Page 72 - Drumul_socialismului_1972_02

~ • ■■ . —I”
DRUMUL SOCIALISMULUI ® NR. 5325 © MARTI 22 FEBRUARIE 1972

«to^ssraaDBc: ax ssa zr^ia?ffsn^Kîrţ5?CTss

(U rm a re din naeţ. 1) anu-al de creştere fiind de 7-3 urmează să se amenajeze pen­ te au satele noastre, coopera­ re teritoriale, de circa 7 000 rea conducerii şi organizării Tot ceea ce am înfăptuit a întregii ţări. Doresc bS a­
la sută. Producţia de cereale tru irigaţii 1200 000 hectare, tivele, de a realiza un vo­ de cercetători şi lucrători întregii vieţi ecnnomico-socin- în agricultură, ca şi în cele­ trag atenţia organizaţiilor de
partid din comunele necoope-
Desigur, în procesul coope­ trebuie să fie în 1975 de 19,5 ajungîndu-se în 1975 la circa lum mult mal mare de lucrări. ştiinţifici, deci de o uriaşă for­ le din tara noastră. In aces! lalte domenii de activitate, rativlzate, cît şl organelor a*
rativizării, după cum este şti­ milioane tone, din caro în sec­ 2 200 000 hectare Irigate, faţă O sarcină primordială care ţă care poete şl trebuie să cadru se înscriu şi măsurile este rezultatul politicii juste,
ut, o dată cu marile realizări torul cooperatist de peste 13 de 15 000 hectare în 1938 si stă în fata cooperativelor a­ soluţioneze cu succes şi ln- luate pentru mai buna orga­ marxist-leniniste a partidului gricole şl consiliilor populare*
de a acorda mal multă aten­
obţinute, s-au ivit şi multe milioane tone; floarea-soare- de 200 000 hectare în 1960. gricole de producţie este In­ tr-un timp mult mai scurt pro­ nizare, conducere şi planifi­ nostru, a faptului că partidul ţie şi asistenţă tehnică de
greutăţi, s-au manifestat mul­ lui va trebui să crească la Sînt prevăzute, de asemenea, tensificarea eforturilor pentru blemele legate de progresul care a activităţii din agricul­ îşi îndeplineşte cu fermitate specialitate ţărănimii necoope-
te îndoieli, au fost înregistra 1.2 milioane tone, din care lucrări noi de îndiguiri şl de­ dezvoltarea continuă a avutu­ ştiinţific al agriculturii noas­ tură. Este necesar ca, pe baza rolul de forţă politică condu­ ratiste, care dispune de re­
te eîtcodată şi insuccese vre­ circa un milion tone în secto­ secări pe suprafeţe de peste lui obştesc — baza creşterii tre socialiste, să-şi aducă un experienţei de pînă acum, să cătoare a întregii societăţi zerve mari pentru creşterea
melnice. Dar în pofida aces­ rul cooperatist; sfecla de za­ 600 000 hectare, combaterea e- rapide a producţiei coopera­ aport tot mai însemnat la pro­ se aducă o serie de noi îm­ socialiste româneşti. (Aplauze). producţiei agricole, îndeosebi
tora, sub conducerea partidu­ hăr va ajunge la 5 milioane roziunil solului pe 460 000 hec­ tivelor şl a bunăstării ţărăni­ gresul general al ştiinţei, al bunătăţiri în acest domeniu, De asemenea, în toate aceste in ce priveşte zootehnia, po­
lui, ţărănimea şi^a unit efor­ tone în sectorul cooperatist. tare, ameliorarea sârăturllor, mii. Este necesar să se res­ patriei noastre. (Aplauze pu­ astfel ca pînă la sfîrşitul a- activităţi se afirmă cu putere micultura şi viticultura. Se
turile şi a păşii cu încredere De asemenea, urmează să nivelarea şl fertilizarea solu­ pecte în acest sens prevederi­ ternice, prelungite). cestul an să fie încheiată, în misiunea şi rolul statului so­ ştie că peste 50 la sută din
linii generale, această acţiune.
şi fermitate pe calea socia­ crească în mod substanţial lui pe mar! suprafeţe, ceea ce le statutului cooperativelor Dragi tovarăşi, Desigur, problemele conduce­ cialist ca organizator şi con­ efectivele de animale sînt de­
lismului. convingîndu-se că producţia de cartofi, legume, va contribui substanţial la care stabileşte obligaţia fie­ Ţelul a tot ce făurim, sco­ rii şi planificării vor trebui ducător al producţiei de bu­ ţinute de ţăranii cooperatori
numai în alianţă cu clasa fructe, struguri. Sarcini Impor­ îmbunătăţirea fondului funci­ cărei cooperative agricole de pul întregii politici a partidu­ să stea permanent în atenţia nuri materiale şi spirituale. in gospodării proprii şl r'n
muncitoare, tirmînd neabătut tante se prevăd pentru dez­ ar. a aloca pentru fondul de acu­ lui şi statului nostru, esenţa organelor de partid şi de stal. Corespunzător cu aceasta, con­ ţăranii individuali din zorr
politica marxist-leninistă a voltarea zootehniei. Efectivele După cum vedeţi, tovarăşi, mulare 18—25 la sută din pro­ însăşi a edificării societăţii Este necesar să crească ro­ siliile populare judeţene şi de deal şi de munte. Trebi
partidului nostru comunist, îşi de animale urmează să ajungă prevederile pentru creşterea ducţia netă realizată. Fiecare socialiste este bunăstarea şi lul cooperativelor şi în mod comunale trebuie să acorde să spunem că valorificarea n-
poate făliri o viaţă nouă, fe­ în 1975 la 6,6 milioane bovi­ în ritm înalt a producţiei a- ţăran cooperator trebuie să fericirea omului. Sînt cunos­ deosebit al adunărilor gene­ o mai mare atenţie probleme­ cestor posibilităţi a fost ne­
ricită, poate contribui şi mai ne, din care 3,1 milioane în grlcole se bazează pe un pro­ înţeleagă că aceasta este o cute măsurile luate de partid rale în planificarea activităţii lor agriculturii, să-şi îndepli­ glijată vreme îndelungată. Se
din plin la înălţarea pe culmi sectorul cooperatist, la peste gram vast de înzestrare teh­ necesitate arzătoare pentru şi guvern pentru ridicarea ni­ economice şi de producţie. Va nească în mai bune condiţiuni impune ca, în cel mal scurt
tot mai înalte a patriei noas­ 10 milioane porcine, din care nică, de chimizare, de irigaţii dezvoltarea continuă a coo­ velului de trai al clasei mun­ trebui să se întărească, de n- obligaţiile ec le revin prin timp, să se lichideze neajun­
tre socialiste. (Aplauze înde­ 3.3 milioane în sectorul coo­ şi îmbunătăţiri funciare, de perativei, că numai astfel se citoare, al întregului popor, semenea, acţiunea de coope­ Legea consiliilor populare. surile ce s-au manifestat şl
lungate). peratist, In 16-17 milioane o­ aplicare a cuceririlor ştiinţei, poate asigura creşterea poten­ de aceea nu mă voi referi la rare şi specializare In produc­ Consiliile populare comunale, să se acorde atenţia şi spriji­
ţialului economic al coopera­
răspunderea pentru
purtînd
Din rîndul maselor ţărăneşti vine, din care 6 milioane în de asigurare cu seminţe de tivelor, sporirea continuă a ele. Doresc să mă opresc asu­ ţie. In acest scop, consiliile desfăşurarea întregii activităţi nul corespunzător creşterii
s-au ridicat mii, zeci de mii sectorul cooperatist şi la 85 înaltă calitate şi de îmbună­ veniturilor membrilor acesto­ pra unor măsuri care privesc intercooporatiste create în economice şi sociale, a întregu­ producţiei şi în acest sector.
de organizatori şi conducători, milioane păsări, din care 12 tăţire a raselor de animale. ra. Este ştiut că statul acordă condiţiile do viaţă şi de mun­ 1071 vor trebui să acţioneze lui proces de producţie agrară Corespunzător sarcinilor sta­
destoinici şi pricepuţi ai pro­ milioane în sectorul coope­ Sînt, deci, prevăzute toate mă­ un ajutor de seamă coopera­ că ale ţărănimii cooperatiste, ni mai multă hotărîre, asigu- bilite de plenara Comitetului
ducţiei, cadre de nădejde ca­ ratist ; cînd vorbesc de sec­ surile necesare pentru a pu­ tivelor pentru dezvoltarea a­ ale ţărănimii în general. Du­ rînd o raionare şi specializare şi industrială din comună, tre­ Central al partidului din no­
buie să exercite control şi în­
pă cum ştiţi, în ultimul timp
re asigură conducerea unită­ torul cooperatist, am în ve­ tea înfăptui în bune condiţii cumulărilor, pentru investiţii ; a fost luat un şir de măsuri cît mai corespunzătoare. drumare şi asupra cooperati­ iembrie anul trecut, de pro­
ţilor agricole sau care parti­ dere proprietatea obştească. sarcinile trasate de Congresul recent, Comitetul Executiv a pentru perfecţionarea relaţiilor Inginerii, medicii veterinari velor agricole de producţie şi gramul ideologic al partidului,
cipă activ la viaţa de partid Pe această bază va creşte pro­ al X-lea al partidului. (Vil a­ hotărît anularea restituirii u­ de producţie, pentru aşezarea şi zootehniştii, toţi specialiştii a întreprinderilor agricole de trebuie intensificată activitatea
ducţia animalieră la
carne
şi de stat, în conducerea dife­ urmînd să ajungă la 2,3 mi­ plauze). nor credite în valoare de mai judicioasă a normelor şi care lucrează în cooperativele stat. Consiliile populare co­ fie educaţie şi de formare a
ritelor sectoare ale societăţii lioane tone, din care circa Avem o linie generală jus­ 1 150 milioane lei date ţără­ retribuţiei în cooperativele a­ agricole de producţie trebuie munale trebuie să controleze conştiinţei socialiste a oame­
noastre. Aceasta vorbeşte de tă, un program precis, obiec­ nimii, precum şi acordarea u­ gricole de producţie, în între­ să-şi îndeplinească mai bine modul în care se aplică legea nilor muncii. In acest sens
la sine despre profundele 720 000 tone în cooperative, la tive măreţe — ceea ce se ce­ nui credit nerambursabil de prinderile de mecanizare. In­ rolul de reprezentanţi ai sta­ este necesar ca Consiliul Cul­
lapte — 64 milioane hectoli­
transformări caro s-nu produs tri, din care peste 26 milioane re acum este de a lua toate 350 milioane lei pentru pen­ troducerea noilor forme de re­ tului în îndrumarea acestor u- privind executarea lucrărilor turii şi Educaţiei Socialiste
nităli, în introducerea cuceri­
agricole de către toţi deţină­
în anii din urmă, în destinul hectolitri la cooperative, la măsurile pentru înfăptuirea la sii şi a unui credit de 500 tribuţie, îndeosebi a acordului rilor ştiinţei în producţia agri­ torii de pămînt, fie că sînt să acorde mal multă atenţie
ţărănimii noastre, în viaţa lină — 38 300 tone, din care timp şi în cele mai bune milioane lei pentru plata re­ global, asigură cointeresarea colă. unităţi agricole socialiste — înfăptuirii în viaţă a măsurilor
satelor patriei. Privind în sală la cooperative aproape 16 000 condiţii a sarcinilor de viitor. tribuirii membrilor coopera­ corespunzătoare a cooperato­ de stat sau cooperatiste —, fio stabilite de partid în acest
îmi amintesc de începuturile tone şi la ouă — 5 miliarde, Sînt convins că Congresul tori. rilor, creşterea veniturilor în O atenţie deosebită trebuie că sînt gospodării personale sens, dezvoltării activităţii a­
cooperativizării. Cunosc pc din care peste 400 milioane dumneavoastră va dezbate pe Ajutorul statului nu trebuie raport ru munca şi producţia acordată ridicării nivelului ale cooperatorilor sau gospo­ şezămintelor culturale, astfel
mulţi dintre delegaţii prezenţi bucăţi în cooperative. larg aceste probleme, că el să ducă, însă, sub nici o for­ obţinută. De asemenea, intro­ de cunoştinţe al ţărănimii, al dării ale producătorilor indi­ ca ele să devină puternice
la acest congres. Ştiu ce mun­ va aduce o contribuţie impor­ mă, la diminuarea eforturilor ducerea, Incepind din 1971, a tuturor lucrătorilor din agri­ centre ale muncii educative
că uriaşă au depus de-a lun­ După cum vedeţi, tovarăşi, tantă la stabilirea măsurilor proprii ale cooperativelor pen­ venitului minim garantat, o­ cultură. Trebuie să se înţe­ viduali. de formare a conştiinţei so­
leagă bine faptul că cultiva­
gul anilor care au trecut atât sarcinile privind dezvoltarea ce trebuie luate de toate co­ tru creşterea acumulărilor de glindeşte qrija şi preocupare'» In centrul atenţiei consilii­ cialiste a ţărănimii.
pentru cooperativizarea agri­ producţiei agricole vegetale şi operativele agricole, de toţi care depinde în mod holărîtor partidului şi statului pentru rea plantelor şi creşterea ani­ lor populare comunale trebuie Pornind de la rolul impor­
culturii cît şi pentru creşterea animale sînt mari, dar consi­ oamenii muncii din agricultu­ dezvoltarea şl întărirea lor e- îmbunătăţirea condiţiilor de malelor cer cunoştinţe temei­ să stea apărarea şi gospodări­ tant pe care îl are tineretul
producţiei agricole, ce greu­ derăm că ele sînt pe deplin ră pentru înfăptuirea progra­ conomicâ. viaţă ale ţărănimii. (Aplauze nice. In fond, este vorba de rea chibzuită a fondului fun­ în producţia agricolă, în
tăţi au avut de învins şl ce posibil de realizat. Avem în mului de importanţă naţională In dezvoltarea agriculturii puternice). a lucra — ca să spun aşa — ciar — mijlocul de producţie transformările înnoitoare care
mari succese au obţinut în vedere că în aceşti ani agri­ privind dezvoltarea agricultu­ cooperatiste, ca de altfel a în­ In ultimii ani am introdus cu fiinţe vii ; fiecare plantă cel mai important din agri­ se produc în satele noastre,
activitatea lor. (Aplauze). Pu­ cultura va primi importante rii noastre socialiste. tregii agriculturi, un rol im­ pensionarea ţăranilor coopera­ şi fiecare specie de animale cultură —, ele trebuie să acţi­ este necesar să se acorde o
tem afirma eu deplină con­ mijloace materiale — tractoa­ (Pentru a asigura îndepli­ portant rovine întreprinderilor tori, iar în anul 1971, pensii­ au nevoie de o anumită în­ oneze cu toată fermitatea pen­ atenţie sporită pregătirii şl e­
vingere că în satele noastre, re, maşini agricole, îngrăşă­ nirea obiectivelor privind agricole de stat. Aceste uni­ le au fost dublate ; astăzi, pe­ grijire, de o anumită hrană. tru a pune capăt oricărei ri­ ducării tinerei generaţii în
tăţi trebuie să devină puterni­
In agricultura românească minte — că se va realiza un creşterea producţiei cerealiere ce baze de producţie a semin­ ste 1300 000 de ţărani coope­ Lucrătorii din agricultură sipe de teren, oricăror abu­ vederea rezolvării problemelor
ratori primesc pensii. S-a in­
trebuie să posede cunoştinţele
cooperatistă s-au format oa­ vast program de Irigaţii; a­ şi a plantelor tehnice, trebuie ţelor de înaltă productivitate trodus ajutorul pentru copiii zuri ce duc la diminuarea su­ tot mal complexe pe care le
meni minunaţi care s-au sigurarea unei asemenea baze să punem un mai mare accent şi a raselor superioare de a­ cooperatorilor, asistenta me­ necesare pentru a şti să apli­ prafeţei agricole, la utiliza­ ridică modernizarea agricultu­
transformat şi au progresat o materiale va permite îndepli­ pe raionarea corespunzătoare nimale. întreprinderile agrico­ dicală gratuită. De asemenea, ce diferenţiat cuceririle ştiin­ rea ei neraţională. Mai m-am rii, creşterea nivelului de ci­
ţei. Producţia agricolă recla­
nirea cu succes a sarcinilor
dată cu transformarea satelor, prevăzute în planul cincinal. a culturilor, pe asigurarea se­ le de stat au datoria de a pentru a veni în ajutorul fe­ mă o înaltă pricepere, cunoş­ referit la faptul eă în 1971 a­ vilizaţie a satului românesc.
cu dezvoltarea agriculturii De altfel, trebuie menţionat minţelor de înaltă productivi­ dezvolta o conlucrare largă meilor, care constituie princi­ proape 400 000 de hectare — Sarcini Importante revin în
noastre socialiste. (Aplauze tate, pe executarea la timp şi în producţie cu cooperativele pala forţă de muncă în agri­ tinţe ştiinţifice tot mai dez­ datorită neefectuării la timp acest sens organizaţiilor U.T.G.
puternice, îndelung repetate). că producţiile realizate în în bune condiţii a tuturor lu­ agricole. Există unele realizări cultură, s-,iu luat măsuri şi se voltate, îndeosebi în domeniul a unor lucrări de desecări, de la sate, comitetelor jude­
1971 — primul an al cincina­ biologiei. Consider că în a­ precum şi neexecutării unor
Conştienţi că dispunem de lului — demonstrează realis­ crărilor agricole. Atrag, de pe această linie, îndeosebi în prevede intensificarea acesto­ ceastă privinţă în învăţămîn- lucrări agricole — nu au dat ţene şl Comitetului Central
asemenea cadre, că avem o mul acestor prevederi. După asemenea, atenţia în mod deo­ ce priveşte fermele industria­ ra pentru organizarea creşelor tul nostru mai sînt încă multe aproape de loc producţie ; a­ al U.T.C., care trebuie să ma­
asemenea ţărănime coopera­ cum ştiţi, producţia agricolă a sebit asupra măsurilor ce le de păsări ; există, de ase­ şi grădiniţelor de copii. de făcut. In spiritul măsurilor ceasta echivalează cu un mi­ nifeste mai multă iniţiativă în
tistă harnică* care urinează crescut, în comparaţie cu me­ trebuie luate pentru obţinerea menea, începuturi bune şi în Veniturile generale ale ţă­ stabilite de Comitetul Cen­ nus de peste 1,2 milioane to­ mobilizarea şl unirea efortu­
Cu devotament neabătut poli­ dia anuală din cincinalul tre­ de producţii legumicole ridi­ domeniul creşterii şi îngrâşă- rănimii cooperatiste au crescut tral este necesar ca Ministe­ ne la producţiile de grîu şi rilor tineretului, în educarea
tica partidului, slîntem încre­ cut, cu 14 la sută ; am reali­ cate, care să satisfacă pe de­ rii porcilor. Extinzînd acest în cincinalul trecut, fată de rul Educaţiei şi învăţământu­ porumb din anul trecut. Iată lui patriotică, comunistă, în
dinţaţi că vom putea realiza zat o producţie de cereale de plin cerinţele oamenilor mun­ început,- este necesar ca coo­ cincinalul precedent, cu circa lui şi Ministerul Agriculturii de ce este necesar ca toţi coo­ spiritul unei înalte răspunderi
cu deplin succes marile sar­ 14,5 milioane tone, cea mai cii, ale întregului popor. A­ perarea între întreprinderile 15,4 la sută şi urmează să să ia toate măsurile pentru peratorii, toate conducerile faţă de cooperativa în care
cini ce stau în faţa agricul­ mare producţie din istoria vem toate condiţiile pentru a de stat şi cooperativele agri­ crească în actualul cincinal perfecţionarea cît mai rapidă unităţilor din agricultură — lucrează, faţă de comuna în
turii noastre socialiste. (Aplau- României. Sporuri însemnate înfăptui acest deziderat j este cole să se dezvolte şi la creş­ cu 22—30 la sută fată de pe­ a întregului sistem de învă- atît cooperatiste, eît şi de stat care trăieşte, fată de intere­
rioada 1966—1970.
Creşterea
ie puternice, prelungite). s-au obţinut şl la plante teh­ necesar ca fiecare judeţ, fie­ terea bovinelor, precum şi în nivelului de viaţă al ţărăni­ ţămînt şi totodată pentru ri­ —, toţi specialiştii să acorde sele generale ale societăţii
producţia de cereale şi plante
Cu toate rezultatele bune nice şi la legume. Efectivele care cooperativă, fiecare coo­ tehnice. Prin întreaga lor acti­ mii noastre este reflectată şi dicarea pregătirii profesionale, o atenţie deosebită folosirii noastre socialiste. (Aplauze
se
perator, fiecare ţăran să
pe care le-am obţinut, nu ne de animale au sporit fată de vitate, întreprinderile agricole în intensificarea construcţiilor ştiinţifice a tuturor lucrători­ fondului funciar. Aceasta este prelungite).
putem însă declara mulţumiţi. anul 1970, iar la începutul a- preocupe în mod deosebit de de stat trebuie să constituie de locuinţe. Numai în cinci­ lor din agricultură. o condiţie primordială pentru In ridicarea satului româ­
realizarea acestor sarcini.
In general, noi comuniştii cestuf an ele reprezintă o un model de organizare su­ nalul trecut s-au construit cir­ Este necesar să fie aduse a asigura obţinerea unei re­ nesc, în creşterea producţiei
dorim întotdeauna ca activi­ creştere la- bovine de 312 000 Trebuie să acordăm mai perioară a producţiei agrico­ ca 260 000 de locuinţe la sa­ precizări în ce priveşte rapor­ colte sigure şi îmbelşugate. agricole, în dezvoltarea acti­
tatea să se desfăşoare mai capote, la porcine cu aproape multă atenţie viticulturii $i le — deşi trebuie spus că în te, s-au ridicat noi şcoli, dis­ turile şi răspunderile organe­ (Vii aplauze). Indiferent de vităţii lnstructiv-educative şi
bine ; constituie însăşi o ce­ 1 400 000 capete, iar la păsări pomiculturii — ramuri Impor­ prezent există cooperative a­ pensare, spitale, cămine de lor agricole şi uniunilor coo­ proprietar, pămîntul este un cultural-artistice, a întregii
rinţă a dezvoltării sociale a­ cu 7 milioane. tante ale economiei, pentru gricole care, prin înaltul spi­ copii, s-au executat importan­ peratiste. Direcţiile agricole bun naţional — şi organele vieţi sociale din mediul ru­
naLiza critică şi autocritică a Este ilustrativ pentru posi­ care dispunem de condiţii deo­ rit gospodăresc, prin rezulta­ te lucrări edilitare şi rutiere. judeţene, celelalte organe a­ de stat şi cooperatiste poartă ral, un rol important au ca­
activităţii trecute pentru a bilităţile de care dispune agri­ sebit de favorabile — spre a tele obţinute, depăşesc unele An de an, la fel ca şi oraşele, gricole de specialitate judeţe­ răspunderea pentru felul cum drele didactice, toti intelectua­
trasa sarcinile corespunzătoa­ cultura cooperatistă faptul că putea satisface tot mai bine întreprinderi agricole de stat. satele patriei noastre se trans­ ne trebuie să poarte întrea­ este apărat şi gospodărit. Toa­ lii satului. Ei trebuie să-şi pu-
re mersului tot moi hotărît în anul 1971 un număr im­ cerinţele crescînde de Consum Tocmai de aceea, conlucrarea formă, se modernizează, re- ga răspundere pentru orga­ te organele agricole, coopera­ ntf cu toată pasiunea cunoştin­
înainte. Este clar că chiar în portant de cooperative agri­ ale întregului popor. dintre cooperative şl între­ fleotînd pătrunderea tot mai nizarea şi desfăşurarea proce­ tivele, consiliile populare tre­ ţele $1 puterea de muncă în
condiţiile grele la care m-am cole au realizat deja sau chiar O mare atenţie trebuie a­ prinderile agricole de stat tre­ rapidă a cuceririlor civiliza­ sului de producţie, pentru in­ buie să manifeste cea mal slujba înfăptuirii programului
rfcferit, dacă nu s-ar fi mani­ au depăşit producţiile medii cordată creşterii animalelor. buie astfel conceputa şl des­ ţiei în viaţa tuturor cetăţeni­ troducerea cuceririlor ştiinţei mare atenţie pentru apărarea, de dezvoltare generală a vieţii
festat unele lipsuri grave în prevăzute pentru ultimul an Cu toate rezultatele bune din făşurată îneît să ducă la ge­ lor. în agricultură. In acelaşi timp, conservarea şi folosirea efi­ satelor, a ridicării nivelului
activitatea organelor agricole al cincinalului. Astfel 400 co­ 1971, se cer încă eforturi se­ neralizarea experienţei pozi­ In această privinţă doresc uniunile agricole judeţene, ca cientă a pămîntului — aceas­ de cunoştinţe şi de cultură
şi a unor cooperative, puteau operative agricole au obtinlit rioase pentru a înfăptui pro­ tive, atît în unele cît şi în ce­ să menţionez faptul că hotă- organe democratice reprezen­ ta constituie o obligaţie esen­ al ţărănimii, să militeze pen­
lelalte, să asigure avîntul ge­
fi realizate recolte mult mai o producţie de grîu de peste gramul naţional de dezvoltare neral al întregii noastre agri­ rîrlle Conferinţei Naţionale a tative ale ţărănimii coopera­ ţială faţă de însuşi viitorul tru a face din flecare comu­
mari. 3 000 kg la hectar, fată de a zootehniei. Este necesar ca culturi socialiste. (Vii şl pu­ partidului din decembrie 1967 tiste, trebuie să se preocupe naţiunii noastre socialiste. nă, din flecare sat, un puter­
Este adevărat, se resimt în­ 2 800 kg cît se prevede în o dată cu preocuparea pentru ternice aplauze). de reorganizare teritorial-ad- de buna organizare şi desfă­ (Aplauze puternic*). nic centru al societăţii noas­
ministrativă a ţării — oare au
tre în plină dezvoltare.
creşterea efectivelor, şl în pri­
că neajunsuri în dotarea teh- plan în 1975 ; 350 de coopera­ mul rînd a efectivelor matcă, Un rol important în asigu­ dus la eliminarea unor verigi şurare a vieţii cooperativelor, O atenţie deosebită trebuie
nico-materială. mai cu seamă tive au obţinut o producţie de să fie luate măsuri hotărîte rarea cooperativelor agricole intermediare între conducerea de realizarea programului de să acorde, de asemenea, con­ Răspunderi deosebit de mari
In asigurarea îngrăşămintelor peste 4 000 kg porumb la hec­ cu tractoare şi maşini agrico­ centrală şi locală şi la crearea calificare, de îmbunătăţirea siliile populare dezvoltării revin comitetelor judeţene de
şi substanţelor chimice. A- tar, faţă de 3 600 kg prevăzu­ pentru ameliorarea raselor de le ÎI au întreprinderile de me­ unor unităţi teritoriale do ba­ muncii consiliilor cooperati­ zootehniei, întreţinerii fondu­ partid în îndrumarea consi­
ceastâ situaţie se datorează te în plan; peste 370 de co­ animale. Totodată, este nece­ canizare a agriculturii. In ur­ ză puternice — s-au dovedit velor ca organe colective de lui de păşuni şi fineţe, pre­ liilor populare şl a organelor
sar să acţionăm cu toată fer­
în mare parte unor greşeli fă­ operative au obţinut mai mult mitatea pentru asigurarea ba­ ma măsurilor adoptate în 1971, pe deplin juste. Astăzi, co­ conducere, de creşterea rolu­ cum şi dezvoltării .şi valori­ agricole judeţene spre solu­
cute îndeosebi în anii 1955— de 30 de tone sfeclă de za­ zei furajere. Dispunem de pes­ pentru reorganizarea sectoru­ munele noastre sînt unităti lui adunărilor generale care ficării eficiente a patrimoniu­ ţionarea operativă şi eficientă
H9G5, cînd s^a renunţat la pre­ hăr la hectar, aproape de cea te 4 milioane de hectare de lui de mecanizare a agricul­ teritorial-adminlstrative puter­ trebuie să-şi exercite tot mai lui pomiviticol. a tuturor problemelor din a­
vederile planurilor cincinale prevăzută pentru 1975; aproa­ păşuni şl fînaturi, dar acest turii, a fost mărit la peste nic consolidate, consiliile bine atribuţiile şi răspunde­ gricultură. Este necesar ca e­
respective privind dezvoltarea pe 200 cooperative au realizat potenţial nu este valorificat 750 numărul de staţiuni de populare joacă un rol tot mai rile ca organe supreme ale De asemenea, consiliile po­ le să acorde mai multă aten­
chimiei pe motiv că ţărăni­ peste 20 tone cartofi la hec­ nici o treime. De aceea, este mecanizare şi s-eu înfiinţat important în organizarea vieţii conducerii cooperativelor. O pulare judeţene, care poartă ţie îndrumării întregului apa­
mea nu va şti să folosească tar fată de 17 tone stabilite necesar să acordăm o etentie secţii ale acestora în fiecare economice, sociale şi cultura­ atenţie mai mare trebuie a­ răspunderea deplină, în cali­ rat agricol — destul de nu­
meros la judeţe — spre uni­
îngrăşămintcle şi substanţele în plan. Trebuie subliniat că deosebită fertilizării păşunilor cooperativă agricolă de pro­ le a ţărănimii. Pe baza hotă- cordată întăririi disciplinei şi tate de titulare de plan, pen­ tăţile de producţie, în. coope­
chimice ; de fapt, sub acelaşi aceste producţii mari, atît la şl creşterii producţiei pentru ducţie. Aceasta a dus la apro­ rîrilor conferinţei primarilor ordinii în cooperative, îmbu­ tru întreaga producţie agri­ rative, să asigure o îndrumare
motiv, s-a renunţat în mod cereale, cît şi la alte culturi, a asigura o bună furajare a pierea şl integrarea unităţilor şi secretarilor de partid, care nătăţirii evidenţei, pentru a colă de pe teritoriul judeţu­ mai eficientă a organizaţiilor
nejustificat şi la prevederile au fost obţinute în toate zo­ animalelor. Din exemplele pe de mecanizare în activitatea a avut loc în decembrie 1971, asigura desfăşurarea în cît lui, trebuie să se preocupe cu de partid în îndeplinirea sar­
privitoare la irigaţii. De ase­ nele ţării, ceea ce dovedeşte care le avem în diferite zone cooperativelor agricole, la urmează să crească şi mai mai bune condiţiuni şi cu e­ mai multă atenţie de soluţio­ cinilor care le revin. Trebuie
menea, s-au manifestat unele că prevederile cincinalului ale tării, într-un şir de comu­ creşterea răspunderii acestor mult rolul acestor organisme ficienţă cît mai înaltă a în­ narea la timp a problemelor să menţionez în faţa congre­
neajunsuri în producerea se­ sînt realiste, că stă pe deplin ne, de cooperative, reiese că unităţi pentru executarea tu­ In organizarea şi conducerea tregii activităţi. Dezvoltarea agricole. In această calitate sului că, In ultimul timp, co­
minţelor de înaltă producti­ în puterile noastre să înde­ vom realiza lucrările necesare, turor lucrărilor din coopera­ întregii activităţi locale. Fă­ democraţiei socialiste, partici­ ele trebuie să ia măsurile ce
vitate. plinim şi chiar să depăşim a­ vom putea obţine o creştere tivele agricole de producţie. ră îndoială că aceasta se va parea cooperatorilor la întrea­ se impun pentru a asigura re­ mitetele judeţene de partid,
organizaţiile noastre de partid
reflecta în creşterea bunăstă­
Au existat, tdtodată, o scrie ceste sarcini. a producţiei păşunilor şi fi­ Totodată, s-au adus perfecţio­ ga activitate de producţie şi alizarea tuturor sarcinilor pri­
de lipsuri serioase în activi­ Avem toată convingerea că neţurilor care să permită fu­ nări sistemului de salarizare rii tuturor locuitorilor satelor de conducere constituie un vind dezvoltarea agriculturii, au desfăşurat o activitate cu
noastre. Sînt în curs de defi­
rezultate mult mai bune şi
tatea Ministerului Agricultu­ ţărănimea noastră cooperatistă, rajarea în condiţii bune a u­ a lucrătorilor din unităţile de nitivare măsuri privind siste­ element esenţial pentru des­ şi să nu aştepte ca altcineva de aceea felicitările pe care
rii, n organelor agricole, pre­ întreaga ţărănime, toţi oame­ nor efective de animale de mecanizare, legîndu-se mai matizarea rurală şi crearea de făşurarea eu succes a muncii, din Bucureşti să rezolve pro­
cum şi în munca uniunilor ju­ nii muncii vor realiza aceste două ori mal mari decît în strîns remunerarea muncii lor noi centre urbane, de adevă­ pentru întărirea economică şi blemele care se pot şi tre­ le-am adresat ţărănimii pen­
deţene şi a Uniunii Naţionale prevederi. (Vii aplauze). prezent. Trebuie combătută de rezultatele obţinute în pro­ rate oraşe agricole, astfel ca, organizatorică a cooperative­ buie rezolvate la judeţ şi în tru rezultatele obţinute în
a Cooperativelor Agricole de După cum se cunoaşte, în cu hotărîre orientarea care a ducţia din cooperative. în următorii 10—15 ani, pe lor, pentru participarea ţără­ comună. (Aplauze). dezvoltarea agriculturii doresc
să le adresez şi organizaţiilor
Avîn.d în vedere că în ca­
Producţie în ee priveşte or­ actualul cincinal, fondurile de fost dată la un moment dat drul acestui cincinal va creş­ harta patriei noastre să apară nimii, alături de clasa munci­ Nu doresc de loc să înţe* de partid, tuturor comunişti­
ganizarea şi îndrumarea ac­ investiţii şl acumulări urmează de a se neglija păşunile şi încă 300 de noi centre orăşe­ toare, la conducerea generală leagă tovarăşii din Ministerul lor. (Aplauze puternice, înde­
tivităţii agricole cooperatiste să depăşească 100 miliarde fînaţurlle şi de a se merge ex­ te mult gradul mecanizării a- neşti, care, desigur, vor exer­ a ţârii. (Vii aplauze). Agriculturii şi din Consiliul lungate). Dar, cu toate aces­
şi, în general, a agriculturii. lei, din care circa 80 miliarde clusiv pe calea furajării ani­ grlculturii, că practic aproape cita o puternică influenţă asu­ Se impune ca Ministerul A­ Uniunii Naţionale a Coopera­ tea, nu trebuie să scăpăm
Consider necesar să menţionez, din fondurile centralizate ale malelor cu concentrate. Tre­ totalitatea muncilor agricole pra ridicării generale a vieţii griculturii şi Consiliul Naţio­ tivelor Agricole de Producţie din vedere că mai sînt multe
vor fi executnte mecanizat, se
aceste neajunsuri pentru a statului. Pentru a înţelege ce buie mal mult luată în con­ impune să se ia măsuri mai satelor. (Vil aplauze). nal al Cooperativelor Agrico­ că ei nu trebuie să meargă în lucruri de îmbunătăţit în ce
trage toate concluziile nece­ reprezintă această sumă, voi siderare experienţa îndelun­ hotărîte pentru pregătirea de •In felul acesta, concentrînd le de Producţie să realizeze judeţe şi în comune. Dimpo­ priveşte felul în care organi­
sare în vederea îmbunătăţi­ arăta că ea este de două ori gată a crescătorilor de ani­ mecaniz.atori din rîndul coope­ atenţia asupra dezvoltării pro­ o mai bună conlucrare între trivă, este necesar să înţe­ zaţiile de partid, comitetele
rii activităţii în anii viitori. mai mare decît totalul inves­ male din România, mergîn- ratorilor, inclusiv din rîndul ducţiei agricole, asupra creş­ ele, să-şi unească eforturile în leagă că activitatea conducerii judeţene se preocupă de so­
tiţiilor realizate în primul cin­ terii veniturilor ţărănimii, pre- direcţiile la care m-am refe­ agriculturii, de stat şi coope­
Dragi tovarăşi, cinal al României : 1951-1955. du-se cu hotărîre pe calea femeilor, sau mai bine-zis ocupîndu-ne continuu de mai rit-, acţionînd în strînsă uni­ ratiste trebuie să se exercite luţionarea problemelor. Este
Congresul al X-Iea al par­ Se va îmbunătăţi dotarea folosirii furajelor de mare vo­ pentru a face ca toţi coope­ buna organizare a muncii, de tate pentru îndeplinirea cu jos, în comune, în judeţe, necesar să se acţioneze cu
ratorii să poată mînui mijloa­
lum, suculente
şi a reducerii
mai multă fermitate pentru n
tidului, elaborînd programul cu tractoare şi maşini agrico­ la strictul necesar a consu­ cele mecanizate. mecanizarea producţiei agri­ succes a marilor sarcini puse pentru că acolo se hotărăşte pune capăt metodelor birocra­
de viitor, punînd în continu­ le. La sfîrşitul anului 1975 a­ mului de concentrate. Buna desfăşurare a lucră­ cole, de introducerea cuceri­ de Congresul al X-lea în faţa soarta producţiei agricole. (VII tice de conducere, abuzului
are un accent deosebit pe pro­ gricultura va dispune de 120 Doresc, de asemenea, să rilor de mecanizare necesită o rilor ştiinţei şi ridicarea nive­ agriculturii. aplauze). de circulări şi instrucţiuni de
gresul industriei, ca factor mii tractoare, asigurîndu-se di­ atrag atenţia asupra măsurilor preocupare sporită pentru în­ lului de pregătire profesiona­ Am mai avut prilejul să a­ In conformitate cu rolul tot felul, să se treacă mai ho-
primordial al mersului nostru versificarea acestora, creşterea ce trebuie luate pentru în­ treţinerea corespunzătoare a lă şi politică a ţărănimii, de răt că principala forţă de conducător pe care îl îndepli­ lărît la o activitate directă,
înainte, a acordat o atenţie substanţială a numărului de făptuirea programului de iri­ parcului de maşini şi pentru mai buna organizare genera­ muncă în agricultură o repre­ neşte partidul în societatea vie, la fata locului, asigurîn­
deosebită agriculturii, consi- tractoare mari ; vor fi livrate, gaţii şi ameliorări funciare şi asigurarea pieselor de schimb. lă a teritoriului satelor noas­ zintă femeile. Această situa­ noastră, organizaţiile de partid du-se participarea nemijlocită
derînd că aceasta reprezintă de asemenea, semănători, care cere mobilizarea efortu­ Ministerul Construcţiilor de tre — creăm premisele obiec­ ţie este determinată în cea din cooperative, comitetele de a cadrelor de partid şi de
o ramură de bază a economici combine, precum şi alte ma­ rilor întregii ţărănimi. Este Maşini şi Ministerul Agricul­ tive pentru dispariţia treptată mai mare parte de dezvolta­ partid comunale trebuie să stat la soluţionarea probleme­
româneşti şi că de aceea este şini agricole de înalt randa­ necesar ca, pe lingă lucră­ turii, care dispun de o puter­ a deosebirilor esenţiale din­ rea intensă a industriei noas­ desfăşoare o largă activitate lor pe care le ridică viaţa
necesară şi dezvoltarea ei în ment, care vor permite exe­ rile de interes naţional, fieca­ nică bază tehnică, de un ma­ tre sat şi oraş, dintre munca tre, de faptul că un număr de unire a eforturilor întregii directă în unităţile de bază do
ritm înalt şi rapid. Numai cutarea în bune condiţii a lu­ re cooperativă, fiecare unitate re număr de întreprinderi de agricolă şi munca industrială, tot mai mare de cooperatori lărănimi în vederea înfăptui­ producţie. Şi aceasta se impune
dezvoltarea armonioasă, alît crărilor de semănat, întreţi­ agricolă să realizeze o supra­ mecanizare, trebuie să ia toa­ pentru apropierea treptată a se îndreaptă spre industrie şi rii cu succes a sarcinilor la începînd de sus, de la Comi­
a industriei, cît şi a agricul­ nere şi strîngere a recoltei. faţă irigată cît mai mare. De te măsurile pentru a asigura condiţiilor de viaţă ale oame­ construcţii ; desigur nu mă care m-am referit, astfel ca tetul Central, de la Consiliul
nilor muncii de la sate
de
turii poate asigura înfăptui­ Practic, putem spune că vom altfel, chiar prin plan, peste necesarul de piese de schimb, cele ale oamenilor muncii din refer la cei care se îndreaptă fiecare cooperativă, fiecare de Miniştri, şi pînă jos, la
rea cu succes a obiectivului avea asigurată mecanizarea 400 000 hectare sînt prevăzute precum şi repararea la timp oraşe. Acţionăm astfel în mod spre muncile administrative brigadă să obţină producţii tot comitetele judeţene de partid
fundamental — făurirea so­ tuturor lucrărilor agricole. Un a se realiza de către unităţile şi în bune conditiuni a trac­ planificat şi conştient în di­ din cooperative. De aceea, mai înalte, ca fiecare coope­ şi consiliile populare judeţe­
cietăţii socialiste multilateral accent deosebit se va pune în agricole cu forţe proprii. De toarelor şi maşinilor agricole. recţia întăririi unităţii dintre este necesar să se acorde o a- rator să participe activ la ac­ ne. (Aplauze puternice).
dezvoltate în ţara noastră, a- acest cincinal pe realizarea asemenea, se impune ca Mi­ Sarcini importante revin A­ muncitorime şi ţărănime, n tenţic sporită participării fe­ tivitatea de producţie, la în­ Iată, tovarăşi, cîteva proble­
propigrea României, în scurt maşinilor necesare culturilor nisterul Agriculturii, organele cademiei de ştiinţe agricole, creării unei societăţi unitare meilor la întreaga activitate treaga muncă a cooperativei. me la care am dorit să mă
timp. de ţările cu economie tehnice şi pe mecanizarea lu­ agricole, specialiştii din coo­ cercetătorilor din agricultură de oameni ai muncii animaţi de conducere a cooperative­ Organizaţiile de partid trebuie refer cu prilejul celui dc-al
avansată, creşterea nivelului crărilor în zootehnie. perative şi unităţile de stat în crearea de noi soiuri de do aceleaşi idealuri, de ace­ lor. Va trebui ca ele să-şi gă­ să desfăşoare o largă muncă 11-lea Congres al cooperatori­
de trai, material şi spiritual, In 1975, agricultura va primi să ia toate măsurile în vede­ seminţe de înaltă productivi­ leaşi scopuri, în direcţia fău­ sească un loc mai important politico-educativă, preocup în- lor din România. Sîntem con­
al întregului nostru popor peste 2 milioane tono îngrăşă­ rea organizării corespunzătoa­ tate, în ameliorarea şi crea­ ririi societăţii socialiste multi­ decît pînă acum în conduce­ du-sc de buna desfăşurare a vinşi că olo vor face obiectul
(Aplauze puternice). minte, substanţă activă, pre­ re a exploatării suprafeţelor rea de noi rase superioare do lateral dezvoltate, a făuririi rea cooperativelor — inclusiv învăţămîntului agricol do ma­ unei analize atente în cadrul
Vă sînt runosrule prevede­ cum şi alte prodLtse chimice irigate. De asemenea, trebuie animale. Este necesar ca aces­ treptate a comunismului. (A* în calitate de preşedinţi de să, de ridicarea nivelului de
rile actualului plan cincinal — erhicido si insectofungicide. intensificate lucrările de dese­ te sarcini să fio abordate cu plauze puternice, îndelungate). cooperative — şi. de aseme­ cunoştinţe agricole al ţărăni­ lucrărilor dumneavoastră, că
in congres se vor stabili mă­
privind dczvollarea nq r icul 1 n- In acelaşi timp, în cursul cin­ cări ce se pot realiza în cea mai mult curaj şi spirit de Dragi tovarăşi, mii, de dezvoltarea conştiinţei suri caro să asigure unirea
rii. De aceea nu mă voi opri cinalului se vor desfăşura mai mare parte de către uni­ răspundere, acţionîndu-se în nea, în uniunea judeţeană, în lor socialiste, astfel ca fiecare tuturor eforturilor — ale ţă­
rlecît asupra eîlorvn dale: mari lucrări de irigaţii şi îm­ tăţi. Ceea ce s-a făcut în spiritul noilor cuceriri alo Vă sînt, desigur, cunoscut^ Uniunea Naţională, în toate ţăran, fiecare cooperator să rănimii, ale organelor de con­
plenul cincinal 1971-1975 pre­ bunătăţiri funciare. In confor­ toamna anului trecut şi la în­ ştiinţei biologice moderne. măsurile adoptate do partid pe sectoarele de conducere ale a- devină un participant conşti­
vede creşterea producţiei a- mitate cu programul naţional ceputul acestui an constituie Dispunem do 21 inşii tu te şi baza hnldririlor Conferinţei grirullurii, ale consiliilor popu­ ent, activ, la opera de dez­ ducere agricole şi ale uniuni-
numai un exemplu cu privire
qricolc cu 30-49 la suta faţă staţiuni centrale de cerceta­ Naţionale şi ale Congresului
de cincinalul anterior. Ritmul aprobat do plenara din 1971, Ia marile posibilităţi pe care re, de 37 staţiuni de cerceta­ al X-Ica, pentru perfecţiona­ lare ale întregii ţări. (Aplauze). voltare a agriculturii noastre, (Continuare în p a g. o 3-a )