în fil­ lăsat femeile şl s-au luat de de stat, de opinia publică
stăteau în grup, fumau ţi­
chiar. Ei or trebui învăţaţi ce
noi, porniţi pe scandal. Din
mele de orientări deplasate.
gară după ţigară şi vorbeau
Pe lingă el au trecut două
vrute şi nevrute. Uneori vor­ femei, două mame, de braţ „bă", „vezi că am un pumn înseamnă viaţa, în ce constau
frumuseţile el, cum trebuie
greu", „urc cu voi în spate
beau pe rînd, dar cel mai cu fiicele lor, după aparen­ pînă în cetate şl de acolo vă să se comporte, care-l sensul
mult atrăgeau atenţia cînd şl perspectiva vieţii în ţara
vorbeau toţi deodată. noastră... Poate că părinţii
cadre cu sute de noi încrus-
P A S I U N E tături, poveste şi poezie a ra­ (toţi uzau de cuvinte care de Mortfmmmri etice nu-i pot ajuta (Iar şcoala
După fiecare banc
spus
prin care au trecut nu a fă­
murilor înmugurite, înfrunzi­
te şi înflorite, a cîntecului în­ care mal indecente), rîdeau cut totul în acest sens) să
Frumosul naşte cele mai simţea btntuit de alte înfio­ fiorat al primăverii, al gin­ zgomotos, mai mult decît su­ înţeleagă că împlinirea în
statornice pasiuni. Descope­ rate căutări. Şi poate, din gaşei al.esături închipuite de părător. ţă eleve de liceu. Primul ca­ arunc pe amlndoi" ş.a.m.d. viată se face prin muncă şi
ritorii lui nu au vlrstă. O susurul neostoit al piriurilor femeia aplecată de veacuri — Măi, cumnate (nu ştiu re le-a acostat (apostrofat) a nu ne-au slăbit deşi puteau nu în afara ei, că munca, în­
nestăvilită tinereţe sufleteas­ ce brăzdează satul, din ma­ să caute în fir şi ţesătură prin ce Împrejurări erau fost pletosul. Ceilalţi îl ţi­ să-şi dea seama că sîntem deosebi munca productivă,
că, o fericită nelinişte crea­ rea linişte tulburată de m u­ frumosul, al semnelor inexo­ cumnaţi), flre-aş al dracului neau compania. părinţi, ca şi ^părinţii lor, şl că este aceea care dă omului
toare le cutreieră spiritele, getul tihnit al joienelor sătu­ rabilei treceri, toate se scurg — spunea unul dintre ei —, *— Ia te uită ce mai fete... sîntem călăuziţi de cele mai un plus de satisfacţie şi că
indemnîndu-i să redea ma­ le de pe dealurile înverzite din generaţii prin fiinţa pli­ aseară ne-am îmbătat criţă. a început el să îngîne, în timp bune intenţii. datoria tinerilor este să se
teriei virtuţile ei supreme t de prin împrejurimi s-a năs­ nă de har a meşterului în Am prins un fraier şi l-am ce a şi luat de braţ pe una I-am lăsat şl am plecat, nu încadreze în această muncă.
contururile calde ale frumo­ cut prima încrustătură in cio­ lemnul ce i se dăruieşte în­ topit... Zicea că eu nu ştiu din cele două eleve. Inter­ înainte de a le spune că nu Acestea şi multe altele ar
sului. Generaţii in şir işi magul milenar al păstorului. demnat de virtuţile fierbinţi să beau şl că el mă dă gata. venţia femeilor, protestul lor fac cinste părinţilor, societă­ trebui să 11 se spună tineri­
condensează, în crisparea ză- Anii trecuseră cumpăna vir- ale pasiunii. Şi, sintetizînd Dar şl-a găsit naşul... Măi şi observaţiile ce le făceau ţii, că sînt tineri care altfel lor în general şl în special
mislitoare de frumos a mîi- stei tinere, dar o nouă tine­ parcă un destin de mlndre şi ” 13' şl m-am apucat de dans f am nu au găsit înţelegere. Dim­ ar trebui 6ă privească lucru­ celor din categoria pe care
VW'»;
nilor lor, gînduri şi simţă­ reţe, înţelept cumpănită, îşi demne înălţări, meşterul mlă­ tras de tonte femeile din lo­ potrivă, vagabonzii continu­ rile. am descris-» succint.
minte adinei. scrie de 5-6 ani încoace cer­ diază pe răsucirile străvechiu­ cal, m-am distrat ca-n po­ au cu gînguirile. „Stal fă, că Atunci am auzit vorbele că Iar cel care se laudă — fă­
Undeva „pe-un picior de curile largi ce încap peste al­ lui ciomag ciobănesc marile JÂ veşti, pînă la patru diminea­ te plac", „Las-o doamnă pe pletosul e major, vaccinat şi ră temei, desigur — că sînt
plaiu genunea anilor fşi des­ te 70 de rotunjiri ale vlrstei. chipuri ale istoriei neamului b -’V 5*: ţa... mîna mea, că tot aici ajun­ cu buletin, că el nu dă so­
chidea hăurile luminătorului Mlădiţele tinere ale stejaru­ românesc încărcate de severe m w - ■ £. — Vezî. ce egoist eşti ? Eu ge...", „Hai şi tu cu noi", e- coteală nimănui, e responsa­ majori şl cu buletin, să ştie
ffţ *?.: •
de m inţi fragede — dascălu­ lui, neingenuncheat de scur­ şi grăitoare semnificaţii. De şi cu Mitică am bătut bule­ ra.u vorbele aruncate fără ru­ bil pentru el. Ceilalţi l-au a­ că una presupune pe cealal­
lui Aurel Petrişor. Anii tîrzii gerea timpului, mustesc de la Decebal şi Traian, la Şte­ 7 # fk şine de cei patru neisprăviţi. probat cu acelaşi rîs gălăgi­ tă ţ ambele se constituie în-
ai pensiei îşi depănau, in esenţele sevei îndelung de­ fan cel Mare şi Mihai Vi­ / >'> / vardul pînă către unu după Dinspre parc venea o per­ os. Deşi era penibil, am mai tr-un întreg din care derivă
casa de la Ocişor, firul tors cantate. Miinile meşterului teazul, de la crăişorul Horea miezul nopţii şi n-am prins soană, un bărbat care părea Întreţinut dialogul cu el şl
in jurul treburilor gospodă­ îndrăgostit de frumos nu mai la Iancu — împăratul munţilor, . : | nimic... să tot aibă 50 de ani. împreu­ am aflat (mai mult prin de­ multe obligaţii sociale şl de
reşti, al grijilor fireşti pentru ostenesc. Din mîngîierea lor marile chipuri ale istonei îşi i i i — Măi, dacă eşti neaţă... nă am încercat să înlăturăm ducţie) că sînt fără profesie, familie. GR despre vaccin, e
copiii aflaţi departe, al m un­ severă şi pătimaşă lemnul spun cuvintul reînviate cu pe scandalagii. Le-am vorbit au încercat să se lanseze în bine să nu mai vorbim.
cii. Dar in adîncurile fiinţei închipuie cele mai neaştepta­ dragoste neţărmurită de Şl, cam pe linia aceasta se frumos, părinteşte, crezînd viată, dar fără convingere t Gred că trebuie amintită
dascălul cu părul nins se te contururi. Căuşe, linguri, meşterul popular pornit să purtau discuţiile. De fapt e­ că înţeleg. „Uşcheală", „te visează Intrarea în învăţă- aici, 'chiar şi în treacăt, dato­
îngemăneze tradiţia de seco­ rau vorbe aruncate. caut prin parc", „poate nu mîntul superior, crezînd că
le cu cîntecul netulburat al m y f. Cel care spunea că-i „ma­ ţi-e bine* etc,* nl se spunea numai acolo le este locul. ria celor care sînt chemaţi
fibrelor. jor, vaccinat şl cu buletin" fără scrupule cînd de unul, Din discuţiile purtate între să asigure liniştea publică.
Creaţii cinem atografice In liniştea fierbinte a cău­ îşi atribuia rolul de „şef" şl oînd de altul. Am crezut a- ei « a mal desprins că părin­
tării, frumosul naşte cele mai t ' l g f c : I. 5.
statornice pasiuni. Şi ardoa­
închinate tinereţii rea pasiunii dizolvă încreme­
f nirile vîrstei dezvăluind, de
Prezenţi în mediul evenimentelor soclal-polltlce, re­ sub mină măiastră, chipurile
ceptivi la marile momente ale actualităţii, cineaştii fără seamăn ale frumosului. Cooperativa
studioului „Al. Sabia" vor fi şi de această dată prezenţi Trustul de construcţii
pe ecrane, adueîndu-şi omagiul prin creaţia lor Ta ILEANA LASCU
marea sărbătoare a semicentenarului U.T.G, Unul din­ de consum Orăştie
tre realizatorii generaţiei mai vîrstnice dar, totodată, Hunedoara — Deva
unul din cel mai valoroşi documentarişti, Mirel Ilieşu, str. Nicolae Bâlcescu, nr. 8
pregăteşte un interesant film în care aduce o serie de T j i P
amintiri personale din trecuta sa activitate în rîndul ' m ANGAJEAZĂ IMEDIAT : Angajează urm ătoarele categorii de personal :
organizaţiei de tineret. „Amintiri" va fi deci un film Luna cărţii • un tehnician principal constructor
de evocare, o retrospectivă de educaţie şi informaţie n 9 — inginer proiectant şef - atelierul de pro­
social^politică privită din timpul prezent şi destinată © merceolog voiajor la serviciul comercial iectare ;
tineretului actual. la sate“ mc. * © tîmplari, zidari, zugravi calificaţi — inginer proiectant instalaţii ;
O tînără realizatoare, Felicia Cernăianu, ale cărei 0 şefi unităţi alim entaţie publica (gestionari) — inginer proiectant construcţii ;
pasiuni cinematografice au îmbrăcat mal întotdeauna r V - v - ' 0 achizitor — pe baza de comision
haina tematicii pentru tineret, se îndreaptă din nou în „ L u n a cârtii la Bate1', a m p lă m a ­ f- — inginer constructor C.T.C. ;
n ife s ta re c u ltu ra l-e d u c a tlv â , a p r o ­
aceste zile spre prietenii săi din toată ţara pe care-i g r a m a t în a ce ste zile noi a cţiu n i 0 vinzâtori — pe baza de tarife, pot fi şi pen­ — tehnician principal C.T.C. ;
vizitează cu aparatul de filmat pentru a surprinde mo­ eu c a rte a . L a bibliotecile din V sionari, neavînd calitate de angajat. — maiştri constructori ;
mente şi episoade semnificative din viaţa şi activitatea B u c u r e ş c i, Ş csu ri, C u re cb iu a fost s ’vv. 42 0 muncitori necalificaţi, bârbaţi. — şefi sector economic pentru şantiere ;
lor diversă. Filmul, pe care regizoarea îl închină se­ p r e z e n t a tă c a r te a „P.C .R . şl v j. 9 Cei interesaţi se pot prezenta pentru
micentenarului, va purta titlul simbolic „Avem un ti­ m a se le p o p u la re " , Ia r „ C i u le a n ­ Ir I — şef birou aprovizionare ;
d ra " , c u n o s c u ta nuvel& a Iul Li-
neret minunat". viu R c b r c a n u , a co n stitu it te m a informaţii la sediul cooperativei. — magazineri principali ;
d iscu ţiilo r o rg a n iz a te cu p rileju i Salarizarea se va face conform H.C.M . — recepţioneri principali.
u n e i în tîln lrl la c ăm in u l c u ltu ra l
din P rlcaz. f; 1968 şi instrucţiunilor în vigoare.
D ocum entarişti la lucru încadrarea şi salarizarea se vor face potrivit
____ 1 J L M U _ i r m i ih t t t -i Legii nr. 12/1971 şi H .C .M . 914/1968.
In c a d ru l u n o r seri lite ra re , la
B ălţa, a fost d e z b ă tu tă tenia „ E ­
La rîndul său, Gheorghe Horvath, un regizor care roi c o m u n işti căzu ţi p e n tr u lib e r­ Informaţii suplimentare la serviciul personal
s-a evidenţiat în ultimul timp, mai ales prin cîteva ta te a şl fe ric irea c elo r m ulţi", iar din trust. '
filme de scurt metraj în care se preocupă de genul la B r ă n i ş r a a u fost p re z e n ta te (W>
unui documentar foarte stilizat, de o expresie artisti­ „ L u c r ă r i ale p o eţilo r h u n e d o re n i întreprinderea de gospodărie
că potenţată la scară grafică evident compusă, de data În c h in a te p a rtid u lu i" . A urel P e triş o r : „ Is to rie ”
aceasta se îndreaptă spre un documentar de mare ac­ (f ra g m en t).
tualitate şi de portanţă emoţională directă — „Briga­ Iu b ito rii de p oezie din s atu l comunală şi locativă Deva
dierii7'. Se filmează pe marile şantiere ale edificării V aidei s -a u ln tlln lt cu m e m b r i al Trusful de alimentaţie
socialiste pentru a surprinde brigăzile de tineret la c ercu lu i lite r a r de pe lin g ă C a­ ANGAJEAZĂ PRIN C O N C U R S :
de c u ltu r ă d in O răştle c are
sa
„Porţile de Fier", pe Someş, la Tîrgovlşte sau pe Lo­ a u citit din c re a ţia p r o p r ie v e r ­ De la cenaclul • un inginer constructor pentru funcţia de şef publică locală Deva
tru, în viitoarea bătăliilor pe care le angajează cu na­ s u r i în c h in a te p a trie i şl p a r t i d u ­
tura sălbatică, cu timpul, dar şi cu propriile lor limi­ lui. serviciu tehnic-investiţii A N G A J E A Z A :
te fizice, omeneşti. # * „Dit;nuri“ © sudori, instalatori termici, tehnico-sanitari
U n m e d a lio n lite r a r „ Io n L u c a
Din uriaşa frescă contemporană a acestui important C araglale" a a v u t loc la c ă m i­ şi gaze - motoscuteriştî pentru unităţile din Deva şi Sîme-
fenomen social al epocii noastre care se întruchipea­ n u l c u ltu ra l din H ă ră u . L a lila, ® zidari ria.
ză în măreaţa epopee patriotică a brigadierilor nu va pe m a r g in e a cărţii „ C ireşaril" s -a Mîine, la orele 10,00, la
lipsi, după cum ne încredinţează autorul, marele mo­ o rg a n iz a t u n re u ş it c o n c u r s lite ­ Centrul judeţean de îndruma­ 9 maşinişti pentru uzina de apă Batiz (din De asemenea mal angajează muncitori necallfl-
ment simbolic al Bumbeşti-Livezenilor. ra r . P e n t r u copil, la Ş c o ala g e n e ­ re a creaţiei populare şi a localitate) caţl.
ra lă din O ră ştio a r a d e Jo s
au
In prezent, toate aceste filme se materializează de-a fost p r e z e n ta te „ P o v e şti n e m u r i ­ mişcării artistice de masă va © electricieni autorizaţi Salarizarea conform H.C.M. 914/1968.
lungul unor caracteristice etape de producţie, pentru to a re " . avea loc o nouă şedinţă de lu­ ® laboranţi cu şcoala de laboranţi de 2 ani
a fi In curînd prezente la întîlnirea^ cu publicul căruia ir cru a cenaclului literar •.Rit­ Informaţii Ia telefon 11485 sau 13536.
i-au fost destinate. Ele vor fi nu numai un In c a d r u l bibliotecii din T u r d a ş muri*'. Citeşte din creaţia pro­ © coşari (64)
moment de stil. o informaţie binevenită şi de actuali­ s -a d e s f ă ş u r a t o In s tru c tiv ă d is­ prie Aurellan Sîrbu. încadrarea şi salarizarea se asigură conform
cu ţie colectivă cu tin erii pe t e ­
tate, ci încă o modalitate de educaţie socialistă şi ce­ m a „C in ste, co re ctitu d in e , p r in c i­ H .C .M . 914/1968 şi Legii nr. 12/1971.
tăţenească, un nou prilej de a se discuta cu colective­ p ia lita te ”. B ib lio teca c o m u n a lă Lectura şl discuţiile vor fi (81)
le de tinerî din fabrici, şcoală, cooperative agricole de din R o m o s a o rg a n iz a t o e x p o zl- urmate de o audiţie muzicală. Uniunea judefeană
producţie pe marginea acestor filme despre viaţa lor, ţio de c ărţi pe ld c e a t „ T in e re Programul cuprinde fragmente
lţl
u teclst,
c u n o ş ti p a tr ia ? ”, Ia r
despre problemele pe care actualitatea directă, ne­ la B ălţa s -a p r e z e n t a t e v o c a re a din creaţia lui Ludwig van Be-
mijlocită le propune spre soluţionare imediată. „ J e r t f a s u p r e m ă " . ethoven. a cooperativelor de consum
' IO N M IHU Din accident a rezultat
moartea a două persoane
care se aflau în autoturism, Hunedoara—Deva
Rememorări Arpad Emil şi distrugerea ANGAJEAZA PRIN C O NC URS
rănirea gravă a lui Karico
autovehiculului.
0 REVIZORI CONTABILI Şl DE GESTIUNI.
Conducătorului auto i se *1 Condiţii de angajare, conform Legii nr. 12/
reţine şi infracţiunea de
S p re sflrşltu l p rim e i Ju m ă tă ţi a L a În c e p u t p rim e ş te lecţii de 1971.
seco lu lu i al X lX -le a , cîn te cu l t ă ­ p ic tu ră de la N lcolo L lv ad lch l, RADARUL IN ACJIUNE conducere pe drumurile (68)
m ă d u ito r al s p e r a n ţe i do v e a c u ri italian stab ilit În M o ld o v a cu idei publice a unui autovehicul
a p o p o ru lu i r o m â n din p rin c ip a te politice în a in ta te . L a Iaşi, a rtistu l neînmatriculat, deoarece
p e n tr u p ro g r e s social, c o n stitu ire a ia le g ă tu r a cu fr u n ta ş ii c e r c u ­ Recent, un autoturism e­ autoturismului i s-a eliberat
u n u l s ta t ro m â n u n ita r , c re şte rilor p ro g r e s is te ie şe n e : A lec- chipat) cu aparatură com­
p rin a l ă t u r a r e a t u t u r o r fo rţelo r san d rl, C uza, N lcolae D o can ş.a. autorizaţie provizorie pen­
p ro g r e s is te ale v rem ii. A e ru l stâ- In a n u l 1834, N cgulicl p leacă ia plexă pentru determinarea tru 10 zile dar care expira­
vitezei autovehiculelor şi se la 31 decembrie 1971. Policlinica
fotografierea acestora —
„RadarulM — a patrulat pe
loan D. Negulici drumurile publice ale jude­ ŞOFER N U ARE, DAR cu plată Hunedoara
ţului Hunedoara. PROPRIETAR ?
In intervalul de numai 3
tu t al tim p u lu i se p r im e n e ş te P a r ii . S tu d iile de aici, călătoriile, ore, au fost testate 256 au­ Autodubiţa cu nr. de în­ In oraşul Hunedoara funcţionează policlinica
p r l n t r - u n su flu re v o lu ţio n a r. A rta a c tiv ita te a p ro p r iu -z lsâ g en erea z ă tovehicule de toate catego­ matriculare 31-HD-2307, a- cu plata, situata în strada Ştefan cel M are nr. 2
e ste sco a să din s alo a n e le îm - o galerie de p o rtr e te c u p rln z ln d parţinînd Ocolului silvic Si-
bîcsltc ale b o ierim ii re tro g r a d e , m a rile p e rs o n a lită ţi ale tim p u lu i. riile dintre care 82 circu­ meria, a avut o pană de în blocul din spatele bâii populare Hunedoara,
p â tr u n z ln d to t m a l m u lt In m a ­ C u n o s d u d u - s e la V lcna cu p ic ­ lau cu viteză mai mare de­ cauciuc in localitatea Or- telefon 1333.
se, o g lin d in d asp iraţiile a ce sto ra to ru l b u d a p e s ta n C o n sta n tin Ro- cît cea admisă de normele mindea. Fiind în imposibi­ Policlinica funcţionează cu urm ătoarele spe­
p e n t r u lib e rta te şl p ro g res. s en th a l, N egulici !l co n v in g e pe legale privind circulaţia in litate de a remedia defec­
U n a d in tr e figurile lu m in o a s e a c e s ta să v in ă În p rin c ip a te , u n d e , localitate. cialităţi : interne, cardiologie, chirurgie, ortope­
ale rev o lu ţie i de la 1848 este şl îm p r e u n ă , v o r d u c e o b o g a tă a c ­ ţiunea, şoferul a lăsat au­ die, ginecologie, O.R.L., oftalmologie, stomato­
p ic to ru l lo a n D. N egulici (n ă scu t tiv itate re v o lu ţio n a ră . A lă tu ri de Iată cîteva exemple. tovehiculul în drum la pă­
in a n u l 1812 la C lm p u lu n g M u s ­ I. E. R âd u lesc u , p ic to ru l d e s f ă ş o a ­ Gheorghe Buiescu din De­ durarul Avram Gheorghe, logie cu laborator dentar, chirurgie maxilo-faci»
cel), a rtis t ce şl-a p u s a r t a In ră şl o activ ita te de c u ltu ra liz a ­ va circula cu 85 km pe oră
slu jb a acestei m iş c ă ri. V ocaţia re a m a se lo r , fiind in a n u l 1843 in localitate, iar loan Bo- care ne precizează că ulte­ ala, laborator clinic.
p e n tr u d e se n a p ic to ru lu i se m a ­ c h ia r c o n d u c ă to r u l re v iste i lite r a ­ rior şoferul a fost incorpo­ Program zilnic :
n ifesta în c ă din şco a la p rim a r ă . re „ C u r ie ru l r o m â n e s c " . De altfel, jină, din Lupeni, şi Cornel rat Ynilitar şi autodubiţa
F re c v e n te a z ă u n a n şi colegiul Sf. N egulici se Im p u n e şi ca u n b u n Debucan, din Haţeg, cu 80 aştepta pînă cînd întreprin­ - De la orele 8 — 20 stomatologie
s a v a din B u cu reşti, d a r se re tra g e tra d u c ă to r, m a l ales d in lim b a km pe oră!
m ă r tu r is in d că aici : „ p ro fe so rii fran ceză, a scris el Însuşi plcsn derea angaja un altul. — De la orele 13 — 20 celelalte specialităţi.
b u n i şi a d e v ă r a ţi ş i-a u d a t d e ­ şi n u v e le , a a lc ă tu it u n v o c a b u la r Reamintim că fapta se Vehiculul se află defect Policlinica este deservită de cadre medicale
m isia v ăzind h a lu l în v ă ţă tu rilo r r o m â n e sc c u p rln z ln d cu v in te pedepseşte cu amendă cu­ în drum de şase zile şi poa­
de a c u m şl v â z ln d u -se o p riţi a stră in e În c e tă ţen ite în lim b a r o ­ prinsă intre 500 — 1 500 lei superioare cu înaltă calificare.
s p u n e a d e v ă ru l dc la c ated ră", m â n ă . te mai rămîne dacă nu se (66)
m ă r tu r is ir e c are d o v e d eşte că A c tiv itatea sa pe p la n artistic, conform art. 49 din regula­ găseşte un şofer!
N lco lae B ălce scu — de I. D. N cgulicl. v iitorul p ic to r e r a c o n ştien t dc este c o n tin u a tă in tim p u l re v o lu ­ mentul de aplicare a Decre­
m is iu n e a sa socială. ţiei do la 1848 cind e x e c u tă p o r- tului 328/1966 republicat.
treto ale to v a ră şilo r (le lu p tă . D u ­ AZI U N TRANSPORT,
pă ln f r în g c r c a revoluţiei, el se M IINE ALTUL...
află pe lista p ro scrişilo r, fiind si­ CONSECINŢA A VITEZEI LA 20 FEBRUARIE 1972
lit să se rofuglcze la B raşo v , NELEGALE Angajat al Direcţiei ju­
P o ş ta literară scrisul cam dezordonat şi u n d e c o n tin u ă să d ese n e ze p o r t r e ­ deţene de drumuri şi poduri, Prima tragere excepjională
te ale cap ilo r rev o lu ţiei In v e d e ­
urît, dar m-am cam şi gră­
Karico Arpad Emil din
bit şi nici nu sînt obişnuit re a a lc ătu irii u n u i a lb u m . D e la !’ Deva, str. A. Sahia, nr. 1, sectorul Brad, şoferul Dîlf
ch ip u l a u ­
N egulici n c -a r ă m a s
loan obişnuia să meargă cu
Nicolae Dinuleţ —* Hu­ veţi ce pierde, ci doar de să scriu pe foi volante... tentic, u m a n , p ă tr u n z ă to r al Iul conducător auto amator, a autobasculanta cu nr. Pronoexpres
B âlccscu
N icolae
A c ea stă în d e ­
nedoara. Versuri frumoase, cîştigat. De aceea, vă şi o­ P.S. Nu obişnuiesc să ci­ ru p tă , d e o arec e In p r im ă v a r a a n u ­ 1 devenit proprietarul unui 31-HD-1733 in satul Obîrşa,
letnicire a sa a fost în s ă Î n tr e ­
pe măsura sentimentului ferim un sfat util : pune- tesc poezii". Scuzele dv. comuna Tomeşti, fiind de Se efectuează 5 extrageri de cîte 8 numere
de care sînteţi animat, ţi-vă la curent cu norme­ nu pot fi luate în conside­ lui 1849 este trim is a lă tu ri de alţi I autoturism Dacia 1 100. In prin partea locului. Şi de din 45. In total se vor extrage 40 numere.
ro v o lu ţîo n ari In la g ă ru l tu rc e sc dc
mai ales în „Brigadierii". le ortografice. rare. Poezia se scrie fără la B itrssa (Asia Mlcft). In la g â r după-amiaza zilei de 12 fe­ fiecare dată servea cîte o
Micile inadvertenţe pot fi Nicolae Faur — Stejerel. grabă. F’oarte rău faceţi că c o n tin u ă a c tiv ita tea r e v o lu ţio n a ră bruarie ax:, se înapoia din rudă sau prieten cu un Se atribuie ca premii :
p u r tl n d o c o re sp o n d e n ţă re g u la tă
îndreptate pe parcurs. Vă Dacă nu am precizat în nu obişnuiţi să citiţi poe­ cu rev o lu ţio n a rii râ m a şi Sn p rin c i­ localitatea Certej spre do­ transport de gunoi de 0 bani, cîştiguri de valoare variabilă şi fixă;
aşteptăm în continuare. poşta trecută, vă spunem zii. pate. miciliu şi, ajungînd în co- grajd. Dar azi un transport, 0 autoturisme „Dacia 1300" şi „Skoda S
Puiu Răianu — Reia. acum : poeziile dv. nu sînt Cătălin Rotaru — Hune­ B olnav, N egulici se stinge la : muna Şoimuş, datorită vite- mîine altul, pînă cînd a 100" ;
d a ta de 5 aprilie 1851 la C o n stan -
Versuri curgătoare. Păcat publicabile, vădind lipsă doara. Sentimente frumoa­ tinopol. O p e ra lui rftm înc o v e r i­ fost depistat şi sancţionai
că în final vă pierdeţi su­ de talent. se şi... atît. Vă recoman­ tabilă galerie de p o rtr e te în care \ zei excesive, nu s-a putut conform legii. ® excursii a cîte 2 locuri în: Ungaria, Polonia
flul. Perseveraţi. Condeiul I. M. „Mititica" — Hune­ dăm să mai treceţi din re d ă fizionom ia cu tonte datele încadra corespunzător la Se aşteaptă măsuri şi din şi Cehoslovacia.
vă ajută. doara. „Noapte clară", „cer cînd în cînd pe la şedin­ n e ce sare u n u i valo ro s m e sa j a r tis ­ curbă, intrînd în plin intr-o partea întreprinderii leza­ Cu bilete de 15 lei puteţi participa la toate ex­
tic al v rem ii. Acestea s p a r g e r m e ­
Nicu Bodca —■ Sîntămă- senin"; „stele pretutindeni", ţele cenaclului „Flacăra". tism ul a ca d e m ic s trim t, d in d o n o ­ autobasculantă care se apro­ te. tragerile.
ria-Orlea. Intr-adevăr, tri- numai poezie nu. V-ar fi de mare folos. tă dc firească mArcţlc. R ăm in c In pia din sens opus pe partea Lt. major Azi ultima zi cînd vă mai puteţi procura bilete.
to ată
crenţia sa a d e p tu l tehnicii
miţîndu-ne „poezia compu­ Iulian Munleanu — De­ c la ro b sc u ru lu i folosit dc secole. TRAIAN BERBECEANU (G9)
să încă de anul trecut" nu a- va. „Vă rog să-mi iertaţi RED. ei dreaptă.
IOAN ŞEU 6 n a flM H E S B M I "