Page 70 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 70
— iii— er m .
DRUMUL SOCIALISMULUI © NR. 5324 ® DUMINICA 20 FEBRUARIE 1972
Cuviuitarea tovarăşului
DE MUMIE
NICOLAE CEAUŞESCU Azi, în mai multe localităţi rii maselor la realizarea sar am organizat o înşiruire a ce
din judeţ se declanşează faza
maţii, în cadrul căreia specia
rii oamenilor muncii în spiri
de masă a întrecerii brigăzi cinilor de producţie, a educă lor care pregătesc aceste for
lor artistice de agitaţie orga tul ideologiei şi moralei co lişti din Bucureşti au expus
(Urmare din pag. a 3-a) clusiv în conducerea unor mi lui nostru la întărirea forţei mai multă perseverenţă pen democratice, antiimperialiste. nizată de Comitetul judeţean muniste. Activitatea acestor şi demonstrat practic modul
nistere. Eu cred că, cu toţii, şi prestigiului socialismului tru dezvoltarea relaţiilor de Totodată, vom dezvolta activ pentru cultură şi- educaţie so colective fiind prin excelenţă cum se realizează textul de
brigadă, transpunerea acestuia
vom fi de acord că acolo unde în întreaga lume. colaborare dintre ţările bal colaborarea cu toate statele cialistă,. Centrul judeţean de agitatorică, vizează promova
noscute măsurile luate pentru am ştiut să facem alegeri canice. Dorim să transformăm lumii, fără deosebire de orân îndrumare a creaţiei populare rea unei atitudini înaintate fa în spectacolul finit. In al doi
perfecţionarea cadrelor şi ri bune — ca şi la bărbaţi, do In ce priveşte situaţia in această zonă, în care trăim, duire socială, contribuind la şi a mişcării artistice de mn- ţă de muncă şi societate, îm lea rînd, prin intermediul Cen
dicarea nivelului lor de pre altfel — femeile nu sînt cu ternaţională, evenimentele din într-o zonă a păcii şi colabo cauza păcii şi destinderii, la să, Consiliul judeţean al sin potriva manifestărilor retro trului judeţean de îndrumare
gătire profesională şi tehnică. ultimii ani au confirmat pe rării. Nu putem să nu ne ex întărirea prieteniei şi colabo dicatelor, Comitetul judeţean grade din activitatea şi con a creaţiei populare, am difuzat
Fiecare lucrător din economie nimic mai prejos, ba, cîte- deplin justeţea aprecierilor şi primăm de aceea îngrijorare* rării internaţionale, la apăra U.T.C. şi Uniunea judeţeană ştiinţa unor oameni. texte orientative, cu indicaţia
odată, lucrează mai bine de-
trebuie să înţeleagă că are cît bărbaţii. (Vii aplauze). Directivelor trasate de Con faţă de încordarea la care s-a rea securităţii lumii. (Vii şi a cooperativelor meşteşugă — Din constatările dumnea expresă ca acestea să consti
datoria să se preocupe perma gresul al X-lea cu privire la ajuns în legătură cu situaţii puternice aplauze). reşti. Ce va însemna această voastră, organizarea întrecerii tuie ghiduri pe care să fie
nent de ridicarea nivelului său Creşterea rolului conducă activitatea externă a partidu din Cipru şi cu instalarea de Dragi tovarăşi, amplă manifestare cultural- a avut şi alte rezonanţe de- grefate aspectele concrete din
de cunoştinţe. In acelaşi timp, tor al partidului în toate sec lui şi ţării. noi baze militare americane cducativă ne-a relatat tovară cît simpla participare ? viaţa localităţii sau colectivu
Conferinţa cadrelor de con
trebuie aplicate cu mai multă toarele de activitate impune Trăim o epocă de mari în Grecia. ducere din industrie şi con şul Petru Stoican, preşedinte — Fără îndoială. La nivelul lui. Ulterior, în cadrul întâl
hotărîre măsurile stabilite de fiecărei organizaţii de partid, schimbări în raportul de forţe Destinderea şi colaborarea strucţii şi a reprezentanţilor le Comitetului judeţean pen unităţilor economice, institu nirilor cu directorii de cămi
conducerea partidului privind fiecărui comunist să îndepli pe plan mondial, o epocă în internaţională impun ca solu oamenilor muncii a evidenţiat tru cultură şi educaţie socia ţiilor sau localităţilor, inter ne sau deplasărilor activiş
dezvoltarea învăţămîntului pro nească acest rol la locul său care se afirmă tot mai puter ţionarea oricăror probleme marile resurse de care dispu listă, în cadrul unui scurt in venţia brigăzilor artistice a tilor noştri, am analizat mo
fesional şi tehnic, a liceelor dh muncă, în unitatea în nic principiile păcii şi cola conflictuale să se facă pe ca ne economia noastră pentru terviu. fost în măsură să contribuie dul în care au fost alcătuite
de specialitate şi a învătămîn care-şi desfăşoară activitatea. borării internaţionale. lea înţelegerii, excluzîndu-se realizarea cu succes a progra — Vă rugăm să reamintiţi la îndreptarea unor stări de textele, cum trebuie ele îm
tului tehnic superior, legarea Organele de partid trebuie să Urmînd neabătut Directi folosirea forţei şi ameninţa mului elaborat de Congresul obiectivele întrecerii care se lucruri negative, la readuce bunătăţite. Unii au înţeles
mai strînsă de practică a în pună în centrul activităţii lor vele Congresului al X-lea. rea cu forţa, acţionîndu-se nu al X-lea. Este necesar să fie declanşează azi. rea pe făgaşul normal a celor ceea ce trebuie făcut, alţii nu.
vătămîntului de toate gradele. unirea eforturilor tuturor oa partidul nostru desfăşoară o în direcţia înfiinţării de noi luate toate măsurile pentru — Concursul vizează inten care încalcă disciplina. E tot Considerăm că profesorii de
Este de datoria ministerelor, menilor muncii pentru înfăp activitate susţinută pentru baze militare, ci pentru des lichidarea în cel mai scurt sificarea activităţii brigăzilor atît de adevărat că cei care limba română ar putea să
întreprinderilor şi centralelor tuirea programului elaborat dezvoltarea relaţiilor cu toate fiinţarea bazelor militare exis timp a lipsurilor şi pentru îm artistice, consolidarea celor e- au fost sau vor fi popularizaţi contribuie în mai mare mă
sură la realizarea textului şi
ca, potrivit Legii adoptate a de Congresul al X-lea. ţările socialiste, eonsiderînd tente. Aceasta ar corespunde bunătăţirea şi perfecţionarea .xistente şi crearea de noi co pentru realizările' lor s-au spectacolului de brigadă în
nul trecut, să înfăptuiască con O deosebită atenţie 'rebuie că aceasta corespunde atît in intereselor fiecărei ţări în în continuare a întregii noas lective în întreprinderi, pe simţit stimulaţi, sporindu-şi în sine, să se simtă responsabili
secvent programele stabilite să acorde organizaţiile de par tereselor fiecărei ţări socia parte, intereselor tuturor ţări tre activităţi. şantiere, la casele de cultu felul acesta aportul în munca de calitatea acestora. întrece
pentru reciclarea cadrelor, tid şi organizaţiile de masă liste în parte, cît şi cauzei so lor din Balcani, precum şi După cum ştiţi, pe baza ră, cluburi, cămine culturale. pe care o desfăşoară. rile care încep azi vor pune
— Care sînt exigenţele con
pentru perfecţionarea pregăti activităţii de educaţie socia cialismului şi păcii în lume. cauzei securităţii şi păcii în Hotărîrii Comitetului Central In acelaşi timp vizează asigu cursului ? în evidenţă tocmai această
rii profesionale şi politice a listă, ridicării nivelului de (Vii aplauze) Totodată Ro Europa şi în întreaga lume. al partidului, sînt în curs de rarea unei prezenţe ^ perma — Ca participarea în con preocupare. De aceea, le aş
tuturor oamenilor muncii. Tre conştiinţă al oamenilor mun mânia militează activ pentru (Vii aplauze). elaborare prognozele privind nente, active şi eficiente a curs a brigăzilor artistice de teptăm cu justificată nerăb
buie să ne fie clar tuturor că, cii din industrie şi construcţii. lărgirea colaborării multila România îşi exprimă depli dezvoltarea economico-socială acestor formaţii la locul de agitaţie să nu fie formală, noi dare.
oricîte cursuri am face, dacă Este necesar ca şi cadrele de terale cu toate statele lumii, na sa solidaritate cu popoa a României pînă în anul 1990 muncă, în pauze, la ieşirea din am întreprins citeva măsuri
fiecare nu se va ocupa să conducere din întreprinderi, fără deosebire de orinduire rele din Indochina şi se pro şi în unele ramuri pînă în a schimb, în cadrul aşezăminte pe care le-am considerat uti Interviu consemnat de
înveţe, să înveţe şi iar să în centrale, ministere să depună socială. La baza relaţiilor sale nunţă pentru încetarea ime nul 2000. lor culturale, cluburilor, în le. In decembrie, anul trecut, M. BODEA
vederea stimulării şi mobiliză
veţe, nu vom reuşi să obţinem mai multe eforturi în această internaţionale România aşea diată a oricăror acţiuni mili îndeplinirea cu succes a ac
o ridicare generală a nivelului direcţie, ştiut fiind că ele au ză principiile deplinei egali- tare, pentru retragerea totală tualului plan cincinal va crea
de cunoştinţe, nici a celor datoria să acţioneze nu numai tăli în drepturi, respectul in a trupelor Statelor Unite şi o puternică bază tehnico-ma-
profesionale şi tehnice, nici a ca organizatori şi conducători dependenţei şi suveranităţii ale aliaţilor săi din această terială pentru progresul rapid
celor politice. Esenţial este ai producţiei, ci şi ca activişti naţionale, neamestecul în tre parte a lumii. Considerăm că al ţării pe calea făuririi socie
ca fiecare să înţeleagă că tre politici, ca militanţi pentru burile interne şi avantajul re propunerile Guvernului Revo tăţii socialiste multilateral Cel de-al doilea Congres al
buie să studieze, să înveţe înfăptuirea politicii partidului ciproc. Considerăm renunţa luţionar Provizoriu al Repu dezvoltate şi pentru trecerea ii m u
continuu. (Aplauze). şi statului. (Aplauze). In cen rea la folosirea forţei şi la a blicii Vietnamului de Sud şi la făurirea treptată a comu f
Republicii
Democrate
ale
Participarea oamenilor mun trul muncii de educaţie tre meninţarea cu forţa în rela Vietnam oferă o bază reală nismului în România. (Vii a
reîntorşi
plauze). De aceea,
cii şi a reprezentanţilor sin buie puse stimularea spiritu ţiile internaţionale ca o con pentru a se trece la soluţio acasă, toţi participanţii trebuie
dicatului în comitetele şi con lui de răspundere * al tuturor diţie vitală a dezvoltării cola narea politică a războiului din să treacă cu hotărîre la mun a Cooperativelor Agricole de Producţie
siliile oamenilor muncii şi in- oamenilor muncii faţă de buna borării şi păcii internaţionale. Indochina, astfel ca popoare că pentru realizarea planului
stituţionalizarea adunărilor gospodărire a potenţialului Aceste principii capătă recu le din această zonă să fie lă pe 1972 şi pentru stabilirea
generale duce la creşterea material şi uman, iniţiativa noaştere din partea a tot mai sate să-şi soluţioneze proble măsurilor de îmbunătăţire a
răspunderii sindicatelor. Ele în valorificarea rezervelor e multor state, din partea cercu mele fără nici un amestec din întregii activităţi. întrecerea (Urmare din pag. 1) o seamă de culturi au demon de îmbunătăţiri funciare şl
trebuie să desfăşoare o largă conomiei noastre socialiste, în rilor largi ale opiniei publice afară. (Aplauze). între întreprinderi pentru a strat convingător că şi în valorificarea resurselor locale.
activitate de unire a eforturi dezvoltarea tehnicii şi orga internaţionale, se afirmă ca o Persistenţa conflictului şi ocupa locul unu pe ţară tre deosebită, care complementea- condiţiile pedoclimatice ale Lucrările congresului, ho-
lor oamenilor muncii în înde nizarea ştiinţifică a produc bază sigură pentru dezvolta încordării din Orientul Apro buie să ţină seama de toate ză „miracolul" românesc al judeţului nostru, printr-o pre tărîrile sale vor direcţiona e
plinirea planului de către fie ţiei, hotărîrea în apărarea a rea unor raporturi normale piat menţine pericolul reluării problemele discutate la aceas industrializării, faptul că în a gătire temeinică, printr-o în forturile şi preocupările lucră
care unitate. De asemenea, vutului obştesc, în instaura - între toate statele lumii. luptelor armate. De aceea, tă conferinţă. (Aplauze). în nii cooperativizării producţia treţinere a culturilor conformă torilor de pe ogoare spre un
ele au datoria să se preocupe rea unui climat de ordine şi (Aplauze puternice). România se pronunţă cu fer treprinderile, centralele şi mi agricolă a crescut neîncetat cu cerinţele ştiinţei agricole, nou avînt al acestei ramftiri
de bază a economiei naţiona
permanent de îmbunătăţirea disciplină în toate colectivele. Ţara noastră acordă o mare mitate pentru aplicarea rezo nisterele trebuie să ia toate — aceasta dînd posibilitatea se pot smulge pămîntului roa
condiţiilor de muncă şi de Munca politico-educativă tre atenţie extinderii şi intensifi luţiei Consiliului de Secu măsurile pentru realizarea pla să se depăşească şi grele în de bogate. Şi de aceea, în le, care deţine un loc princi
popu
pal în aprovizionarea
marea majoritate a comunelor,
trai, de soluţionarea proble buie orientată în direcţia dez cării relaţiilor cu ţările In ritate din noiembrie 1967. nului la toţi indicatorii şi la cercări naturale. laţiei. Convocarea Iul în anul
melor de ordin social ale oa voltării spiritului muncitoresc curs de dezvoltare, sprijină Consider că este necesar să toate sortimentele în produse Ţărănimea cooperatistă hu- a C.A.P., există acum o mo
menilor muncii. In acelaşi al tuturor lucrătorilor, al de lupta lor pentru salvgardarea se ajungă la o soluţie care să fizice. Orice nerealizare în nedoreană a întîmpinat con bilizare mai deosebită decît în jubileului cooperativizării a-
alţi ani din partea
tuturor
pregătiri
timp, sindicatele trebuie să votamentului şi abnegaţiei în independenţei naţionale, pen ducă la retragerea trupelor tr-un an trebuie recuperată în gresul cu intense sarcinilor factorilor pentru pregătirea te griculturil îi sporeşte semnifi
în
pentru a da viaţă
caţia, aşează acest forum
desfăşoare o largă muncă e îndeplinirea sarcinilor de tru dezvoltarea de sine stătă israeliene din teritoriile ocu cel mai scurt timp, urmărin- care revin acestui sector. Re meinică a campaniei agricole, rîndul marilor evenimente po
ducativă pentru ridicarea con cinste ce stau în faţa indus toare pe calea progresului e pate, la asigurarea integrită du-se realizarea . cincinaluţui coltele obţinute anul trecut la pentru executarea de lucrări litice ale poporului nostru.
fiecărui
la toate produsele.
ţii şi suveranităţii
ştiinţei socialiste a maselor triei noastre socialiste. conomic şi social, precum şi stat, la soluţionarea probleme
largi populare. Sarcini de mare însemnă participarea lor activă ]a In acest cincinal se împli
tate revin comitetelor jude lor populaţiei palestiniene. nesc 30 de ani de la elibera _ V
In întreprinderile noastre ţene de partid, care poartă viaţa internaţională, împotri* Mai mult ca oricînd este ne rea patriei noastre de sub ju
lucrează un mare număr de răspunderea pentru realizarea va politicii imperialiste de cesar să se facă totul pentru gul fascist. Să întîmpinăm a VALORIFICAREA DEPLINA A POTENŢIALULUI
tineri, în unele din acestea planului în bune condiţii de forţă şi dictat, pentru pace şi a se pune capăt conflictelor cest eveniment istoric cu
vlrsta medie a întregului co către toate întreprinderile din securitate. militare, folosirii forţei în succese tot mai mari în toate
lectiv este de 22,23,24 sau 25 judeţ. Doresc să menţionez şi In condiţiile situaţiei inter relaţiile internaţionale. domeniile de activitate, cu în PRODUCTIV AL C .A .P .-A C TH IE
de ani. Se poate spune că ti la această conferinţă aportul naţionale de azi, pentru solu In acest sens, considerăm deplinirea şi depăşirea planu
neretul reprezintă o forţă re deosebit al organizaţiilor de ţionarea marilor probleme că este necesar să crească lui cincinal.
marcabilă în industrie, în partid, al tuturor comunişti care frămîntă omenirea, în rolul Naţiunilor Unite şi al al Aşa cum s-a evidenţiat şl
producţia materială, ca de alt lor, al comitetelor judeţene de în interesul, păcii şi colaboră tor organisme internaţionale cu prilejul acestei importante PRIMORDIALĂ PE A6ENDA DELEOAflLOR
fel în întreaga viaţă a socie partid la desfăşurarea cu rii, în interesul dezvoltării, în soluţionarea litigiilor din conferinţe, dispunem de tot
tăţii noastre. De aceea lui îi succes a întregii activităţi e conform năzuinţelor proprii tre state, în asigurarea cola ce este necesar, atît de mij
revine îndatorirea de cinste de conomice, politico-educative ale fiecărui popor, este borării şi păcii in lume. (A- loace materiale şi mai ales (Urmare din pag. 1) gere a apei pe 1,25 km şi se hotărîrilor ce vor fi adoptate
a se situa în primele rînduri şi sociale. (Aplauze puter necesară participarea activă plauzc). de minunate forţe umane, lucrează intens la reamenaja- cu acest prilej, pe baza învă
ale luptei pentru progres teh nice). a fiecărui stat — fie el ma Sînt cunoscute uriaşele pentru a îndeplini cu succes rarea unei temelii trainice re rea sistemului de irigaţii. De ţămintelor desprinse, sînt ho-
nic, pentru modernizarea pro re sau mic — la activitatea cheltuieli ce se fac pentru măreţul program elaborat de coltei prin fertilizarea unor asemenea, s-au efectuat gropi tărîţi să mobilizeze întreaga
ducţiei, pentru edificarea ma In cadrul discuţiilor au fost politică mondială, la efortul înarmare şi care depăşesc a Congresul al X-lea al partidu întinse suprafeţe cu îngrăşă pentru înfiinţarea plantaţiei masă de cooperatori la efec
rilor construcţii ale econo- ridicate multe probleme ce pentru lichidarea diferenduri- nul acesta 200 miliarde de lui. Sîntem ferm convinşi că minte organice şl minerale şi de nuc pe 8 hectare şi se vor tuarea în condiţii ireproşabile
ior, a surselor de animozitate
ipiei, ale societăţii noastre. pot fi soluţionate de către or şi încordare, pentru soluţiona dolari. Continuarea cursei eroica noastră clasă munci prin efectuarea unor acţiuni de pregăti pentru plantare cu a lucrărilor agricole, să pună
Uniunea Tineretului Comu ganizaţiile de partid, condu rea tuturor problemelor în in înarmărilor, creşterea cheltu toare, toţi oamenii muncii vor amploare pentru ameliorarea meri şi nuci toate cele 45 de mai mult în valoare tradiţio
nist trebuie să acţioneze cerile întreprinderilor, do teresul păcii. (Vii aplauze). ielilor pentru producerea mij munci cu şi mai mult entu a peste 300 hectare teren a hectare planificate. Materialul nala hărnicie şi pricepere a
mai intens în educarea către comitetele judeţene de loacelor de exterminare în ziasm pentru dezvoltarea eco fectat de exces de umiditate. săditor este asigurat în tota ţărănimii hunedorene, convinşi
tineretului în spiritul dra partid. Sînt convins că orga Trăind în Europa, România masă afectează din ce în ce nomico-socială a patriei noas Fără a minimaliza cu nimic litate. In livadă s-au făcut tă fiind că astfel se asigură pre
gostei fată de muncă, al nizaţiile de partid, comitetele consideră că una din cele mai mai mult nivelul de trai al tre socialiste, vor participa sprijinul substanţial pe care-1 ieri la pomii de pe 20 de hec mise favorabile progresului
pasiunii pentru tehnica mo judeţene, vor acţiona cu mai importante probleme asupra popoarelor şi constituie un tot mai activ la făurirea în primim din partea staţiunii de tare, iar pentru producerea ră continuu al agriculturii şi ri
mod conştient a viitorului lor
dernă, pentru ştiinţă, al multă hotărîre pentru îmbu căreia trebuie să-şi concen pericol permanent pentru pa comunist. (Vii şi puternice a mecanizare a agriculturii, ar sadurilor s-au pregătit peste dicării neîntrerupte a nivelu
cea internaţională. De aceea,
treze eforturile
este
înfăp
dragostei de a-şi ridica necon nătăţirea activităţii fiecărei tuirea securităţii pe acest con ţara noastră se pronunţă pen plauze). ‘ fi de remarcat necesitatea u 400 mp răsadniţe. Ca o pro lui de trai al întregului nos
tenit nivelul pregătirii profe întreprinderi, pentru creşterea tinent. tru trecerea la măsuri concre nei mai bune dotări a secţiilor blemă care nu şi-a găsit solu
sionale şi politice. Energia şi aportului fiecărui jujleţ la te în vederea dezarmării ge Sîntem convinşi că toate ca cu utilaje pentru combaterea ţionarea aşteptată aş sublinia tru popor.
elanul tinerei generaţii sînt o dezvoltarea economico-socia- După cum se ştie, în ianua nerale şi, în primul rînd, a drele de conducere din econo dăunătorilor. In aceeaşi ordine cerinţa ca să sporească gradul
rezervă de mare preţ a mer lă a patriei noastre. De mun rie a avut loc* Consfătuirea dezarmării nucleare. Lupta mie, organizaţiile şi organele de idei este de maximă în de mecanizare al lucrărilor în
sului nostru înainte şi de a ca fiecăruia şi a tuturor de ţărilor socialiste participante pentru dezarmarea generală de partid îşi vor îndeplini cu semnătate ca şi ajutorul a legumicultură, deoarece pînă
tot mai multă răspundere ma
Ia Tratatul de la Varşovia, ca
ceea trebuie să unim efortu pinde ca obiectivele ce ni re au ajuns în mod unanim constituie astăzi una din cele rile îndatoriri faţă de naţiu cordat cooperativelor de orga acum a lipsit din dotare se M IC A
rile tineretului pentru a-şi a le-am propus în acest cincinal la concluzia că sînt create mai importante sarcini inter nea noastră socialistă, faţă de nele apicole judeţene să fie tul de maşini pentru tractorul
duce contribuţia tot mai acti să fie înfăptuite în cele mai condiţiunile pentru trecerea la naţionale ale tuturor forţelor poporul român. (Aplauze). mai operativ şi concret, să legumicol.
vă la înfăptuirea programu bune condiţiuni, asigurînd ast pregătirea conferinţei general- antiimperialiste, ale tuturor In numele conducerii de contribuie realmente la fructi Preşedinţii cooperativelor a PUBLICITATE
lui elaborat de Congresul al fel un nou şi puternic avînt europene şi la organizarea ei popoarelor lumii. (Vii aplauze). partid şi de stat, vă urez ficarea deplină a potenţialului gricole din Boz — Tovică Ma
economic al fiecărei localităţi
X-lea al partidului. construcţiei socialiste, ridica în cel mai scurt timp. Româ Soluţionarea în spiritul pă dumneavoastră, tuturor oame rurale. nea, Dobra — Ioan Munteanu Dc v in z a re c asă cu 6 c a m e
rea patriei noastre
noi
pe
De asemenea, în industria trepte de prosperitate şi pro nia va acţiona cu toate for cii şi libertăţii popoarelor a nilor muncii, întregului popor, Cooperatorii din Geoagiu — şiBăcia — Hortezia Hălălai, au re , cu c ă m a r ă , p a r c h e t , t o r a
cele, g a r a j şi grAdlnA. D u p ă
noastră socialistă, ca de altfel gres. (Vii şi puternice a ţele pentru a se trece cît mai marilor probleme internaţio rioi şi mari succese în reali unitate care a chemat la în ţinut să evidenţieze măsurile v in z a re se e lib e re a z ă im e d ia t.
în întreaga activitate, femeile plauze). rapid la pregătirea concretă, nale ale epocii noastre, des zarea programului elaborat de trecere toate cooperativele a ce s-au luat în unităţile res O râştie, str. U nirii, n r . 8.
reprezintă un factor de o de multilaterală a ţinerii acestei făşurarea cu succes a luptei Congresul al X-lea, în ridica gricole din judeţ — spunea pective pentru a susţine în
osebită importanţă. Este de Dragi tovarăşi, conferinţe. Considerăm că in împotriva politicii imperialis rea României socialiste pe noi inginerul şef, Alexandrina deplinirea exemplară a preve
derilor planului de producţie
I.lNl.S.
V ind
aceea, de datoria ministerelor, Intre politica internă şi po teresele qenerale ale păcii şi te de forţă şi dictat, de a culmi de progres şi civiliza Ciornei, întîmpină congresul şi financiar pe anul 1972. In G irg iu Io acliim , s ta r e b u n ă .
s a tu l P o i a
centralelor, întreprinderilor litica externă a ţării noasitre colaborării în Europa ca şi în mestec în treburile altor ţări ţie. (Aplauze puternice, urale cu sentimentul unor satisfacţii discuţii, interlocutorii au rele n a, c o m u n a B alşa, ju d e ţu l H u
întreaga lume impun fiecărui
prelungite — se
scandează
de a se preocupa în mai mare există o strînsă unitate dia stat să acţioneze în această impun unitatea de acţiune a Ceauşescu — P.C.R.). pe multiple planuri. Preocupa vat interesul deosebit şi gri n e d o a r a .
măsură de promovarea femei lectică. Conducînd edificarea direcţie. Apreciem că sînt tuturor ţărilor socialiste, a rea pentru pregătirea noii re ja pe care cooperatorii o a-
mişcării comuniste şi munci
lor în conducerea întreprin cm succes a orînduirii socia condiţii favorabile ca în ur Vă doresc din toată inima, colte este evidentă în cîmp, coroă ridicării nivelului pro V ind a p a r t a m e n t D ev a, c a r
derilor, de valorificarea capa liste în România, partidul mătoarele luni să se treacă toreşti, a tuturor forţelor anti dumneavoastră şi tuturor mun în livadă şi la grădină, unde ducţiei şi productivităţii tie r D acia, bloc 29, s c a r a A,
imperialiste.
Viaţa
demon
cităţii lor de a stăpîni tehni nostru îşi îndeplineşte atît în la consultări practice în vede strează că, acţionînd unite, a citorilor, multă sănătate şi fe s-au fertilizat peste 170 nec muncii în agricultură, creşte eta j I, a p a r t a m e n t 8.
ca modernă, de a conduce şi datorirea sa fundamentală rea organizării conferinţei ge- ceste forţe pot obţine victo ricire I (Aplauze puternice, tare cu îngrăşăminte organice rii aportului fiecărei unităţi la
urale şi ovaţii ;
prelungite ;
administra cu bune rezultate faţă de poporul român, cît şi neral-europene. Dorim ca con ria în lupta cu forţele răz se aclamă îndelung pentru şi mal mult de 70 de hectare F a m ilia D c m e a d in S im e-
activitatea economică şi so îndatoririle ce-i revin ca de ferinţa general-europeană să boiului şi asupririi imperialis Partidul Comunist Român, aprovizionarea populaţiei cu ria m u lţu m e ş te p e a c e a stă
calc t u t u r o r c a r e a u p a r t i
cială. De altfel. în general, taşament al mişcării comu pună bazele unei colaborări te, pot asigura înfăptuirea u pentru Comitetul său Central, cu îngrăşăminte chimice, ac produse agroalimentare. Ei c ip a t la în m o r m î n t a r e a
constituie o necesitate ca şi în niste şi muncitoreşti interna largi, multilaterale între toate nei lumi a colaborării şi a pentru secretarul general al ţiunea aflîndu-se în plină des s-au referit totodată la faptul s c u m p e i n o a s tr e m a m e ,
activitatea de partid şi de stat, ţionale. (Aplauze puternice). statele continentului, să trans păcii. (Aplauze puternice). partidului, tovarăşul Nicolae făşurare. Paralel cu aceasta că, în lumina dezbaterilor ce b u n ic ă şi soţie.
de jos pînă sus, să acţionăm Se ştie că cu cît mai bune Partidul Comunist Român şi Ceauşescu). s-au efectuat canale de scur vor avea loc la congres şi a
cu mai multă fermitate pen sînt rezultatele pe care le forme Europa într-un conti Guvernul României socialista
tru promovarea unui număr obţinem în dezvoltarea socia nent al păcii. (Aplauze puter vor acţiona şi în viitor cu
mai mare de femei în diferite listă a ţării, în ridicarea bu nice). toată consecvenţa pentru în
posturi de conducere — aşa năstării întregului popor, cu In acest context, apreciem tărirea unităţii şi colaborării
cum s-a propus şi aici — in atît creşte contribuţia poporu necesar să se acţioneze cu cu toate forţele progresiste, CINEMA* RADIO • T E L E V IZ IU N E sa m b lu lu i „ M ă r ţ i ş o r u l ” şi a
L iceu lu i dc c o r e g r a f ic ;
22.45 T e le ju rn a l. S p o rt.
D E V A : C asta n e le sln t
b u n e
B o liv a r
( „ P o p u l a r ”) ;
încheierea lucrărilor Conferinţei pe ţară a cadrelor de conducere SI M ER I A : A se d iu l („ M u re S im o n C erm e n („ S te a u a r o Duminică, 20 februarie Luni, 21 februarie
( „ P a t r i a ”) ; in v iito a re ( „ A r ta ”);
B R A D :
8,13 G im n a stic ă p e n t r u to ţi;
ş
: M arele ie ”) ;
G U R A B A R Z A :
R e î n
ş u l ”) ; H U N E D O A R A
8,30 C ra v atele ro ş ii; 15.30 Lecţii Tv. p e n t r u lu c ră to rii
p r e m iu , seriile I-n („ S id c ru r g is- to a r c e r e a pe p ă m in t („ M in e r u l”) ; 10,00 V iaţa s a tu l u i; clin a g r i c u l t u r ă : P ă ş u n e a ,
C ă să to rie p r ip ită
(„ C o n
t u l w) ;
din întreprinderi şi centrale industriale şi de construcţii stru c to ru l" ) ; i i c u n o a ş te ţi pe IL IA : S p r ijin iţi -1 pe şerif („ L u 11,10 Să în ţe le g e m m u z ic a. Ciclu r e s u r s ă verzi p e n t r u a n i
p rin c ip a lă dc n u
tr e ţu r i
m in a ").
de e d u c a ţie m u z ic a lă p r e
U r b a n ? ( „ A rta " ); C A L A N : A r ti
colul 420, seriile I- II ( „ i i Iu n ie » ); z e n t a t dc d irijo ru l Leo- m a le ;
T E L I U C : S e c re tu l din S a n ta Jiard B c r n s t e i n : „C e este 16.30 17,00 C u rs de lim b a ru să
“ lecţia a 3-a — r e lu a r e ;
V itto ria („ M in e r u l" ); G lIE L A R : m o d u l? " ; 17,35 D e sc h id e re a e m isiu n ii de
P R O G R A M U L I: 6,00 B u letin dc
A n -
p e n tr u
roşii
(Urmare din pag. 1) bitori au înfăţişat modul în aplauze, cu urale şi ovaţii, societăţii socialiste multilate T r a n d a f i r i („ M in e r u l”) ; P E T R O ştiri; 6,05 C o n ce rtu l d im in e ţii; 12,00 D e s t r a j ă p a tr ie i; m a d u p ă - a m i a z ă ;
în
12,30 E m is iu n e
lim b a
g cllca
care s-au înfăptuit sarcinile a luat cuvîntul tovarăşul ral dezvoltate. Ş A N I: M arele p r e m iu , s e 7.00 R a d i o ju r n a l; 7,45 A v a n p r e g h ia r ă ; 17.40 La v o lan — e m is iu n e p e n
planului de stat pe anul 1971 NICOLAE CEAUŞESCU, secre In marea sală a pavilionu riile I-Ii („7 N o ie m b r ie ”) ; m ie ră c o tid ia n ă ; 8,00 S u m a ru l 14.00 S p o r t; tru c o n d u c ă to r ii a u to :
măsurilor stabilite de Confe şi au venit cu sugestii şi pro tar general al Partidului Co lui Expoziţiei economiei naţio D e p a r te in A p u s („ R e p u b lic a ”); p re s e i; 8,08 I lu s tra te m u z ic a le ; 16.00 P o s tm c r id ia n ; 18,00 C ă m in u l;
rinţa Naţională şi Congresul puneri concrete pentru înde munist Român, preşedintele nale domneşte o atmosferă în- L U P E N I: V in o v atu l este In 9.00 O ra s a lu lu i; 10,00 R ad io m a- 17,10 F ilm s erial p e n t r u tin e re t 18.40 A v a n p r e m ie r ă ;
„ P la n e ta g ig a n ţilo r ” ;
al X-lea al partidului, în sco plinirea în cele mai bune con Consiliului de Stat al Republi sufleţitoare. Cei prezenţi, re c asă ( „ C u ltu ra l”) ; D u p ă vulp e gazinul fe m e ilo r; 11,00 B uletin ’^.OO C în ta rc p atrie i — c o n c u r s 18.45 S c e n a — e m is iu n e de a c
tu a lita te şi critică t e a tr a lă ;
(„ M u n c ito re sc ”);
L O N E A :
S u
pul perfecţionării, organizării, diţii a planului de stat pe a cii Socialiste România. prezentanţi ai colectivelor de n e tu l m uzicii, seriile 1-11 (..Mi de ştiri; 11,05 In tiln ire cu m e coral in te r ju d e ţe a n . P a r t i 19.10 N o u tă ţi c u ltu r a l- a r ti s tic e ;
p o p u la r ă
lodia
in te rp r e tu l
şi
planificării şi conducerii eco nul 1972 — o nouă şi impor Cei prezenţi scandează mi muncă din întreaga ţară, şi, n e r u l ”) ; A N IN O A S A : Adio. p r e f e r a t; 12,00 De to a te p e n tr u c ip ă : corul c ă m in u lu i c u l 19.20 1001 dc se r i: P o v e stea lui
R u m c a js (II) ;
nomiei naţionale, vorbitorii au tantă etapă în realizarea ■ obi nute în şir: „Ceauşescu — prin ei, toţi oamenii muncii p rie te n i ( „ M u n c ito r e s c " ) ; p a - to ţi; 13,00 R a d i o ju r n a l; 13,15 L u tu ra l din c o m u n a L c o rd c n i, 19.30 T e le ju r n a l;
sin d ic a tu lu i
abordat, prin prisma situaţii ectivelor actualului cincinal, P.C.R.". Cuvântarea secretaru dau glas hotărîrii ferme de a R O Ş E N I: Şi caii se îm p u ş c ă , c ră ri de J o h a n n S c b a stian corul T u lce a . co ru l în v â ţă - 20.10 M o m e n t folcloric;
c ă m i
m în t
Bacii in te r p r e ta te dc c h ita ristu l
lor concrete din unităţile pe pentru lichidarea neajunsuri lui general al partidului a fosl înfăptui sarcinile reieşite din n u - i a şa ? („ E n e r g i a ”) ; P E T R I- A n d rc s S cg o v ia ; 13,30 La m ic r o n u lu i cu ltu ra l din c o m u n a 20.20 T e a tr u fo ileto n : „ M u ş a ti-
care le reprezintă, o gamă lor şi lipsurilor care mai dăi urmărită cu deosebit interes şi cuvîntarea tovarăşului Nicolae L A : Hello Dolly, seriile I-II fon, M aria C răciu n , I o a n a Cris- Lclcşti, c o ru l de fem ei al nii» d u p ă trilo g ia iul
B a r b u Ş te fă n c s c u - D e la v r a n -
Casei de c u ltu r ă Tg. J i u ;
largă de aspecte — de la mo nuie în activitatea întreprinde subliniată în repetate rînduri Ceauşescu, de a transpune în ( „ M u n c ito re sc ”) ; V U LC A N : A ş tca şi R ad u C o n sta n tin ; 14,00 19,20 1001 de seri. P o v e s te a Iul cca. S c e n ariu l şl reg ia So-
dul de exercitare a atribu rilor şi centralelor industriale de aplauze, ovaţii, urale. Ea fapte măreţul program elabo te p t a r e a („ M u n c it o r e s c " ) ; U- U n d a v e se lă ; 14,30 E s tra d a d u R u m c a js (I); r a n a C o ro a m ă . Seria a
m in ic a lă ; 15,00 B u letin de ş tiri;
ţiilor centralelor, îmbunătăţi şi de construcţii. constituie un îndrumar pre rat de Congresul al X-lea al R IC A N I: S u n e tu l m uzicii, 6 e - ' 17.00 S erial ra d io fo n ic p e n tr u ti 19.30 T e le ju r n a l; U I_a : „ Ş te fa n a trăit. B o g
rea relaţiilor dintre întreprin ţios pentru ampla activitate partidului, de a traduce în rllle I-II („ 7 N o ie m b r ie ”) ; n erii a sc u ltă to ri; 19,00 R a d i o ju r 20,10 R e p o r ta ju l s ă p tă m in ii : „ A d d an în c e p e ” ;
m o n o g r a f i e ” ;
n o tă r i
la o
deri, centrale şi ministere, Lucrările ultimei şedinţe au ce se desfăşoară în întreaga viaţă neabătut politica internă B A R B A T E N I: G e n o v e v a de n a l; 20,00 T a b le ta de s c a r ă ; 20.30 M edalion W alt D is n e y ; 21,25 A v a n p r e m ie r ă .
creşterea rolului factorilor e- fost prezidate de tovarăşul tară de îmbunătăţire continuă >i externă a partidului şi sta B r a b a n t („6 A u g u s t " ) ; O- 20,40 M erid ia n e m e lo d ii; 22,00 ăl,20 Clujul... p e a d r e s a dv. 21.30 S te a u a fără n u m e — e m l-
22,10
R a d io ju rn a l;
P a n o r a m ic
conomico-financiari şi ridica Manea Mănescu, membru a; ' a conducerii, organizării şi lului. R A Ş T I E : O m u l o rc h e s tr ă („ P a s p o r tiv ; 22,30 D a n sa ţi Sil r it (p a rte a I) — E m isiu n e dc s ju n c - c o n c u r s p e n tr u tin e
m u z ic ă
in te rp r e ţi
rii
dc
rea calitativă a activităţii ^ e Comitetului Executiv, al Pro planificării economiei naţiona Participanţii au adoptat apoi m ul p r e f e r a t ; 22,50 M o m e n t poc d iv e rtis m e n t, o rg a n iz a tă în u ş o a r ă ;
n a
c o la b o r a r e cu T e a tr u l
conomice, la probleme privind zidiului Permanent, secreta- le, de lărgire a participării Rezoluţia Conferinţei pe ţară t r i a ”) ; D re p tu l de a te tic; 23,00 M uzica dc d a n s c o n ţional şi O p e ra r o m â n ă 22.30 24 dc o r c ;
îmbunătăţirea planificării, a al C.C. al P.C.R., preşedintele oamenilor muncii la soluţiona a cadrelor de conducere din n a şte („ F la c ă r a ”) ; G E O A G IU - tin u ă ; 21,00 B u letin dc ştiri; di.’j Cluj, cu p a r tic ip a r e a 22.45 C o n tra ste în lu m e a c a p i ta
plicarea legislaţiei economice Consiliului Economic. rea problemelor ridicate de întreprinderi şi centrale in B A I: P ro ce su l a lb ; H A Ţ E G : 0,03—6,00 E s tra d a n o c tu r n ă . T e a tru lu i dc p ă p u şi, a A n lului.
şi perfecţionarea ei. In încheierea lucrărilor con avînlul continuu al industriei dustriale şi de construcţii.
In acelaşi timp, mulţi vor ferinţei, primit cu îndelungi şi construcţiilor, de făurire a (Agerpres)
Redacţia şl administraţia ziarului! Deva, str. Dr. Petru Groza nr. 35. Telefoane nr. 123 17 şl 1 15 88. — Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva.