Page 69 - Drumul_socialismului_1972_02

3
DRUMUL SOCIALISMULUI * NR. 5324 0 DUMINICA 20 FEBRUARIE 1972

Cuvintarea tovarăşului NICO LA E CEÂUŞESCU

(Urmare cftn pag. a 2-a) tate pozitive. In 1971, produc­ expuse degradării prin proas­ cărei economii naţionale In­ terea stabilităţii forţei du ment* din fondurile ita- Au trecut cîţlva ani de 1* •şi altor organe centrale. Dis­
ţia de ciment a depăşit 8,5 mi­ ta depozitare şi gospodărire, dependente, precum şl progre­ muncă. In acelaşi timp, tre tului sau cu sprijinul statu­ începerea înfăptuirii hotărîrl- cuţiile au evidenţiat că este
lioane tone, Iar In 1975 va a­ în valoare de peste 30 milioa­ lui în, credite şl execuţie. lor Conferinţei Naţionale şl necesar să fie aduse în con­
tenslflcat cercetarea în do- sul general al economiei ţări­ buie arătat că In acest do­ a Congresului al X-lea al par­ tinuare îmbunătăţiri în activi­
ipenlul ştiinţelor tehnice, s^au junge la peste 16 milioane to­ ne lei. Asemenea stări de lu­ lor membre. (Aplauze puterni­ meniu se mai menţin unele Partidul şi statul sînt ferm tidului | putem deci să facem tatea şi atribuţiile ministere­
făcut progrese pe tărîmul cer­ ne, faţă de 5,4 milioane în cruri trebuie curmate nu de- ce). Conducerea partidului şi neajunsuri, persistînd mai hotărîte să facă totul pentru un prim bilanţ a ceea ce am lor. Ministerele trebuie să
cetării în construcţia de ma­ 19651 în perioada 1965—1971, săvîrşire, luîndu-se măsuri se­ statului au stabilit o serie de ales tendinţa utilizării nera­ ca progresele obţinute de oa­ realizat şi, totodată — pe baza transfere mal rapid asupra
şini, electrotehnică şl electro­ producţia de prefabricate din vere împotriva celor din vina măsuri pentru participarea ac­ ţionale a fondului de salarii. menii muncii în producţie să experienţei de pînă acum — centralelor atribuţii largi în
nică, automatică, în chimie şl beton armat a crescut de pe­ cărora se distrug bunuri ob­ tivă a tării noastre la Progra­ Au loc depăşiri ale fondului se resimtă nemijlocit în îmbu­ să stabilim cum să acţionăm conducerea activităţii econo­
în alte domenii. In prezent, ste 3,1 ori. Au fost create ® şteşti, părţi ale avuţiei noas­ mul complex al ţărilor mem­ de salarii planificat, în condi­ nătăţirea vieţii materiale a în continuare. Se poate apre­ mice. La rîndul lor, centralele
funcţionează 77 Institute şl serie de materiale noi, cu ca­ tre naţionale. bre C.A.E.R. Promovăm si ţiile cînd planul la producti­ fiecărei familii, In creşterea cia că viaţa demonstrează jus­ nu mai trebuie să se compla­
centre de cercetare şl proiec­ racteristici îmbunătăţite. Pen­ Realizarea în bune condi- vom promova totodată o po­ vitatea muncii nu se reali­ gradului de civilizaţie cultu­ teţea măsurilor luate, a prin­ că în situaţia de a aştepta
tare în ştiinţele tehnice. Dis­ tru a satisface, însă, pe de­ ţîunl a programului de investi­ litică consecventă de dezvol­ zează. Respectarea corelaţiei rală a societăţii noastre, în cipiilor care stau la baza per­ ca ministerele să soluţioneze
punem de 100 laboratoare uzi­ plin nevoile vastului şantier ţii prevăzut în actualul cinci­ tare a cooperării cu toate ce­ Intre creşterea productivităţii afirmarea tot mai plenară a fecţionării organizării, condu­ probleme ce intră în atribuţii­
nale de cercetare, în care lu­ de construcţii, deschis In ţara nal Impune să se ia toate mă­ lelalte ţări socialiste, atît în muncii şi creşterea salariului principiilor echităţii şi uma­ cerii şl planificării economiei le lor.
crează un mare număr de cer­ noastră, trebuie în continuare surile pentru asigurarea la producţie, cît şi în domeniul mediu are o importanţă hotă- nismului socialist. (Vii şl pu­ naţionale. Este necesar să
cetători şl specialişti cu cali­ depuse eforturi pentru a spori, timpul optim a proiectelor ştiinţei şl tehnicii. Vom ac­ rîtoare pentru asigurarea dez­ ternice aplauze). continuăm acţiunea de reali­ Unii tovarăşi au semnalat în
ficare superioară. La acest po­ perfecţiona şl diversifica pro­ şi documentaţiilor tehnice, ţiona, de asemenea, pentru voltării echilibrate şi în, ritm zare a acestor măsuri, în aşa dezbateri tendinţe de creştere
tenţial se adaugă, desigur, ca­ ducţia de materiale de con­ a utilajelor tehnologice, pen­ a lărgi relaţiile de cooperare, susţinut a economiei — şi, de Dragi tovarăşi, fel Incit pînă la sfîrşitul anu­ a aparatului administrativ la
drele de cercetători din în- strucţii — atît în cadrul uni­ tru ridicarea gradului de pe planuri multiple, cu ţările aceea, ministerele, centralele înfăptuirea cu succes a pro­ lui 1972 să încheiem, în linii nivel de întreprindere, dar
văţămîntul superior. tăţilor departamentului de re­ mecanizare, pentru scurtarea în curs de dezvoltare, cu ţă­ şi întreprinderile au datoria gramului elaborat de Congre­ generale, această muncă de mal cu seamă la centrală şl
Cu toate progresele obţinu­ sort, cît şl în industria locală. duratei de execuţie şi darea rile capitaliste dezvoltate, asi- sul al X-lea — făurirea socie­ mare răspundere. minister. Este cunoscut că în
te, aportul cercetării ştiinţifi­ Este necesar să se depună maj devreme în funcţiune a gurînd participarea intensă a de a acorda cea mai mare a- tăţii socialiste multilateral ultimii ani s-a luat o serie de
ce Ia soluţionarea nevoilor eforturi sporite pentru creşte­ României la diviziunea inter­ tentie bunei gospodăriri a fon­ dezvoltate — impune perfec­ înainte de toate va trebui măsuri pentru reducerea aces­
concrete ale producţiei este rea eficienţei economice a in­ noilor obiective. Există con­ naţională a muncii. Fără a ne dului de salarii. Trebuie înţe­ ţionarea continuă a conduce­ să se asigure pe deplin aşe­ tui aparat — dar cu toate a­
încă destul de redus. Impor­ vestiţiilor. Nu a fost lichidată diţii ca printr-o strînsă con­ încadra activ în această divi­ les că bunăstarea oamenilor rii şi planificării întregii acti­ zarea pe baza legii a relaţii­ cestea, sub pretexte diferite,
tul de licenţe se menţine în­ cu totul mania proiectării u­ lucrare între proiectanţi, con­ muncii nu poate creşte decît vităţi economico-sociale. lor dintre întreprinderi, cen­ se încearcă menţinerea şi
că ridicat, nu se depun efor­ nor suprafeţe şi volume de structori şi beneficiari să se ziune nu se poate concepe ca rezultat al creşterii pro­ Avem o linie economică şi trale şi ministere. Trebuie a­ chiar mărirea numărului per­
turi suficiente pentru a per­ construcţii şi utilităţi supra­ realizeze cu succes Investiţii­ progresul României, al con­ ducţiei şi productivităţii mun­ politică justă — bazată pe rătat că o dată cu formarea sonalului adminlstratlv-funcţlo-
fecţiona şl moderniza produse­ dimensionate | unele obiecti­ le planificate. Fără îndoială că strucţiei socialismului şl co­ cii, al sporirii eficienţei eco­ principiile marxist-leniniste, pe centralelor, care şi-au dovedit năresc. Consider de aceea că
dotări
ve, lucrări, utilaje şi
le şl tehnologiile asimilate în nu sint de altfel de loc justi­ oamenii muncii din construc­ munismului. După cum se ştie, nomice a întreprinderilor, iar legităţile obiective ale dezvol­ viabilitatea, s-au manifestat şl în cel mal scurt timp este ne­
ţară. Datorită duratei mari a ţii vor depune loale eforturile reglementările actuale acordă atingerea acestor ţeluri este tării sociale — care corespun­ unele tendinţe greşite. In pri­ cesar să se stabilească norma­
unor cercetări, unele soluţii ficate i se supraevaluează cos­ pentru a-şi îndeplini cu cin­ competente largi ministerelor, condiţionată de întregul an­ de condiţiilor concrete din ţa­ mul rînd, s-au luat unele mă­ tive fundamentate cît mal bi­
se perimează chiar In faza tul unor construcţii, se cer ste marile sarcini ce le revin centralelor Industriale şi uni­ samblu de măsuri la care ra noastră. Viaţa a demonstrat suri care au dus la diminua­ ne privitor la necesarul de
proiectării. Numărul cercetă­ pe parcurs suplimentări de în înfăptuirea programului de tăţilor economice în domeniul m-am referit mai înainte. şi demonstrează zi de zi jus­ rea rolului unor întreprinderi; personal administrativ în în­
rilor proprii valorificate în fonduri pentru lucrări care nu investiţii în actualul cincinal, cooperării în producţie şi teh- S-au făcut un şir de pro­ teţea politicii generale a par­ totodată, au fost transferate treprinderi, în centrale şi mi­
proda<Hle este încă mic. ar fi trebuit să fie realizate. dînd patriei noi fabrici şi u­ nico-ştiintifice cu alte ţări — puneri în legătură cu sistemul tidului nostru, a programului de la întreprinderi la centra­ nistere — pe baza unei struc­
Desigur, aceste neajunsuri Continuă să se scoată în mod zine, noi edificii social-cultu- şi este necesar să dea dovadă de salarizare. După cum cu­ elaborat de Congresul al X- le unele cadre de conducere turi organizatorice cît mal
se datorase în mare măsură nejustificat mari suprafeţe din rale care să asigure poporului de mai multă iniţiativă pentru noaşteţi, in curînd Legea sa­ lea, aceasta constituind un şi specialişti, ceea ce a dău­ simplificate —, normative care
deficienţelor existente în acti­ circuitul agricol, mergîndu-se un nivel de viată şi de civi­ a pune cît mai deplin în va­ larizării va fi supusă spre factor primordial pentru dez­ nat bunului mers al unităţi­ să fie consfinţite prin lege,
vitatea de cercetare; dar o pe linia proiectării de clă­ lizaţie tot mai înalt. (Aplauze loare avantajele cooperării in­ dezbatere şi va fi necesar ca voltarea societăţii noastre so­ lor. Sînt complet de acord cu pentru a asigura în felul aces­
însemnată parte de răspunde­ diri cu un singur nivel — puternice, prelungite). ternaţionale. Ne exprimăm în­ acele propuneri care se vor cialiste, pentru triumful comu­ criticile foarte serioase adu­ ta o simplificare rapidă şl o
re pentru stările de lucruri deşi procesul tehnologic şi Dragi tovarăşi, crederea că ministerele, cen­ dovedi judicioase să-şi gă­ nismului în România. (Aplau­ se în timpul discuţiilor la a­ reducere reală * aparatului
ze puternice, prelungite). Dar
negative revine conducerilor funcţional permite construirea Dezvoltarea economică, creş­ tralele şi întreprinderile vor sească reflectarea corespunză­ elaborarea unei linii generale dresa acestor măsuri greşite. administrativ.
în înălţime — şi totodată cu
ministerelor, centralelor şi în­ o ocupare foarte slabă a te­ terea şi diversificarea produc­ lua toate măsurile pentru a asi­ toare. Trebuie înţelos, însă, juste şi a unul program de Este adevărat, că, pe parcurs,
treprind erelor 0are ce pre­ gura producţia prevăzută la s-au luat unele măsuri pentru O dată cu perfecţionarea
ocupă încă Insuficient de va­ renului. In general, vor trebui ţiei au avut ca rezultat inten­ export, pentru a ridica nive­ că trecerea unei ramuri la un dezvoltare economico-socială îndreptarea lucrurilor, dar na organizării şl conducerii eco­
corespunzător etapei în care
nivel superior de salarizare
se poate spune că această si­
luate măsuri pentru reducerea
sificarea participării României
lorificare* în producţie a re­ lul competitivităţii produselor nomiei naţionale, cu lărgirea
zultatelor cercetării proprii. ponderii cheltuielilor de con- la circuitul economic interna­ noastre, pentru a îndeplini in­ se poate realiza numai în mă­ ne găsim nu constituie decît tuaţie a fost peste tot ame­ atribuţiilor şl competenţelor
Binele ministere şi unităţi e- strucţii-montaj în volumul to­ ţional. Volumul total al co­ tegral şi în bune condiţii pla­ sura în care ramura respec­ o latură, ce-i drept foarte Im­ liorată. De aceea, este nece­ centralelor şl întreprinderilor,
cononalce apelează cu prea tal al investiţiilor, pondere merţului exterior a crescut în nul de export — una din sar­ tivă se ridică la nivelul co­ portantă, dar totuşi numai o sar să luăm în cel mal scurt este necesară — aşa cum pe
tnultă uşurinţă la importuri care continuă să fie exagerat 1971, faţă de 1970, cu 8,6 la cinile de bază ale activităţi! respunzător din punct de ve­ latură a activităţii de condu­ timp măsuri pentru readuce­ bună dreptate a-a arătat în
cere. A doua latură, tot atît
'de tehnologii ş! documentaţii de mare, chiar în cazul in­ sută — între care exportul cu noastre economice. dere al activităţii sale. De de importantă, aş putea spu­ rea cadrelor necesare în în­ discuţii — întărirea şl îmbu­
tehnice din străinătate, negli­ vestiţiilor pentru dezvoltarea 13,7 la sută, iar importul cu M-am oprit, tovarăşi, asu­ exemplu, ca să mă refer la ne esenţială, este realizarea treprinderi şi pentru întărirea nătăţirea controlului economia
jează forţele creatoare pro­ întreprinderilor aflate în func­ circa 4 la sută — ceea ce re­ pra unora din cele mal im­ construcţii, am în vedere in­ liniei generale şl a progra­ rolului lor ca unităţi de bază financiar. In acest domeniu se
normal
ţiune, unde în mod
prii, competenta şl ingeniozi­ partea hotărîtoare a cheltuie­ flectă o preocupare mai sus­ portante probleme ale activi­ troducerea rapidă a mecani­ mului partidului, activitatea ale activităţii de producţie manifestă încă serioase nea­
tatea ştiinţifică a cercetăto­ lilor trebuie să revină dotării ţinută pentru asigurarea echi­ tăţii din industrie şi construc­ zării lucrărilor, ceea ce va de conducere şl planificare, materială. (Aplauze). junsuri : evidenţa defectuoasă
rilor noştri. In condiţiile pro­ cu maşini, utilaje şi instalaţii. librului balanţei de plăţi ex­ duce la mărirea ponderii per­ de realizare în practică a ho- întreprinderile, comitetele a mijloacelor material* şl fi­
ducţiei moderne, valorificarea In cincinalul trecut, din tota­ terne. S-a îmbunătăţit struc­ ţii, precum şi din comerţul sonalului cu un nivel de cali­ tărîrllor stabilite. oamenilor muncii, toţi oame­ nanciare înlesneşte sustrage­
rapidă a rezultatelor cercetă­ lul de 104 miliarde lei inves­ tura exportului, reflectată prin exterior, de a căror soluţio­ ficare înalt şi- la creşterea nii muncii ca proprietari şl rile din bunul public, unele
rii ştiinţifice proprii constituie tiţii pentru întreprinderile in­ creşterea ponderii maşinilor şi nare depinde progresul mai productivităţii muncii. Se vor Se ştie că formele organN producători, poartă răspunde­ acţiuni de control au caracter
o cerinţă esenţială a unei ac­ dustriale existente, fondurile utilajelor, produselor chimice, rajpid al economiei noastre crea condiţii pentru a putea zatorlce, metodele de condu­ rea nemijlocită pentru organi­ formal, nu contribuie In mod
tivităţi economice eficiente şi cheltuite pentru mărirea su­ bunurilor industriale de larg naţionale, realizarea cu suc­ ca această ramură să fie ridi­ cere şl planificare trebuie să zarea producţiei în conformi­ efectiv la îmbunătăţirea acti­
de aceea toate cadrele din e­ prafeţelor de producţie au de­ consum. ces a prevederilor cincinalu­ cată la o treaptă superioară corespundă fiecărei etape de tate cu cerinţele celor mal vităţii unităţilor economice.
conomie, din Industrie, din păşit 52 miliarde lei. In viitor Cu toate aceste rezultate lui. Desigur, în cadrul discu­ — şi aceasta este valabil şi dezvoltare econoralco-socială- noi cuceriri ale ştiinţei şl teh­ Apar, de asemenea, In munca
construcţii, din celelalte ra­ va trebui mai mult concen­ bune, planul pe 1971 nu a ţiilor din şedinţele plenare şi pentru celelalte ramuri. Tre­ Pornind de la aceste conside­ nicii, cît şl pentru desfacere î de control, paralelisme şl su­
muri economice trebuie să a­ trată atenţia spre investiţii fost realizat. Aceasta a influ­ din comisii s-aU ridicat şi alte buie să ne străduim să obţi­ rente, Conferinţa Naţională a producţiei atît în ţară cît şi prapuneri care stînjenesc acti­
corde o mai mare atenţie a- enţat în mod negativ balan­ probleme, s-au făcut num e­ nem Intr-un timp scurt o ase­ partidului din decembrie 1967 pe piaţa externă. Trebuie să vitatea unităţilor productive.
fcestei probleme Este necesar care să asigure dezvoltarea ţa comercială care, deşi în roase propuneri şi observaţii menea creştere a productivi­ şl Congresul al X-lea au ela­ fie clar că procesul de pro­ Pentru ca acţiunile d* control
să crească spiritul de răspun­ intensivă a producţiei, utila­ ansamblu a fost excedentară, de care va trebui să ţinem tăţii muncii şi dotare tehni­ borat liniile directoare cu pri­ ducţie începe o dată cu con­ să se desfăşoare maî organi­
rea tehnică superioară a între­
dere atît al cadrelor din uni­ pe relaţia devize libere s-a seama în munca de viitor. că îneît să creăm condiţii pen­ vire la perfecţionarea organi­ ceperea şl proiectarea produ­ zat, după reguli bine stabilite,
tăţile de cercetare, cit şi ai prinderilor. soldat cu un deficit, ceea ce a Consiliul de Miniştri, Cohsi- tru sporirea generală a veni­ zării, conducerii şl planificării sului şi se încheie după ce să se finalizeze în măsuri
Unele întreprinderi, centrale
celor din întreprinderile in­ şi ministere, în loc să ia mă­ avut, desigur, efecte şi asupra liul Economic, ministerele şl turilor; atunci şi aşezarea ra­ tuturor domeniilor de activi­ a fost vîndut în ţară sau în concrete şi eficiente, este ne­
dustriale pentru sporirea ro­ suri pentru mai buna utiliza­ balanţei de plăţi externe. organizaţiile economice cen­ murilor Va put^a fi soluţio­ tate. străinătate şl s-a încasat con­ cesar să aducem îmbunătăţiri
lului ştiinţei şi tehnicii româ­ re a capacităţilor existente Pentru remedierea acestei si­ trale trebuie să examineze cu nată în condiţii bune. Nu Principiile călăuzitoare în travaloarea. Conducerea în­ organizării şl funcţionării con­
neşti în soluţionarea proble­ solicită, în mod nejustificat, tuaţii, este necesar ca minis­ toată atenţia aceste probleme, vreau Insă să înţelegeţi că nu realizarea acestei perfecţionări treprinderii, întregul colectiv trolului, să se ţină seama de
melor complexe pe care ie ri­ noi investiţii pentru realizarea terele şi întreprinderile care toate propunerile făcute şl sâ Sînt de acord cu criticile for­ sînt următoarele : de oameni al muncii au, deci,
— In actuala etapă de fău­
dică progresul rapid al econo­ sporurilor de producţie plani­ nu au îndeplinit planul de se stabilească, In cel mal scurt mulate la adresa Ministerului rire a societăţii socialiste mul­ datoria să se preocupe de propunerile şl observaţiile for­
miei noastre în pas cu revo­ ficate. Comitetul de Stat al export pe anul 1971 să ia mă­ timp. măsuri pentru remedie­ Muncii, care nu soluţionează tilateral dezvoltate, trebuie să desfăşurarea în cele mal bune mulate In cadrul acestei con­
luţia tehnico-ştiinţifică con­ Planificării, Ministerul Finan­ suri 'hotărîte pentru recupe­ rea lipsurilor semnalate, pen­ întotdeauna corespunzător un se afirme tot mai puternic ro­ condiţii a întregului proces de ferinţe. La definitivarea pro­
temporană. producţie. De aceea, trebuie iectului de lege cu privire la
ţelor, ministerele de ramură rarea restantelor în acest an. tru aplicarea soluţiilor Judi­ şir de probleme. Ridic această lul Partidului Comunist Ro­ să acţionăm permanent pentru coordonarea şi exercitarea
Dispunem de toate condiţii­ vor trebui să reexamineze cu Pentru îndeplinirea în bu­ cioase avansate în dezbateri. problemă pentru că noi toţi mân ca forţă politică condu­ controlului să se asigure •
le necesare pentru a asigura toată atenţia oportunitatea ca­ ne condiţiuni a planului de In circa 2—3 luni de zile tre­ trebuie să înţelegem că est# cătoare a întregii societăţi ţ întărirea rolului întreprinderi» largă consultare a tuturor ca­
ridicarea continuă a nivelului pacităţilor noi şi să nu admi­ comerţ exterior, este impe­ buie asigurată Soluţionarea necesar să ne preocupăm ne în acelaşi timp, trebuie să lor şi perfecţionarea întregii drelor, pentru ca măsurile ce
lor activităţi j în întreprinde­
tehnic al producţiei, pentru a tă realizarea lor decît cu con­ rios necesar să se asigure or­ problemelor ce pot fi rezol­ găsirea soluţiilor corespunză­ crească atribuţiile şi rolul sta­ se vor adopta să ducă real­
face ca produsele noastre să diţia folosirii la maximum a ganizarea în condiţii mai bu­ vate la nivelul centralelor sl toare; Iar organele de sinteză tului In organizarea şi condu­ re se hotărăşte, pînă la urmă, mente la o aşezare pe baze
soarta planului. (Aplauze pu­
întrunească caracteristici con­ capacităţilor de producţie e­ ne a producţiei pentru export, ministerelor. Propunerile pri­ să ţină seama şi să se sfă­ cerea unitară a tuturor laturi­ ternice). mal bune a controlului şl la
structive şi funcţionale cit xistente. aşa cum se prevede în Legea vind soluţionarea • unor pro­ tuiască mal des şi — cum au lor activităţii societăţii noas­
mal înalte, ridicîndu-se prin Comitetele şl consiliile oa­ cu privire la activitatea de co­ tre. In al doilea rînd, în cursul o simplificare şl în acelaşi
performantele şl calitatea lor menilor muncii, ca şi colegiile merţ exterior. Ministerele şi bleme cu caracter mal ge­ spus unii tovarăşi — nu nu­ — Organizarea, conducerea formării centralelor s-au ma­ timp la o creştere a eficien­
mai să se sfătuiască, dar să
neral, de ansamblu, vor tre­
la nivelul realizărilor obţinute ministerelor — deşi au în celelalte organe centrale, pre­ şl planificarea tuturor sectoa­ nifestat tendinţe de a se crea ţei sale. (Aplauze).
pe plan mondial. Ne exprimăm competenţa lor aproape 50 li cum şi organele locale cu ac­ bui centralizate şi sintetizate şi ţină seama în elaborarea relor de activitate trebuie să un aparat greoi, care să con­ Există, de asemenea, unele
convingerea că muncitorii, sută din planul anual de in­ tivitate de comerţ exterior spre a fi supuse examinării materialelor, de ceea ce a re­ se bazeze pe centralismul de­ tinue practicile negative ale probleme privind planificarea
tehnicienii şi inginerii din în­ vestiţii — nu supun unei ana­ şi aprobării forurilor supe­ ieşit din ce au discutat 6au, mocratic, care asigură îmbina­ vechilor direcţii generale din şi finanţarea economiei care
treprinderile noastre, toţi oa­ lize critice aprofundate docu­ trebuie să realizeze integral rioare. Va trebui să se dea în orice caz, să informeze cel rea armonioasă a conducerii ministere. Deşi s-au adus si trebuie mai bine precizate. Le­
menii muncii din industrie, în- mentaţiile ce le sînt date spre şi ritmic, pe luni şl trimestre, cît mal grabnic răspuns tu­ puţin pe tovarăşi de ce nu uu unitare a societăţii cu o largă aici unele corecturi, mai sînt gile ce urmează să reglemen­
ţolcqînd 'acest comandament avizare, aprobînd uneori in­ atît planul de producţie pen­ turor problemelor ridicate tn acceptat propunerile. Este o autonomie şl Iniţiativă a uni­ şi azi centrale care nu lucrea­ teze aceste domenii sînt în
vital al economiei noastre na­ vestiţii fără fundamentare e­ tru export, cît $i exportul pro-* Conferinţă de reprezentanţii cerinţă elementară şl minis­ tăţilor de bază, ză corespunzător prevederilor curs de definitivare şl vor fi
ţionale. vor face din ridica­ conomică corespunzătoare. priu-zls. întreprinderile şi cen­ întreprinderilor şi centralelor. terele şl organele noastre tre­ — întreaga activitate eco- legii, care au un aparat greoi, supuse, peste cîteva luni, dez­
rea calităţii produselor o cau­ Doresc să atrag, de aseme­ tralele trebuie să acorde o In circa trei luni de zile, con­ buie să Înţeleagă acest lucru. nomlco-soclală trebuie să se De altfel, criticile formulate baterii publice, în aşa fel ca
ză de onoare şi un obiectiv nea, atenţia asupra faptului că atentle mai mare, nemijlocită, ducerile întreprinderilor vor (Aplauze). Totodată, în spiri­ bazeze pe un plan unic na­ în cadrul discuţiilor sînt foar­ în toamna acestui an ele să
central al întregii lor activi­ duratele în care se realizează problemelor exportului ; sînt trebui să primească răspuns tul principiilor echităţii socia­ ţional, care trebuie să asigure te elocvente în acest sens, fie aprobate de Marea Adu­
tăţi. (Vii şl puternice aplauze). obiectivele de investiţii sînt încă multe unităţi care se dez­ la toate propunerile — fie po­ liste, este necesară aplicarea folosirea cit mal Judicioasă a Avem un mare număr de nare Naţională.
interesează de ce se întîmplă
Slimnţi tovarăşi, încă mari şi nu se respectă cu produsele lor pe piaţa ex­ zitive, fie negative. (Vii a­ Justă, exigentă şl corectă a mijloacelor materiale şl a for­ centrale, mal ales cele orga­ Se Impun, de asemenea, mă­
întotdeauna termenele plani­ plauze). Desigur, nu trebuie cointeresării materiale În pro­ ţei de muncă, în vederea dez­ nizate pe structura unei în­ suri mai ferme pentru simpli­
Corespunzător liniei politice ternă. întreprinderile şi centra­ să vă aşteptaţi ca toata miile ducţie în raport cu contribu­ voltării armonioase a întregii treprinderi de bază, care des­
stabilite de Congresul al X-lea ficate pentru punerea în func­ lele trebuie să ştie că răspund de propuneri să fie aprobate. ţia fiecăruia, c i eforturile şl societăţi. făşoară o activitate bună. De ficarea evidenţei şl asigurarea
al partidului privind realiza­ ţiune. Din cele 400 capacităţi direct de felul cum se valo­ Dar, oricum, eu consider că grija pentru intmesele gene^ — Introducerea conducerii aceea, se impune să aplicăm unei informări mai bune şi o­
rea unui raport optim între principale de producţie indus­ rifică produsele lor atît In cea mal mare parte dintre colective în toate sectoarele mai ferm această experienţă perative. Este necesar să se
acumulare şi consum, linie ca­ trială şi agrozootehnice puse tară, cît şi în străinătate. A­ ele vor trebui să^şi găsească raîe ale economiei socialiste. de activitate şi la toate nive­ şi să trecem la aşezarea cen­ renunţe la tot felul de circu-
Acţionînd în conl!noare pen­
re corespunde intereselor vi­ în funcţiune în onul 1971, cir­ sigurarea cu prioritate a pro­ o soluţionare corespunzătoare tru ridicarea ven’turilor celor lurile, aceasta constituind o tralelor pe structura principa­ lărl şl dispoziţii din birou şi
tale, prezente şi de perspec­ ca 100 au fost date în folo­ ducţiei pentru export, precum cerinţă obiectivă pentru solu­ lelor întreprinderi. Este ade­ să se pună un mai mare ac­
tivă, ale poporului român — sinţă cu întîrziere. Aceasta şi livrarea sa la timp, lună de şi, în. orice caz, este necesar cu salarii mici, pentru lichi­ ţionarea corespunzătoare a vărat că aici s-au exprimat şî cent pe îndrumarea la faţa
în actualul cincinal se preve­ duce la nerealizarea produc­ lună, şi în bune condiţiuni, ca cei care au formulat pro­ darea decalajelor nejustificate problemelor dezvoltării fiecă­ păreri că trebuie să trecem lu locului.
de ca 30—32 la sută din veni­ ţiei şi acumulărilor planificate, constituie o îndatorire primor­ puneri să primească răspuns, între venituri, trebuie să com­ rei unităţi, pentru asigurarea formarea de centrale deasupra îndeplinirea marilor sarcini
tul naţional să fie alocat re­ la imobilizarea de mijloace fi­ dială, o sarcină de plan obli­ pentru a şti de ce aceste (pro­ batem In acelaşi timp orice mersului înainte al societăţii întreprinderilor. Cred că nu ce stau în faţa unităţilor eco­
producţiei socialiste lărgite, nanciare şi materiale. gatorie. Planul de producţie puneri au fost sau nu au foot tendinţe nivelatoare în salari­ noastre. am putea să ne însuşim aces­ nomice impune creşterea răs­
dezvoltării şi modernizării ba­ Există capacităţi de produc­ trebuie considerat îndeplinit acceptate. Aceasta este o obli­ zare, de natură să impieteze — Crearea cadrului organi­ te păreri ca un principiu de punderii cadrelor de conduce­
zei tehnico-materiale a pro­ ţie care nu dau efectul eco­ numai în măsura în care se gaţie esenţială a unei condu­ asupra stimulării materiale, zatoric adecvat pentru parti­ bază. Poate într-un loc sau re. Oricît de bune ar fi ho-
ducţiei. Pe baza acestei orien­ nomic scontat, termenul de realizează desfacerea efectivă ceri eficiente şi democratice. aslgurînd permanent un ra­ ciparea largă a oamenilor altul să fie şi asemenea ne­ tărîrile şi formele organizato­
tări. planul cincinal actual realizare a parametrilor pro- atît pe piaţa internă cit şi pe (Aplauze puternice). port Just Intre veniturile dife­ muncii la conducerea tuturor cesităţi ; de regulă, însă, tre­ rice, cei care sînt chemaţi să
prevede realizarea unui im­ îectati depăşindu-se din cauza piaţa externă a produselor. Dragi tovarăşi, ritelor categorii de oameni al domeniilor de activitate, la a­ buie să mergem pe linia ca le realizeze, să le transpună
portant program de investiţii. lipsurilor în proiectare, exe­ Se impun, de asemenea, e­ muncii. doptarea deciziilor, la elabo­ centrala să fie axată p© prin­ în viaţă sînt oamenii. Şi da­
Numai în acest an, din fon­ cuţie şi exploatare. forturi pentru îmbunătăţirea Este un fapt cunoscut că Cincinalul prevede sporirea rarea şi înfăptuirea politicii cipala întreprindere unde îşi că vreţi să şti ti, chiar dacă o
durile centralizate ale statu­ substanţială a structurii fondu­ întreaga activitate de dezvol­ simţitoare a fondurilor sociale interne şi externe o ţării. (A­ desfăşoară activitatea. hotărîre mai are uneori defi­
lui se inveslesc 87,2 miliarde Deoarece la această confe­ lui de marfă oferit la export, tare şi modernizare * indus­ de consum; în acest an veni­ plauze). Trebuie să fie mai bine pre­ ciente, dacă munca pentru
lei, depăşindu-se cu peste 15 rinţă participă şi cadre de con­ introdueîndu-se în fabricaţie triei noastre, de înflorire a turile populaţiei din fondurile Organizarea comitetelor şi cizate atribuţiile centralelor. realizarea ei este bună, atunci
la sută investiţiile realizate în ducere, muncitori, tehnicieni sortimente superioare, cu pre­ economiei naţionale, întrea­ sociale de consum — alocaţii consiliilor oamenilor muncii, Legea mi se pare că este foar­ şi rezultatele vor fi bune.
anul 1971. Se prevede să fie şi ingineri din construcţii, do­ ţuri ridicate pe piaţa externă. ga construcţie a socialismu­ pentru copii, ajutoare, burse, instituţionalizarea adunărilor te clară în această privinţă. Dimpotrivă, oricît de bune ar
dale în funcţiune, numai în resc să mă opresc puţin şi a­ Trebuie să crească ponderea lui sînt închinate omului, au cheltuieli pentru Invăţămlnt generale ca organe de condu­ Ele trebuie să se ocupe de or­ fi hotărîrile, dacă munca de
industrie, 300 capacităţi de supra acestui sector de activi­ ca ţel principal creşterea bu­ şl cultură, pentru ocrotirea să­ cere colectivă reprezintă toc­ realizare se va desfăşura de­
producţie importante. Totoda­ tate. Deşi gradul de înzestrare la export a industriei con­ năstării maselor de oameni al nătăţii — vor creşte cu peste mai expresia acestui principiu, ganizarea producţiei, de apro­ fectuos, atunci şi rezultatele
tă, anul acesta urmează să fie tehnică a organizaţiilor de structoare de maşini. muncii, ridicarea nivelului de vizionarea tehnico-materială,
date în folosinţă un mare nu­ constructii-montaj a crescut La rîndul lor, ministerele, civilizaţie al întregului .popor. 12 la sută faţă de anul 1971. expresia dezvoltării continue de organizarea cercetării şi vor fi necorespunzătoare. (A­
măr de obiective social-cultu- an de an, acest lucru nu se • centralele şl unităţile cu ac­ Programul elaborat de Con­ In prezent, din totalul veni­ a democraţiei socialiste în ţa­ proiectării producţiei, de des­ plauze). De aceea avem în­
puter­
ra noastră. (Aplauze
rale. reflectă în sporirea corespun­ tivitate de comerţ exterior au gresul al X-lea conţine pre­ turilor reale pe salariat, circa nice). facerea produselor în tară şi credere că tot ceea ce am dis­
cutat în această sală se va
Planul de investiţii pe acest zătoare a producţiei şl produc­ datoria să îmbunătăţească vederi deosebit de importan­ o cincime reprezintă venituri străinătate în strînsă colabo­
an este mai bine pregătit, tivităţii muncii realizate. E­ prospectarea pieţei externe, te In această direcţie. Sînt obţinute din fondurile sociale Deşi a trecut relativ puţin rare cu întreprinderile. Este transpune în viată. (Vil aplau­
comparativ cu cel din anul xistă încă însemnate rezerve să perfecţioneze reţeaua de cunoscute măsurile luate anul de consum. timp de la constituirea lor, necesar, de asemenea, ca ele ze).
trecut. Cu toate acestea, nu în utilizarea mecanismelor şl comercializare. trecut, primul an al cincina­ Corespunzător veniturilor practica a demonstrat că a­ să acorde o mai mare atenţie De altfel, tot ceea ce am
s-a îndeplinit integral sarcina utilajelor de construcţie. Este Paralel cu sporirea efortului lului, pentru creşterea veni­ sporite ale populaţiei, se pre­ ceste măsuri au determinat o specializării producţiei între realizat, toate înfăptuirile de
trasală ca pregătirea planului necesar să se Ia măs.url hotă­ pe linia realizării şl depăşirii turilor populaţiei, ,pentru sa­ văd măsuri pentru o aprovi­ schimbare importantă în orga­ întreprinderile proprii, cît şi pînă acum sînt rodul activită­
de investiţii pe anul 1972 să rîte pentru folosirea deplină exportului, trebuie intensifica­ tisfacerea mal bună a nevoi­ zionare corespunzătoare cu nizarea şi conducerea vieţii organizării cooperării cu alte ţii oamenilor muncii, al ca­
fie încheială cel mai tîrziu a fondului de timp, pentru ex­ te preocupările pentru redu­ lor celor ce muncesc. bunuri de consum şi servicii. economice în întreprinderi, în centrale. Centrala trebuie să drelor noastre; dispunem de
pînă Ia finele anului prece­ tinderea acordului global — cerea importului la strictul Volumul desfacerilor de m ăr­ promovarea largă a muncii poarte răspunderea şi să so­ cadre minunate, cu o temeini­
dent. Din această cauză, înde­ formă deosebit de stimulativă necesar. Trebuie să fie pusă Pe baza realizărilor în dez­ furi cu amănuntul va repre­ colective şi a democratici luţioneze toate problemele ac­ că pregătire profesională şi
plinirea planului de investiţii de salarizare în construcţii — hotărît în aplicare măsura voltarea economiei naţionale, zenta In acest an peste 108 muncitoreşti în sfera hotărî­ tivităţii întreprinderilor com­ experienţă în muncă, cu o
pe ianuarie a fost nesatisfăcă­ precum şi pentru lichidarea a­ prin care nerealizările la ex­ ne propunem să înfăptuim noi miliarde, cu peste 6 la sută toare a activităţii sociale — ponente. conştiinţă socialistă ridicată,
toare. Sint necesare măsuri provizionării neritmice a şan­ port dintr-o lună să determine şi importante măsuri pentru mai mult decît In 1971. Grija producţia materială. Prin acti­ In al treilea rînd, s-au ma­ devotate trup şl suflet cauzei
hotărîte pentru ca în primul tierelor cu materiale şi prefa­ reducerea în mod corespunză­ ridicarea nivelului de trai; statului pentru buna aprovi­ vitatea acestor organisme, de­ nifestat unele tendinţe greşite socialismului, politicii partidu­
trimestru să se realizeze cel bricate. tor a angajărilor la import pe material şi cultural, al între­ zionare a populaţiei se reflec­ mocraţia noastră economică h la ministere şi la alte organe lui. Desigur, cînd am sp'us că
puţin 20 la sută din planul a­ Un obiectiv de primă în­ luna următoare. gului popor. In cursul acestui tă şi în prevederile înscrise 'căpătat un conţinut mai con­ centrale; acestea au menţinut şi în cazul cînd hotărîrile au
nual de investiţii şi de con­ semnătate In activitatea orga­ Un obiectiv de seamă al po­ an urmează să se treacă la în planul acestui an cu pri­ cret, asigurînd condiţii pentru un aparat greoi, încercînd să neajunsuri, dacă munca este
strucţii. nizaţiilor de construcţii-montaj liticii noastre este, după cum majorarea salariilor mici, în- vire lâ creşterea faţă de anul o mai deplină exercitare de păstreze cît mai multe din bună sarcinile tot se vor rea­
către oamenii muncii a drep­
Realizarea acestui program trebuie să fie reducerea cos­ se ştie, extinderea activităţii cepînd cu sporirea salariului 1971 a livrărilor către fondul turilor şi răspunderilor ce lc vechile atribuţii, acţionînd, liza, nu vreau de loc să se
impune măsuri energice din tului lucrărilor executate, prin de cooperare cu alte ţări — minim, în prima etapă de la pieţei la principalele produse, revin în dubla lor calitate do cum spunea Caragiale după înţeleagă că sînt pentru hotă-
partea Ministerului Industriei mai buna gospodărire a ma­ formă superioară a relaţiilor 800 lei la 1 000 lei. De ase­ spre exemplu la carne şi pro­ producători şi proprietari ai principiul i să se modifice, dar rîri proaste, că încurajez pe
Construcţiilor de Maşini şi a terialelor, prin Introducerea economice internaţionale. Pe menea, urmează să fie majo­ duse din carne — peste 10 la mijloacelor de producţie, cit să nu se schimbe nimic 1 In cci care elaborează asemenea
celorlalte ministere pentru a­ unei ordini şl discipline ferme calea cooperării cu întreprin­ rate pensiile. In anul 1973 şi sută, peşte şi produse din şi de beneficiari a tot ceea acelaşi timp, la unele minis­ hotărîri fără îndoială, este
sigurarea utilajelor la terme­ pe • şantiere, prin mecanizarea deri din alte ţări, ministerele, în continuare se va trece la peşte — 21 la sută, ulei — 6,6 ce se înfăptuieşte în tara tere, există şi tendinţa de a necesar ca şi noi, cei care e­
nele stabilite prin contracte. lucrărilor. Numai la controa­ centralele şi întreprinderile sporirea tuturor salariilor, la sută, lapte şl produse din noastră. (VII aplauze). Dezvol­ lăsa toată răspunderea pe laborăm holărîrile, să ne stră­
Pentru a se simplifica relaţii­ lele efectuate în cursul tri­ industriale pot dezvolta pro­ astfel ca, în conformitate cu lapte — 22 la sută, zahăr — tarea acestei democraţii, creş­ seama centralelor şi întreprin­ duim să le Icicem cît mai co­
le dintre beneficiarii de inves­ mestrului al IV-lea din 1971 ducţia de serie mare, cu efi­ prevederile cincinalului, sa­ 7 la Sută, ouă — circa 7 la terea sentimentului oamenilor derilor, neexercitîndu-şl rolul respunzătoare pentru a ajuta în
tiţii şi unităţile furnizoare tre­ la un număr de 228 şantiere cientă ridicată. O importanţă lariul real să crească pînă în sută, ţesături tip bumbac — muncii de stăpînî ai bogăţiei ce ie revine în a îndruma în felul acesta la bunul mers al
buie să se treacă la introdu­ şi depozite de materiale din deosebită are în acest sens ex­ . 1975 cu 20 la sută. Sistemul naţionale, dezvoltarea simţu­ mod unitar şi a controla u­ muncii. (Aplauze). Exigentele
circa 5 la sută, încălţăminte
cerea furnizorului general. subordinea Ministerelor: Con­ tinderea cooperării economice de retribuţie în industrie şi circa 5 la sută, confecţii — 8 lui lor de răspundere fată de nităţile subordonate, a le a­ economiei moderne Impun
Realizarea importantului vo­ strucţiilor Industriale, Energiei şi tehnico-ştiinlifice cu ţările construcţii — experimentat Şi gospodărirea unităţilor de pro­ însă eforturi constante pen­
lum de investiţii prevăzut de Electrice, Transporturilor şi membre ale C.A.E.R. în ca­ la sută, frigidere — 18 ducţie, participarea la condu­ corda asistenta tehnică nece­ tru ridicarea nivelului de pre­
cincinal impune măsuri ho- drul programului complex a­ generalizat în ultimii ani la sută, autoturisme — pe­ cerea întregii economii con­ sară, sprijin concret în so­ gătire ştiinţifică, tehnică şi
ţările pentru dezvoltarea şi Telecomunicaţiilor, Minelor, doptat anul trecut la Sesiunea a dat rezultate pozitive, con­ ste 22 Ia sută. In vede­ stituie obiective esenţiale ale luţionarea diverselor proble­ profesională a cadrelor, pen­
perfecţionarea în continuare a Petrolului şi Geologiei, Indus­ C.A.E.R. de la Bucureşti. Co­ tribuind la stimularea oame­ rea îmbunătăţirii în con­ politicii partidului, laturi inse­ me.
producţiei materialelor de con­ triei Construcţiilor de Maşini, respunzător prevederilor pro­ tinuare a condiţiilor de lo­ parabile ale dezvoltării mulli- tru îmbogăţirea orizontului
strucţii. Desigur, în ullimii Industriei Lemnului, Industriei gramului complex, această co­ nilor muncii în ridicarea ca­ cuit ale populaţiei, se pre­ iaterale a socielătii noastre Consider îndreptăţile crltici- lor de cunoaştere. Sînt cu-
ani. în urma agenţiei mai maii Metalurgice şi consiliilor operare este menită să asigure lificării şi utilizarea mai bună vede construirea în acest socialiste pe calea spre comu­ lc formulate în acest sens la
ce s-a acordat acesiui sector, populare judeţene s-au con­ a timpului de lucru, la creş­ an a peste 93 000 de aparta­ nism. adresa activiiătii ministerelor (Continuare in pag. a 4-a)
s-au obţinut o serie de rezul­ statat materiale degradate sau dezvoltarea si înflorirea fie­