Page 71 - Drumul_socialismului_1972_02

Tovarăşul
P roletari din toate ţările, unlfl-vă |

NICOLAE CEAUŞESCU

a primit pe ir . Cm Drăgan

Luni, 21 februarie, tovarăşul Drăgan, originar din România, Cu acest prile], a avut loe
vicepreşedinte al Federaţiei
Nicolae Ceauşescu, împreună o convorbire, care s-a desfă­
Internationale de Marketing,
cu tovarăşa Elena Ceauşescu, care face o vizită în tara şurat într-o atmosferă cordia­
a primit pe dr. Constantin noastră. lă.

AMPLU PROGRAM DE MUNCA PENTRU

ÎNFĂPTUIREA obiectivelor cincinalului
ANUL XXIV. NR. 5325 MARTI 22 FEBRUARIE 1972 4 PA G INI - 30 BANI

Recenta Conferinţa pe tară şi ridicăriî eficienţei. Pornind ţioneze cu toată fermitatea,
a cadrelor de conducere şi a de la progresele înregistrate să se traducă In viaţă lozinca
Deschiderea lucrărilor celui de-al II-lea strucţii — prestigioasă şi rod­ industrială, de la experienţa Ceauşescu : „Nici o maşină,
enunţată de tovarăşul Nicolae
in ultimii ani In dezvoltarea
oamenilor
a reprezentanţilor
muncii din industrie şi con­
nici un utilaj sub randamentul
înaintată dobîndită şi îndeo­
planificat, nici un minut ne­
sebi de la neajunsurile exis­
nică înlîlnire de lucru pe plan
naţional a tot ce are mai bun
asupra
partidului a insistat
Funcţionarea ireproşabilă a
societatea noastră socialistă tente, secretarul general al lucrat !".
ouăle tăţii economice — a generat vităţii industriale şi de con­ nal a fost serios grevată de
problemelor esenţiale ale acti­
mecanismului economic naţio­
în domeniul conducerii activi­
în întreprinderi, centrale in­
strucţii, de rezolvarea cărora
defecţiunile manifestate în sis­
depinde îndeplinirea cu suc­
con­
dustriale şi unităţi de
temul aprovizionării
tehnico-
strucţii, Ia toate locurile de
cincinal.
muncă, în rîndul întregii noas­ ces a prevederilor întregului materiale. Pe bună dreptate în
cadrul dezbaterilor şi, îndeo­
a Cocoerative 1 Agricole de Producţie laţie cu rezonanţe profunde. rompletă a tuturor capacităţi­ lui general al partidului, au
sebi, In cuvîntarea secretaru­
tre clase muncitoare, o emu­
In acest context,
folosirea
fost aspru criticate defecţiu­
lor de producţie se înscrie ca
Problematica vastă cu care
este confruntată industria ro­
liniindu-se cu tărie obligativi­
mânească, abordată cu înaltă o sarcină primordială. Aceasta nile din acest domeniu, sub-
are la bază faptul că în pre­
competenţă şi responsabilitate zent, cu toate succesele înre­ tatea respectării stricte a con­
în cadrul dezbaterilor, rezo­ gistrate, se manifestă serioase tractelor economice, asigura­
Pavilionul central al Com­ lor pe coordonatele prospe­ mare măsură la creşterea alţi specialişti care îşi des­ peratiste agricole şi ţără­ luţia adoptată de conferinţă, lipsuri în utilizarea maşinilor, rea ritmică a întreprinderilor
şi şantierelor, a locurilor de
plexului expozitional din rităţii şi civilizaţiei. producţiei vegetale şi ani­ făşoară activitatea nemijlo­ neşti. dar mai presus de toate, cu- utilajelor, agregatelor şi in­ muncă, cu întregul necesar de
Piaţa Scînteii găzduieşte, în- Precedat de ample dezba­ male, la sporirea veniturilor cit în producţie. Iau parte şefi ai misiunilor vîntarea amplă, de însemnăta­ stalaţiilor, datorită neajunsu­ materii prime şi materiale.
cepînd de luni, 21 februarie, teri în cadrul adunărilor ge­ unităţilor şi ale membrilor Participă numeroşi invitaţi diplomatice acreditaţi la te excepţională rostită de to­ rilor existente în întreţinerea Totodată, în fiecare unitate e­
un nou eveniment de o deo­ nerale ale cooperativelor de cooperatori, a aportului n- — membri ai C.C. al P.C.R., Bucureşti şi corespondenţi ai varăşul Nicolae Ceauşescu, şi repararea acestora, în orga­ conomică sînt imperios nece
sebită însemnătate în viata producţie şi. ale uniunilor cestui sector la înfăptuirea ai Consiliului de Stat şi. gu­ presei străine. constituie un vast program de nizarea producţiei şi a muncii. sare măsuri energice pentru
social-economică şi politică judeţene, la care au partici­ vastului program de con­ vernului, reprezentanţi ai u­ muncă pentru realizarea e ­ Această observaţie cu carac­ raţionalizarea stocurilor de
a tării noastre — cel de-al pat într-un spirit de înaltă struire a societăţii socialiste nor instituţii centrale şi or­ Marea sală a Pavilionului xemplara a obiectivelor cinci­ ter general are o deplină va­ producţie şi lichidarea stocu­
II-lea Congres al Uniunii responsabilitate civică şi pa­ multilateral dezvoltate în pa­ ganizaţii de masă şi obşteşti, expoziţiei este împodobită nalului, o înflăcărată chemare labilitate şi în judeţul nostru. rilor supranormative.
Naţionale a Cooperativelor triotică toii cei ce munrcsî tria noastră. oameni de ştiinţă şi cultură, sărbătoreşte. Fundalul scenei adresată milioanelor de mun­ Indicii de utilizare scăzuţi la
Agricole de Producţie. Acest în agricultură, congresul La congres iau parte re­ cadre de conducere din în­ este dominat de Stema Re­ citori, maiştri, tehnicieni, in­ unele maşini şi utilaje, co­ Pentru delegaţii hunedoreni
forum al celor ce lucrează este chemat să facă bilanţul prezentanţi ai ţărănimii coo­ treprinderile pentru mecani­ publicii Socialiste România, gineri, economişti, specialişti eficientul redus de schimburi, la conferinţă, pentru toate co­
pe ogoarele înfrăţite ale pa­ profundelor transformări in peratiste din întreaga tară — zarea agriculturii şi între­ încadrată de drapelele parti­ din industria noastră, tuturor insuficienta generalizare a lectivele noastre de muncă
triei noastre îşi desfăşoară viata satului în deceniul ca­ români, maghiari, germani şi prinderile agricole de stat, dului şi statului. Pe roton­ acelora care lucrează în ramu­ schimbului II şi extindere a are o importantă deosebită
lucrările în preajma împlini­ re a trecut de la încheierea alte naţionalităţi. Sînt pre­ din uzinele constructoare de da incintei sînt înscrise lo­ ra hotărîtoare a progresului schimbului III, stagnările pro­ necesitatea subliniată în con­
rii unui deceniu de la în­ procesului de cooperativiza­ zenţi peste 5 000 de delegaţi maşini agricole şi producă­ zincile : „Trăiască Partidul economico-social al ţării, de vocate de defecţiuni mecanice ferinţă şi sarcina trasată de
cheierea cooperativizării a­ re, să dezbată problemele aleşi in adunările generale toare de îngrăşăminte chimi­ Comunist Român, forţa po­ a consacra toate eforturile, în­ şi electrice, irosirea timpului tovarăşul Nicolae Ceauşescu
griculturii, victorie istorică majore care privesc sarcinile ale cooperativelor agricole ce, secretari ai comitetelor litică conducătoare a socie­ treaga energie creatoare, ab­ de lucru prin absenţe nemo­ de a face totul pentru redu­
a politicii marxist-leniniste a actuale şi de perspectivă ale şi conferinţele judeţene, comunale de partid, pre­ tăţii noastre 1", „Trăiască şî negaţia şi dăruirea, ridicării tivate şi învoiri, manifestările cerea cheltuielilor materiale
înflorească scumpa noastră
industriei româneşti la cotele
Partidului Comunist Român, agriculturii cooperatiste în dintre cei mai buni ţărani şedinţi de consilii populare de indisciplină sînt tot atîţia de producţie. Acest deziderat
prin care s-a consfinţit fău­ lumina prevederilor Congre­ cooperatori, brigadieri, şefi comunale. patrie, Republica Socialistă majore ale dezvoltării şi per­ factori care au grevat asupra major al întregului cincinal,
rirea economiei socialiste u­ sului al X-lea al P.C.R. şi do ferme, preşedinţi de coo­ Asistă, de asemenea, 18 România !“. fecţionării trasate de Congre­ bunului mers al producţiei, factor hotărîtor în creşterea
nitare, deschizînd căi sigure ale actualului cincinal, pen­ perative agricole, ingineri a­ Miile de participanţi la con- sul al X-lea al partidului. reprezintă un considerabil ca­ eficienţei economice, a veni­
progresului rapid al agricul­ tru ca agricultura coopera­ gronomi şi zootehnişti, me­ delegaţii de peste hotare, Programul rezultat din lu­ pital de rezerve pe care con­ tului naţional şi bunăstării po­
turii şi înscriind viata sate­ tistă să contribuie în mai dici veterinari, economişti şi reprezentind organizaţii coo­ (Continuare în pag. a 3-a) crările consfătuirii, sarcinile ducerile centralelor şi între­ porului, trebuie să fie perma­
expuse de secretarul general prinderilor, organizaţiile de nent în centrul preocupărilor
al partidului vizeâză laturile partid, colectivele de muncă centralelor, întreprinderilor şî
fundamentale ale activităţii în şantierelor. In siderurgie şî
industrie şi construcţii, jalo­ din industria hunedoreană au minerit, în toate unităţile in­
Cuvântarea tovarăşului derea perfecţionării calitative gral. In acest sens, în fiecare (Continuare în pag. a 4-a)
datoria să le valorifice inte­
nează direcţiile esenţiale
de
dustriale şi de construcţii dis-
orientare a eforturilor în ve­
întreprindere trebuie să se ac­
Şantiere ale ------------------------------------------------------------------------------ - >
în construcţie la U. V. Călan
tinerelului
: LUPENI. — In acest an,
i tinerii din oraşul Lupenf îşi t a turnătorie de cilindri
j vor aduce contribuţia la
i realizarea a două obiective
i de importanţă majoră. Este U zina „Victoria** C ălan, care p r e c u m şl Ia îm b o g ă ţir e a g&zneJ
Dragi tovarăşi şi prieteni, realizării în cele mai bune stantă pentru organizarea ra­ Viata a demonstrat pe de­ de zahăr de la circa 400 mii j vorba, în primul rînd, de a tr e c u t de m u lt p ra g u l u n u i so rtim e n ta le . A c e a s ta v a î n ­
Este pentru mine o deose­ condiţii a obiectivului funda­ ţională a producţiei şi a mun­ plin justeţea acestei orientări tone la aproape 4 milioane i construirea telescaunului secol de e x iste n ţă , c a p ă tă in s e m n a în u ltim a in s ta n ţă o m a l
c in cin al
noi
p ro filu ri
a c tu a lu l
b u n ă a p ro v iz io n a re a C o m b in a ­
bită plăcere să iau parte la mental stabilit de Congresul cii, pentru aplicarea în pro­ marxist-leniniste a partidului tone. In ce priveşte efectivele I ! care va face legătura între şi d im e n s iu n i. C olectivul l o t u ­ tu lu i s id e r u rg ic H u n e d o a r a şl
cel de-al II-lea Congres al U­ al X-lea al parLiduIui — fău­ ducţie a cuceririlor ştiinţei nostru. La conferinţa cu acti­ de animale, în aceeaşi pe- i I oraş şi masivul „Straja", lui dc c o n str u c ţii din localitate, a a lto r c e n tre s id e r u rg ic e din
niunii Naţionale a Cooperati­ rirea societăţii socialiste mul­ agrozootehnice avansate. Toc­ vul de bază din industrie rioadă acestea au crescut la i Lucrările în cadrul acestui a p n r ţin in d I.C.S. H u n e d o a r a , a ţa ră .
d e sch is un no u ş a n ti e r pe p l a t ­
velor Agricole de Producţie tilateral dezvoltate şi crearea mai în anest sens au acţionat m-am referit pe larg la suc­ bovine de la 3,7 milioane la I i şantier al tineretului vor f o r m a in d u s tria lă a uzinei, c a ­ P r o g r a m u l de d e zv o ltare şl
! începe la 1 martie. Aici tî-
din România, eveniment re­ premiselor pentru trecerea la şi acţionează partidul şi sta­ cesele obţinute de industria 5.5 milioane, la porcine de la I re v izează e x tin d e r e a s e c to ru lu i d iv e rsific a re a p ro d u c ţie i la
u z in a dc la C ălan, de rid ic a re
marcabil în viaţa ţărănimii construirea treptată a comu­ tul nostru, acordînd o atenţie noastră socialistă. Astăzi, in­ 2.6 milioane la 7,7 milioane, i nerii vor avea de defrişat tu rn ă to r ii. A cesta m a r c h e a z ă la cote s u p e r io a r e a eficienţei
lu c r ă r ilo r
în c e p e r e a
noastre cooperatiste. nismului în România. (Aplauze deosebită dezvoltării pe baze dustria poate rezolva cu suc­ la ovine de la 9,5 milioane I I pădurea pe o distanţă de 6 de fa p t c o n s tr u ir e a un ei t u r n ă ­ e c o n o m ice sc t r a n s p u n e în f a p ­
p e n t r u
puternice, îndelungate). moderne a producţiei agricole. ces cele mai complexe sarcini la 14 milioane. i km, amenajarea drumului te p rin c o n s tr u ir e a a m a l m u l ­
Folosesc acest minunat pri­ privind dotarea agriculturii, a i de acces, ridicarea pilonilor torii m o d e r n e de cilin d ri de t o r o b ie ctiv e şi in sta laţii. A
lej pentru a vă adresa dum­ Atît conferinţa activului din In cei 10 ani care au tre­ întregii economii cu tractoare După cum vedeţi, prin mun­ i de susţinere, amenajarea u­ la m in o r . în c e p u t să c ap e te c o n tu r p r i ­
I.a a m p l a s a r e a a ce s te ia In c a ­
neavoastră, participanţilor la industrie, cît şi congresul cut de la terminarea cooperi- şi maşini agricole, poate asi­ ca intensă a ţărănimii noastre, | i nor locuri de agrement etc. d ru l uzinei de la C ălan, s -a a ­ m ul g r u p al noii t e r m o c e n tr a le
congres, tuturor cooperatori­ dumneavoastră se înscriu ca tivizării au fost obţinute suc­ gura în condiţii din ce în ce a tuturor oamenilor muncii | j Cel de-al doilea obiectiv, pe v u t Sn v e d e re e x p e r i e n ţ a b u n ă electrice c are v a fu n c ţio n a pe
p rin c ip iu l c ap tării şi v a lo rif ic ă ­
lor, întregii ţărănimi, precum manifestări care întrunesc re­ cese de seamă în dezvoltarea mai bune îngrăşăminte şi sub­ de la sate, am putut obţine j j care tineretul s-a angajat d o b în d ită dc specialiştii şi t u r ­ rii g a ze lo r dc la b a te riile de
şi muncitorilor, inginerilor şi prezentanţii forţelor de bază agriculturii. Pentru a înţele­ stanţe chimice necesare. Pe rezultate însemnate şi în dez- I : să-l realizeze, este con- j n ă to rii dc aici, p riv in d a s im i­ scm lco cs, ce sc p ie rd în a t ­
şi
la r e a
de
re a liz a r e a
tip u ri
celorlalţi specialişti din agri­ ale societăţii noastre, consti­ ge mai bine marile realizări această bază tehnică superioa­ voltarea agriculturii noastre H ! struirea bazei de agrement j şi m ă r im i d ife rite de astfel de m o s fe ră fă ră nici o u tiliz a re c-
c o n o m ic ă. Sc află dc a s e m e n e a
cultură, un călduros salut şi tuind o expresie elocventă 3 dobîndite în această perioadă, ră s-au putut obţine succese socialiste. i Braia, ce se va compune j u tila je n e c e s a r e în in d u s tria în c o n str u c ţie o n o u ă b a te r ie
cele mai bune urări pentru alianţei trainice a clasei mun­ se cuvine să ne reamintim, cel remarcabile în creşterea pro­ De aceea doresc şi la acest t i din ştrand, terenuri spor- m e ta lu r g ic ă la la m i n a r e a o ţe ­ dc p r o d u c e r e a co csu lu i b r i ­
lului. C o n str u ire a şi p u n e r e a in
succesul lucrărilor acestei im­ citoare cu ţărănimea, cu in­ puţin in treacăt, de situaţia ducţiei agricole în ultimii ani. Congres să adresez, în nume- | j tive şi alte amenajări, f u n c ţiu n e a noii cap a c ită ţi la ch ete din c ă r b u n e n e co csifica-
portante reuniuni, în numele telectualitatea şi celelalte ca­ din trecut. Mulţi dintre cei le conducerii de partid şi de I j In cadrul acestor lucrări p a r a m e tr ii p ro ie c ta ţi va c o n ­ bil, pc b a z a teh n o lo g ic i p u se la
p u n c t şi e x p e r im e n ta t e cu r e ­
Comitetului Central al Parti­ tegorii sociale, fără deosebire prezenţi în sală îşi mai a- Pentru a înţelege mai bine stat, calde felicitări tuturor I : se vor realiza peste 4 mili- d u c e la c re şte re a p ro d u c ţie i dc z u lta te b u n e în c a d r u l uzinei
dului Comunist Român, al de naţionalitate, a democratis­ minlesc de nivelul înapoiat marile schimbări petrecute în oamenilor muncii din agricul- j j oane lei la economii. cilindri de la m in o r , t u r n a ţi la dc Ia C ălan.
C ălan , de p e ste 4 ori fa ţă dc
Consiliului de Stat şi al Gu­ mului orînduirii socialiste, a al agriculturii noastre sub dotarea tehnică a agriculturii, tură, întregii ţărănimi pentru J cea re a liz ată p în â în p re z en t, A. ZAMFIR
vernului Republicii Socialiste participării întregului popor la regimul burghezo-moşieresc, mă voi referi la cîteva date. succesele realizate. (Aplauze VALERIU COANDRĂŞ
România. (Aplauze puternice, făurirea conştientă a propriu­ de condiţiile grele de muncă In 1938, în agricultura româ­ puternice, îndelungate).
prelungite). lui său destin, a viitorului său existente atunci, de asuprirea nească lucrau circa 4 000 de
comunist. (Aplauze puternice, moşierilor şi chiaburilor. Şi tractoare, revenind un tractor Este necesar însă să ţinem
La congres participă peste
5 100 de delegaţi — preşedinţi îndelung repetate). este tot o coincidentă faptul la circa 2 500 hectare. In 1971, s£ama că în cincinalul trecut I Succesul lucrărilor agricole de primăvară impune
ai cooperativelor agricole de Stimali tovarăşi, că astăzi se împlinesc 65 de pe ogoarele patriei noastre au timp de trei ani au fost con- I
producţie, preşedinţi de con­ ani de la izbucnirea marilor lucrat circa 114 000 tractoare, diţii climatice nefavorabile ; 8
silii intercooperatiste, briga­ In primăvara acestui an se răscoale ţărăneşti din 1907. revenind un tractor la 85 hec­ mă refer îndeosebi la seceta
dieri, şefi de fermă, şefi de împlinesc 10 ani de la înche­ (Vii aplauze). Sînt cunoscute tare. In ce priveşte celelalte din anul 1968 şi la inundaţii­
le din anul 1970. Dar tocmai
echipă, ingineri agronomi, ierea cooperativizării agricul­ luptele desfăşurate de-a lun­ maşini agricole, dispunem de în aceste condiţii grele s-a a- j finalizarea acţiunilor de îmbunătăţiri funciare
medici veterinari, ingineri zo­ turii în tara noastră. După gul secolelor de ţărănimea circa 52 000 semănători — în-
otehnişti, cooperatori, alţi lu­ cum ş t i t i, şedinţa consacrată patriei noastre împotriva asu­ sămîntările la cereale reali- firmat superioritatea agricul- $
pririi, pentru dreptate socială
crători din agricultură, cerce­ încheierii cooperativizării a a- şi naţională. Răscoalele lui zîndu-se în întregime cu mij­ turii noastre socialiste, forţa Factor cu influentă decisiva lunile ianuarie şi februarie la
tători ştiinţifici, activişti de vuf loc tot în această sală. Doja, ale lui Horia, Cloşca şi loace mecanizate —, de circa unită a ţărănimii şi a tuturor | asupra soartei producţiei agri­ realizarea lor în mod exem­
partid şi de stat. Se poate Primăvara anului 1962 s-a în­ Crişan, celelalte răscoale din 48 000 combine şi de alte ma­ oamenilor muncii din agri­ lucrările de îmbunătăţiri fun­ plar.
spune deci că în această sa­ scris ca un moment de mare secolul al XlX-lca, precum şi şini agricole. Agricultura cultură care au învins cu ero­ cole — lucrările dc îmbunătă­ ciare au efectuat taluzări dc O atenţie sporită ridicării
lă este reunit activul de bază însemnătate istorică în înfăp­ răscoala din 1907, sînt numai noastră a primit în 1971 circa ism greutăţile, obţinînd pro­ ţiri funciare stau la loc de şanţuri şi decolmatări însu- capacităţii productive a pă­
al agriculturii cooperatiste, şi tuirea revoluţiei socialiste în cîteva din momentele care 650 000 tone de îngrăşăminte ducţii agricole în stare să asi­ frunlc pc agenda lucrătorilor mînd mai mult de 23 km, dis- mîntului se acordă si la I.A.S.
că, prin caracterul său, con­ România. Cooperativizarea a­ demonstrează că întotdeauna substanţă activă, faţă de cir­ gure aprovizionarea corespun­ ogoarelor. In comunele unde locîndu-se peste 16 000 mc Mintia. Din cele 200 hectare
gresul constituie cel mai înalt, griculturii a constituit un în­ ţărănimea a purtat lupte ho- ca 3 000 tone în 1938. zătoare a ţării. (Aplauze pu­ organele locale dc partid şi pămînt. Urmărind îndeaproape planificate, directorul între­
mai reprezentativ şi mai de­ delungat proces revoluţionar tărîte pentru a pune capăt a­ Statul nostru socialist a fă­ ternice). de stat privesc cu răspunderea finalizarea programului stabi­ prinderii amintite, ing. Sabin
mocratic forum al ţărănimii care a dus la schimbări fun­ supririi, că ea a adus o con­ cut însemnate eforturi finan­ Vă amintiţi cu toţii că deşi cuvenită înfăptuirea obiective­ lit, duminică, 20 februarie a.c., Blada, ne spunea că s-au fă­
cooperatiste. (Aplauze puter­ damentale în structura socială tribuţie de seamă la marile ciare pentru dezvoltarea agri­ nu a atins proporţiile acestor lor stabilite pentru ameliora­ au fost mobilizaţi mai mult cut lucrări amelioralive pe
nice). a satelor tării noastre, în ca­ transformări revoluţionar-de- culturii ; numai în cincinalul calamităţi naturale, seceta din rea terenurilor slab producti­ de 370 cetăţeni ai comunei — MO hectare. Cu sprijinul Co­
racterul relaţiilor de produc­
Congresul dumneavoastră ţie din agricultură, în întregul mocratice din România, Ia cu­ 1966—1970 au fost investite 1946 a avut consecinţe incom­ ve, s-au întreprins acţiuni de cooperatori şi elevi — la ac­ mitetului orăşenesc Brad al
are menirea să facă bilanţul mod de muncă şi de viată al cerirea independenţei şi suve­ în agricultură peste 50 mili­ parabil mai grave, dezastruoa­ amploare la înlăturarea exce­ ţiuni de muncă patriotică pen­ U.T.C., în zilele de 19 şi 20
sului de umidilnte şi a bălti­
dezvoltării agriculturii coope­ ţărănimii. O dată cu înche­ ranităţii patriei noastre. (A­ arde lei, din care circa 38 se, am putea spune, atît asu­ tru nivelări şi decolmatări, cît februarie a.c., la ferma din
ratiste în ultimii ani, să ana­ ierea cooperativizării agricul­ plauze puternice, prelungite). miliarde din fondurile centrale pra economiei naţionale cît rilor, la combaterea eroziunii şi la curăţatul păşunilor. Im­ Brad s-au întreprins acţiuni
lizeze activitatea uniunilor ju­ turii s-a realizat generalizarea Situaţia agriculturii noastre s-a ale statului. şi asupra condiţiilor de viaţă solului şi extinderea suprafe­ portant de reţinut esle faptul largi pentru decolmatarea şi
deţene şi a Uniunii Naţiona­ relaţiilor de producţie socialis­ înrăutăţit şi mai mult în tim­ •Paralel cu dezvoltarea mij­ nle întregii populaţii a ţării. ţelor irig ale. că locuitorii comunei au în­ deschiderea unor canale de
le şi să stabilească sarcinile to, ceea ce a dus la crearea pul războiului. Vă amintiţi, loacelor tehnice de lucru, Diferenţa dintre cele două si­ Un exemplu pozitiv în a­ ţeles necesitatea finalizării scurgere a apei de pe o su­
ce revin cooperativelor agri­ economiei socialiste unitare în desigur, de greutăţile mari pe s-au depus eforturi pentru tuaţii la care m-am referit cest sens esle oferit dc către acţiunilor propuse şi participă prafaţă de 20 de hectare şi la
cole în realizarea cu succes România. (Aplauze îndelun­ care le-am întîmpinat în pri­ pregătirea cadrelor de speci­ ţăranii cooperatori din comu­ cu hotărîre la punerea în va­ curăţarea păşunii. Efectul lu­
a programului elaborat de gate). mii ani după război. Proble­ alişti necesari. In agricultură reliefează eu putere forţa şi na Vaţa de Jos. Secretarul loare a resurselor existente crării se va concretiza în ob­
Congresul al X-lca al parti­ mele centrale caro se puneau lucrează astăzi peste 24 500 superioritatea agriculturii so­ comitetului comunal dc partid, pentru sporirea producţiei a­ ţinerea unor sporuri substan­
dului privind dezvoltarea agri­ Organizarea agriculturii pe pe atunci în agricultura româ­ specialişti cu pregătire supe­ cialiste, a orînduirii noastre fij tovarăşul Aron Medrca, ne gricole. Fiecare cooperator ţiale la producţia dc furaje.
culturii socialiste, în participa­ baze cooperatiste, socialiste, nească erau lichidarea moşie- rioară, din care 14 500 ingi­ noi. Iată de ce este necesar spunea că cei peste 1 600 co­ ştie ce sarcini îi revin şi se Prezenţi la fala locului, pe­
rea tot mai activă la progre­ a marcat, totodată, lichidarea rimii şi trecerea pămîntului în neri agronomi şi horticultori, să apreciem şi cu acest prilej operatori care au participai în preocupă cu răspundere de dagogii Armând Crăciunescu
sul general al României socia­ definitivă în ţara noastră a mîinile ţărănimii, desfiinţarea 7 000 medici veterinari şi zoo- justeţea liniei politice a par­ şi Ion Plcşa nc-ati relatat că
liste^ (Aplauze puternice). claselor exploatatoare, a ba­ oricărei forme de exploatare, lehnişti, 2 200 ingineri meca­ tidului nostru comunist de elevii Grupului şcolar minier
zelor economice ale exploată­
Esle o coincidentă fericită rii ; aceasta a creat condiţiile lichidarea fărîmiţării gospodă­ nizatori, peste 22 500 cadre unire a ţărănimii muncitoare din Barza au răspuns cu en­
f' i ptu 1 că congresul dumnea­ obiective necesare pentru dez­ riilor ţărăneşti prin cooperati­ agricole cu pregătire medie, în cooperative agricole de pro­ tuziasm chemării de n întîm-
('Aplauze puternice).
ducţie.
voastră îşi începe lucrările la voltarea rapidă a agriculturii, vizarea agriculturii, înzestra­ ceea ce constituie o uriaşă pina semicentenarul U.T.C. cu
numai două zile de la înche­ pentru ridicarea bunăstării rea cu maşini şi tractoare, a­ forţă pentru dezvoltarea agri­ Viaţa, experienţa istorică a noi fapte de muncă patriotică
ierea conferinţei cadrelor de materiale şi spirituale a între­ sigurarea îngrăşămintelor şi culturii noastre pe baza cu­ ţării noastre demonstrează că pusă în slujba propăşirii eco­
conducere şi a reprezentanţilor gii ţărănimi. (Aplauze puter­ substanţelor chimice necesare ceririlor ştiinţei agricole îna­ aceasta este singura cale de nomiei noastre naţionale. Din-
oamenilor muncii din indus­ nice). unei producţii intensive. De­ intate. organizare a ţărănimii mun­ Ire cei peste 120 U.T.C.-işti
trie şi conslruclii. Semnifica­ Desigur, cooperativizarea nu oarece economia românească Ca rezultat al acestor efor­ citoare în marea gospodărie elevi care s-ati evidenţiat în
ţia deosebită a acestor doua rezolvă şi nu poate rezolva de era înapoiată şi dispuneam turi materiale şi financiare, de lip socialist, o necesitate activităţile iniţiate la lucrări­
importante evenimente din de o industrie slab dezvoltată, obiectivă în etapa actuală le de îmbunătăţiri funciare am
viata sodal-politică n tării la sine problemele creşterii şi mijloarele pe care le avea al asigurării cadrelor de spe­ pentru edificarea cu succes a notat p e : Valeriu Mate, Mi-
agri­
modernizării producţiei
no ,slre constă în laptul că la slalul pentru a le pune la dis­ cialişti, al ridicării nivelului societăţii socialiste. (Aplauze hai Epel, Viorel Piţoacă, Ion
începutul cincinalului 1971—­ cole. Fa nu creează decît ba­ poziţia agriculturii erau foarte de cunoştinţe al întregii ţă- îndelungate). Păscuţă, Valentin Anuţoiu, Ion
1075 conducerea partidului si za socială şi organizatorică reduse. In aceste condiţii, par­ rănimi şi aplicării cuceririlor Cooperativizarea — vastă o­ Stoicovici, Lauronţiu Onetu,
acestui
necesară înfăptuirii
stalului se consfătuieşte cu tidul şi guvernul au hotărî! ştiinţei agricole a fost posibi­ peră socială cu caracter re­ Ghcorghc Opriş, Ion Marin-
reprezentanţii producătorilor scop. Realizarea unei agricul­ să pună pe prim plan dezvol­ lă obţinerea unor rezultate voluţionar — a dus la trans­ caş, Ionel Ghiuţă, Moise Iş-
de bunuri materiale din in­ turi intensive, de mare randa­ tarea în ritm intens a indus- însemnate în creşterea pro­ formarea ţărănimii într-o clasă loc şi alţii.
ment — necesitate obiectivă
dustrie şî agricultură; scopul a construcţiei socialiste — ce­ ducţiei vegetale şi animaliere, nouă, stăpînă pe mijloacele
a oslor mari reuniuni este !riei socialisto, ca una din în comparaţie cu anii 1934— de producţie, pe rodul muncii Primul secretar al Comite­
stabilirea măsurilor de per­ re eforturi susţinute pentru ondiţiile de bază ale progre­ 1938, în cincinalul 1966—1970 sale, participantă activă, ală­ tului orăşenesc Brad al U.T.C.,
fect io na re a ;i vi lăţii ramu­ dezvoltarea bazei tehnico-ma- sului general al tării şi impli­ producţia medie anuală a turi de clasa muncitoare, la Nicolae Pantea, se declara pe
şi
crescut după cum urmează :
hună dreptate satisfăcut
rilor do bază -.Ic economici, tcriale a acestei ramuri, re­ cit ale dezvoltării agricultu­ la cereale de la 8 milioane to­ întreaga operă de făurire a de aportul pe care l-au adus
de îmbunătăţii e a întreg-i clamă investiţii pentru meca­ rii, ca premisă a ridicării gra­ ne la aproape 13 milioane; noii orînduiri sociale. (Aplau­ F e r m a (lin B rad a I.A.S. M intia. A sp ect de m unca, dc pc ş a n ti e ­ duminică peste 500 tineri la
î m b u n ă tă ţir i
dc
fu n c ia re , u n d e elevii îşi a d u c o I m p o r t a n ­
munci de organizare, condu­ nizare, chimizare, pentru îm­ dului de civilizaţie al între­ la floarea-soarelui de la 40 ze puternice, îndelungate). ru l c o n trib u ţie la fin a liz a re a l u c r ă r ilo r . N. TIRCOB
tă
cere şi planificare a vieţii e- bunătăţiri funciare şi, totoda­ gului nostru popor. (Aplauze (Continuare in pag. a 2-a) F o to : V. ON O IU
conomice-sociale, în vederea tă, impune o preocupare con­ puternice). mii la 730 mii tone ; la sfecla (Continuare în pag. a 4-a)