Page 67 - Drumul_socialismului_1972_02

/

P roletari din toate fărlle, unljl-văl M îin e se deschide

CEL DE-AL DOILEA C0N6RES

AL UNIUNII NAŢIONALE

A COOPERATIVELOR

AGRICOLE DE PRODUCŢIE

Lunile de început ale aces­ imperativelor noii etape pa
tui an amintesc, într-un fel, de care o străbatem.
trăirile şi preocupările oame­ In acest climat politic şi de
nilor din acea primăvară de muncă se deschid mîine în
! acum un deceniu cînd poporul Capitala patriei noastre lucră­
ascultînd
rile celui de-al doilea Con­
nostru a obţinut,
glasul partidului, o strălucită gres al Uniunii Naţionale a
victorie pe calea construcţiei Cooperativelor Agricole de
vieţii sale n o i: încheierea pro­ Producţie — înalt for de dez­
cesului de cooperativizare a batere şi de hotărîre în pre-
agriculturii, una dintre cele bleme majore ale progresului
mai complexe sarcini ale re­ neîncetat al agriculturii.
voluţiei socialiste. Spunem că Anii procesului de coopera­
ANUL XXIV. NR. 5324 DUMINICA 20 FEBRUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI numai într-un fel pentru că, tivizare, deceniul care s-a
astăzi, trăirile şi preocupările scurs de la încheierea coope­
oamenilor de pe ogoare au rativizării agriculturii, anii de
alte dimensiuni, alte cote j ei muncă înfrăţită pentru dez­
acţionează acum, tot la îndem­ voltarea avutului comun au
nul partidului, pe un front determinat mutaţii pe toate
larg pentru emanciparea mul­ planurile în condiţia umană a
tilaterală economică şi social- ţărănimii noastre. Despre cele
culturală a localităţilor rura­ pe plan economico-social, de
le, pentru apropierea treptată pildă, vorbesc faţa nouă a
a satului de modul de viaţă şi satelor, viaţa nouă a locuitori­
civilizaţie a oraşului socialist. lor lor, uneltele de muncă cu
Programul
emancipare
conducere din întreprinderi şi multilaterală a satului româ­ ceastă milenară îndeletnicire.
de
care îşi exercită ţărănimea a­
Prin eforturile făcute de mun­
nesc, prefigurat în mod ştiin­
ţific de Directivele Congresu­
statul nostru, socialismul
a
lui al X-lea al P.C.R. şi pre­ citorii din fabrici şi uzine, de
cizat în amănuntele esenţiale, creat condiţii de muncă pe o­
definitorii, de documentele goare Ia care cu adevărat nu
primei Conferinţe pe
industriale şi de construcţii secretarilor comitetelor de 25-30 de ani. Peste 100 000 de
ţară a
se putea nici măcar visa acum
partid şi preşedinţilor consili­
tractoare, zeci de mii de se­
are
ilor populare comunale,
mănători şi combine, un nu­
un uriaş rol în integrarea ple­ meros detaşament de mecani­
nară a ţărănimii în opera de zatori şi specialişti deservesc
făurire a societăţii socialiste astăzi ogoarele marilor gospo­
multilateral dezvoltate aflată dării. Cuplul mecanizare-chi-
mizare-irigaţii, la care am a­
SImbătă, la ora 8 dimi­ în plină desfăşurare. Şi fapte­ dăuga şi electrificarea, acţio­
le, mobilizarea activă pentru
neaţa, au fost reluate In Cuvintarea folosirea mai deplină a resur­ nează în sprijinul uşurării ra­
plen lucrările Conferinţei selor, pentru sporirea contri­ dicale a muncii, belşugului con­
pe ţară a cadrelor de con­ buţiei agriculturii la dezvolta­ stant al recoltelor, bunăstării
ducere din Întreprinderi şi rea avuţiei şi a bunăstării po­ şi civilizaţiei în casele oame­
centrale industriale şl de porului care s-a declanşat la nilor. Constituie o realizare
construcţii. sate atestă înţelegerea profun­
Participanţii au întîmpi- dă de către locuitorii lor a (Continuare in pag. a 4-a)
nat cu vii şi îndelungi a­
plauze sosirea în sala de NICOLAE
şedinţe a tovarăşilor Nicolae
Ceauşescu, Ion Gheorghe
Maurer, Emil Bodnaraş, Ma­ VALORIFICAREA DEPUNĂ
nea Mănescu, Paul Nicu-
lescu-Mizil, Gheorghe Pană,
Gheorghe Rădulescu, Virgil Stimaţi tovarăşi, trage concluzii pentru activi­ marcat, de asemenea, un mo­ s-a cimentat alianţa clasei nez că realizarea vastului pro­
Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim Conferinţa pe ţară a cadre­ tatea fiecărei întreprinderi şi ment de seamă în dezvoltarea muncitoare cu ţărănimea, cu gram de dezvoltare economică
Berghianu, Florian Dănăla- lor de conducere şi a repre­ unităţi economice. (Aplauze). armonioasă a forţelor de pro­ intelectualitatea şi celelalte şi socială adoptat de Congre­ A POTENŢIALULUI PRODUCTIV
che, Constantin Drăgan, E­ zentanţilor oamenilor muncii In acelaşi timp, reuniunea a ducţie pe întreg cuprinsul ţă­ pături sociale muncitoare — sul al X-Iea va apropia mult
mil Drăgănescu, Janos Fa- din industrie şi construcţii se prilejuit un larg schimb de rii, în politica de înflorire e- baza de granit a orînduirii România de ţările avansate
zekas, Petre Lupu, Dumitru înscrie ca un eveniment de păreri şi de experienţă. conomico-socială a tuturor ju­ noastre —, s-a întărit unitatea din punct de vedere econo­
Popa, Leontfe Răutu, Gheor­ importanţă deosebită în viaţa Dezbaterile conferinţei au deţelor ţării. întregului popor în jurul Par­ mic, va crea o puternică ba­
pentru
ghe Stoica, Vasile Vîlcu, economică şi socială a ţării, evidenţiat că dispunem de ca­ Ca urmare a succeselor ob­ tidului Comunist Român. (A­ ză tehnico-materială socialiste Al C.A.P. -ACŢIUNE PRIMORDIALA
Ştefan Voitec, Constantin constituind o expresie eloc­ dre valoroase, cu o înaltă pre­ ţinute, în 1970 producţia in­ plauze puternice, prelungite ; făurirea societăţii 1
Băbălău, Petre Blajovici, ventă a democratismului orîn- gătire profesională şi politică, dustrială a fost de 17 ori mai se scandează: „P. C. R.“ — multilateral dezvoltate, va a­
Miron Constantinescu, Mi- duirii noastre socialiste, a par­ cu o bogată experienţă, cu mare decît în 1938. Dezvolta­ „P. C. R."). sigura crearea condiţiilor pen­
hai Dalea, Miu Dobrescu, ticipării maselor largi popu­ calităţi de organizatori şi con­ rea potenţialului nostru eco­ Succesul operei de indus­ tru trecerea treptată la comu­
Aurel Duca, Mlhai Gere, lare la făurirea conştientă a ducători ai întreprinderilor nomic este grăitor ilustrată de trializare a ţării şi în general nism. (Aplauze).
Ion Iliescu, Carol Kiraly, destinului luminos al Româ­ noastre economice, care abor­ faptul că la sfîrşitul cincina­ de construcţie socialistă pune înfăptuirea obiectivelor tra­ ş
Vasile Patilineţ, Ion Stă- niei socialiste. (Aplauze puter­ dează cu răspundere şi com­ lului trecut volumul fonduri­ în relief justeţea întregii po­ sate de Congresul al X-lea al
nescu, Iosif Uglar, Richard nice. prelungite). A devenit, petenţă sarcinile de bază ale lor fixe din sfera productivă litici a partidului nostru care partidului cere eforturi susţi­ Eveniment cu adinei semni­ tată cu cîţiva dintre delegaţii
Winter, Cornel Burtică, Mi- după cum se ştie, o practică dezvoltării industriei, proble­ depăşea de peste 4,4 ori nive­ exprimă interesele vitale ale nute din partea tuturor oame­ ficaţii în viaţa ţărănimii coo­ Ia congresul ţărănimii coope­
hai Marinescu, Ion Păţan. permanentă a conducerii par­ mele construcţiei socialiste în lul din 1950. Creşteri însem­ poporului, învederează rolul nilor muncii, concentrarea for­ peratiste — Congresul al doi­ ratiste.
Alături de delegaţii la tidului şi statului nostru de a etapa actuală. Aceasta consti­ nate au fost înregistrate la o uriaş pe care partidul l-a jucat ţelor întregului popor în lupta lea al Uniunii Naţionale a Coo­ La acest congres, ca mesa­
conferinţă, în sală se aflau se consulta -cu activul de par­ tuie o nouă confirmare a fap­ serie de produse .şi ramurL inr ,şi ÎI joacă în conducerea des­ pentru dezvoltarea şi moderni­ perativelor Agricole de Pro­ ger al ţăranilor cooperatori
numeroşi invitaţi — mem­ tid şi de stat, cu cadrele din tului că în anii construcţiei dustriale de bază. Astfel, faţă tinelor naţiunii pe calea ci­ zarea industriei noaslre socia­ ducţie polarizează atenţia tu­ din frumoasa ţară a Haţegului
bri ai C.C. al P.C.R. şi ai diferite domenii de activitate, socialiste s-a format un puter­ de nivelul antebelic, produc­ vilizaţiei socialiste şi comu­ liste. Avem deplina convingere turor lucrătorilor din sectorul — relata tovarăşul Pavel Tur­
guvernului, conducători de cu masele, largi de oameni ai nic corp de cadre tehnice şi ţia de oţel a crescut în 1970 niste, modul exemplar în care că întregul popor va acţiona cooperatist al agriculturii. Re­ cii, preşedintele C.A.P. Toteştl
instituţii centrale şi organi­ muncii în elaborarea tuturor de conducere în industria de 23 ori, a industriei con­ el îşi îndeplineşte misiunea is­ cu fermitate pentru a transpu­ flectînd profundul democratism — exprim mulţumiri călduroa­
zaţii obşteşti, activişti de hotărîrilor şi măsurilor care noastră pe deplin capabil să strucţiilor de maşini de 48 ori, torică încredinţată de clasa ne în viaţă acest luminos pro­ al orînduirii noaslre socialis­ se conducerii partidului şl
te — consultarea largă a oa­
partid şi de stat. privesc dezvoltarea economi­ rezolve cu succes problemele a industriei chimice de 92 muncitoare, de întregul nostru gram, ridicînd patria noastră menilor muncii asupra proble­ statului nostru pentru grija
ori, producţia textilă de 11 ori,
revoluţia
pe care le ridică
popor. Dezvoltarea ascendentă
Lucrările primei şedinţe că şi social-politică a ţării, la tehnico-ştiinţifică, organizarea de încălţăminte de 14 ori, con­ a industriei pune, de aseme­ socialistă pe noi trepte de melor majore ce privesc mer­ părintească ce o poartă vieţii
au fost prezidate de tovară­ elaborarea legilor, a actelor modernă a producţiei, con­ fecţii de 23 ori, de zahăr de 4 nea, în evidenţă rolul impor­ progres şi bunăstare, materia­ ţărănimii cooperatiste, propă­
şul Ilie Verdeţ, membru al fundamentale de guvernare a strucţia economiei socialiste. ori, ulei de 15 ori, de carne şi tant jucat de statul nostru so­ lă şi spirituală. (Vii şi puter­ sul înainte al ţării pe calea şirii tuturor satelor şi comu­
Comitetului Executiv, al statului. Aceasta asigură ca (Aplauze). produse din carne de 2,5 ori. cialist în organizarea vieţii nice aplauze). progresului şi bunăstării — nelor noastre. Totodată, do­
Prezidiului Permanent al deciziile de care depinde mer­ Iată de ce putem aprecia ca Aceste cîteva date vorbesc sociale, îndeplinirea cu succes Aflîndu-ne în al doilea an congresul va dezbate pe larg resc să fac cunoscută hotărî-
C.C. al P.C.R., prim-vicepre- sul înainte al societăţii noas­ foarte bune rezultatele confe­ de la sine despre avîntul în­ a funcţiei sale primordiale de al cincinalului, putem face o modul cum se înfăptuiesc sar­ rea fermă a lucrătorilor ogoa­
şedinte al Consiliului de tre să fie cu adevărat emana­ rinţei, exprimîndu-ne convin­ registrat de industria noastră conducere a activităţii de fău­ apreciere şi mai realistă asu­ cinile puse de partid în faţa relor de pe aceste meleaguri
Miniştri. ţia voinţei şi înţelepciunii ma­ gerea că lucrările sale vor e­ socialistă în această perioadă, rire a bazei tehnico-materiale pra posibilităţilor de îndepli­ ţărănimii cooperatiste, cît şi de a transpune neabătut în
selor populare, să corespunda măsurile ce trebuie luate în
In continuarea discuţiilor intereselor supreme ale pa­ xercita o puternică influenţă de puternicul dinamism al e­ a socialismului în România. nire a prevederilor planului. scopul creşterii aportului co­ fapte sarcinile pe care Con­
generale, pe marginea pro­ triei, ale poporului şi totoda­ asupra activităţii tuturor uni­ conomiei româneşti. Sporirea Trecînd în revistă vasta ac­ Recent a fost dat publicităţii operativelor agricole de pro­ gresul al X-lea al partidului
blematicii majore înscrise tă mobilizează energiile şi ca­ tăţilor din industrie şi con­ şi diversificarea producţiei, tivitate desfăşurată pentru in­ icomunicalul privind rezulta­ ducţie la ridicarea eficienţei le-a pus în faţa sectorului co­
pe ordinea de zi a confe­ pacitatea creatoare a întregii strucţii, asupra întregii econo­ îndeosebi în sectorul construc­ dustrializarea ţării, avem toa­ tele primului an al cincinalu­ întregii activităţi economice şi operatist al agriculturii, de a
rinţei, au luat cuvîntul to­ naţiuni în lupta pentru înfăp­ mii naţionale, îi vor mobiliza ţiilor de maşini, a făcut posi­ te temeiurile să privim cu lui. Aceste rezultate demon­ mobiliza, sub conducerea co­
varăşii Mircea Tofan, dngi- tuirea lor. Viaţa confirmă că pe toţi oamenii muncii pentru bilă afirmarea României ca satisfacţie măreţele realizări strează că programul stabilit a nivelului de trai al poporu­ muniştilor, toate resursele de
ner-şef la Trustul de con­ această practică democratică transpunerea în viaţă cu fer­ exportatoare a unor produse obţinute — rod al muncii en­ de Congresul al X-lea se în­ lui nostru. La dezbateri, se sporire a producţiei agricole.
strucţii industriale Piteşti, întăreşte continuu unitatea mitate a politicii partidului de care în trecut erau importa­ tuziaste a clasei muncitoare, făptuieşte cu succes. Produc­ poate spune că, practic, parti­ Pentru a materializa asemenea
Ioan Buda, director gene­ poporului în jurul partidului, înflorire multilaterală a pa­ te. De asemenea, merită men­ a tuturor celor ce muncesc, ţia industrială a crescut cu cipă toţi ţăranii cooperatori, deziderate dispunem de o pu­
ral al Centralei de aluminiu încrederea maselor în politica triei noastre socialisto. (Aplau­ ţionat faptul că în cincinalul fără deosebire de naţionalita­ 11,5 la sulă faţă de 1970, de- delegaţii din fiecare unitate ternică bază tehnico-materia­
Slatina, Ion Cazacu, secre­ sa marxist-leninistă, dezvoltă ze puternice). trecut industria românească a te, care înfăptuiesc cu încre­ păşindu-se cu 2 la sută pre­ fiind aleşi de adunările gene­ lă. Comparativ cu situaţia de
tarul comitetului de partid coeziunea societăţii noastre Dragi tovarăşi, asigurat peste două treimi din dere şi hotărîre politica parti­ vederile planului. Producţia rale ale C.A.P. şi de reprezen­ acum un deceniu avuţia ob­
de la Uzina de construcţii socialiste. (Vii şi puternice a­ Importanţa acestei confe­ necesarul de maşini şi utilaje dului, făurindu-şi o viaţă nouă, agricolă a fost mai mare cu tanţii la conferinţele judeţene ştească a cooperativei agricole
de maşini Reşiţa, Vasile Tri- plauze). rinţe rezidă în primul rînd în al ţării. liberă şi prosperă. (Vii şi pu­ 14,1 la sută faţă de media a­ ale uniunilor cooperatiste. este de peste şase ori mal
fănescu. director general La conferinţă sînt prezenţi faptul că industria constituie In perioada la care mă re­ ternice aplauze). nilor 1966-1970. Venitul naţio­ Animaţi de dorinţa fierbinte mare. Obţinerea unor produc­
al Combinatului de exploa­ 0 000 participanţi: directori de factorul hotărîtor al progre­ fer s-au obţinut importante După cum este cunoscut, nal a crescut cu 12,5 la sută de a întîmpina congresul cu ţii maxime, în condiţii de efi­
tare şi industrializare a lem­ întreprinderi şi centrale indus­ sului economic-social genera! succese în ridicarea nivelului planul cincinal 1971—1975, pe faţă de 1970, reflectînd atît realizări cît mai bune în pre­ cienţă ridicată, depinde însă
nului Bistriţa-Năsăud, Ana triale şi de construcţii, mun­ al ţării; de dezvoltarea în tehnic şi în îmbunătăţirea ca­ care am început să-l realizăm dezvoltarea cantitativă cît şi gătirea temeinică a producţiei de priceperea şi grija cu care
Murcşan, preşedinte al co­ citori fruntaşi, maiştri, ingi­ ritm susţinut a industriei de­ lităţii producţiei, în creşterea cu succes, pune sarcini deo­ progresele calitative care au celui de-al doilea an al actua­ folosim forţa de muncă şi
mitetului sindicatului de la neri şi economişti, secretari pinde realizarea obiectivului competitivităţii pe piaţa ex­ sebit de mari în faţa indus­ avut loc în economia noastră. lului cincinal, cooperatorii din mijloacele pe care le avem la
Filatura «fin Olteniţa, Va­ de partid şi preşedinţi de sin­ fundamental stabilit de Con­ ternă a produselor industriei triei şi construcţiilor, atît de In ce priveşte planul pe judeţul nostru, angajaţi cu în­ dispoziţie. In ceea ce priveşte
lentin Ioniţă, director tehnic dicate din unităţile de pro­ gresul al X-lea — făurirea noastre. ordin cantitativ, dar mai cu treaga lor putere şi capacita­
Ia Grupul industrial de pe­ ducţie, cadre de conducere din societăţii socialiste multilate­ Procesul industrializării a seamă de ordin calitativ. în 1972, în luna ianuarie produc­ te de muncă în întrecerea ce participarea cooperatorilor la
trochimie Brazi, Boleslav ministere şi organe economi­ ral dezvoltate. De asemenea, determinat profunde schimbări 1975, producţia industrială va ţia industrială a fost cu peste se desfăşoară pentru obţinerea muncă, există creat un climat
Miiller, director al Uzinei ce centrale, primi-secretari ai construcţiile constituie un sec­ în întreaga viaţă economică fi de 28—30 de ori mai mare 13 la sută mai mare decît în unor randamente maxime în favorabil desfăşurării unei ac­
metalurgice de metale nefe­ comitetelor judeţene, alţi acti­ tor important al economici na­ şi socială a ţării. Au cunoscut decît în 1938. Producţia de aceeaşi lună a anului care a toate sectoarele de activitate, tivităţi rodnice, determinat de
roase Copşa Mică, Iulian vişti de partid ; la consfătuire ţionale, chemat să asigure în­ o remarcabilă dezvoltare for­ oţel — care după cum ştiţi trecut. s-au preocupat şi se preocupă aplicarea acordului global în
Tudose, director al Grupu­ participă, de asemenea, majo­ făptuirea vastului program de ţele de producţie, ceea ce a este unul din indicatorii de Toate aceste rezultate de­ intens de valorificarea supe­ sectorul vegetal şi în zooteh­
lui de şantiere de construc­ ritatea membrilor Comitetului investiţii, ridicarea noilor con­ avut o puternică înrîurire asu­ bază ai nivelului de dezvolta­ monstrează în mod concludent rioara a potenţialului produc­ nie. Intelegînd că de progresul
ţii industriale Tîrgovişte, Central al partidului şi mem­ strucţii industriale, agricole şi pra civilizaţiei materiale a so­ re industrială al unei ţări — realismul obiectivelor planului general este legată nemijlocit
Aneta Feodorov, inginer la brii guvernului. (Aplauze pu­ social-culturale. Ponderea a­ cietăţii noastre, asupra stan­ se prevede să crească în 1975, cincinal, faptul că dispunem de tiv al unităţilor prin perfecţio­ bunăstarea şl fericirea fiecă­
Uzinele textile „Moldova** ternice). Putem deci spune ca cestor sectoare în economia dardului de viaţă al poporu­ comparativ cu 1938, de circa tot ce este necesar pentru în­ narea organizării muncii şi ruia, cooperatorii şi-au mobi­
din Botoşani, Petru Roman, această conferinţă reprezintă naţională este relevată de fap­ lui, asupra progresului tehni- 33—34 de ori. Ritmuri înalte deplinirea şi chiar depăşirea generalizarea aplicării acordu­ lizat toate eforturile la asigu­
director general al Centra­ tot ceea ce are mai bun so­ tul că în formarea venitului co-ştiinţific. Pe baza indus­ de creştere va cunoaşte, de prevederilor sale. (Aplauze). lui global. O parte din acţiu­
lei cărbunelui Petroşani, cietatea noastră socialistă în naţional industria contribuie trializării s-au dezvoltat şi ce­ asemenea, industria construc­ Realizarea prevederilor pe ca­ ra TIRCOB
Grigore Sandul, directorul domeniul conducerii activităţii cu aproape 65 la sută, iar con­ lelalte ramuri ale economiei toare de maşini şi a prelucră­ re ni le-am propus, dinamis­ nile aflate pe agendă ne-au
Hidrocentralei de la Porţi­ economice. (Vii aplauze). strucţiile cu circa 10 la sută. naţionale, s-a asigurat un a- rii metalelor, a cărei produc­ mul dezvoltării industriei do­ fost reliefate în discuţia pur- (Continuare in pag. o 4-a)
le de Fier, Mihai Liculescu, vînt neîntrerupt al tuturor re­ ţie va fi în 1975 de 92—98 de vedesc forţa economiei noas­
director general al Grupului Conducerea partidului şi Sînt cunoscute eforturile fă­ giunilor şi localităţilor ţării, ori mai mare decît în perioa­ tre, uriaşele ei resurse, capa­
de uzine pentru aparataj şi statului a organizat această cute în anii socialismului pen­ s-a dezvoltat învăţămîntul de da antebelică, ceea ce înseam­ citatea orînduirii socialiste de
maşini electrice Craiova, reuniune, acum, la începutul tru industrializarea socialistă toate gradele, a cunoscut o nă că în trei zile vom realiza a asigura progresul material
Radu Prişcu, rectorul Insti­ noului cincinal, în scopul dez­ a ţării. De-a lungul întregii puternică extindere reţeaua de de fapt producţia din 1938. O şi cultural rapid, energia neo­
tutului de construcţii din baterii multilaterale a sarcini­ perioade de edificare a noii ocrotire a sănătăţii publice, a deosebită dezvoltare vor cu­ bosită cu care poporul, con­ „Z iu a ce fe riştilo r"
Bucureşti, Ion Cosma, mun- lor ce ne stau în faţă pentru orînduiri, Partidul Comunist înflorit ştiinţa, cultura şi arta. noaşte electronica şi automa­ dus de partid, edifică noua
S ă r b ă to r i m
f il a te ­
astăzi
d e
citor-lăcătuş la Uzinele de realizarea în cele mai bune Român a promovat cu fermita­ înfăptuirea cu succes a indus­ tica, producţia de utilaje teh­ societate. In faţa obiectivelor un e v e n i m e n t c u a - s t a l a r e a p r im u lu i lie C ercu l o r a ş u lu i a
t r a n s f o r m a t o r
de
a l
maşini agricole „Semănă­ condiţii a programului de dez­ te politica de industrializare trializării a verificat încă o nologice şi maşini-unelte, con­ importante stabilite de Con­ din ci sem n ific a ţii din m a r e p u t e r e In s t a ­ d e sc h is o I n t e r e s a n ­
toarea** din Bucureşti, Ale­ voltare a industriei şi con­ socialistă, ca o condiţie fun­ dală în practică eroismul cla­ strucţia de nave şi alte sub- gresul al X-lea, unii comenta­ is to ria dc l u p t ă a ţia D e v a. S - a u e x e ­ tă e x p o ziţie c u m o ­
damentală a lichidării înapo­
p o p o r u lu i n o s t r u —
xandru Iliescu, secretar al strucţiilor în perioada 1971 — ierii economice moştenite din sei noastre muncitoare, forţa ramuri noi, care vor deţine o tori din străinătate au expri­ Z iua ceferiştilo r. E- c u t a t c o n c o m ite n t tiv de i n s p ir a ţie d in
şi
d ife rite a lte
v ia ţa
a c tiv ita te a
lu c ră ri
Comitetului judeţean Sucea­ 1975, precum şi a măsurilor trecut, a creşterii avuţiei na­ şi consecvenţa spiritului său pondere tot mai importantă în mat^ oarecari neîncrederi în v c n im e n tu l e ste în - d e - a lu n g u l t r a s e u ­ c e feriştilo r. U n p a ­
va al P.C.R., şi Gheorghe cu privire la perfecţionarea ţionale, a făuririi unui nivel revoluţionar, hărnicia şi ca­ totalul industriei constructoa­ posibilitatea României de a tîm p in a t de c ă tre lu i fe r o v ia r ce u r ­ n o u c u to tu l a p a r t e
Trică, director general al conducerii şi planificării acti­ de viaţă ridicat pentru între­ pacitatea de a asigura progre­ re de maşini. La rîndul său, susline un asemenea vast toate colectivele de m e a z ă a fi e le c tr i­ e s te cel re a liz a t de
ceferişti cu re z u lta te
Centralei industriale de au­ vităţii economice. gul nostru popor. Această po­ sul multilateral al ţării. (A­ industria chimică va avea o r e m a r c a b ile In m u n ­ ficat. ing. lu liu V e r n lc h e s -
cu şl î n c h in a t e r o i ­
SIIM E RIA -TRIA J.
tocamioane şi tractoare In timpul lucrărilor au luat litică, însuşită şi transpusă cu plauze puternice, prelungite). producţie de circa 200 de ori program. Viaţa, faptele sînt că, cu a n g a j a m e n t e R c a liz în d u -ş i e x e m ­ c elo r lu p te alo c e f e ­
Braşov. cuvîntul 732 de tovarăşi, ca­ Preluînd din mîna burgheziei mai mare, ceea ce înseamnă cel mai corespunzător răspuns. în s u f lc ţlto a r e p e n ­ p l a r s arcin ile de riştilo r din f e b r u a ­
re au relevat pe larg atît ma­ hotărire în viaţă de clasa Poporul român, liber şi stă- tru a c t iv ita te a dc rie 1033.
Discuţiile din plenul con­ rile succese obţinute de în­ muncitoare, de întregul popor fabricile şi uzinele, bogăţiile că într-o zi şi jumătate vom pîn pe soarta sa, strîns unit v iitor. T o a te a c e s te a p la n in *71, c o le cti­
vul reviziei de v a ­
ferinţei şi din cele 19 comi­ treprinderile Industriale şi de român, a schimbat din temelii naţionale, clasa muncitoare s-a realiza producţia din 1938. Un în jurul partidului comunist, Îşi g ă se s c o g lin d ire g o a n e al ace ste i s t a ­ ★
g a m ă
sii constituite pe ramuri şi construcţii, cît şi unele lip­ înfăţişarea ţării. Structura e­ dovedit în stare să le gospo­ progres sensibil va cunoaşte este hotărît să facă totul pen­ în tr - o m a n if e s tă r i la r g ă ţii şi-a p r o p u s să C o n c u r s u l de şah
in
do
d e p ă ş e a s c ă în acest
subramuri de specialitate au suri care se mai manifestă în conomică a României a căpă­ dărească incomparabil mai bi­ producţia bunurilor de con­ tru a lichida urmele înapoierii m a j o r i t a t e a o r a ş e ­ a n p ro d u c ţia g lo b a ­ d o ta t c u c u p a „16
sum — industria uşoară ur-
avut un caracter de lucru, diferite sectoare de activitate. tat un caracter industrial tot ne şi să le dezvolte neînce­ mînd să crească pînă în 1975 moştenite din trecut, pentru a lo r d in ju d e ţ. lă e x p r i m a t ă In osii F e b r u a r i e " d u p ă c u m
e r a d e a ş te p ta t s -a
C o n s tr u c ­
D E V A .
c o n v e n ţio n a le cu
6
fiind axate pe cele mai ac­ Au fost formulate mii de pro­ mai pronunţat. s tat în interesul întregului po­ de 22 ori, iar industria ali­ asigura avîntul neîntrerupt al to rii fe ro v ia ri c a r e la s u tă , p r e c u m şl Î n c h e ia t f ă r ă s u r p r i ­
puneri valoroase, s-au adus Un loc de cea mai mare im­ por. Ea a dus cu cinste pe forţelor de producţie, al eco­ ze. C iştig ăto rli p r i ­
tuale şi mai importante ce­ umerii săi greul industrializă­ mentară de aproape 9 ori. Ac­ c re e a z ă „ca le lib e ră " r e d u c e r e a Im o b ili­ m e lo r lo c u ri a u fo st
critici îndreptăţite la adresa portanţă în procesul de indus­ nomiei, ştiinţei şi culturii, in s ta lă r ii liniei e le c ­ zării v a g o a n e lo r in
cel m a i b u n i ş a h iş ti
rinţe de care depinde pro­ unor ministere şi a altor orga­ trializare a avut cincinalul rii, a luptat cţi abnegaţie şi tualul cincinal prevede, de a­ pentru a-şi .făuri o viaţă dem­ tric e dc t r a c ţiu n e r e p a r a ţii c u 1,5 la ai o r a ş u lu i — p e n ­
condiţiile
fe ­
m a g is tr a la
p e
gresul continuu al industriei ne centrale. Este drept că ne 1966—1970. In mod deosebit a făcut sacrificii pentru ca semenea, dezvoltarea şi mo­ nă, un viitor luminos şi pros­ ro v ia r ă L iv ezen i-S i- s u tă In p r o d u c t i v i ­ s io n a r ii c e f e r işti.
c re şte rii
pentru
această operă vitală
dernizarea în continuare a a­
şi construcţiilor — sectoare aşteptam ca participanţii la trebuie menţionate realizările naţiunea noastră să triumfe, griculturii, ceea ce va crea per, ocupîndu-şi locul ce 1 m e r ia - M ln tia în s c r iu tăţii m u n c ii cu 1,8 L U P E N I. E v o c a r e a
discuţii să aibă şi o poziţie obţinute în cursul acestui cin­ In c in ste a Zilei c e ­ la s u tă . is to ric ă „ E ro i c o m u ­
a căror dezvoltare priorita­ stimulînd prin exemplul său condiţii pentru sporirea sub­ se cuvine în rîndul marii fa­ fe riş tilo r u n v o lu m n işti şi u te c işti c a ­
mai autocritică, să vadă şi de­ cinal în dezvoltarea şi diver­ milii a naţiunilor lumii, adu- s p o r it dc lu c ră ri SLMERIA. M ed a li­ re s - a u Je r tfit p e n ­
ră se situează în mod con­ ficienţele din întreprinderile sificarea producţiei industria­ energiile şi avîntul întregului stanţială a producţiei agricole cîndu-şi contribuţia activă la e x e c u ta te , c a r e r e ­ o n u l lite r a r - m u z lc a l tr u fe r ic ir e a şi li­
b e r ta te a n o a s tr ă * —
stant în atenţia partidului şi şi centralele pe care le con­ le, în ridicarea nivelului cali­ popor. In crearea industriei vegetale şi animale. Eţeoarece progresul universal. (Aplauze p r e z in tă o c re şte re „ S i r e n a lui R o aită" m o n t a j re a liz a t de
— a u te n tic
p o rtr e t
noi, ca şi în întreaga operă
luni începe congresul coope­
stalului nostru. Pornind de duc, pentru că astfel confe­ tativ al activităţii economice ‘de construcţie socialistă, clasa rativelor, nu doresc să mă o­ puternice, prelungite). m a i m u lt d cclt d u ­ al e ro u lu i de Ia T e a tr u l d e s ta t
blă fa ţă dc r e a liz ă ­
rinţa ar fi avut mai mult de în orientarea fermă a indus­ rile d in ace e a şi p e ­ G riv iţa — o rg a n iz a t „ V a le a Jiu lu i* In
Ia analiza activităţii desfă­ triei româneşti în funcţie de noastră muncitoare s-a achitat presc acum Ia problemele a­ Pentru succesele obţinute, dc clu b u l s in d ic a te ­
cîştigat. Sper însă că lipsa u­ rio a d ă a a n u lu i p r e ­ lo r In c o la b o ra re cu c o la b o r a r e cu u n
şurate în centrale şi între­ nei analize a neajunsurilor cerinţele şi exigenţele revo­ şi se achită cu succes de mi­ gricole. doresc să adresez, în numele c ed e n t. A în c e p u t c o m ite tu l o ră ş e n e s c n u m ă r dc e le v i a a ­
prinderi pentru aplicarea proprii va fi compensată — luţiei tehnico-ştii nţîfice mon­ siunea sa de clasă conducă­ Nu doresc să citez şi alte conducerii de partid şi de stat. c o n s tr u c ţ ia c a b i n e ­ al U.T.C. a fost în s o ­ tr a s p e s t e 5 000 dc
tin e ri d in o ra ş e le şl
lo r p e n t r u c e n t r a l i ­
la întoarcerea acasă — cînd diale, precum şi de necesita­ toare a societăţii, asigurînd date şi prevederi ale noului cele mai calde felicitări mun­ z a r e c le c tr o d in a m ic ă ţit de u n p r o g r a m c o m u n e le ju d e ţu lu i.
artistic în c h in a t Z i­
în cadrul conducerilor colec­ tea valorificării la un nivel mersul ferm înainte al patriei cincinal, deoarece ele vă sînt citorilor, tehnicienilor, ingi- a s ta ţ iilo r C.F.R. lei c e f eriştilo r s u s ­ M o m e n t I m p r e s i o ­
tive, împreună cu organizaţii­ superior a resurselor ţării, a pe calea unei vieţi libere şi P e ş te r a Bolii, P u i şl ţin u t dc b r i g a d a do n a n t — e v o c a r e a e-
(Continuare In pag. a 4-a) prospere. (Aplauze puternice). binecunoscute. Consider că
le de partid, în lumina dezba­ potenţialului nostru material B r e te a S trei şi i n ­ ag ita ţie a U.M .M .R. r oii o r ceferişti.
terilor din conferinţă, se vor şi uman. Cincinalul trecut a Tn opera de conducere a ţării este însă necesar să menţio­ (Continuare în pag. a 2-a)