Page 66 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 66
DRUMUL SOCIALISMULUI • NR. 5 323 • SIMBĂTĂ 19 FEBRUARIE 1972
4
SĂPTĂMINA VIITOARE
încheierea lu cră rilo r plenarei A fost format LA TELEVIZIUNE
Vizita tovarăşului C .C al P.C. din Cehoslovacia nou! guvern italian
ROMA 18
—
(Agerpres).
FRAGA 18 (Agerpres)! — La o informare privind activita Premierul desemnat Giulio Duminică, 20 februarie Ion S to i a n ; 19,00 O a m en i şl
p ro n o e x -
19,15 T r a g e r e a
l a p te ;
p re s ; 19,20 1001 dc seri : P o v e s
tea sindicatelor.
Corne!iu Măneseu in Austria Praga au luat sfîrşit lucrările ţie privind realizarea hotărîri- Andreotti a prezentat, joi sea 8.30 C ra v a te le ro şii; 10,00 V ia tea lui R u m c a j s ( I V ) ; 19,30 T e
t o ţ i ;
8,15
G im n a s tic ă
p e n tr u
Plenara a adoptat o rezolu
plenarei Comitetului Central
l e j u r n a l ;
A v a n p r e m i e r ă ;
20,10
ra preşedintelui Giovanni Leo-
ţa s atu lu i. In a ju n u l celui de-al
al P.C. din Cehoslovacia.
In
cursul celei de-a doua zile a lor Congresului al XlV-lea al ne, lista noului guvern mono- II -lc a C o n g re s al U n iu n ii N a 20,15 T e l e - c ln e m a tc c a ; F e m e la
lui
D u p ă c o m e d ia
în d ă ră tn ic ă .
a
C o o p e r a tiv e lo r A g ri
ţio n ale
lucrărilor, numeroşi vorbitori P.C.C. în domeniul economic color italian (creştin-d/emo- cole de P r o d u c ţ i e ; 11,10 S ă î n S h a k e s p c a r e . Cu : E lisab cth
T a y lo r ,
R ic h a r d B u r to n ; 22,20
au luat cuvîntul pe marginea şi o rezoluţie privind proble crat), însărcinat cu îndeplini ţe le g em m u z ic a ; 12,00 De s t r a
încheierea convorbirilor of.ciale problemelor aflate la ordinea mele şi sarcinile Mişcării sin rea sarcinilor curente şi orga jă p a tr ie i; 12,30 E m is iu n e Sn In te r p r e tu l s ă p tă m in ii : Sofia j
V ic o v ca n c a ; 22,30 24 dc ore.
de zi. K. Hoffmann, preşedin dicale revoluţionare şi activi nizarea alegerilor anticipate. lim b a m a g h i a r ă ; 14,00 S p o r t;
16,00
F ilm
P o s t m c r i d i a n ;
17,10
VIENA 18. — Coresponden dak, secretar general al M.A.E., Rudolf Kirchschlaeger au sem tele Consiliului Central al tatea comuniştilor în sindica Principalele portofolii au fost s e rial p e n t r u t i n e r e t : P la n e ta Joi, 24 februarie
tul Agerpres, P. Stăncescu, Arno Halusa, ambasador, şe nat un ,.Protocol adiţional la Mişcării sindicale revoluţiona atribuite astfel: afacerile ex g ig a n ţilo r; 18,00 C in ta re p atrie i.
co ral
in te r ju d e ţe a n .
9,00 D e sc h id e re a e m is iu n ii dc
C o n c u rs
transmite: Vineri dimineaţa, ful Secţiei politice a M.A.E., Convenţia dintre Republica re a prezentat, din însărcina te, în perioada după Congre terne — Aldo M oro; interne P a r ti c ip ă : C orul c ă m in u lu i c u l d im in e a ţă . T e le x ; 9,05 R itm , ti
la sediul Ministerului Aface Eduard Tschoep, ambasadorul Socialistă România şi Republi rea Prezidiului C.C. al P.C.C., sul al XlV-lea al partidului. — Mariano Rumor; trezore tu ra l din c o m u n a L c o rd e n l, c o n e re ţe , d a n s ( r e l u a r e ) ; 10,00
rilor Externe al Austriei au Austriei la Bucureşti. ca Austria cu privire la asis riei — Emilio Colombo; apă ru l s in d ic a tu lu i in v ă ţ ă m i n t T u l- C u rs de lim b a en g leză. L ecţia
fost reluate şi încheiate con Cei doi miniştri au procedat tenta juridică în materie de rare — Franco Restivo ; agri cea, corul c ă m in u lu i c u ltu ra l din a IV - a ; 10,30 T e lc - c in e m a te c a :
c o m u n a JLeleşti, co ru l dc fem ei
F e m e ia
î n d ă r ă tn ic ă ,
( r e l u a r e ) ;
vorbirile oficiale între Corne- la un schimb de păreri în pro drept civil şi de familie şi la In sprijnu! convocării neintlrziate cultură — Lorenzo Natali; in al Casei de c u ltu r ă Tg. J i u ; 12.35 T e le ju r n a l; 15,30 L ecţii TV
liu Mănescu, ministrul aface blemele internaţionale, consta- valabilitatea şi transmiterea dustrie şi comerţ — Silvio Ga- 19,20 1001 de seri. P o v e s te a lui p e n t r u lu c ră to rii d in a g r i c u l t u
rilor externe al României, şi tînd cu satisfacţie existenta a actelor, semnată la Viena, la va ; comerţ exterior — Camil- R u m c a js (I); 19,30 T e le ju r n a l; ră . O r g a n iz a r e a p r o d u c ţie i şl a
20,10 R e p o r ta ju l s ă p tă m în ii. A d
m u n c ii in u n ită ţile a g ric o le c o o
Rudolf Kirchschlaeger, minis numeroase puncte de vedere 17 noiembrie 1965". a conferinţei general-europene lo Ripamonti. n o t ă r i ia o m o n o g ra fie (F ăcă- p e r a t i s t e ; 16,30-17,00 C u rs de
trul afacerilor externe al identice sau apropiate. Mentfo- O Eforturile depuse pînă în i c n l ) ; 20,30 M ed alio n W alt D is lim b a g e r m a n ă . L ec ţia a II I-a
Austriei. La convorbiri au par nînd rezultatele fructuoase In continuare, oaspetele BERLIN 18 (Agerpres). — apelul de a-şi intensifica ac prezent pentru găsirea u n e y ; 21,20 Clujul... P c â d re s a — r e l u a r e ; 17,30 D e s c h id e re a e
ticipat din partea română, Va- ale convorbirilor, cele două român, însoţit de Rudolf Kir După cum informează agen ţiunile în sprijinul convocării nei formule au eşuat; forma dv. (p a r te a I). E m isiu n e de d i m is iu n ii de d u p ă - a m ia z ă ; 17,35
22,45
T e le ju rn a l.
v e r t i s m e n t ;
sile Gliga,- adjunct al minis părţi şi-au exprimat speranţa chschlaeger, E. Tschoep, D. A- ţia ADN, într-un interviu a conferinţei general-europene torii numiţi de preşedinte au S p o rt. E m is iu n e în lim b a m a g h i a r ă ; !
18.35 ' C o n f r u n tă r i . C u m a p lic ă m :
trului de externe, Dumitru A- în dezvoltarea, în continuare, ninoiu şi de consilieri ai mu cordat presei din R.D.G., pentru securitate şi colabora constatat, după consultările le g e a 7 E x e r c i t a r e a atrlb u ţlU o r
ninoiu, ambasadorul României a bunelor relaţii dintre Româ nicipiului Viena, a vizitat car Pekka Tarjanne, preşedintele re. Comitetul Executiv relevă întreprinse, că sînt în imposi Luni, 21 februarie c o m ite te lo r o a m e n ilo r m u n c ii;
la Viena, Dumitru Mihail, di nia şi Austria. tiere noi de locuinţe şi şanti Partidului Liberal din Finlan că această conferinţă va con bilitate de a realiza un acord 18,55 M ed a lio n c o ra l G h e o rg lic
C ticu ; 19,15 P u b li c ita te ;
19,20
15,30 Lecţii TV p e n t r u l u c r ă
rector a.i. în M.A.E., iar din După încheierea convorbi erul metroului din capitala da, s-a pronunţat în favoarea tribui la asigurarea păcii, se cu principalele partide politi torii din a g r ic u ltu r a . P ă ş u n e a , 1001 de se r i : P o v e s te a lu i
a
neîntîrziale
convocării
partea austriacă, Walter Wo- rilor, Corneliu Mănescu şi Austriei. conferinţei general-europene curităţii şi colaborării între ce. Alegerile generale desti r e s u r s ă p r in c ip a lă d e n u t r e ţ u r i R u m c a js (V ); 19,30 T e l e j u r n a l ; ]
popoarele continentului euro
nate să pună capăt crizei ur
pentru securitate. Este timpul pean şi că înfăptuirea securi mează să aibă loc în luna mai, v e rzi p e n t r u a n i m a l e ; 16,30-17,00 20,10 R e f le c to r ; 20,25 T in erii d e
s p r e cl în şişi...; 21,15 P a g in i de
C u rs de lim b a r u s ă . L e c ţia a
tăţii europene reprezintă
R e tro s p e c tiv ă .
C h arlie
să se treacă de la declaraţii
u m o r :
COMUNICAT COMUN la acţiuni concrete pentru întreaga omenire. o la o dată neprecizată. U l - a — r e l u a r e ; 17,35 D e sc h id e C h a p lin ; 21,55 M u zic a u n u i an .
cauză în care este interesată
r e a e m is iu n ii de d u p ă - a m i a z ă ;
F ilm p r o d u s d c te le v iz iu n e a (lin
17,40 L a v o la n — e m is iu n e p e n
convocarea reuniunii paneu-
ropene, a menţionat Tarjanne. Situaţia din Cipru t r u c o n d u c ă to r ii a u t o ; 18,00 C ă R.D.G., cu v e d e te d in Î n tr e a g a
G lib e rt B e c a u d
lu m e :
( F r a n
m in u l; 18,40 A v a n p r e m i e r ă ; 18,45
cu p rivire la vizita în Austria a m inistrului a fa ce rilo r externe „In conformitate cu politica S c e n a. E m is iu n e de a c t u a lit a te ţa ), L isb e th L ist (B elgia),
externă finlandeză, a spus el, BERLIN 18 (Agerpres). — NICOSIA 18 (Agerpres). — şi critic ă te a t r a l ă ; 19,10 N o u tă ţi F r a n c k S ch o b e l (R .D .G .), M a r
g a r e ta P ls la r u
( R o m â n ia ),
B e-
al Republicii Socialiste România, C orneliu Mănescu salutăm orice iniţiativă, orice După cum informează agenţia La Nicosia şi în alte localităţi c u ltu r a i-a r tis tic e ; 19,20 1001 de a u ty MUton (S.U .A .), E d ith
seri. P o v e s te a lu i R u m c a js ( I I ) ;
pas care contribuie la asigu
.noi
cipriote s-au desfăşurat
P lc h a
g r u p u l v ocal
(U.R.S.S.),
rarea păcii în Europa. Tocmai ADN, Comitetul grupului in 19.30 T e l e j u r n a l ; 20,10 M o m e n t V e d b a c k (O lan d a) e tc ; 22,30 24
fo lc lo ric; 20,20 T e a t r u fo ileto n :
La invitaţia ministrului fe internaţionale de interes co au semnat actul adiţional terparlamentar al R.D.G., reu demonstraţii în sprijinul poli M u şa tln ll d u p ă trilo g ia Iui B a r - de ore.
deral al afacerilor externe al mun. privind extinderea convenţiei acum, cînd ne apropiem tot nit la Berlin, a exprimat ho- ticii preconizate de preşedin b u Ş te f ă n e s c u - D c la v r a n c e a . S e
Republicii Austria, dr. Rudolf Cei doi miniştri ai afacerilor de asistenţă juridică asupra mai mult de realizarea confe tărirea deputaţilor Camerei tele Makarios în actuala situ r i a a I lI -a . Ş te fa n a tr ă it. B o g Vineri, 25 februarie
rinţei europene pentru secu
Kirchschlaeger, ministrul afa externe au avut mai multe actelor de asigurare socială. ritate, avem nevoie de astfel Populare a R.D.G. de a-şl a atie internă. Majoritatea aces d a n Î n c e p e ; 21,25 A v a n p r e m i e
cerilor externe al Republicii convorbiri de lucru. Ei au con In cadrul schimbului de pă de contribuţii de seamă, cum duce o contribuţie activă la tor demonstraţii s-au desfăşu r ă ; 21,30 S t e a u a f ă r ă n u m e . M u 9,00 D e s c h id e r e a e m is iu n ii de.
zică
22,30 24
de o r e ;
u ş o a r ă ;
Socialiste România, Corneliu statat cu satisfacţie că, în pe reri privind situaţia interna este declaraţia de la Praga“. reuşita Adunării Reprezentan rat în mod paşnic. Forţele de 22,45 C o n tra ste In l u m e a c a p i d im in e a ţă . T e le x ; 9,05 M ai i r t
Mănescu, a făcut o vizită ofi rioada care a trecut de la vizi ţională actuală, părţile au a ţilor opiniei publice europe ordine, care se află în alertă, talu lu i. veţi o î n t r e b a r e 7 (r e lu a r e ) . O I
s te a şi n o u ă p l a n e t e în o b ie c ti
cială în Austria, în perioada ta oficială în România a pre cordat o atenţie deosebită ne, ce va avea loc la Bruxe au fost nevoite să Intervină vul a s tr o n o m ic i şi a s tr o n a u t lc ii ;
15-19 februarie 1972. şedintelui federal Franz Jonas, problemelor securităţii si coo lles, a celei de-a 7-a conferin numai în cazul demonstraţiei Marţi, 22 februarie 10,00 C u rs de li m b a g e r m a n ă —
In timpul vizitei, ministrul în 1969, şi a vizitei în Aus perării în Europa. Ele au re HELSINKI 18 (Agerpres). — ţe a parlamentarilor de la de la Limassol, unde elemente 9.00 D e s c h id e r e a e m is iu n ii d e lec ţia a IV - a ; 10,30 F ilm s e r ia l:
S c b a s lia n şi s e c r e tu l e p a v e i (re
ostile politicii guvernului pre
afacerilor externe, Corneliu tria a preşedintelui Consiliu levat necesitatea dezvoltării Comitetul Executiv al Uniunii Rostock, prilejuită de „Săp- şedintelui Makarios au încer d im in e a ţă . T e le x ; 9,05 T c le şco a - lu a r e ) . E p iso d u l „ I n beciu l d e
a
lămîna Mării Baltice", şi
Mănescu, a fost primit de pre lui de Stat, Nicolae Ceauşescu, între statele europene a unor Social-Democrate a Femei conferinţei interparlamentare cat să provoace tulburări, ata- lă. V asile A le c s a n d ri — p o e t şi ia M o rsa n " ; 10,55 P o r t r e t u l u
K o z ln ţe v — film
n u i reg izo r.
şedintele federal Franz Jonas, în 1970, raporturile de priete relaţii de bună vecinătate şi lor din Finlanda a adresat tu pentru securitate şi colabora cînd coloanele de demon p a t r i o t (L ite r a tu r a r o m â n ă , cl. d o c u m e n ta r , p r o d u c ţie a s t u d i
a V lII-a ). S tă ri de a g r e g a r e . (C hi
de cancelarul federal dr. Bru nie şi colaborare multilatera cooperare multilaterală, înte turor organizaţiilor din ţară re în Europa. stranţi. m ie , cl. a V U I - a ) ; 10,00 C u rs de o u r il o r d e te le v iziu n e so v ie tic e ;
no Kreisky. Ministrul afaceri lă dintre cele două ţări au 'cu meiate pe respectul principii- • lim b a r u s ă . L e c ţia a 4 -a ; 10,30 11,25 P a g in i d e u m o r : C h arlie
( r e l u a r e ) ; 12,05 T e le
C h a p lin
lor externe român a făcut o noscut o evoluţie continuu as lor universale ale indepen C ă m in u l ( r e l u a r e ) ; 11,10 F ilm j u r n a l ; 15,30—16,30 T e le -şc o alâ .
vizită preşedintelui Consiliului cendentă. Miniştrii au relevat dentei şi suveranităţii, nea s e r ia l : P a t r u ta n c h lş ti şi u n D o m e n iu l de s tu d iu al e c o n o m i
( r e l u a r e ) ; 12,05 T e le
c lin e (III)
National, Anton Benya, şi a a progresele înregistrate în do mestecului în treburile inter ■ m PARIS. — Politia franceză j u r n a l ; 16,30-17,00 C u rs de l i m ei p o litice — E c o n o m ia p o litic ă
folosirea
renunţării la
ne,
vut o discuţie cu deputaţi ai meniul schimburilor comerciale ::jwm a anunţat joi recuperarea ta b a fr a n c e z ă . L e c ţia a I l I - a — şi p o litic a e c o n o m ic ă (II) (cl.
parlamentului austriac. şi cooperării economice, in forţei sau ameninţarea cu fo Caini1 a Caijran\ bloului Iui PIcasso, „Cap de r e l u a r e ; 17,30 D e s c h id e r e a e m i a X l - a ) . „ C tito ri de tem elii".
( L ite r a tu r a r o m â n ă ) ; 17,30 D e s
egalităţii
losirea forţei,
în
17,35
siu n ii de d u p ă - a m i a z ă ;
Cu prilejul vizitei la prima dustriale şi tehnice ; ei au sub drepturi şi avantajului reci $ v; arlechin", în valoare de a- S t e a u a p o la ră . C a b in e t de o r i c h id e r e a e m is iu n ii de d u p ă - a
1 500 000
de
proximatlv
rul Vienel, ministrul Corneliu liniat rezultatele bune cu care proc. e n t a r e ş c o la ră şl p ro f e s io n a lă . m ia z ă ; 17,35 P r ie t e n ii lui A şc h i-
cel
—
e m is iu n e
p e n t r u
u ţâ
P r o f e s iu n i p e n t r u fe te ;
18,00
Mănescu a semnat în „Cartea s-au încheiat lucrările primei Cei doi miniştri s-au pro NAŢIUNILE UNITE. — Republicii Guyana, Forbes franci, sustras în luna noiem C îu tece şi m a r ş u r i p a trio tic e m ic i; 18,05 P e d r u m u l M ese ş u
de aur" a oraşului. sesiuni o Comisiei mixte gu nunţat pentru trecerea _ cit Comitetul special al Adună Burnham. brie de la o galerie de artă in terp reta te i d e f a n f a r a şcolii iul. P r o g r a m s u s ţ i n u t de o r
vernamentale de cooperare e din Paris. In acelaşi timp, p o p u l a r e d e a r t ă d in A r a d ; c h e s t r a p o p u l a r ă „ M e s c ş u i" a
In timpul şederii sale în conomică, industrială şi teh mai curînd posibil la pregă rii Generale a O.N.U. în pro două persoane — un ameri 18,10 Micii m e ş t e r i m a ri... din C o n siliu lu i j u d e ţ e a n a l s i n d i
Austria, ministrul afacerilor nică, importanta acordurilor de tirea multilaterală a conferin blema apartheidului a adre QUITO. — Gotardo Valdi- can şi un italian — au fost j u d e ţu l Ilfo v ; 18,40 F ilm d o c u c a t e lo r din S ă la j şi f o r m a ţ ia de
externe, Corneliu Mănescu, şi cooperare deja convenite şi ţei general-europene de secu sat Asociaţiei Internationale vieso Tobar, ministrul de in arestate, bănuite a fi autorii m e n t a r : O lim p ia d a fo c u lu i, p r o d a n s u r i a C asei de c u ltu r ă din
persoanele care l-au însoţit au necesitatea lărgirii în conti ritate şi cooperare şi pentru de Tenis (I.L.T.A.) o notă de terne al noului guvern ecu- furtului. d u c ţie a s tu d io u lu i c i n e m a t o Z a l ă u ; 18,25 Să c u n o a ş te m le
g ra fic „ A l e x a n d r u S a h la " ; 18,50
g ile ; 18,40 S t o p - c a d r u ; 19,10 T r a
vizitat diferite instituţii cultu nuare a relaţiilor economice convocarea conferinţei cu protest lată de readmiterea adorian, instalat după recen S e a r ă de b a le t; 19,15 P u b li c ita g e r e a lo to ; 19,20 1001 do seri.
rale, economice şi sociale din bilaterale. , participarea tuturor statelor echipei Republicii Sud-Africane ta lovitură de stat din aceas BONN. — Pe autostrada t e ; 19,20 1001 d e seri. P o v e s te a P o v e s te a lui R u m c a js . (V I);
Viena. Referindu-se le acordul de interesate. In Cupa Davls. O parte dintre tă ţară, a anunfat ridicarea vest-germană Stultgart-Mun- lu i R u m c a js ( I I I ) ; 19,30 T e l e j u r 19,30 T e l e j u r n a l ; 20,00 C ro n ic a
întrevederile şi convorbirile, colaborare culturală semnat Exprimîndu-şi satisfacţia membrii comitetului au a restricţiilor de circulaţie In chen s-a produs joi, pe timp n a l ; 20,10 S e a r ă de t e a t r u : F ă politică i n t e r n ă d e E u g e n M â n
d r ie ; 20,15 F ilm a rtis tic : P r i m a
r ă fin a l d e N . D a m a s c h ln . D is
care au avut loc într-o atmo anul trecut, cei doi miniştri pentru rezultatele vizitei, nunţat că, în cazul în care troduse o dată cu înlătura de cea|ă, un grav accident t r i b u ţia : A u to r u l — V ic to r R e- în tîln ire cu : D a n ielle D a rie u x ,
sferă de prietenie şi înţele au subliniat importanta extin părţile au evidenţiat contri hotărîrea va fi menţinută, ţă rea fostului preşedinte, Ve- rutier. In urma unei coli b e n g iu c ; D o ra — I o a n a M an o - F e r n a n d L c d o u x , L o u is J o u r -
i e s c u ; M a m a — D in a C o ce a ;
gere reciprocă, au prilejuit un derii schimburilor culturale şi buţia acesteia la dezvoltarea rile lor se vor retrage din lasco Ibarra. El a precizat că ziuni ce a implicat zece au M ih al — E m il H o s s u ; T a tă l — d a n , J e a n T lss ic r ; 21,45 A n c h e
ta TV : M in o ri In d e r iv ă ; 22,30
schimb fructuos de vederi cu ştiinţifice între cele două relaţiilor de prietenie şi coo competiţie. hotărîrea a fost luată în ur tovehicule, între care şi o F o r y E te r le ; A n g e la — E le n a 24 de o re ; 22,45 D in ţă rile s o c ia
privire la evoluţia relaţiilor ţări. perare dintre România şi Aus ma faptului că în întreaga ţa autocisternă plină cu com A l b u ; R a d u — V ic to r M av ro d i- liste.
p la n :
dintre România şi Austria şi °In timpul vizitei, cei doi tria, în interesul^, cşlor două PRAGA. — Agenţia CTK ră domneşte calmul şi că nu bustibil, şi-au pierdut viaţa, n e a n u ; 21,30 P r im T c le g lo b : D an
22,00
B u r g h c l e a ;
L a
în legătură cu unele probleme miniştri ai afacerilor externe popoare, al cooperării şi păcii informează că guvernele R.S. există posibilitatea unor ac v e st de B u d a p e s ta . R e p o r ta j fil Simbătă, 26 februarie
în Europa. în incendiul produs, şase m a t ; 22,20 V e d ete ale m u z icii
Ministrul afacerilor externe Cehoslovace şi Republicii ţiuni pentru a-1 readuce la u ş o a r e . E n rlc o M acJas; 22,30 24 9,00 D e s c h id e r e a e m is iu n ii de
al Republicii Socialiste Ro Gambla au hotărît să stabi putere pe preşedintele înlă persoane, iar alte şase au su de ore. d im in e a ţă . T e le x ; 9,05 F ilm s e
mânia a transmis cancelarului lească relaţii diplomatice la turat. ferit arsuri grave. rial. D o a m n a d in G e n o v a (II) ;
cu
9,45 D e v o r b ă
nivel de ambasadă.
g o s p o d in e le ;
Camera Comunelor a aprobat federal, Bruno Kreisky, invi Miercuri, 23 februarie re) ; 10,45 B ib lio te c a p e n t r u toţi.
T e le -e n c ic lo p e d ia
( r e lu a
10.00
taţia guvernului român de a
La
—
GEORGETOWN.
face o vizită oficială în Ro Georgetown (Guyana) a în PARIS. — Preşedintele Franţei, Georges PompLdou, d im in e a ţă . T e le x ; 9,05 T ele g lo b : N icolae F ilim o n (I) — v ia ţa şi
9.00 D e s c h id e re a e m is iu n ii de
o p e r a ; 11,15 E m isiu n e dc d iv e r
aderarea Angliei la Piafa comună mânia. De asemenea, ministrul ceput sesiunea Comitetului va pleca simbătă în Marea Britanie, anunţă agenţia re) ; 9,25 P r im p la n : D a n B u r- tis m e n t ( r e l u a r e ) ; 12,00 T e l e j u r
( r e lu a
L a v e st dc
B u d a p e s ta
afacerilor bxterne român l-a
e m is iu
16,25 D e s c h id e r e a
n a l;
invitat pe ministrul afacerilor de pregătire a conferinţei ţă France Presse. Timp de două zile, el va purta convor g h e le a ( r e l u a r e ) ; 9,55 P u b li c i nii de d u p ă - a m i a z ă ; 16,30 E m i
LONDRA 18 (Agerpres). a proiectului de lege, conside externe al Austriei, Rudolf rilor neangajate, care ur biri cu primul ministru Edw ard Healh, la reşedinţa ofi t a t e ; 10,00 C u rs de li m b a f r a n s iu n e în lim b a g e r m a n ă ; 18,15
— După trei zile de dezbateri rată drept treapta decisivă în Kirchschlaeger să facă o vi mează să aibă loc în luna cială a acestuia de Ia Chequers, de lîngă Londra. ceză. L e c ţia a I V -a ; 10,30 Telc- R itm , tin e re ţe , d a n s ; 19,00 A rta
R etrospectivă* R o m u l
c in c m a tc c a p e n t r u copii şi t i
p la stică .
furtunoase, Camera Comunelor procesul aderării. Documentul zită oficială în România. septembrie a acestui an. Vizita preşedintelui Pom pidou în Marea Britanie are n e r e t : A v e n tu rile b a ro n u lu i L a d c a ; 19,15 P u b l i c i t a t e ; 19,20
a aprobat, joi seara, cu o ma urmează să fie examinat acum Invitaţiile au fost acceptate Discursul inaugural a fost loc la o săptămînă după convorbirile purtate la Paris cu M u n c li h a u s e n ; 12,00 T e l e j u r n a l ; 1001 de seri. P o v e s te a lui R u m
joritate de numai opt voturi în detaliu de către un comi cu plăcere, datele vor fi sta rostit de primul ministru al cancelarul R.F. a Germaniei, Willy Brandt. 15,30 T c le - ş c o a lă ; 16,30-17,00 c ajs (V II); 19,30 T e l e j u r n a l ;
(309 contra 301), proiectul de tet al Camerei, prevederile bilite pe cale diplomatică. C u rs d e lim b a en g le ză . L ecţia 20.00 S â p t â m l n a in t e r n a ţ i o n a l ă ;
a I I I - a
20,15 T e le -e n c ic lo p e d ia . D im ltrie
r e l u a r e ; 17,30 D e s
lege privind aderarea Marii sale putînd fi supuse amen c h id e r e a e m isiu n ii de d u p ă - a P a c iu r c a . R o a ta II. Z o o r a m a ;
Britanii la Piaţa comună. Aj- dării. Majoritatea redusă con m i a z ă ; 17,35 O v ia ţă p e n t r u o 21.00 F ilm s e r ia l I n v a d a to r ii ;
şi
genţia Reuter relevă că votul trastează cu cea de 112 voturi Idee. Ţ io lk o v s k i; 18,10 T i m p 18,40 21,50 C ulisele v a rie tă ţilo r. T e x te
a n o t i m p
în
a g r i c u l t u r ă ;
d in ; i. L. C arag lale , Miliai Co-
a fost decis de cei şase depu obţinută în luna octombrie, tiilor similare nord-ameri- autorităţile de resort. Rezul C înd în su şi glasul... P o ezie, cîn- d r e a n u , Io n M in u le sc u , C in c in at
taţi liberali, care s-au pronun cînd Camera Comunelor s-a cane şi vest-europene, sta tatul final declarat este de tcc, d a n s î n tr - o s e a r ă de lie P a v c lc sc u , M arin S o r e s c u ; 23,00
ţat în favoarea aderării. Un pronunţat în principiu asupra bilimentele financiare nipone a obţine 6-10 organizaţii fi d u ri r o m â n e ş t i. (I n te r v iz iu n e ) . T e le ju r n a l. S p o r t ; 23,15 Muzică*
F lo res c u , E m ilia P e-
Cu A r t a
număr de 14 conservatori au proiectului aderării. Ea deno caută să-şi acopere spatele nanciare stabile, în locul tr e s c u , T e o d o r a L u c a c iu , Eli- lă u tă r e a s c ă şi cîn te cc de petre* ‘
c ere cu
U in ca N iţu lc scu , Glv
votat împotrivă şi alţi şase tă, de asemenea, nemulţumirea frontului. Larga operaţie es celor 14 existente la ora ac s a b e t a N e c u lc e -C a rţiş , N ico lae P e tr e s c u şi v io lo n istu l Ion P e
s-au abţinut, ca şi şase labu resimţită în largi cercuri fqţă te, de altfel, încurajată şi de tuală. S c c ă r c a n u , V a len tin T c o d o ria n , tr e S to ica n .
rişti. Exceptîndu-i pe aceştia de modul în care guvernul în Sporirea producfiel de confecţii
din urmă, totalitatea deputaţi cearcă să soluţioneze grava
lor laburişti au votat împo în R.P. Ungară Noi scăderi ale preţului dolarului r
triva aderării. situaţie economică şi socială ~ \
Votul a intervenit în ca generată de respingerea re In urma declaraţiilor fă jini prin cumpărări masive CINEMA • RADIO • T
drul celei de-a doua lecturi vendicărilor minerilor. In anul care a trecut, la sută mai multe mărfuri cute de ministrul de finanţe de devize americane, a scă
producţia industriei de con pentru piaţa internă şi ex american, John Connally, po zut la 13,5 mărci vest-ger-
fecţii a R.P. Ungare a spo ternă decît în 1971. Pentru trivit cărora S.U.A. nu vor mane Preţul dolarului a D E V A : C a s ta n e le sln t b u n e Ş tiin ţa la zi ; 20,45 L a h a n u l m e
rit cu 7 la sută în compa a se ajunge la asemenea in restabili convertibilitatea do scăzut, de asemenea, şi la („ P a tria " ) ; In v iito a re ( „ A r t a " ) ; lodiilor ; 21,30 R e v ista ş la g ă r e
raţie cu anii precedenţi, iar dici, această ramură a in larului în aur mai înainte Tokio, unde el a fost vin- S IM E R IA : A se d iu l („ M u r e lo r ; 22,00 R a d i o ju r n a l ; 22,30 E x
Amănunte privind programul exporturile au crescut cu dustriei uşoare ungare de de a se constata o redresa dut la 303,60 yeni, ceea ce şul") ; H U N E D O A R A : M arele p re s m elo d ii ; 22,55 M o m e n t p o e
a
p r e m iu , seriile I-II („ S id c ru r g is-
tic. E m ily D ic k in so n ; 23,00 E x
13 la sută. Potrivit planului
trecut printr-un proces
(„ C o n
p re s m e lo d ii ; 24,00 B u letin
dc
pe acest an, industria con modernizare şi extindere a re durabilă a balanţei lor reprezintă cu 0,25 la sulă t u l " ) ; C ăsă to rie p rip ită A rticolul ş tir i; 0,03—6,00 E s tr a d a n o c tu rn ă .
s t r u c t o r u l " ) ; C A L A N :
comerciale şi de plăţi, preţul
yeni mai puţin în raport cu
sovietic de studiere a Lunii fecţiilor va produce cu 9,5 suprafeţelor de producţie. occidentale a înregistrat, joi, ziua precedentă. La Paris, 420, seriile ( „ M in e r u l" ) ; clin I u n i e " ) ;
(„11
I-II
monedei americane pe pieţele
T E L I U C :
S e c re tu l
S a n ta
P E T R O
V itto ria
Sesiune soviefo-franceză de noi scăderi. La Frankfurt pc dolarul a fost cotat joi la Ş A N I: M arele p r e m iu , s e 9,00 D e sc h id e re a e m isiu n ii dc
I-II
(„7
N o i e m b r i e " ) ;
riile
MOSCOVA 18 (Agerpres). imperios aselenizarea lină Main, cursul dolarului în 5,0725 franci, faţă de 5,0885 D e p a r te în A p u s ( „ R e p u b l i c a " ) ; d im in e a ţă .
T e le x ;
— Staţia automată „Luna- a unui aparat cosmic. Acest colaborare în domeniul informaticii ciuda faptului că Budcsbank franci, la cit se negociase L U P E N I: V in o v a tu l este in 9.05 F ilm serial : „ D o a m n a din
20", lansată in Uniunea So lucru a fost realizat, pentru a intervenit pentru a-1 spri miercuri. c asă ( „ C u ltu r a l" ) ; L O N E A : S u G e n o v a " , re a liz a t dc s t u
vietică la 14 februarie, îşi prima dată, de staţia „Lu- n e tu l m uzicii, seriile I-II („M i d io u rile de te le v iziu n e din
U ltim a
(„7
d r a g o s te
n e ru l" ) ;
R.D.G. ;
continuă zborul spre sateli na-9“. la 3 februarie 1966. MOSCOVA 18 (Agerpres). rea metodelor matematice, în N o iem b rie") ; V U L C A N : A ş te p 9,45 M o m e n te ale m uzicii u ş o a
tul natural al Pămintului. Plasată în Oceanul Furtuni — La Moscova a avut loc se meteorologie, proiectarea u t a r e a („ M u n cito re sc ") ; U RI- re ro m â n e ş t i — (relu a re ) ;
Pe traseu, aparatajul ştiin lor, staţia a transmis pe siunea sovieto-franceză de nor maşini electronice nece C A N I: T ă c e r e a b ă rb a ţilo r („7 10.05 D c v o rb ă cu g o s p o d in e le ;
N o ie m b rie " ) ; B A R B A T E N I: G c-
ţific efectuează o serie de Pămînt, timp de trei zile, colaborare în domeniul teh sare modernizării procesului n o v e v a dc B r a b a n t („6 A u 10,20 T e le -e n c ic lo p e d ia ( r e l u a r e ) ;
11.05 B ib lio te c a
p e n t r u toţi.
cercetări cosmice tehnico- imagini ale peisajului lu nicii de calcul. După cum de instruire în instituţiile de g u s t" ); O R A Ş T IE : O m u l o r C o sta c h e N e g ru zzi (II).
ştiinţifice. Staţia execută nar. In acelaşi an, în de relevă agenţia TASS, sesiu învăţămînt superior şi alte c h e s tr ă ( „ P a t r i a " ) ; D re p tu l de „ A le x a n d r u L â p u ş n c a n u "
( „ F l a c ă r a " ) ; GEOA-
a to n a şte
experimente cosmice impor cembrie, cu prilejul asele nea a analizat planul lucră le. A fost relevată, îndeo G IU -B A l : P r o c e s u l alb ; H A — d r a m a tiz a r e ;
tante — menţionează agen nizării line a staţiei „Lu- rilor comune pe anii 1972 sebi, colaborarea fructuoasă Ţ E G ; S im o n B o liv a r ( „ P o p u 11,35 D r u m u r i în îsio rie ; „ S u b
G in d iio r u lu i dc la
s e m n u l
ţia TASS. na-13", s-a putut constata, 1973, hotărînd dezvoltarea în utilizarea informaticii în lar") ; B R A D : C c r m c n („ S te a H a m a n g i a (I) ;
roşie") ; IL IA ;
u a
Comentatorul ştiinţific al printre altele, că stratul de colaborării bilaterale. Printre pe şerif ( „ L u m in a " ) . Sprijiniţi-1 11,50 M uzică p o p u l a r ă ;
agenţiei aminteşte, cu acest praf de pe suprafaţa luna altele, se vor efectua lucrări conducerea diferitelor sec In j u r u l orei 12,00 — t r a n s m i s i u
prilej, momentele importan ră nu este adine şi nu îm în colaborare pentru aplica toare economice. n e d ire c tă dc la P a v ilio n u l
te ale programului sovietic piedică deplasările. P R O G R A M U L I ; 6,00 M uzică şi E x p o ziţiei R e a liz ă rilo r E c o
n o m ic i N a ţio n a le ;
de studiere a Lunii. La 2 O etapă importantă a pro Peste 15 milioane aufomobile a c tu a lită ţi ; 7,00 R a d io ju rn a l ; — Ş e d in ţa dc În c h id e re a
ianuarie 1959 a fost lansa gramului sovietic de cerce 8,00 S u m a r u l p re sei ; 9,30 M io ri C o n fe rin ţe i p C ţ a r ă a c a
ţa ;
B u letin
ştiri ;
dc
10,00
tă staţia automată „Luna-lu tare a Lunii a marcat-o „Volkswagen" 10.30 Din ţă rile socialiste. E d r e lo r dc c o n d u c e r e d in
şi
î n t r e p r i n d e r i
c e n tra le
care, pentru prima dată, a crearea primului ci satelit m is iu n e dc la Aloscova ; n.oo in d u s tr ia le şi dc c o n s t r u c
11,05
B u le tin
dc
invins gravitaţia terestră şi, artificial, in aprilie 1966. lodii la n s a te ştiri ; G abricI Me- ţii ;
dc
trecind pe lingă Astrul nop De atunci, alte şapte staţii BONN 18 (Agerpres). — americană „Ford". împreună g a n ; 11,50 C otele D râ - 16,25 D e s c h id e r e a e m is iu n ii dc
a p c -
d u p ă - a m i a z ă ;
ţii la o distanţă mai mică automate sovietice au deve Uzinele de asamblare din cu un „Ford-T" autentic, lo r D u n ă rii ; 12,00 Un disc 16.30 E m is iu n e în lim b a g e r m a
de 6 000 kilometri, a deve nit sateliţi artificiali ai Wohsburg au produs joi „Volkswagen',-ul produs joi p e n tr u d u m n e a v o a s t r ă ; N icolet- n ă ;
nit primul satelit artificial Astrului nopţii. cel de-al 15 007 034-lea auto urmează să fie prezentat în ta ; 12,15 Arii din o p e re i n t e r 18.15 R itm , tin e re ţe , d a n s :
p r e ta te dc A le x a n d r u Ila co lţa ;
al Soarelui. In acelaşi an au Staţia automată „Luna- mobil „Volkswagen" de tip mai multe oraşe europene, 12.30 In tiin irc cu m e lo d ia p o p u 19,10 P u b lic ita te ; e m is iu n e
19,20 1001 dc seri —
mai fost lansate două staţii 19", plasată pe o orbită se- „cărăbuş", întrecînd cu o u- după care va fi expus la la r ă şi in te r p r e tu l p r e f e r a t ; 13,00 p e n t r u cei m ici ;
sovietice spre Lună. „Luna-2U leno-centrică, in octombrie niîale recordul deţinut de R a d i o ju r n a l ; 13,15 A v a n p r e m ie r ă 19.30 T e le ju rn a l ;
B u letin
15,00
c o tid ia n ă ;
dc
a efectuat o coborirc brus 1971, continuă cercetările faimosul model „T", produs muzeul din Wolfsburg al ştiri ; 16,00 R a d io ju rn a l ; 17,30 20.15 T c lc -c n c iclo p cd ia .
că pe suprafaţa Sclenei la ştiinţifice asupra Lunii şi între 1908 şi 1927 de firma companiei. Solişti dc m u z ic ă p o p u la r ă : M a- 21,00 F ilm s erial ; „ I n v a d a t o
rii" ;
800 kilometri de centrul spaţiului perilunar. Ea a ria T u d o r şi F lo r e a V olnicilâ ; 21,50 Tclc-divcrtismcnt.
tin e r e t — m u z ic ă
părţii vizibile, iar „Luna-311 plasat pe Selene primul ve Momentul fuziunilor la băncile 17,45 P e n t r u p r e tu tin d e n i ; 18,00 D ic ţio n a r m u z ic a l- d istra c -
u ş o a r ă de
tiv ; literele
a înconjurat pentru prima hicul lunar autopropulsat — O rele scrii ; 20,00 T a b le ta d c 22,30 T e le ju r n a l ; X, Y, z ;
dată Astrul nopţii, fotogra- aparatul „Lunohod-lu. In s c a ră de E u g e n F lo r e s c u ; 20,05 22,45 Săptămînă sportivă ;
fiindu-i partea invizibilă de decursul a 11 zile lunare, japoneze Z ece m elodii p r e f e r a te ; 20,40 23,00 R o m a n ţe le C riz a n tem e i.
pe Pămînt. Dar, aproape o el a străbătut 10 540 metri,
treime din suprafaţa globu transmiţînd pe Pămînt pes Curentul fuziunilor este un tul. Dobinzile reduse obligă
lui selenar rămăsese în a te 200 de imagini panora element nou în sectorul băncile, mai ales pe cele mici
fara cîmpului vizual al sta mice şi mai mult de 20 000 bancar nipon. Aprecierea es şi mijlocii, să caute căi de ' mmm I
ţiei „Luna-3(<. Această „pa de fotografii ale unor pei te susţinută de faptul că a supravieţui, una din ele
tă albăi{ a fost înlăturată saje lunare. cohtopirea, petrecută în oc fiind regruparea. Cît priveş LOTO Fond de premii 671 964
R e p r o d u c e m , din T h e Christi an Science M onitor, o c a r ic a tu r ă
i i7i iulie 1965 cînd, cu aju Comentatorul menţionează I tombrie 1971, între Dai-Ichi te marile bănci de afaceri, c are a r p u t e a fi in titu lată „ F a lim e n tu l eco n o m ici de răzb o i a m e r i lei.
torul staţiei automate „Zond- că în cei 13 ani de studie- ţ Bank şi Nippon Kangyo ele sînt concurate din ce în can e". In re p e ta te r i n d m . s -a a f i r m a t c i a n g a j a r e a • S.U.A. în
3“, au fost luate 25 de fo re a Lunii cu mijloace cos Bank, din care a rezultat ce mai mult de băncile stră răzb o iu l din In d o c liin a a c o n s ti tu it p r in c ip a la c a u z ă a situ aţiei Rezultatele tragerii din 18 EXTRAGEREA a Il-a: 68.
tografii ale părţii invizibile mice a fost cules şi prelu Dai-Ichi Kangyo Bank, este ine implantate în Japonia, dificile p rin care trece e c o n o m ia a m e ric a n ă . februarie 1972 : 85, 7, 79, 74, 49. 71.
IN F O T O G R A F IE : P c m a r e a a g itată, de p e vasul c are se s c u f u n
a Lunii. crat un volum uriaş de in prima operaţie de acest gen înainte de a atinge un grad d ă (r e p r e z e n tin d e c o n o m ia de ră z b o i) s -a sa lv a t o p e r s o a n ă (re-
Logicfl cercetării ştiinţifi formaţii calitativ noi despre efectuată din 1945. Dar a de diversificare a acţiunilor, p r e z e n tin d ş o m aju l) care se a g a t ă cu d is p e r a r e de u n d o la r d e EXTRAGEREA 1 : 37r 38, Fond de premii: 725 590
ce a Lunii însă reclama satelitul natural al Terrei. cesta a fost numai începu comparabil cu cel al institu- v a lo rizat, c a r e a b ia se m e n ţin e şi el pe lin ia de p lu tire. 3, 80, 59, 77, 53, 67, 11. lei.
Perl irţla |l admînîslraţla ziarului i Deva. slr. Dr, Petro Groza ur. 35 Telefoane nr. 123 17 9) 1 15 88. — Tiparul 1 întreprinderea poligrafica Deva.