Page 7 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 7
DRUM UL SO CIALISM ULUI ® Nr. 5 308 9 MIERCURI 2 FEBRUARIE 1972 3
SESIUNEA
DE EXAMENE
privire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico- (Urmare din pag. 1)
dezbaterea adunărilor gene
rale A. S. problema sesiu
socială a Republicii Socialiste România in anul 1971 nii de examene. Cei din a
nul II au explicat colegilor
cele
mai mici modalităţile
mai eficiente de pregătire
(Urmare din pag. a 2-a) în exploatare a capacităţilor pentru a fi cu materia la zi Un loc de seamă între le torire patriotică, o obligaţie lea scurgerii de informaţii în
şi obiectivelor restante — ţi- Salarii realizate lunar Proporţia salariaţilor pe grupe la intrarea în sesiune. învă gile ţării — prin deosebita ei de onoare a tuturor cetăţeni că din fazele incipiente.
Ministerele, centralele, or nind seama că producţia lor de salarii realizate (%) ţăm într-un institut nou, care importanţă social-polltică, pre lor Republicii Socialiste Româ Pentru apărarea secretului
ganizaţiile de construcţll-mon- este prevăzută în plan —, să trebuie să ofere de la înce cum şi prin implicaţiile ei nia. de stat, o mare importanţă o
ta] trebuie să acţioneze cu ho- asigure toate condiţiile pentru iunie 1970 martie 1971 put specialişti bine pregă multilaterale — îl ocupă Le Noua lege pune un accent are crearea compartimentelor
târîre pentru recuperarea ră- realizarea integrală a planului Total salariaţi 100,0 100,0 tiţi. Exigenţa de care vor gea privind apărarea secretu deosebit pe măsurile cu carac speciale pentru evidenţa sl
mînerilor în urmă In execuţia de investiţii şi de punere în — pînă ild 900 lei 7,0 6,1 beam nu face decît să asi lui de stat în Republica So ter preventiv şi stipulează — păstrarea documentelor secre
lucrărilor, darea neîntlrzlată funcţiune pe anul 1972. — 901—1 100 lei 20,3 18,2 gure prestigiul institutului, cialistă România, adoptată de printr-una din trăsăturile ei te, cît şi prevederile referi
prestigiu la care trebuie să
1 — 1 101—1 500 lei 37,7 38,0 ţinem cu toţiiM. Desprinzîn- Marea Adunare Naţională în principale — faptul că apăra toare la accesul persoanelor,
inclusiv al cetăţenilor străini,
. — 1 501—2 000 lei 20,8 22,4 du-i din emoţia ultimelor 17 decembrie 1971. rea secretului de stat este o în organizaţiile socialiste sau
îndatorire de prim
ordin a
V. Cercetarea ştiinţifică — peste 2 000 lei 14,2 15,3 priviri aruncate în notite, îi Noua lege se înscrie în conducătorilor organizaţiilor în locurile în care se află do
invităm pe cîţiva dintre contextul preocupării constan socialiste de stat şi obşteşti, cumente, date sau informaţii
statului
te a partidului şi
Cercetarea ştiinţifică a adus energetică s-au încheiat une Deplasarea spre grupele su şi reduceri de impozit pe ve studenţii anului I seral, sec nostru pentru ocrotirea valo cît şi a tuturor categoriilor de secrete de stat, ori se execu
o contribuţie însemnată la re le cercetări privind mărirea perioare de salarii s-a produs niturile realizate de gospodă ţia electromecanică, să ne rilor fundamentale ale socia salariaţi. Ea introduce răspun tă lucrări cu caracter secret.
zolvarea unor probleme din siguranţei de exploatare a in mai accentuat la muncitori. riile aparţinînd membrilor co încredinţeze sentimentele cu lismului din patria noastră, derea fiecărui salariat în apă In mod evident, din lege se
activitatea economică şi socia stalaţiilor energetice, precum Indicele preturilor în anul operativelor agricole de pro care păşesc în prima lor se împotriva oricăTor încercări rarea secretului, prccizînd că desprind îndatoriri de cea mai
lă. Baza tehnico-materială a şi cele privind noile echipa 1971 fată de 1970 a fost de ducţie şi producătorilor indi siune. Ion Teiu : „Am venit de a li se aduce prejudicii. este interzis persoanelor care mare importanţă pentru orga
unităţilor de cercetare a cres mente şi aparataje de automa 100,4 %, adică la nivelul ce viduali. să luăm examenul 1 Ne-am In condiţiile nele de secu
Au fost majorate
pensiile
cut prin darea în funcţiune a tizare pentru centralele hidro lui planificat; întruclt sala ţăranilor cooperatori, volumul pregătit pentru asta pe gru etapei actuale ritate, care răs
riul mediu nominal a sporit
noi construcţii şi prin dotarea electrice de pe Olt, Someş şi într-o proporţie mai mare, pensiilor plătite acestora in pe de studenţi individual. La perfecţionările pund faţă de
cu aparatură modernă a labo Argeş, In domeniul industriei puterea de cumpărare a sala anul 1971 fiind de peste 2 consultaţii am ridicat pro aduse legisla conducerea par
ratoarelor. materialelor de construcţii s-a riaţilor, exprimată prin sala ori mai mare faţă de 1970. bleme pe care le aveam ne ţiei privind a tidului şi sta
In anul 1971 au fost în realizat tehnologia de pro riul real pe un salariat, a Membrii cooperativelor agri clare''. Ştefan Nacu : „Un părarea secre tului nostru
cheiate o serie de teme im ducţie a geamurilor prin pro crescut faţă de anul 1970 cu cole de producţie, cooperato pronostic e mai dificil de tului de stat se privind aplica
portante cuprinse în progra cedeul tragerii fără debiteză. 1.8 %, comparativ cu 1,5 %, rii pensionari, precum şi dat, dar speranţele reuşitei impun ca o ce rea întocmai a
mele de cercetare, ca de e In agricultură s-au realizat cit a fost prevăzut. membrii de familie ai acestora sînt întemeiate. Pregătirea rinţă a apără prevederilor le
xemplu i tehnologiile de valo noi tipuri de hibrizj dubli şi beneficiază din anul 1971 în individuală temeinică, orele rii orînduirii gii.
rificare a banatitelor cuprife simpli de porumb şi floarea- A sporit sprijinul material mod gratuit de întreţinere, dc consultaţii, prezenţa sută sociale şi de stat din patria au acces la documente, date Comparativ cu vechile re
re şi minereurilor cu conţinut soarelui, noi soiuri de grîu, pe care II acordă statul fami medicamente şi materiale sa la sută la cursuri, toate s-au noastră, a rezultatelor muncii sau informaţii ce constituie glementări în materie, precum
de mercur, precum şi tehno orz şi alte plante. liilor cu copii şi, în mod deo nitare pe timpul internării în îndreptat înspre acelaşi creatoare a poporului nostru, secrete de stat să divulge sub şi în scopul asigurării unei
logiile pentru punerea în evi Prin aplicarea în producţie sebit, acelora cu venituri mici. spitale, de concediu plătit scop". Dumitru Matache: a eforturilor susţinute pentru orice formă conţinutul acesto discipline ferme în păstrarea
„Emoţii are oricine. Gîndul
Cu începere de la 1 septem
denţă a unor zăcăminte de a rezultatelor cercetării ştiin brie 1971, s-a majorat cuan pentru sarcină şi lehuzie, dc de a trece cu bine exame a duce mereu înainte ţara ra, atît faţă de cetăţenii ro şi apărarea secretului de stat,
hidrocarburi la mare adînci- ţifice s-au realizat sporuri tumul alocaţiei de stat pentru tratament în staţiunile balneo nul e conturat în mintea fie spre progres şi civilizaţie. mâni, cît şi faţă de cei străini. legea introduce amenzi con
m®. Cu rezultate bune s-au în însemnate de producţie la mi copii, ridieîndu-se, totodată, climaterice. căruia. Cit de mult a luptat Nu sînt necesare multe ar Se precizează că persoane travenţionale pînă la suma
cheiat, de asemenea, cercetă nereuri neferoase, au fost re plafoanele de venituri şi limi Pe măsura dezvoltării şi di pentru aceasta, se va vedea gumente pentru a înţelege că le care deţin date secrete nu de 5 000 lei, pentru acele fap
rile în domeniul construcţiilor duse cheltuielile pentru des ta de vîrstă pînă la care se versificării producţiei bunuri după examen". Doina Andrei: menţinerea şi întărirea cuce pot stabili relaţii cu organi te de încălcare a legii care
de maşini, printre care : echi coperirea rezervelor de ţiţei, acordă alocaţia. lor de consum, au fost puse „Emoţii ? Ca la orice exa ririlor revoluţionare ale oame zaţiile internaţionale, repre nu constituie infracţiuni.
pamente electrice în curent s-au realizat noi tipuri de In anul 1971 au continuat la dispoziţia populaţiei canti men. Speranţe? Fireşti. Cer nilor muncii depind într-o zentanţele şi organizaţiile Stabilind atribuţii şi răspun
continuu cu tiristoare pentru sape de foraj cu parametri tăţi sporite de mărfuri. Volu titudini? După examen 1". Şi mare măsură de grija şi răs străine, fără aprobarea preala deri bine determinate pentru
Instalaţia de foraj de mare a- funcţionali ridicaţi, diferite să se îmbunătăţească condiţii mul total al desfacerilor de o părere din bibliotecă : Stu punderea cu care sînt păstra bilă a conducătorului organi factorii cărora le revin sarcini
le de viaţă ale ţărănimii. Ve
dîncime, aparatură de radio şi piese din ferite pentru radio niturile băneşti ale familiilor mărfuri prin comerţul socia te şi manipulate documentele zaţiei socialiste din care fac pe linia apărării secretului do
comunicaţii profesionale. In receptoare şi televizoare. A de ţărani — încasate de la list a fost cu 9,1 % mai mare dentul Emil Slovenschi din ce constituie secrete de stat parte. De asemenea, legea in stat, legea are un profund
industria metalurgică s-au ela început fabricarea cocsului- sectorul socialist — au fost în decît în anul 1970, planul pe anul II. „Primul examen e vi privind diverse compartimente terzice scoaterea, difuzarea caracter mobilizator şi edu
borat reţetele şi tehnologia brichete pentru cuptoarele de anul 1971 cu 11 % mai mari anul 1971 fiind îndeplinit în neri. Mă voi prezenta li toa ale vieţii economice şi socia sau publicarea în străinătate cativ.
necesare cocseriei de la Com carbid, s-au produs mărci noi faţă de anul 1970 ; s-au intro proporţie de 102,2 %. te. Dacă ai învăţat şi în tim le, realizări ale cercetării a unor lucrări sau scrieri de Transpunerea în viată a
binatul siderurgic din Galaţi. de oţeluri şi alte produse me dus venitul lunar minim ga La principalele mărfuri, des pul anului, ai fost şl la ştiinţifice, probleme legate de orice fel fără aprobarea orga prevederilor acestei legi va
Cercetarea din industria chi talice pentru autoturisme, s-au facerile prin comerţul socia apărarea ţării. nelor competente în acest do pune în fata organelor secu
mică a încheiat elaborarea realizat din materii prime in rantat şl acordul global. De list se prezintă, comparativ cu cursuri, notiţele, conspectele Prin conţinutul său, legea meniu. rităţii statului, a conducerilor
tehnologiilor de concepţie pro digene noi materiale pentru asemenea, s-au aplicat scutiri anul 1970, astfel : Iţi sînt complete, cred că răspunde cerinţelor etico-mo- Prin lege se interzice cetă organizaţiilor socialiste, a tu
prie care vor sta la baza rea finisarea mobilei. poţi fi calm !". rale ce se desprind din pro ţenilor români de a avea orice turor celor chemaţi să contri
lizării unor Instalaţii indus Rezultate însemnate au fost Atmosfera de încredere gramul educării comuniste a fel de legături cu posturile de buie la apărarea secretului de
triale ce vor fi puse în func obţinute în domeniile ştiinţe nivelul anu întregului popor, referitoare radio sau televiziune străine, stat, sarcini numeroase şi de
ţiune în actualul cincinal, cum realizat lui 1071 faţă bazată pe argumentul pregă la creşterea vigilenţei şi com care, prin programele lor, des mare răspundere, creînd ca
sînt, de exemplu, tehnologiile lor medicale, ştiinţelor mate U.M. 1971 de anul 1970 tirii e cea care domină, în bativităţii împotriva acelora făşoară o activitate de defăi drul juridic necesar pentru o
care prin pălăvrăgeală, lăudă
pentru noi sorturi de fire şi matice, fizice, chimice, ener prima zi de sesiune, la In roşenie sau neglijenţă aduc mare sau contrară intereselor crotirea valorilor fundamen
fibre sintetice, Insecticide şl giei nucleare, biologiei şi şti stitutul de subingineri din prejudicii securităţii statului. statului român. tale ale socialismului în pa
polimeri. In industria electro- inţelor sociale şi umanistice. Pline albă, Integrală Deosebit de importantă este
şi specialităţi mii tone - 2 082,2 109,1 Hunedoara. Ne despărţim de Stimulînd hotărîrea cetăţe tria noastră.
Făină albă mii tone 252,8 112,7 primele ore ale sesiunii, do nilor de a împiedica orice în prevederea potrivit căreia re
Mălai mii tone 352,1 105,4 cercare de lovire în cuceririle gulile ce se referă la docu Colonel GHEORGHE ŞIM ON
VI. Relaţiile economice externe Peşte mii tone 56,1 106,6 rind ca ziua bilanţului să fie revoluţionare ale poporului, mentele secrete, se extind şi inspector şef
Conserve şl semicon- o îndreptăţită confirmare a legea prevede că apărarea se în faza pregătitoare a ela al Inspectoratului judeţean
Dezoltarea susţinută a in din agricultură, Industria ali serve de peşte mii tone . 27,7 105,2 speranţelor. cretului de stat este o înda- borării lor, barînd astfel ca- de securitate Hunedoara "
dustriei, a celorlalte ramuri mentară, industria construcţi Carne mii tone 201,5 108,5
ale producţiei materiale, in ilor de maşini şi industria u Păsări vii mii tone 33,4 137,6
tensificarea preocupărilor oa şoară. Se impune ca ministe Preparate din carne mii tone 109,4 116,3
menilor muncii pentru reali rele şi unităţile producătoare Conserve de came mii tone 19,0 112,9 Să-ţi spun I
zarea unor produse competi să ia toate măsurile pentru Ulei mii tone 142,2 105,5
tive au creat condiţii pentru recuperarea în acest an a res Unt mii tone 15,7 106,9 LOCALITĂŢILE
participarea mai largă a Româ tanţelor din 1971 la producţia Lapte (inclusiv lapte 39
niei la circuitul economic in pentru export. praf) mii hl 4 242 102,3 una bună!... j
formaţional, pentru extinderea Corespunzător nevoilor e Brînzeturi mii tone 58,6 99,3
Zahăr
..schimburilor economice cu ce conomiei naţionale, în anul mii tone 257,8 110,5 IUBEŢULUI
lelalte state. In anul 1971, vo 1971 s-au importat cu circa Legume proaspete mii tone 659,1 101,5
Cartofi
478,0
mii
— Dacă-i
lumul total al comerţului ex 4®/o mai multe mărfuri decît Fructe proaspete mii tone 92,2 123,1 drumu’ / bună, dă-i \
86,2
tone
terior a fost cu 8,6% mai ma în anul 1970. Struguri mii tone 43,8 123,1
re decît în anul 1970. In anul 1971 s-a lărgit acti Ouă mii. bucăţi 810,0 132,7 HUNEDOARA“ — îl ştii pe pitpalacu' j
Au continuat să se dezvol vitatea de cooperare economi Ţesături — total mii. lei 5 937,1 102,4 Invîrtecuş ?
te relaţiile economice cu ţă că şi tehnică cu ţările mem Confecţii mii. lei 6 757,1 105,0 — Nu. Nu-l ştiu.
— Nu-i nimic. Ai să vezi \
rile socialiste, cu care s-a e bre ale C.A.E.R., cu toate sta încălţăminte — total mii. lei 4 384,2 106,5 repartizare raţională a for gistrate în agricultură, con că-l ştii... Mai acu-i luna, j
fectuat mal mult de jumătate tele socialiste, cu ţările în Televizoare mii bucăţi 325,0 133,8 ţelor de producţie, corelarea strucţii, transporturi, comerţ
din totalul comerţului nostru curs de dezvoltare, precum şi Aparate de radio mii bucăţi 367,8 130,6 obiectivelor industrializării şi cooperaţie. cică pitpalacul s-ar fi luat I
exterior; concomitent s-au cu celelalte ţări ale lumii. Maşini de gătit cu gaze mii bucăţi 161,4 125,2 socialiste a ţării cu cele ale Consecinţele şi efectele so la harţă cu piţigoiul. Nu \
lărgit schimburile comerciale Totodată, s-au creat noi so Frigidere mii bucăţi 157,2 109,1 dezvoltării unităţilor admi- ciale ale progresului econo ştiu care o fi fost pricina. I
cu celelalte state. In prezent, cietăţi mixte cu firme din alte Autoturisme mii bucăţi 22,8 89,4 nistrativ-teritoriale. mic sînt bogat înfăţişate Ştiu doar că tot el s-a dus j
România întreţine relaţii co state pentru comercializarea Mobilă mii. lei 3 352,0 103,4 Elaborată de un prestigios prin realizările privind creş cu jalba-n aripă la uliu şi \
i-a cerut nici una, nici alta \
merciale cu un număr de 110 produselor româneşti pe pieţe colectiv de autori, lucrarea terea numărului de salariaţi decît ca piţigoiul să pără- j
ţări. le respective, precum şi pen A crescut şl s-a diversifi 16 0/0 mai mare decît în anul Zilele acestea, în vitrinele prezintă pe larg judeţul în şi a veniturilor oamenilor sească de îndată lunca. ;
Volumul exportului în anul tru valorificarea unor zăcă cat gama serviciilor prestate 1970. librăriilor hunedorene a apă ansamblul său, municipiile, muncii, procesul de urbani Altm interi el, pitpalacul, j
1971 a fost de 12,6 miliarde minte de materii prime din populaţiei de la oraşe şl sate. In anul 1971, s-au cheltuit rut o nouă carte : „Localită oraşele şi comunele sale, zare şi sistematizare, reali va mînca neintirziat mă
lei valută, cu 13,7% mai ma terţe ţări. îndeosebi prin unităţile con de la bugetul de stat, pentru ţile judeţului Hunedoara44. stadiul dezvoltării acestora zările din domeniile învăţă- trăgună.
re decît în 1970. S-a îmbună Ţara noastră a participat în siliilor populare şi ale coope învă|ămînt, cultură, sănătate, Lucrare de proporţii, elabo sub multitudinea aspectelor mîntului, ştiinţei, artei, cul — Şi?
tăţit structura mărfurilor ex anul 1971 la 174 manifestări asigurări şl alte acţiuni so- rată la un nivel ştiinţific ri economice şi social-culturale. turii şi educaţiei socialisto, — Cum şi ? Piţigoiul a
portate ; ponderea produselor economice internaţionale ca : raţiei meşteşugăreşti şi de clal-culturale, 36,5 miliarde dicat, cartea înfăţişează am „Cuvîntul înainte11, semnat al ocrotirii sănătăţii etc. A fost expulzat.
prelucrate — maşini şi utilaje, tîrguri, expoziţii, prezentări consum ; volumul prestărilor lei, cu 7,3 % mai mult decît plul tablou dinamic al între de tovarăşul Ioachim Moga, ceste aspecte sînt detaliate — Asta-i tot ?
produse chimice, mărfuri in de nr/^furi în mari magazine de servicii pentru populaţie in anul 1970, după cum ur gii dezvoltări economice şi prim-secretar al Comitetului pe fiecare din cele 3 muni — Nu. Acu* vine poanta.
dustriale de larg consum — a ctc. în anul 1971 a fost cu circa mează : social-culturale a judeţului, judeţean Hunedoara al P.C.R., cipii şi 9 oraşe ale judeţului. — Spune-o, că pierd rin-
ajuns la 49,3% din totalul ex sensurile şi semnificaţiile cu’ preşedintele Comitetului e Sub aceleaşi raporturi sînt dul la frizer.
portului, faţă de 47,7% în S-a intensificat turismul In Realizări 1971 profunde rezonante în via xecutiv al Consiliului popu prezentate şi cele 57 de co — Jalba era „fabricată" !
1970. ternational. Numărul turiştilor ţa materială şi spirituală a lar judeţean, evidenţiază co mune din judeţ. Reţeaua a _ ? !
Cu toate rezultatele bune străini care au vizitat Româ milioane în % faţă meleagurilor hunedorene, ale ordonatele directoare ale şezărilor rurale este caracte — Da, da. O fabricase
obţinute, planul de export nu nia în anul 1971 a fost de 2.7 lei de 1970 înfăptuirii programului Par impetuoasei dezvoltări a ju rizată din punct de vedere pitpalacul. Şi-a găsit aso
a fost îndeplinit în întregi milioane, cu aproape 20% Invăţămînt 9 845,5 106,6 tidului Comunist Român de deţului Hunedoara în anii al populaţiei, al potenţialului ciate nişte ciori, au con
me de unele unităţi, îndeosebi mai mare decît In anul 1970. Cultură şi artă 979,0 106,2 edificare multilaterală a so construcţiei socialiste, nive agricol şi economic, al indi sultat şi o bufniţă, şi-au
Sănătate 7 379,7 106,5 cialismului în patria noastră. lul înalt de creştere econo catorilor care reflectă dez aflat ce n-a ştiut niciodată
mică şi consecinţele de ordin
voltarea tuturor
laturilor
înţelegerea aspectelor po
VII. Populaţia şi forţa de muncă Ajutorul de stat pentru copii 4 927,7 116,4 litice ale activităţii econo social ale procesului inten vieţii social-culturale. piţigoiul.
— Şi ce-i cu asta ? Crezi
Asigurări sociale de stat
11 874,9
105,4
mice, transformarea conştiin siv de industrializare deose Ampla prezentare a aspec c-ai descoperit America ? \
Populaţia ţării a fost la 1 muncitorilor calificaţi la locul Baza materială a învăţămîn- laţiei cu sprijinul statului. Nu ţei socialiste într-o forţă bit de evident în judeţ. telor ce caracterizează dez Ce, asta-i prima jalbă ca- \
ianuarie 1972, 20,6 milioane de muncă a fost sub necesi tului s-a lărgit cu 3 500 săli au fost realizate circa 7 000 propulsivă, creatoare, care să Prin tot ce s-a creat mai voltarea economică şi socia lomnioasă ?
locuitori, înreglstrîndu-se în tăţi, în unele ramuri menţi- de clasă, 45,6 mii mp spaţii apartamente prevăzute a fi contribuie plenar la înfăptui valoros şi mai semnificativ lă, bogăţia şi varietatea ma- — Nu-i nici prima, şi
anul 1971 un spor de circa nîndu-se un deficit de cadre pentru învăţămîntul superior construite din fondurile popu rea programului partidului, pe meleagurile hunedorene lerialului informativ, fac ca poate nici ultima. E însă
200 mii persoane. calificate. şi 1 800 locuri în cămine stu laţiei cu sprijinul statului. implică o cunoaştere profun — atît de generos înzestrate lucrarea „Localităţile jude prima jalbă făcută de pit
dă a realităţii, a posibilită
ţului Hunedoara'4 să consti
Dezvoltarea economiei na Dotarea întreprinderilor cu denţeşti. In clasele I-X din în- In anul 1971 au fost electri ţilor şi necesităţilor econo cu bogate şi variate resurse tuie o utilă sursă de infor palac şi descoperită de
naturale şi umane şi bene
ţionale a asigurat crearea de echipament modern, aplicarea văţămîntul obligatoriu de cul ficate peste 500 sate, propor mice şi social-culturale în ficiind din plin de roadele maţie primară care facilitea şoim. totuşi, undc-i
— Şi,
noi locuri de muncă ; numă măsurilor de pregătire şi ridi tură generală învaţă peste 2,8 ţia satelor electrificate ajun- ansamblu, a potenţialului e politicii partidului de indus ză orientarea celor ce lu poanta ?
rul salariaţilor a crescut, fa care a calificării profesionale milioane elevi, în licee - 502 gînd la sfîrşitul anului la a conomic al judeţelor şi loca trializare socialistă a ţării — crează în activităţi economi — Şoimul a pornit la
ţă de anul precedent, cu 250 a forţei de muncă au dus la mii elevi, în învăţămîntul pro proape 85% din numărul lor lităţilor. Lucrarea „Localită Hunedoara, alături de alte ce şi sociale, analiza aspec vinătoare !
mii, ajungînd în 1971 la 5 360 sporirea productivităţii mun fesional — 306 mii elevi, iar total. ţile judeţului Hunedoara" judeţe ale patriei, este un telor privind resursele ma ION CIRLIG
mii. cii. Faţă de anul 1970, pro în instituţiile de Invăţămînt Realizările obţinute în ridi răspunde documentat şi com exemplu de progres şi pros teriale şi umane, legăturile
ductivitatea muncii a crescut superior 148 mii studenţi. carea nivelului de trai atestă,
In utilizarea forţei de mun în industria republicană cu încă o dată, că tot ce se în petent acestui deziderat ma peritate economică şi socia diferitelor localităţi în ca
In
cursul anului 1971 au
că au continuat să se înre 5,9o/(>, în construcţii-montaj cu luat fiinţă noi edificii de cul făptuieşte în ţara noastră sub jor de cunoaştere, oferă ci lă. In acest context lucrarea drul judeţului, procesul de
gistreze schimbări calitative; 6,9% şi In transporturile fe tură şl artă, s-a dezvoltat ba conducerea partidului slujeşte titorului un bogat material se referă pe larg la resur urbanizare şi sistematizare,
a crescut ponderea populaţiei roviare cu 4,4%. za materială In unităţile exis făuririi unei vieţi demne şi documentar, evidenţiază pe sele şi potenţialul economic planificarea şi prognoza în La „Marmura"
ocupate în ramurile neagrico- Intr-o serie dc unităţi au tente, a crescut numărul abo prospere pentru întregul po planul judeţului nostru rea al judeţului, reliefînd în mod profil teritorial, sau alte pro
lc. existat, însă, neajunsuri în ce namentelor de radio şi tele por — ţelul suprem, funda lizările programului ştiinţi deosebit forţa industrială a bleme de documentare şi Simeria
Pentru îmbunătăţirea con priveşte folosirea forţei de viziune. mental al întregii politici a fic al partidului nostru, de judeţului, progresele înre studiu.
diţiilor de muncă, prevenirea muncă, organizarea şi norma Pentru ocrotirea sănătăţii Partidului Comunist Român.
accidentelor de muncă şi a rea muncii, utilizarea timpu populaţiei s-a dezvoltat re (Urmare din pag. 1)
îmbolnăvirilor profesionale, lui de lucru ; ca urmare, nu ţeaua sanitară, a continuat în
s-au cheltuit circa 1,8 miliar mărul de salariaţi prevăzut a zestrarea unităţilor spitaliceşti Succesele înregistrate în fi capabil să asigure în orice
de lei, cu 11% mai mult de- fost depăşit, iar planul pio- cu aparatură modernă. In nul 1971 constituie un tablou den şcoala 10 moment repunerea în func
cit in anul precedent. cluctivitătii muncii în indus cursul anului 1971 au intrat elocvent al muncii entuziaste ţiune a utilajelor defecte.
In anul 1971 au fost pregă tria republicană nu a fost rea în funcţiune spitale noi li a întregului popor, demon Factorii dc răspundere din
tite pentru economia naţiona lizat decît în proporţie de Alexandria, Baia Mare, Ca strează hotărîrea sa neclinti conducerea întreprinderii sînt
lă noi contingente de munci 99,7o/o. Sînt necesare măsuri ransebeş, Galaţi, Miercurea tă de a transpune în viaţă po frumoasa şi convinşi că, prin materiali
tori calificaţi, de cadre cu în toate unităţile pentru evi Ciuc şi Slatina, policlinici la litica partidului nostru de zarea acestor măsuri, stag
pregătire medie şi superioa tarea acestor neajunsuri şl Bucureşti, Tirnăveni, Brăila dezvoltare economico-socială a nările vor fi substanţial re
duse.
ră. Cu toate acestea, pentru mobilizarea intensă a rezer etc., precum şi alte unităţi sa ţării. însufleţiţi de perspecti (Urmare din paq. 1) te şi asigurarea unei educa cît şi cu cele sportive, să Pe aceleaşi coordonate se
unele meserii şi specialităţi, velor, pentru creşterea mai nitare. vele măreţe ce le deschide ac ţii care să întregească profi edităm o revistă „Făclia" în înscrie preocuparea dc a con
numărul absolvenţilor şi al rapidă a productivităţii muncii. In anul 1971 au beneficiat tualul plan cincinal, clasa amenajarea de zone verzi ; lul moral-comunist al tinere cinstea aniversării semicen fecţiona tot prin eforturi pro
de odihnă şi tratament în u muncitoare, ţărănimea, inte — participarea elevilor la tului nostru. tenarului U.T.C. prii abrazivele necesare lus
lectualitatea, toţi oamenii mun
VIII. Nivelul de trai şi aprovizionarea nităţile specializate din staţiu cii, fără deosebire de naţiona acţiuni de înfrumuseţare a Pentru mobilizarea şi an Din contribuţia bănească truirii marmurei. In acest
nile balneoclimaterice aproape
1 miliorn de persoane. litate, îşi consacră întreaga cartierului în care funcţio trenarea tuturor factorilor la încasată cu ocazia acestor sens, a fost înfiinţat un ate
lier, iar acum se
încearcă
nează şcoala (se vor confec
realizarea obiectivelor stabi
manifestări, cît şi din valori
de locuit s-au
Condiţiile
populaţiei îmbunătăţit prin construirea şi energie şi capacitate creatoa ţiona indicatoarele pentru lite ne propunem să activi ficarea unor obiecte produse producerea pastilelor dc dia
re valorificării mai intense şi
mant. Costul lor va fi de cel
darea în folosinţa populaţiei mai eficiente a potenţialului străzi şi blocuri, vor fi recon zăm formele de propagandă în ateliere, vom contribui cu puţin două ori mai mic decît
diţionate terenurile de joacă
Preocuparea susţinută a s-au asigurat condiţii mai bu de la oraşe şi sate a unui nu productiv şi a resurselor mate pentru copii din cartier, vor din şcoală, antrenînd cercu suma de 2 000 lei la spriji al celor procurate din import.
partidului şi stalului nostru ne de muncă şi odihnă, de in măr de aproape 152 mii lo riale ale ţării, îndeplinirii pla ii sprijiniţi locatarii în între rile de elevi, detaşamentele nirea fondului de solidarita
pentru asigurarea unui ritm struire a populaţiei, de locuit cuinţe ; din acestea, 57 mii a nului pe anul 1972, asigurînd ţinerea zonelor verzi, se va şi grupele de pionieri, orga te internaţionala. Am amintit citcva din pre
înalt de creştere economică şi asistenţă sanitară. partamente au fost construite parcurgerea unei noi şi im participa la curăţirea păşuni Colectivul didactic al Şco ocupările actuale ale munci
şi ridicarea, pe această bază, Veniturile băneşti ale popu din fondurile statului şi ale portante etape în înfăptuirea lor din jur). nizaţia U.T.C. sub îndruma lii generale nr. 6 din Petro torilor, inginerilor şi tehni
a nivelului de trai material şi laţiei obţinute de la sectorul organizaţiilor rooperalisle, iar obiectivelor stabilite de Con rea şi cu sprijinul organiza şani, elevii şcolii vor face cienilor de la „Marmura14 Si
cultural al populaţiei îşi gă socialist au fost cu 8,6 % mai 36 mii apartamente au fost gresul al X-lea al Partidului Toate aceste acţiuni vor ţiei de partid din şcoală. totul ca acest angajament să meria. In frunte cu comuniş
seşte o nouă şi vie ilustrare mari decît în anul 1970. In construite din fondurile popu Comunist Român. fi conjugate cu eforturile de prindă viată, vor munci cu tii, ci sînt animaţi dc ambi
în ansamblul realizărilor ob cadrul acestora, veniturile din puse pentru îmbunătăţirea — Nc propunem să desfă pricepeie şi dăruire pentru ţia de a se număra printre
ţinute în anul trecut in acest salarii au crescut cu 8,1 %. CONSILIUL ECONOMIC COMITETUL DE STAT AL pregătirii continue a elevilor, şurăm o activitate perma a face clin această şcoală o colectivele fruntaşe ale jude
domeniu. In 1971, pe baza S-a asigurat o mai justa co PLANIFICĂRII pentru creşterea calităţii lec nentă cu o formaţie mixlă unitate model, un cadru pro ţului. de a încheia al doilea
creşterii venitului naţional, au relaţie între cuantumul retri ţiilor, pentru asigurarea unui de cor, o echipă de dansuri, an al cincinalului cu rezulta
sporit veniturile oamenilor buţiei şi munca depusă şi s-a DIRECŢIA CENTRALA invăţămînt formaliv, ridicarea pice dc înfăptuire plenară a te care să le reflecte pe de
muncii, s-a îmbunătăţit con îmbunătăţit structura salaria o brigadă artistică de agita politicii partidului nostru plin potenţialul creator, ab
sumul de bunuri şi servicii, ţilor pe grupe de salarii : DE STATISTICĂ procentului dc promovabililn- ţie, o echipă dc gimnastică în domeniul învătămîntului. negaţia şi dăruirea iii muncă.