Page 68 - Drumul_socialismului_1972_02

(Urnim din pag. 1) 1972, daci nu 00 lichidează frînge În nod negativ asupra ducţia de piese de echîmb fi rele industriei. Pierderi însem­ cu succes problemele legate lor. Proba eficienţei conduce­ nomen şl mai negativ. Dacă
întreprinderile acordă o aten­
rii stă în primul rînd în ca­
acoaotâ atone do lucruri nega­ ritmicităţii şi calităţii produc­ eventual să mărim cu cîteva nate de metal sînt provocate de creşterea productivităţii pacitatea rezolvării probleme­ ţie sporită producţiei pentru
narilor şl aliaţilor din in­ tivi vem înregistra o pierdere ţiei. procente rentabilitatea acesto­ de faptul cfi Industria metalur­ muncii. lor, adoptării operative a mă­ export, produsele necesare în
dustrie fi censtrucţll, tntnror do producţia de circa 28—30 Deşi industria noastră e ra — faţfi de rentabilitatea gică nu livrează profile de di­ Creşterea productivităţii mun­ surilor corespunzătoare pentru ţară sînt tratate cu totul alt­
oamenilor mundl din patria miliarde lei. Gontinuînd cal­ realizat progrese însemnata pe stabilită la celelalte produse mensiuni corespunzătoare. Da­ cii Impune, de asemenea, con­ îndeplinirea şl depăşirea sar­ fel. Aceasta’ este valabil atât
noastră cava înalţă edificiul culul a/ceeta, ar însemna pe calea specializării şi concen­ — pentru a stimula întreprin­ că fi ald s-ar lua măsurile tinuarea eforturilor pentru În­ cinilor. Perfecţionarea stilului pentru producţia industrială,
corespunzătoare de respectare
luminos al socialismului şl să întregul cincinal — luînd în trării fabricaţiei, totuşi avan­ derile producătoare f de ase­ zestrarea tehnică superioară a de muncă al conducerii mi­ construcţiile de maşini, pen­
le urea noi şi noi succese In considerare şi noile capacităţi tajele pe care le creează opti­ menea, din acest spor de be­ a contractelor şl de livrare a unităţilor de producţie, pentru nisterelor, centralelor şl în­ tru utilaje, cît şi pentru pro­
diferitelor profile, în confor­
îndeplinirea măreţelor obiecti­ de producţie ce se vor da în mizarea producţiei nu sînt neficii, o parte mal însemnată mitate cu cerinţele tehnologi­ perfecţionarea maşinilor prin treprinderilor rămîne o sarci­ dusele de larg consum. Or,
ve ala actualului cincinal, In funcţiune — un minus de fructificate în măsura cuve­ — de 40-—50 Ia sută — va ce şi ch comenzile, am avea, Introducerea şl utilizarea de nă de prim ordin, de realiza­ trebuie înţeles că problema
înfăptuirea politicii partidului, producţie în valoare de circa nită, la nivelul economiei na­ trebui să rămînă La dispoziţia de asemenea, economii de zeci noi dispozitive, pentru asigu­ rea căreia trebuie să se ocupe calităţii producţiei trebuie tra­
In Înflorirea României io cic­ 140—1*50 miliarde lei, adică ţionale. Aceasta va trebui s& întreprinderilor pentru ac­ şi zeci de mii de tone de me­ rarea unor «cule de mare ran­ cu toată răspunderea organe­ tată în mod unitar; ridicarea
liste. (Vil 91 pnternica aplau- echivalentul producţiei pe o devină o preocupare constan­ ţiuni sociale şî pentru grati­ tal anual. dament. In această direcţie le de stat şl de partid, Con­ nivelului tehnic al Instalaţii­
ficaţii. (Vii aplauze).
In­
sarcini importante revin
le). perioadă de 5—5 luni. tă a tuturor întreprinderilor, Pornind de la aceste consta­ Exploatarea lemnului este, dustriei constructoare de ma­ siliul de Miniştri, întregul lor, al maşinilor trebuie vă­
ftta a ţl teveritşl, Iată, tovarăşi, de ce mari a centralelor, a tuturor minis­ tări se impune ca ministerele, de asemenea, realizată neeco­ şini, institutelor de cercetare nostru partid. zută In aceeaşi măsură atît
rezerve dispune încă econo­ terelor. nomic. In acest sector numai pentru strădnătate, cît şi pen­
' Constatând stările de lucruri centralele şi întreprinderile să şi proiectare. In această ordi­ îmbunătăţirea conducerii
datorită tăierii defectuoase a
pozitive la care m-am referit, mia noastră. Numai pe seama Continuă, de asemenea, acorde cea mai mare atenţie copacilor, lăsării unor cioturi „ ne de idei este necesar să unităţilor economice Iaca ne­ tru intern. Fireşte, se poate
subliniind eu satisfacţie reali­ folosirii complete a capacită­ practic® aprovizionării unor problemelor aprovizionării teh­ înalte se pierd anual zeci şi fie extinsă acţiunea de auto­ cesară concentrarea şi meca­ ca pentru străinătate să se
zării* obţinute, nu înseamnă ţilor de producţie putem asi­ întreprinderi de la surse ai- nico-materiale. Avem, în acest zeci de mii de metri cubi. In dotară care, după cum arată nizarea lucrărilor de birou, adauge o serie de cereri spe­
cfi ne putem declara mulţumiţi gura depăşirea substanţială o t/uate la distanţe mari şi în an, condiţii pentru a realiza o experienţa, duce la ridicarea asigurarea unui sistem Infor­ ciale privind caracteristici le­
cu ceea ce am Înfăptuit, că planului cincinal. De aceea, cantităţi mici, ceea ce aglo­ aprovizionare tehnico-materia- pădure se mai pierd din dife­ nivelului tehnîo al producţiei maţional operativ şi eficient. gate de climă sau de zona în
putem sta de acum liniştiţi. este necesar să fie luate mă­ merează transportul de măr­ lă corespunzătoare tuturor u- rite alte cauze zeci de mii cu costuri reduse — dai. şl Sînt în curs da elaborare şi care exportăm; dar, în rest,
Dimpotrivă, este necesar să suri hotărîte pentru lichida­ furi, generează fenomenul aşa- nltăţilor de producţie — şi de metri cubl de lemn. O a­ aici nu sîntem dedt la în­ aplicare măsuri privind sim­ nu trebuie să existe nici un
analizăm cu atenţie şl exi­ rea rapidă a lipsurilor ară­ nurnitelor transporturi încru­ este datoria conducătorilor din semenea exploatare determină ceput. Anul trecut, planul de­ plificarea şi raţionalizarea e- fel de deosebire, ci, dimpo­
genţă lipsurile care se mal tate. Colectivul fiecărei în­ cişate, provoacă creşterea economie, de la absolut toate nu numai pagube materiale, partamental de autoutllare la viden ţel, Îmbunătăţirea siste­ trivă, trebuie ca atât producă­
dar exercită o influenţă dău­
eşaloanele, să Ia din timp mă­
manifestă în activitatea mul­ treprinderi trebuie să acţio­ cheltuielilor de transport, scum­ surile necesare şi să manifes­ nătoare asupra fondului fores­ Ministerul Industriei Construc­ mului informaţional, dotarea torul, cit şi controlul de ca­
tor Întreprinderi, centrale şi neze cu toată fermitatea pen­ pirea produselor, cit şi întâr­ te cea mai mare preocupare ţiilor .de Maşini s-a îndeplinit unităţilor de producţie cu teh­ litate să manifeste aceeaşi exi­
ministere şl să infim cu hetă- tru folosirea completă a capa­ zieri în aprovizionarea teh- pentru îmbunătăţirea situaţiei tier în general. în proporţie de 102,8 la sută, nică de calcul. Dar şl aici de genţă faţă de toate produsele
rlre măsuri pentru lichidarea cităţilor de producţie sub lo­ nlco-materială. Recent, Comi­ în acest domeniu hotărîtor Trebuie arătat, totodată, că realizîndu-se utilaje şi insta­ cînd se lucrează la propune­ — nu mai vorbesc de bunurile
lor. Doresc să mă opresc, de zinca ! „Nici o maşină şl nici tetul Executiv a Indicat lua­ pentru buna desfăşurare a este neglijată o importantă re­ laţii în valoare de 420 milioa­ rile pentru raţionalizarea evi­ de consum. (Aplauze). Oare
aceea, în continuare, asupra un utiDa] sub randamentul rea unui ansamblu de măsuri producţiei. Vrean să fiu bine zervă de reducere a cheltuie­ ne lei. Dar nu înseamnă că denţei şi îmbunătăţirea siste­ rochia sau haina cu care se
nnor probleme esenţiale ale planificat, nici un minut ne- pentru asigurarea unei mai înţeles. Dacă încheiem anul lilor materiale, şi anume, va­ putem fi mulţumiţi cu aceste mului informaţional s-au du­ îmbracă muncitorul şî mun­
activităţii industriale şl de lucratl" Realizarea acestei bune organizări a aprovizio­ nu numai cu o depăşire a lorificarea deşeurilor industria­ realizări pentru că ele sînt cu blat) diferite circulări, precum citoarea din România trebuie
construcţii, de rezolvarea că­ importante devize de muncă nării tehnico-materiale, pen­ producţiei, ci şi cu o creşte­ le. După unele calcule ale mult sub posibilităţile între­ şi datele care se cer. (Anima­ să fie de calitate mai slabă
rora depinde Îndeplinirea cu în industria noastră cere con­ tru stabilirea mai Judicioasă re de cîteva miliarde de lei Consiliului Naţional al Ştiin­ prinderilor constructoare de ţie, aplauze). decît aceea pe care o expor­
succes a Întregului plan cinci­ ducerilor uzinelor, centralelor a aşezării teritoriale a aprovi­ a stocurilor, înseamnă că a­ ţei şi Tehnologiei, folosirea a­ maşini. Această acţiune nu Cînd am trecut Direcţia Cen­ tăm în alte ţări? (Vii aplauze).
nal. şl ministerelor să Ia toa-te zionării prin crearea unor vem condiţii financiare şi ma­ cestor deşeuri ar duce la un s-a extins însă nici cel puţin trală de Statistică la Consi­ Numai să vorbim de răspun­
măsurile pentru utilizarea in­ 6por anual de producţie de
In prinsul rlnd, consider că baze de aprovizionare cît mai teriale pentru a asigura o a- aproape 6 miliarde lei. în această măsură la toate mi­ liul de Stat aveam In ve­ derea pe care o avem fată
una din sarcinile cele mai tegrală a bazei tehnice de apropiate de întreprinderile Drovizionare bună. Desigur, a­ nisterele, rezultate mal slabe dere să realizăm aceste sar­ de clasa muncitoare, de po­
Importante ce revin ministere­ care dispunem, pentru încăr­ consumatoare. Este necesar ceasta impune şi organelor Cred că fiecare dintre par­ avînd Departamentul Indus­ cini mai repede; dar se vede porul nostru, de faptul că
lor, centralelor şi întreprinde­ carea mai bună a maşinilor, ca aceste măsuri să fie rapid centrale să urmărească mai ticipanţii la conferinţă poate triei Alimentare, Ministerul E- că nici la Consiliul de Stat constituim o comunitate uni­
rilor, tuturor oamenilor mnncii creşterea coeficientului de puse în aplicare pentru a a­ serios modul cum se încheie prezenta nenumărate propu­ nergiel Electrice, Ministerul nu se lucrează mai operativ că, că muncim pentru noi? Nu
din industrie, este de a se schimburi, îmbunătăţirea ca­ sigura lichidarea anomaliilor contractele j la Import trebuie neri — şi mulţi au făcut a­ Construcţiilor Industriale. Sînt decît la Consiliul de Miniştri, trebuie să avem grijă noi în­
acţiona cu toată energia pen­ lităţii reparaţiilor şi întreţi­ existente, desfăşurarea rapi­ să ţinem seama, de exemplu, ceasta — pentru reducerea încă destul de frecvente ca­ pentru că au trecut de atunci şine de familia noastră? Tre­
tru folosirea completă a tutu­ nerii utilajelor, întărirea dis­ dă, raţională şi ieftină a apro­ de faptul că trec 4—5 luni de cheltuielilor materiale, pentru zurile cînd se apelează cu u­ aproape doi anii Consider că buie să punem capăt acestei
ror capacităţilor de producţie. ciplinei In muncă, făcînd ca vizionării tehnico-materiale a zile plnâ cînd vine o materie mai buna punere în valoare şurinţă la Importuri, în loo este necesar ca tovarăşii care mentalităţi greşite, să o li­
este
primă — şi, de aceea,
Pe drept cuvînt, în cadrul toate mijloacele de producţie .întreprinderilor. necesar să le contractăm din a rezervelor mari existente în ca, prin autodotare, să se a- se ocupă de această problemă chidăm cu desăvîrşire. Cali­
conferinţei, mulţi tovarăşi au ale întreprinderii să funcţio­ Centralele industriale şl în­ timp. (Aplauze). In domeniul direcţia aceasta. Mă voi re­ 6igure completarea şi moder­ să treacă, realmente, la a tatea produselor trebuie să
criticat faptul că un număr neze la parametrii optimi, ca treprinderile trebuie să ştia aprovizionării este necesar să feri la Ministerul Energiei E­ nizarea mijloacelor tehnice ale pune ordine în acest dome­ constituie cerinţa numărul
mare de maşini, utilaje şl spa­ întreaga forţă de muncă să că răspund nemijlocit de a­ punem o dată ordine şl disci­ lectrice. Am fost informat că întreprinderii. Este necesar ca niu, pentru că, dacă ne vom unu pentru toate produsele.
tii productive nu sînt folosite fie pe deplin valorificată. Este provizionarea tehnico-materla- plină. Aproape fiecare Între­ în comisie problema aceasta a fiecare minister, centrală in­ mulţumi numai să anunţăm (Aplauze puternice). In anul
la întreaga lor capacitate. In pozitiv că în cadrul dezbafe- lă Ln cele mai bune condi- prindere livrează altor unităţi fost dezbătută pe larg, subli- dustrială şi întreprindere să că vom simplifica, nu vom trecut, din 425 produse pre­
1971, Indicele de folosire a lor conferinţei acestor proble­ ţiuni, în mod operativ, ritmic diferite subansamble sau ma­ niindu-se faptul că, în timp acţioneze pentru a rezolva cît simplifica, ci vom complica văzute prin planul de stat să
maşinilor în industria con­ me Ii s-a acordat o atenţie şi Ieftin. La rîndul lor, orga­ teriale. Se plîng tovarăşii din ce Ministerul Minelor nu a mai rapid, prin eforturi pro­ lucrurile; mal bine să le lă­ fie asimilate în fabricaţie, 69
structoare de maşini a fost deosebită, făcîndu-se şi nu­ nele centrale, îndeosebi Mi­ Piteşti, de exemplu, că între­ realizat prodiezţia de cărbune prii, problemele modernizării săm aşa cum sînt. (Animaţie, produse nu au fost realizate,
cu aproape 500 mii de tone, în
In secţiile de bază de 71,6 la meroase propuneri menite să nisterul Aprovizionării Tehni- prinderile din Braşov — e şi dezvoltării capacităţilor de aplauze). Desigur, nu am însă " iar 35 de produse din 227
sută, Iar în secţiile auxiliare ducă la fructificarea mai efi­ co-Materiale şi Gospodăririi vorba de Centrala de tractoa­ centralele electrice s-a redus producţie. In această privinţă în vedere să lăsăm lucrurile care urmau să fie moderni­
de 57,5 la sută. Trebuie men­ cientă a potenţialului nostru Fondurilor Fixe trebuie să se re şi autocamioane — le fac consumul de cărbune şi s-a poate fi dat ca exemplu Mi­ să rămînă aşa. Va trebui, ca zate, de asemenea, nu s-au
ţionat că In cadrul secţiilor productiv. Sîntem convinşi preocupe mai intens de înde­ o serie de greutăţi, dar la rîn­ mărit consumul de gaz şl ca nisterul Industriei Uşoare ca­ In cel mai scurt timp, să pu­ realizat.
auBiliare o pondere însemna­ că dumneavoastră, cei pre­ plinirea atribuţiilor ce le re­ dul lor, nici el nu livrează un atare, economia a avut de re şl-a dezvoltat o puternică
tă au sectoarele de sculfirie zenţi aici, toţi oamenii muncii vin în acest domeniu. Este ne­ şir de piese şi subansamble suferit. După cît am fost in­ bază proprie de producere a nem ordine şl, într-adevăr, să Ridicarea calităţii produse­
care, după cum se cunoaşte, din indusftrie şi construcţii cesar să se stabilească pe ba­ pentru tovarăşii din Braşov. format, tovarăşii au subliniat utilajului de care au nevoie reducem substanţial datele lor impune o preocupare con­
că era pe
deplin posibil şi
joacă un rol deosebit de Im­ vor acţiona cu cea mai mare za unul nomenclator precis De ce oare nu se întâlnesc întreprinderile din această ra­ care se cer — fără a renunţa stantă pentru întărirea disci­
portant In asigurarea bunului hotărîre şl vor obţine în scurt răspunderi concrete — pe pro­ cele două centrale — acum au că a fost chiar o greşeală că mură. (Aplauze). In viitor es­ însă la cele strict necesare plinei tehnologice, pentru per­
mers al producţiei. Or, în a­ timp rezultate din ce în ce duse şi qrupe de produse — şl şosea asfaltată, se pot uşor s-a înlocuit cărbunele cu ga­ te necesar ca, în cel mal unei bune informări, dar să fecţionarea şi respectarea teh­
ceste sectoare slnt încă se­ mai bune în direcţia aceasta. pentru Comitetul de Stat al întâlni (Aplauze) — să pună la zul metan. Dar, oare, Comite­ scurt timp, toate ministerele le facem cît mai operative; nologiilor de fabricaţie, pen­
rioase lipsuri. De aceea, este fVii aplauze). Planificării, Ministerul Apro­ punct această conlucrare. De tul de Stat al Planificării, Mi­ economice să-şi dezvolte ca­ să lichidăm practica de a tri­ tru îmbunătăţirea controlului
necesar să se adopte nelntlr- Aprovizionarea tehnico-ma- vizionării Tehnico-Materiale, ce secretarii cu problemele e­ nisterul Aprovizionării — este pacităţile de producţie, atât mite tot felul de circulări şi tehnic de calitate în toate fa­
adevărat, nou înfiinţat,
dar
rlat măsuri hotărîte pentru terialS reprezintă un alt fac­ ministerele economice, centra­ conomice sau primii secretari pentru piese de schimb, cît instrucţiuni, care cel puţin în zele procesului de producţie.
îmbunătăţirea activităţii sec­ tor hotărîtor pentru desfăşu­ le industriale şl întreprinderii al comitetelor judeţene de funcţiona un departament —, şl pentru utilaje tehnologice. proporţie de 2/3 sînt Inutile, Realizarea unor parametri de
ca furnizori unici în vederea
Ministerul Energiei Electrice
toarelor de sculfirie, care tre­ rarea normală a activităţii în­ asigurării aprovizionării atît partid — sînt şi ei în sală — nu au nici o răspundere ? De De exemplu, nimeni nu poate iar trimiterea lor Jos In uni­ calitate tehnică şi funcţionali
buie privite nu ca secţii auxi­ treprinderilor, pentru folosi­ din producţia internă, cît si nu se întîlnesc, Împreună cu ce ridic, tovarăşi, aceste pro­ mai bine decît însuşi Minis­ tăţi este total nejustificată. superiori la produsele indus­
liare, ci ca secţii de bază de rea completă a capacităţilor din Import, precum şl a re­ conducerile centralelor pen­ bleme? Pentru că noi le-am terul Industriei Chimice să-şi Doresc să subliniez, de ase­ triei noastre este o cerinţă
care depinde în mare mfisură de producţie. Cel mai mulţi partizării acestor produse pen­ tru a clarifica problemele şi analizat la Comitetul Executiv rezolve problemele utilajelor menea, necesitatea folosirii esenţială atât pentru satisfa­
a pune ordine în colaborarea
buna funcţionare a întreprin­ din vorbitori s-au referit la tru nevoile tuturor unităţilor dintre centralele respective ? şi s-a încercat să se demon­ şl modernizarea acestor utila­ mai judicioase a cadrelor de cerea în bune condiţii a ne­
derii, realizarea planului de lipsurile mari ce se mai ma­ productive. (Aplauze). Nu mă mal refer la ministere streze că nu se putea proceda je, desigur, urmînd ca Minis­ ingineri şi tehnicieni care în voilor de consum ale oame;,
producţie. (Aplauze). In gene­ nifestă încă în domeniul a- — deoarece, hai să spun, aief " altfel, că era ceva obiectiv. terul Industriei Construcţiilor unele întreprinderi sînt uti­ nilor muncii din ţara noastră!
ral, trebuie arătat că anul tre­ provizionărli tehnico-mate- O importanţă deosbită în a- există multă birocraţie — dar Pun cu toată seriozitatea în de Maşini să producă maşini­ lizaţi în munci administrati­ cît şi pentru creşterea compe­
cut indicele de utilizare a ma­ riale. Intr-adevăr, neaprovi- provlzionarea normală şi buna oare şi la centrale, la comite­ faţa conferinţei această pro­ le şi subansamblele de serie ve, funcţionăreşti. Cîteodată titivităţii produselor româ­
desfăşurare a procesului
de
şinilor şl utilajelor pentru pre­ zionarea la timp cu materii producţie are respectarea nor­ tele Judeţene de partid exis­ blemă, pentru a înţelege că mare. Iată de ce toate minis­ cele mai bune cadre sînt neşti pe piaţa mondială, pen­
lucrarea metalelor, la majori­ prime, imateriale şi utilaje melor de consum şi a stocu­ tă ? (Aplauze). în toate sectoarele de activi­ terele economice care dispun scoase din unităţi, sînt luaţi tru o participare mai intensă
tatea ministerelor, a fost sub rilor de producţie normate. tate trebuie să muncim cu de însemnate capacităţi de cei mai buni organizatori şi a României la schimbul de
Sînt deci probleme la care
nivelul planificat. In multe provoacă grave tulburări în Cererile exprimate în confe­ ar trebui să reflectăm mai simţ de răspundere şi nu bi­ prelucrare mecanică, trebuie x conducători ai producţiei pen­ bunuri internaţional. Proble­
secţii nu se lucrează complet producţie. Sînt întru totul de rinţă cu privire la stocurile mult şi nu numai să le sesi­ rocratic. Nu avem nevoie să treacă la realizarea unei tru a fi aduşi şi transformaţi ma ridicării calităţii produ­
decît în schimbul I j generali­ acord ou critici le severe ex­ de producţie trebuie analizate zăm, ci să le şi rezolvăm. Ni­ de Justificări. Avem nevoie de game cît mal variate de ma­ în funcţionari în ministere. selor trebuie să devină de a­
primate aici la adresa minis­
zarea schimbului II şi Introdu­ cu toată seriozitatea şi, dacă meni altcineva nu va veni sfi oameni care să pună suflet, şini şi utilaje pentru nevoile Trebuie să lichidăm această ceea pentru fiecare conducă­
cerea schimbului III se desfă­ terelor economice, a Ministe­ apare necesară mărirea unor le soluţioneze, ci fiecare în­ viată în munca lor, pentru a proprii şi chiar şl pentru ne­ stare de lucruri I Aceste ca­ tor de centrală sau întreprin­
şoară foarte lent 1 în anul rului Aprovizionării Tehnico- stocuri, să realizăm aceasta treprindere şî centrală, conlu- asigura folosirea raţională a voile altor ministere şi pen­ dre trebuie utilizate în pri­ dere, pentru fiecare munci­
1971 coeficientul numărului de Materiale, a Comitetului de treptat. Este necesar de ară­ crînd cu alte întreprinderi şi mijloacelor materiale de care tru export. mul rînd în asigurarea asis­ tor, maistru sau Inginer o
schimburi al muncitorilor a Stat al Planificării. Intr-ade­ tat că, pe total, stocurile de centrale, fiecare minister con- dispunem, pentru ridicarea şl Ridicarea productivităţii mun­ tenţei tehnice corespunzătoa­ sarcină centrală de partid şl
fost de numai 1,72. văr, aceste organisme au par­ materii prime şi materiale pot lucrînd cu alte ministere. cii, valorificarea rezervelor de re a producţiei, precum şi ln de stat. Şi în acest domeniu,
tea lor importantă de răspun­ dezvoltarea economiei noas­ care dispun întreprinderile
Lipsuri grave se manifestă dere. Am fi Insă nedrepţi asigura desfăşurarea în bune Tovarăşii de la Consiliul de tre naţionale. (Vii aplauze). activitatea de concepţie şi de asemenea, nimeni altul nu
In întreţinerea şl repararea u­ dacă nu am menţiona că în condiţii a producţiei, înmaga- Miniştri — cînd văd că ne a­ Prevederile planului cincinal Impun organizarea ştiinţifică a proiectare tehnică. In indus­ poate rezolva problemele de­
tilajelor şi maşinilor. Din cau­ domeniul aprovizionării s-au zinînd rezerve mari. Stocurile flăm în a doua lună a anului de reducere a acestor chel­ producţiei şi muncii în fie­ trie şi în construcţii lucrează cît colectivul fiecărei unităţi
za nereparării la timp şi a realizat totuşi îmbunătăţiri de materii prime, produse fi­ şi totuşi rămin probleme ne­ tuieli materiale trebuie con­ care unitate economică. Acţiu­ astăzi 51 000 de Ingineri şi în parte.
întreţinerii necorespunzătoare simţitoare. Pentru lipsurile nite, producţia neterminatfi şl rezolvate — nu văd ce s-a în­ siderate ca minime, deoarece, nea începută cu cîţiva ani în aproape 75 000 de tehnicieni. Folosirea mai bună a capa­
a utilajelor se produc avarii alte materiale existente la în­ tâmplat şi nu obligă pe miniş­ aşa cum am arătat mal îna­ urmă a dat rezultate pozitive, Această însemnată forţă teh­ cităţilor de producţie, creşte­
şl întreruperi în procesul de încă existente trebuie să ceputul acestui an în Indus­ tri să soluţioneze problemele ? inte, printr-o mai bună gos­ dar ea nu a fost continuată cu nică trebuie folosită exclusiv rea productivităţii muncii, di­
menţionăm şi răspunderea în­
consecvenţă, în uneje ministe­
fabricaţie, se Irosesc însem­ treprinderilor şi centralelor. trie se ridicau la 60 miliarde Pînă la urmă contractele se podărire a materiilor prime şl pentru rezolvarea în bune minuarea cheltuielilor mate­
nate capacităţi de producţie. lei. Din aceste stocuri, aproa­ încheie, dar cu întârziere, din materialelor, prin utilizarea re şi centrale această preo­ condiţii a problemelor tehni­ riale trebuie să se concreti­
In anul 1971, din aceste cauze In timpul conferinţei unii to­ pe 3 miliarde lei reprezentau care cauză trebuie apoi lucra­ completă a capacităţilor de cupare a slăbit. De altfel, to­ ce şi organizatorice legate de zeze în reducerea preţului de
s-au pierdut peste 2 miliarde varăşi au adus critici îndrep­ stocuri supranormative. Dacă te ore suplimentare. (Aplauze). producţie, este posibil ca sar­ varăşi, este un obicei la noi. perfecţionarea procesului de cost, element esenţial al efi­
lei producţie industrială. tăţite situaţiei din domeniul raportăm aceste 60 de miliar­ Problemele acestea depind cinile stabilite să fie cu mult începem o acţiune cu mult producţie. cienţei întregii activităţi eco­
aprovizionării, precum şi unor de lei la volumul producţiei de munca fiecărei întreprin­ zgomot, obţinem un şir de re­
De asemenea, sînt încă zeci ministere, dar mai puţini s-au pe 1972, înseamnă că avem deri, centrale sau minister şl depăşite. Este necesar ca toate zultate, dar, după un timp, lă­ Este necesar ca organele de nomice. In anul 1971, sarcina
de întreprinderi care nu lu­ referit la măsurile ce trebuie stocuri de producţie pentru a­ este timpul să lucrăm nu cu comitetele şi consiliile oame­ săm la o parte această acţiune conducere din fiecare centra­ de reducere a cheltuielilor de
crează la parametrii proiectaţi, luate în această direcţie de proape 2 luni de activitate. hîrtii — să nu ne limităm a nilor muncii să stabilească ca şi cum ea nici nu ar mai lă şi întreprindere să stabi­ producţie nu a fost realizată,
lipsind economia naţională de către conducerile întreprinde­ Importante depăşiri la stocu­ spune că am dat o indicaţie măsuri concrete şi să acţione­ intra în preocupările noastre lească măsuri concrete — pe ceea ce a diminuat acumulă­
Importante cantităli de produ­ rilor şi centralelor care au răs­ rile normate s-au înregistrat — ci să soluţionăm problemei ze cu răspundere pentru re­ — şi începem altele. Or, tre­ care să le urmărească perma­ rile pe industria republicană
se. in anul 1971, de pildă, la punderi nemijlocite în asigu­ la Ministerul Industriei Con­ să aruncăm hlrtiile la o parte ducerea cheltuielilor de pro­ buie înţeles că este necesară nent — pentru gospodărirea cu aproape 900 de milioano
lei. Pentru anul 1972 se pre­
un număr de 40 de capacităţi rarea aprovizionării şi care strucţiilor de Maşini, Ministe­ şi să ne apucăm să rezolvăm ducţie. La această acţiune pot o asemenea organizare şi con­ cît mai raţională şi folosirea
de producţie noi, datorită riea- nu trebuie să aştepte ca sar­ rul Industriei Uşoare, Minis­ practic problemele — şl a­ şi trebuie să aducă o contri­ ducere care să asigure cuprin­ cît mai eficientă a întregului vede o reducere a preţului de
cost de circa 3 la sută care,
tingerii parametrilor proiectaţi, cinile lor să fie rezolvate de terul Industriei Chimice, Mi­ tunci lucrurile vor merge cum buţie sporită institutele de derea tuturor domeniilor da potenţial productiv. Trebuie tinînd seama de însemnatele
s-a pierdut o producţie de 1,8 alţii. nisterul Construcţiilor Indus­ trebuie. (Aplauze puternice). cercetări şi proiectări, a că­ activitate, o urmărire perma­ să fie tuturor clar că ridicarea rezerve existente în întreprin­
miliarde lei. Este de aceea triale. Trebuie să luăm toate Actualul cincinal acordă o ror datorie este ca la elabora­ nentă a felului cum se des­ productivităţii muncii consti­ deri, trebuie considerată drept
necesar să se ia , măsuri teh­ Cele mal multe lipsuri în măsurile spre a asigura mă­ mare atenţie reducerii cheltu­ rea tehnologiilor şi proiecte­ făşoară munca în toate ramu­ tuie factorul hotărîtor al dez­ sarcină minimală. Este nece­
nice şi organizatorice energi­ domeniul aprovizionării teh- rirea vitezei de rotaţie a fon­ ielilor materiale de producţie, lor să urmărească găsirea rile şi subramurile de activi­ voltării eficiente a produc­ sar să se ia toate măsurile ca
ce pentru ca fiecare întreprin­ nico-materiale se datoresc ne- durilor de producţie, deoarece factor hotărîtor pentru creş­ soluţiilor de reducere a con­ tate. (Vii aplauze). Este nece­ ţiei materiale, al asigurării re­ nici o întreprindere, nici o u­
dere, fiecare unitate de pro­ livrării la timp a unor mate­ creşterea exagerată a stocu­ terea eficienţei întregii activi­ sumurilor specifice, a cheltu­ sar ca toate cadrele din in­ surselor necesare creşterii ni­ nitate să nu înregistreze pier­
ducţie să-şi realizeze integral riale şi produse de către în­ rilor reprezintă un fenomen* tăţi economice, sporirea veni­ ielilor materiale. Sînt convins dustrie, toţi oamenii muncii să velului de trai — şi de aceea deri în activitatea economică,
sarcinile pentru care a fost treprinderile din ţară. Legea negativ ce poate avea grave tului naţional şi, deci, pentru că întregul nostru activ din înţeleagă faptul că organiza­ această problemă să stea per­ ca toate produsele să fie ren­
creată. Şi aş (lori să adaug că contractelor economice a creat urmări asupra dezvoltării eco­ ridicarea bunăstării oamenilor economie, toţi oamenii muncii rea producţiei şi muncii re­ manent în atenţia tuturor co­ tabile. Dar cînd vorbim ca
materiile
nomice. Exceptînd
directorii şi cadrele de condu­ cadrul propice pentru îmbu­ prime şi unele materiale ce muncii. Trebuie arătat că, deşi vor lupta cu înalt spirit de prezintă astăzi una din cele lectivelor de muncă, tuturor toate produsele să fie renta­
cere, specialiştii din întreprin­ nătăţirea relaţiilor între fur­ se aduc din import, unde este s-au obţinut unele realizări în răspundere patriotică pentru mal importante rezerve de întreprinderilor, centralelor şi bile, aceasta înseamnă că
deri nu trebuie să se mulţu­ nizori şi beneficiari, dar ea necesar să avem stocuri de si­ această privinţă, totuşi, rezul­ realizarea acestei sarcini fun­ creştere a eficienţei activită­ ministerelor. Productivitatea rentabilitatea trebuie să se
mească numai să arate în sus nu este încă aplicată aşa cum guranţă mai mari, atenţia tatele din 1971, în ansamblul damentale de care depinde în ţii economice. Fiecare unitate muncii, tovarăşi, este o pro­ realizeze pe seama reducerii
şi să aştepte să vină altcineva trebuie. Contractele nu se res­ principală trebuie concentrată lor, nu sînt satisfăcătoare. Pe mare măsură creşterea venitu­ economică trebuie să acţio­ preţului de cost şi nu pe sea­
să le rezolve problemele ; ei pectă întotdeauna cu riguro­ asupra unei aprovizionări rit­ întreaga Industrie republicană lui naţional;— sursa unică de neze pentru programarea op­ blemă centrală pentru făuri­ ma creşterii preturilor aces­
trebuie să se apuce gospodă­ zitate, iar întreprinderile res­ mice, evitînd astfel creşterea depăşirea cheltuielilor mate­ ridicare a nivelului de trai al timă a producţiei, a stocurilor, rea socialismului şi comunis­ tor produse, pentru că sînt şi
mului. (Aplauze). Sîntem în­
reşte şi să pună ordine în ponsabile de neîndeplinirea stocurilor peste nivelul strict riale planificate a reprezentat, poporului, a dezvoltării ascen­ a folosirii utilajelor şi forţei asemenea tendinţe ; chiar în
funcţionarea întreprinderilor lor nu sînt trase la răspun­ necesar. Este cunoscută ten­ anul trecut, peste 1,5 miliar­ dente a economiei naţionale. de muncă, penlru raţionaliza­ credinţaţi că muncitorii, teh­ conferinţă cîţiva dintre vorbi­
respective. Depinde de dum­ dere. încă nu s-a format la dinţa generală pe plan mon­ de lei. Depăşiri însemnate s-au (Aplauze puternice, prelungi­ rea consumurilor, mecanizarea nicienii, inginerii şi specialiş­ tori au cerut mai multă liber­
te).
neavoastră soluţionarea celei cadrele de conducere din cen­ dial de a se reduce la mi­ înregistrat la Departamentul transporturilor interne. Orga­ tii noştri vor face totul ca, tate In fixarea preturilor, pen­
Un obiectiv central al pla­
mai mari părţi a problemelor trale şl întreprinderi o con­ nimum stocurile de materii Industriei Alimentare, la Mi­ nului pe 1972 şi al întregului nizarea ştiinţifică a producţiei ridieîndu-şi calificarea, întă­ tru a le stabili aşa cum do­
nisterul Industriei
Construc­
existente. Nu vreau să înţele­ cepţie de perspectivă în mun­ prime şi materiale pe calea ţiilor de Maşini, Ministerul In­ şi a muncii trebuie să asigu­ rind disciplina în producţie, resc el şi a face astfel a.şa-
geţi că în vreun fel iau apă­ ca de aprovizionare. Aprovi­ perfecţionării sistemului de a­ dustriei Materialelor de Con­ cincinal, ca de altfel al în­ re reducerea personalului au­ folosind la maximum resur­ zis rentabile produsele respec­
rarea ministerelor sau altor zionarea are în multe cazuri provizionare tehnico-materia- strucţii, Ministerul Energiei tregii noastre politici econo­ xiliar şi trecerea lui în pro­ sele interne, să pună în va­ tive. Or, trebuie să ne fie clor
organe de la centru j ele au un caracter empiric, făcîn­ lă. Este necesar să acţionăm Electrice. mice, este creşterea producti­ ducţie. Reducerea cu un pro­ loare superioritatea econo­ că legea preturilor, pe care nu
răspunderea lor şl trebuie să du-se „de azi pe mîine“, re- cu toată hotărîrea pentru a Consumurile de metal, lemn, vităţii muncii. Trebuie arătat cent a personalului auxiliar miei socialiste planificate, a- de mult am adoptat-o, urmă­
acorde mal multă atenţie a- curgîndu-se la acoperirea în pune şi la noi ordine deplină produse şl subproduse ale pe­ că In 1971 productivitatea şi folosirea lui în producţie ar sigurînd o productivitate a reşte^ tocmai să pună capăt
ceslor probleme. (Aplauze). pripă a unor necesităţi ime­ în domeniul aprovizionării in­ trolului, de combustibil şi e­ muncii nu a crescut pe măsu­ asigura, pe întreaga indus­ muncii tot mai înaltă, care practicilor de • pînă acum de
ra dotării tehnice a unităţilor
a acoperi o serie de deficien­
La toate acestea mai tre­ diate. Conducerile unor între­ dustriale. nergie, de alte materii prime industriale şi nici în raport trie, o producţie suplimentară să ne permită avansarea tot te din întreprinderi pe seama
buie adăugată stagnarea unor prinderi se plîng că nu pot Paralel cu asigurarea ritmi­ şi materiale se menţin ridica­ cu cele stabilite în plan. Insu­ de 1 miliard şase sute milioa­ mai rapidă pe calea făuririi creşterii preturilor la diferite
societăţii socialiste multilate­
maşini ca rezultat al indisci­ realiza planul pentru că nu cităţii livrărilor, gospodărirea te. Ponderea materiilor prime, ficienta preocupare pentru fo­ ne lei. Consider pe deplin ral dezvoltate în Romănia. produse — atît Ia mijloace d?
plinei în muncă, al întîrzieri- au primit la timp materii raţională a stocurilor şi res­ materialelor, combustibilului losirea raţională a forţei de justificate criticile aduse în (Aplauze puternice, prelun­ producţie, cît şi Ia bunuri de
lor şi absenţelor de tot felul; prime, materiale, piese şl sub- pectarea normelor de consum, şi energiei reprezintă aproape muncă, deficientele în organi­ conferinţă la adresa ministere­ gite). consum. Noi avem în vedere
în anul 1971, timpul nefolosit nnsamble, pierzind din vedere vor trebui depuse în continua­ 75 la sută din preţul de cost zarea şl normarea muncii, de­ lor şi altor organizaţii centra­ ca în actualul cincinal să ob­
re eforturi sporite pentru dez­
în întreprinderile industriale propriile lipsuri în organiza­ voltarea bazei proprii de ma­ al producţiei Industriei repu­ păşirea nejustificată a numă­ le, în a căror activitate se O sarcină fundamentală, un ţinem o reducere generală a
de stat şi în unităţile de con- rea aprovizionării. Realizarea terii prime, valorificarea mai blicane. rului de salariaţi au constituit mai resimt manifestări de bi­ factor hotărîtor care condi­ preţului de cost — şi aceasta
strucţii-montaj, ca urmare a sarcinilor de producţie cere bună a resurselor interne, fo­ Există mari pierderi în pro­ cauze principale ale creşterii rocratism şi formalism. Este ţionează dezvoltarea cu suc­ trebuie să stea în atenţia fie­
întreruperilor, învoirilor, con­ din partea ministerelor, cen­ losirea mai largă a înlocui­ ducţie datorită nerespectării insuficiente a productivităţii încă răspîndită practica avi­ ces a economiei noastre în e­ cărei unităţi în parte.
cediilor fără plată, a absenţe­ tralelor şi întreprinderilor res­ torilor, asimilarea în tară, în procesului tehnologic sau muncii. Pierderile de timp de zărilor Inutile, care duce la tapa actuală este ridicarea ca­ In promovarea progresului
lor nemotivate, a reprezentat pectarea strictă a prevederilor condiţii eficiente, a fabricaţiei menţinerii unor tehnologii în­ lucru reprezintă pierderi de slăbirea răspunderii în muncă lităţii produselor. Deşi într-o tehnic, de creştere a produc­
serie de ramuri s-au obţinut
peste 81 de milioane ore-om, legii contractelor economice. unor produse care constituie, vechite. Spre exemplu, la pie­ producţie şl de acumulări. şi la întârzierea soluţionării tivităţii muncii şi sporirea efi­
ceea ce echivalează cu timpul Obligaţiile contractuale tre­ in prezent, importuri curente. sele turnate din fontă adao­ întreprinderile, centralele şi problemelor. Este necesar să progrese evidente în această cienţei economice, sarcini în­
sul de prelucrare e$te de cir­
direcţie, totuşi realizările de
de muncă pe un' an de zile buie executate ca orice sarci­ Este, de asemenea, necesar ca 20 la sută, reprezentând la ministerele trebuie să acorde fie luate măsuri energice îm­ pînă acum nu sînt întru totul semnate revin cercetării ştiin­
a circa 35 000 de salariaţi. nă de plan, neexecutarea lor să se acorde o mai mare aten­ o atenţie de prim ordin fo­ potriva acestor fenomene ne­ ţifice. Cercetarea trebuie să
trebuie să atragă după sine nivelul anului 1972 o cantitate gative din munca ministerelor pe măsura posibilităţilor cre­ contribuie mai mult la dezvol­
‘Pentru a înţelege ce repre­ consecinţe pentru cei vinovaţi. ţie aprovizionării cu piese de de şpan de 160 mii tone. Or. losirii complete a timpului de Si a altor organe centrale, să ate de dotarea tehnică a uzi­
zintă o zi nelucrată în indus­ schimb, tinîndu-se seama că numai prin reducerea Ia 10 la muncă, extinderii lucrului la se combată cu hotărîre mani­ nelor şi de experienţa acu­ tarea şi valorificarea superi­
oară a bazei energetice şi de
trie, este suficient de men­ Doresc, de asemenea, să de aceasta depinde în bună sută a acestui adaos — ceea mai multe maşini, întăririi or­ festările de birocratism, orice mulată de cadrele noastre, ln materii prime, Ia perfecţiona­
ţionat că în anul 1972 pro­ menţionez că există încă de­ măsură exploatarea corespun re este pe deplin posibil de dinii şi disciplinei în produc­ tendinţă de înlocuire a muncii prezent calitatea unor produ­ rea tehnologiilor şi la moder­
ducţia pe o zi reprezintă circa ficienţe serioase în realizarea zătonrc a maşinilor şi instala­ realizat în scurt timp — s-ar ţie, normalii ştiinţifice a mun­ vii, n prezentei în unităţi, a­ se lasă încă de dorit, iar pro­ nizarea produselor din toate
1 miliard 150 milioane lei. cooperării în producţie între ţiilor, evitarea stagnărilor şi obţine o economie de 80 000 cii. In această direcţie cred că colo unde se hotărăşte şonrta cesul de asimilare a unor pro­ ramurile, la crearea do noi
Ţinînd seamă de faptul că diferite întreprinderi; neîn­ întreruperilor în funcţionaro» tone fontă, fără să mai socp- nimeni nu poate spune că are producţiei, soarta planului do duse noi se desfăşoară des­ materiale şi a unor aparaturi
nevoie să vină 'altcineva, de
prin folosirea incompletă a deplinirea sarcinilor rezultate arestora, folosirea integrală a tim reducerea manoperei şi la mini-tpr. să rezolve pro­ stat, cu circulări şi hîrtii. Tre­ tul de lent, greoi, de multe de înalt nivel tehnic. Fsle n-
capacităţilor de producţie se din procesul de cooperare cre­ capacităţilor de producţie. Va capacitatea suplimentară eli­ blemele ; stă în puterea fie­ buie lichidată practica rezu­ ori durata depăşind 2—3 ani.
pierd, după unele aprecieri, ează mari greutăţi întreprin­ trebui probabil să mai anali­ berată ln maşinile de prelu­ cărei întreprinderi şi numai mării muncii de conducere Şi dacă ar fi numai 2—3 ani, devăral, în ultimii ani s-a in-
aproximativ 25—30 de zile lu­ derilor, generează goluri" şi zăm problema beneficiilor ca­ crat. Asemenea situaţii se în­ întreprinderea poate soluţiona
crătoare pe an, rezultă că în „asalturi" în muncă, se răs- re sînt prevăzute pentru pro­ tâlnesc Insă ln toate sectoa­ doar la sesizarea neajunsuri­ nr fi bine, dar există un fe­ (Continuare în pag. a 3-a )