Page 73 - Drumul_socialismului_1972_02

3
DRUMUL SOCIALISMULUI O NR. 5325 O MARJI 22 FEBRUARIE 1972

I

:ată de tovairăşul Gheorghe Petrescu

Congresul Uninnii Naţionale că uniunile cooperatiste au prelucrare a produselor agri­ rioase deficiente în organiza­ unităţi, se mai manifestă încă
a Cooperativelor Agricole de dovedit o slabă preocupare cole, de construcţii şi prestări rea acestei activităţi: produ­ formalism în organizarea şl
Producţie are loc în condiţiile pentru îndrumarea şî contro­ de servicii constituie un sec­ sele agricole nu sînt livrate desfăşurarea adunărilor gene­
în care clasa muncitoare,, ţă­ lul unităţilor în utilizarea for­ tor important de activitate la timp şl în întregime, ceea rale. Sînt situaţii cînd adu­
(Urmare din pag. “î) rîrea contribuţiei României la. tele, la făurirea unei lumi a rănimea, intelectualitatea, toti ţei de muncă, nu au tras la ce produce perturbaţii în a- nările generale nu se ţin cu
rezolvarea problemelor grave colaborării şl prieteniei între oamenii muncii de pe întreg răspundere cadrele de condu­ pentru multe cooperative a­ provizionaxea populaţiei. Pen­ regularitate, nu pun în dez­
care confruntă omenirea con­ toate popoarele. (Aplauze pu­ gricole. In 1971 din aceste
lor cooperatiste — In vederea temporană, Ia zădărnicirea po­ ternice). cuprinsul patriei muncesc cu cere care au manifestat dezin­ activităţi s-a realizat pe an­ tru ca, în viitor să nu se mai batere problemele majore ale
realizării cu succes a vastului liticii imperialiste de domina­ dăruire şi hotărîre nestrămu­ teres în organizarea produc­ samblul agriculturii coopera­ repete asemenea fenomene, u­ cooperativei respective. Parti­
program elaborat de Congre­ ţie, dictat şi agresiune, la îm­ Dragi tovarăşi, tată pentru a înfăptui progra­ ţiei şi au tolerat să se piardă tiste o producţie globală dc niunile cooperatiste şi orga­ ciparea activă a ţărănimii la
sul al X-lea cu privire Ia în­ piedicarea Izbucnirii unul nou In încheiere vreau să-mi mul luminos de dezvoltare cantităţi importante de pro­ 2,8 miliarde lei, de peste 2 nele agricole de stat centrale întreaga viaţă a cooperative­
florirea agriculturii. (Aplauze război mondial. exprim încă o dată convinge­ multilaterală a ţării, elaborat duse. înlăturarea de urgentă ori mai mult decît în anul şi judeţene trebuie să dove­ lor agricole reprezintă o con­
puternice, prelungite). rea că dezbaterile congresului de Congresul al X-lea al par­ a neajunsurilor prezentate, 1970. Cu toate acestea, rezul­ dească combativitate faţă de diţie esenţială a mersului îna­
Pentru înfăptuirea măreţului tidului. Semnificaţia acestui creşterea producţiilor medii conducerile unităţilor coope­ inte al agriculturii coopera­
tatele nu sînt pe măsura ne­
Stimaţi tovarăşi, program de înflorire a patriei, dumneavoastră se vor desfă­ eveniment cu adinei rezonan­ la nivelul celor prevăzute în cesităţilor cooperativelor agri­ ratiste şi ale organizaţiilor e­ tiste.
şura într-un spirit de înaltă
Dezbătînd problemele dez­ pe care ni l-am propus, şl ca­ răspundere, abordînd în mod te în viaţa social-economică a planul cincinal constituie una cole şi mal ales ale popu­ conomice de stat ce încalcă, Şi astăzi, tovarăşul Nicolae
voltării continue a agricultu­ re Impune eforturi mari, o aprofundat, concret, critic şi, tării este cu atît mai deose­ din cele mai importante sar­ laţiei din mediul rural. prevederile contractuale, să Ceauşescu, în expunerea sa
rii, perfecţionării industriei, muncă intensă din partea tu­ sper şi autocritic, principalele bită cu cît, peste puţin timp, cini pentru Uniunea Naţiona­ Sarcina pe care ne-am pro­ tragă la răspundere acele uni­ în cadrul congresului, a
înfloririi economiei naţionale, turor cetăţenilor ţării, poporul probleme ale vieţii şi muncii va avea loc aniversarea unui lă, uniunile judeţene, consilii­ pus-o pentru cincinalul în tăţi care, prin activitatea lor insistat din nou asupra
problemele mersului înainte nostru are nevoie, înainte de ţărănimii noastre cooperatiste. deceniu de la încheierea coo­ le de conducere şi specialiştii curs, de a realiza din necorespunzătoare, produc da­ necesităţii promovării femei­
orice, de condiţii de pace, de
al societăţii noastre socialis­ linişte şi de securitate. (A­ Fără îndoială că discuţiile vor perativizării agriculturii. din cooperativele agricole, aceste activităţi o producţie une atît cooperativelor, cît şi lor în muncă în cooperativele
te, ne îndeplinim obligaţia sa­ plauze puternice). prilejui un bogat şi fructuos După ce a subliniat succe­ pentru întreaga ţărănime. U­ globală de circa 20 miliarde statului. agricole. In adunările gene­
cră, fundamentală fată de po­ schimb de păreri şi de expe­ sele obţinute în anii con­ niunile cooperatiste trebuie să de lei, impune oa uniunile In continuare, raportul rale ale cooperatorilor, care
porul nostru, fată de naţiu­ De pace are nevoie întrea­ rienţă între reprezentanţii coo­ strucţiei socialiste în dezvolta­ acţioneze cu fermitate pentru cooperatiste şi consiliile de s-a ocupat de folosirea forţei au precedat congresul nostru,
nea noastră socialistă. Fiecare ga omenire, toate popoarele perativelor agricole, vor con­ rea economiei tării ca urmare mobilizarea forţei de muncă conducere din unităţi să acor­ de muncă existente la sate. In au fost alese în conducerile
partid comunist are în primul care aspiră la făurirea unei tribui la generalizarea expe­ a uriaşei activităţi creatoare din cooperative la executarea de o atenţie mai mare indus­ 1971, diD numărul total al cooperativelor 18 600 femei,
vieţi mai bune, de prosperita­
în condiţii optime şi la timp
rînd îndatorirea de a asigura te şi bunăstare. Cu atît mai rienţei pozitive din agricultu­ a oamenilor muncii, conduşi a lucrărilor, să acorde un trializării şi semiindustrializă- cooperatorilor apţi de muncă cu 5 000 mai multe decît în
edificarea cu succes a orîn- mult astăzi, cînd pentru înar­ ra noastră cooperatistă. Tra- de partid, vorbitorul a arătat sprijin mai susţinut consiliilor rii produselor agricole, con­ au lucrat efectiv în coopera­ perioada precedentă, din care
duirii socialiste şi comuniste mare se cheltuiesc în lume sînd jaloanele muncii viitoare că acestea sînt indisolubil le­ de conducere în vederea apli­ fecţionării de obiecte meşte­ tive circa 74,5 la sută şi au 3 653 in funcţia de vicepre­
în propria tară, de a asigura circa 200 miliarde de dolari a uniunilor cooperatiste, a tu­ gate de consecventa cu care cării, în raport cu condiţiile şugăreşti şi de artizanat, în­ realizat în medie 133 norme şedinte, iar peste 3 000 — şefe
prosperitatea şi fericirea pro­ anual, lupta pentru a se pune turor cooperativelor agricole partidul nostru se ocupă de concrete existente, a măsuri­ fiinţării de ateliere care să convenţionale. Este deci ne­ de fermă şi brigadiere. Este
priului popor. Procedînd ast­ capăt politicii de război, pen­ de producţie, congresul va du­ dezvoltarea agriculturii. Dece­ lor de perfecţionare a organi­ satisfacă atît cerinţele coope­ cesar ca uniunile judeţene, necesar ca, în continuare, să
fel, partidul nostru aduce o tru dezarmare şi în primul ce Ia îmbunătăţirea activităţii niul care a trecut de la în­ zării producţiei şi a muncii. rativei, cît şi ale populaţiei. consiliile de conducere să or­ perseverăm pentru a pregăti
contribuţie de preţ la întări­ rînd pentru dezarmarea nu­ în agricultură, la creşterea cheierea cooperativizării agri­ Necesitatea dezvoltării rela­ ganizeze corespunzător munca şi promova un număr cît mai
culturii a însemnat pentru ţă­
rea socialismului pe plan cleară constituie o necesitate producţiei agricole, Ia ridica­ rănime, pentru cooperativele Un rol hotărîtor în creşte­ ţiilor cooperatiste la nivelul şi retribuirea cooperatorilor, mare de femei atît în organe­
mondial, la creşterea presti­ imperioasa pentru cauza pro­ rea economico-socială a sate­ agricole, o etapă de progres rea producţiei agricole vege­ progresului economiei naţio­ permanentizarea lor pe cit po­ le executive, dar mai ales în
tale — a spus vorbitorul —
lor patriei. Avem tot temeiul
giului şi influentei acestuia gresului şi civilizaţiei omeni­ continuu. Concludent în a­ ÎI are folosirea raţională a nale a impus tot mai mult a­ sibil, în toate sectoarele de funcţii de conducere.
să apreciem că dezbaterile şi
în lume. (Aplauze). rii, pentru cauza păcii în în­ hotărîrile congresului dumnea­ ceastă privinţă este faptul că mijloacelor mecanice. Pentru socierea cooperativelor agri­ activitate, creînd, totodată, Rezultatele obţinute de coo­
Totodată, nu uităm obliga­ treaga lume. (Aplauze puter­ voastră vor avea un ecou în cincinalul 1966—1970 — a se elimina neajunsurile care cole ca formă superioară de condiţii pentru utilizarea or­ perativele agricole, nivelul
organizare a producţiei şi îi
ţiile ce le avem fată de cau­ nice). profund în rîndul cooperato­ deşi au existat unii ani cu con­ au existat în această direcţie, muncii, care asigură utiliza­ ganizată a forţei de muncă In conştiinţei ţărănimii sînt le­
za generală a luptei popoare­ Tocmai de aceea, conside­ rilor, al tuturor oamenilor diţii climatice vitrege pentru consiliile de conducere ale rea raţională a mijloacelor industrie, construcţii şl în al­ gate nemijlocit de activitatea
lor pentru progres social şi răm că datoria noastră pri­ muncii de la sate. Sînt ferm agricultură — producţia glo­ cooperativelor, împreună cu materiale şi umane ale coope­ te sectoare ale economiei na­ politico-educativă, desfăşurată
democraţie, pentru înfăptuirea mordială, ca de altfel a tutu­ convins că toţi participanţii la bală a cooperativelor a cres­ conducerile staţiunilor de me­ rativelor, creşterea constantă ţionale. în rîndurile masei de coopera­
aspiraţiilor lor de libertate, ror statelor, fie ele mari sau congres, reîntorşi acasă, îm­ cut simţitor, ceea ce a făcut canizare, trebuie să treacă cu a producţiei agricole şi a pro­ Organizarea producţiei şi a tori. Uniunile cooperatiste,
prosperitate şi pace. Prin în­ mici, este de a acţiona din preună cu toţi cooperatorii, cu oa vînzările cooperativelor a­ hotărîre la alcătuirea forma­ ductivităţii muncii, a gradului muncii pe bază de acord glo­ sub îndrumarea directă a
treaga sa politică externă, răsputeri pentru destindere întreaga ţărănime şi toti lu­ gricole la fondul de stat să fie ţiilor mixte de lucru, din me­ de rentabilitate. In raport s-a bal a determinat importante organelor şi organizaţiilor de
România a fost, este şi va fi internaţională, pentru rezolva­ crătorii din agricultură, îşi vor mal mari cu 36 la sută la po­ canizatori şi cooperatori, care făcut o amplă analiză atît a partid şi în colaborare cu or­
Un delaşament activ, de nă­ rea tuturor conflictelor inter­ spori eforturile pentru înfăp­ rumb boabe, peste 40 la sută să răspundă de executarea tu­ rezultatelor obţinute de către modificări calitative în folo­ ganizaţiile de stat, cele de ma­
dejde al marelui front antiim- statale pe cale politică, nu tuirea programului elaborat de la floarea-soarelui şi sfecla de turor lucrărilor agricole şi rea­ asociaţiile intercooperatiste, sirea forţei de muncă, în creş­ să şi obşteşti, au desfăşurat
pfcrialist mondial, al prieteniei prin înfruntări militare, pen­ Congresul al X-lea al parti­ zahăr, 31 la sută la cartofi de lizarea producţiilor planifica­ cît şi cauzele care au deter­ terea productivităţii şi a ve­ o muncă susţinută pentru îm­
între popoare. (Aplauze puter­ tru dezarmare şi stingerea tu­ dului, pentru creşterea apor­ toamnă, 75 la sută Ia carne te pe suprafeţele luate In pri­ minat ca unele din acestea să niturilor cooperatorilor, ceea
nice). turor focarelor de război. O tului agriculturii la dezvolta­ în viu, Iar la lapte de vacă mire. nu obţină rezultate economice ce a dus la întărirea răspunde­ bunătăţirea activităţii de pro­
pagandă şi cultural-eduoative
rii fată de muncă, la o mai
Ca t^ră socialistă, ne pre­ condiţie a asigurării păcii este rea generală a ţării. (Aplauze şi legume livrările au crescut In scopul sporirii producţiei scontate. Uniunii Naţionale îi strînsă împletire a interese­ în unităţile agricole. înfăptu­
ocupăm neîncetat de întărirea înlăturarea folosirii forţei şi puternice, îndelungate). de aproape două ori. Ca ur­ agricole — a subliniat în con­ revine sarcina să ia măsuri lor personale ale acestora cu irea ou succes a obiectivelor
prieteniei şi solidarităţii in­ ameninţării cu forţa din viaţa Dispunem de toate condiţii­ mare, în perioada amintită ou tinuare vorbitorul — este ne­ pentru eliminarea neajunsuri­ cele ale cooperativei agricole. stabilite agriculturii coopera­
ternaţionaliste cu toate cele­ internaţională şi aşezarea ra­ le materiale, de minunate ca­ fost asigurate cooperatorilor cesar să se acorde mai mare lor semnalate în activitatea a- In acest an, adunările genera­ tiste de Congresul al X-lea al
lalte ţări socialiste. Acordăm porturilor dintre toate ţările dre, de o minunată ţărănime venituri cu 15,4 la sută mai atenţie folosirii raţionale a în­ sociatiilor intercooperatiste şi, le ale tuturor cooperativelor partidului presupune desfăşu­
o importantă deosebită dezvol­ pe principiile respectului in­ cooperatistă pentru a avea ga­ mari decît In cincinalul pre­ grăşămintelor chimice, a se­ îndeosebi, a acelora pentru rarea, In continuare, a unei
tării colaborării economice şi, dependenţei şi suveranităţii ranţia că vom realiza în cel cedent. Aceasta se reflectă în minţelor şi materialului sădi- creşterea şi îngrăşarea anima­ agricole au hotărît să generali­
în acest cadru, colaborării şi naţionale, ale egalităţii în mai scurt timp un avînt în în­ prefacerile structurale în viata tor cu o înaltă valoare bio­ lelor. zeze acordul global în for­ intense activităţi politice de
schimbului de experienţă în drepturi şi neamestecului în treaga agricultură, în ridica­ satelor. logică şi culturală, a fondului Una din problemele care mele cele mai potrivite impu­ masă, pentru educarea ţără­
domeniul agriculturii, cu ţă­ treburile interne, ale avanta­ rea nivelului de viată al tu­ Tot ce s^a înfăptuit în a­ funciar, principalul mijloc de trebuie să polarizeze atenţia se de varietatea condiţiilor nimii cooperatiste, dezvoltarea
rile membre ale C.A.E.R., cu jului reciproc. In acest spirit turor satelor noastre. Vreau gricultura cooperatistă, în sa­ producţie în agricultură. Se Uniunii Naţionale, uniunilor specifice de muncă. Se impu­ conştiinţei socialiste a acesto­
toate tarile socialiste. Ne pre­ milităm consecvent, acţlonînd să vă urez, dumneavoastră, tul românesc, este rodul apli­ impune în mod deosebit ca judeţene şi consiliilor de con­ ne ca, în continuare, să se a­ ra. Hotărîrea Plenarei Comi­
ocupăm de înfăptuirea şi în pentru realizarea securităţii participanţilor la congres, în­ cării politicii înţelepte a par­ lucrările de îmbunătăţiri fun­ ducere din unităţi o constituie sigure toate condiţiile pentru tetului Central al Partidu­
acest sector a prevederilor europene, pentru instaurarea tregii tărănimi cooperatiste, tidului, politică îmbrăţişată cu ciare să fie realizate cu mij­ alocarea unui volum cît mai aplicarea acordului global pe lui Comunist Român din 3-5
programului complex adoptat unui climat de colaborare şi tuturor oamenilor muncii de încredere de către ţărănime, loace simple, locale, prin fo­ ridicat de fonduri băneşti şi formaţiuni de muncă şi în ca­ noiembrie 1971 constituie un
anul trecut la Bucureşti. Tot­ pace atît pc continentul nos­ la sate noi şi mari succese în căreia socialismul i-a deschis, losirea intensivă a forţei de material pentru dezvoltarea drul acestora, pe grupe de vast program de muncă în
odată, participăm activ la di­ tru, cit şi în întreaga lume. activitatea patriotică închinată pentru prima oară, timp ne­ muncă existente în cooperati­ proprietăţii cooperatiste şi fo­ familii, familii şi cooperatori domeniul activităţii politieo-
viziunea internaţională a mun­ (Aplauze puternice, prelun­ dezvoltării continue a agricul­ limitat de afirmare socială, o ve, în satele noastre. Expe­ losirea judicioasă a acestora, şi în mod deosebit să urmă­ ideologice şi cultural-educati-
cii, la schimbul mondial de gite). turii, înfloririi satelor, edifi­ perspectivă clară de progres rienţa din toamna anului tre­ astfel ca fiecare leu investit rească, în tot cursul anului, ve pentru uniunile noastre
Valori — Inclusiv în domeniul Partidul şi guvernul, între­ cării cu succes a societăţii so­ şi prosperitate. cut şi din această iarnă cînd, să aducă o eficientă maximă. respectarea obligaţiilor ce re­ cooperatiste, conducerile uni­
agrar — văzînd In aceasta atît gul nostru popor, sînt ferm cialiste multilateral dezvolta­ Vorbitorul a arătat în conti­ la indicaţia conducerii de par­ In ultimii şase ani, pe ansam­ vin atît cooperatorilor, cît şi tăţilor agricole, pentru întrea­
un factor al progresului fie­ hotărîţi să facă şi de acum te pe pămîntul României. nuare că, pentru înaintarea ra­ tid, au fost organizate, în toa­ blul agriculturii cooperatiste, cooperativei. ga ţărănime.
cărei naţiuni, al dezvoltării ci­ înainte totul ca — paralel cu Vă doresc tuturor multă să­ pidă a agriculturii cooperatis­ tă tara, acţiuni de masă în au fost alocate la fondul de In 1971, din indicaţia con­ In ^ întreaga sa activitate,
vilizaţiei umane în general, dezvoltarea economiei şi cul­ nătate şi fericire! (Aplauze te pe drumul progresului teh­ vederea eliminării excesului acumulare importante mijloa­ ducerii partidului, au luat fi­ Consiliul Uniunii Naţionale a
cit şi al înţelegerii şi apropie­ turii, lărgirea democraţiei so­ puternice, prelungite ; urale. nic, statul nostru a făcut e­ de umditate şi combaterea e­ ce materiale şi financiare, ca­ inţă 777 de consilii intercoo­ Cooperativelor Agricole de
rii între popoare, al consoli­ cialiste, ridicarea nivelului de Asistenţa, în picioare, ovaţio­ forturi susţinute în vederea roziunii solului demonstrează re au reprezentat, anual, între peratiste de cooperare şi spe­ Producţie a acordat o atenţie
dării păcii şi securităţii în trai al maselor, cu edificarea creării unei puternice baze că, în fiecare unitate, pe baza 21,1 şi 23,6 la sută din produc­ cializare. Deşi unele au în­ deosebită perfecţionării stilu­
lume, (Vii aplauze). victorioasă a societăţii socia­ nează îndelung pentru partid, tehnioo-materiale şi întăririi* unor programe amănunţite, lu­ ţia netă. In numeroase coope­ treprins, prin coordonarea for­ lui şi metodelor de muncă
întreaga noastră activitate liste multilateral dezvoltate — pentru Comitetul Central, pen­ economice a fiecărei unităţi. crările de îmbunătăţiri"funcia­ rative, însă, nu s-a înţeles pe ţelor şi mijloacelor unităţilor proprii şi ale uniunilor coo­
externă, animată de un profund să-şi aducă întreaga contribu­ tru secretarul general al par­ Cu ajutorul fondurilor alocate re se pot efectua într-un timp deplin necesitatea dezvoltării cooperatiste, măsuri care au peratiste judeţene, în vederea
spirit de responsabilitate in­ ţie la triumful cauzei păcii şi tidului, tovarăşul Nicolae de la stat au fost amenajate scurt, bine şi la un preţ de în ritm susţinut a fondurilor influenţat pozitiv activitatea afirmării lor ca organizaţii
ternaţională, are drept ţel spo- progresului pe toate continen- Ceauşescu). pentru irigaţii sau desecate cost scăzut. fixe, prin repartizarea, în a­ economică a cooperativelor a­ competente • In conducerea
mari suprafeţe, s-eu realizat Un capitol important al ra­ cest scop, a sumelor prevăzu­ gricole, trebuie subliniat că,
plantaţii pomi-viticole, sere şi portului s-a referit la dezvol­ te în statut. Uniunile co­ în general, s-a acţionat des­ sectorului cooperatist al agri­
solarii, au fost construite com­ tarea zootehniei, ramură care operatiste, adunările coope­ tul de timid. culturii, în munca politică
şi organizatorică de mobiliza­
Deschiderea lucrărilor celui rie-al H-lea plexe industriale pentru creş­ a cunoscut o dezvoltare conti­ rativelor conducere au da­ Pe baza sarcinilor trasate re a ţărănimii la înfăptuirea
agricole,
consilii­
terea şi îngrăşarea animalelor,
nuă atît sub raportul sporirii
de
le
precum şi alte obiective cu efectivelor, cît şi al creşterii toria să asigure fonduri de partid, primul Congres al sarcinilor importante ce îi
caracter productiv. La aceas­ producţiei animaliere datorită proprii sporite pentru dezvol­ Uniunii Naţionale a înfiinţat revin. Trebuie să subliniem
Congres a! Uniunii Naţionaie ta se adaugă înzestrarea teh­ măsurilor întreprinse pentru tarea bazei tehnico-materiale, Casa de pensii a membrilor însă că uniunile cooperatiste
au neglijat sarcina lor funda­
cooperativelor agricole.
nică a staţiunilor pentru me­
Pe
precum şi folosirea corespun­
canizarea agriculturii. Pentru ameliorarea raselor de anima­ zătoare a acestora şi a cre­ măsura creşterii puterii eco­ mentală de o sprijini şi con­
le şi de păsări, introducerea
a Cooperativelor Agricole de Producţie tot ceea ce partidul şi statul, şi extinderea unor tehnologii ditelor de investiţii primite de nomice a unităţilor agricole şi tribui activ la realizarea sar­
făcut
clasa muncitoare au
cinilor economice, de produc­
sporirii contribuţiei lor la for­
avansate, asigurarea cadrelor
spre binele şi fericirea ţără­ de specialişti. Trebuie să recu­ la stat. marea fondului de pensii a ţie ale unităţilor agricole coo­
nimii, milioanele de coopera­ noaştem — a spus vorbitorul Intensificarea şl moderniza­ fost majorat, în două rînduri, peratiste. Slaba activitate a
(Urmare din pag. 1) 1. — Darea de seamă a generală asupra punctelor în­ tori încredinţează Comitetul rea agriculturii conduc, în
Consiliului Uniunii Naţionale scrise pe ordinea de zi a con- Central al partidului, pe dum­ — că sectorul creşterii anima­ mod inevitabil, la sporirea vo­ cuantumul pensiilor acordate uniunilor cooperatiste, inefi-
şi sarcinile ce revin coopera­ qresului. Au luat cuvîntul to­ neavoastră, tovarăşe Nicolae lelor este mult rămas în urmă lumului cheltuielilor materia­ cooperatorilor. Ca urmare, cienţa măsurilor întreprinse
gros înlîmpină cu puternice tivelor agricole de producţie varăşii : Nicolae Hudiţeanu, fată de resursele de care dis­ le în structura cheltuielilor de pensiile iniţiale au crescut de se ^ reflectă în neajunsurile
Urale şi aplauze furtunoase pe şi uniunilor cooperatiste pen­ Erou al Muncii Socialiste, pre­ Ceauşescu, de recunoştinţa lor pune agricultura cooperatistă, producţie. Din evoluţia chel­ 2,7 ori. In cei cinci ani, va­ existente în multe unităţi, în­
tovarăşii Nicolae Ceauşescu, tru înfăptuirea hotărîrilor şedintele cooperativei agricole fierbinte, hotărîrea fermă de şi mai ales fată de cerinţele tuielilor materiale în cursul loarea pensiilor plătite a fost deosebi în cooperativele slab
Ion Gheorghe Maurer, Emil Congresului al X-lea al P.C.R. de producţie din comuna Co- a munci cu abnegaţie pentru mereu crescînde de produse cincinalului precedent rezul­ de peste 5 miliarde lei. Pe dezvoltate, în ceea ce priveşte
Bodnaraş, Manea Mănescu, şi a planului cincinal de dez­ mana, judeţul Constanţa, Con­ sporirea producţiei şi a efi­ animaliere ale societăţii. Efec­ tă că acestea au crescut de baza hotărîrii Comitetului E­ nivelul producţiilor şi al ve­
Paul Niculescu-Mizil, Gheor- voltare a agriculturii coopera­ stantin Popa, Erou al Muncii cientei acesteia, astfel ca la tivele au crescut lent, iar la 405 lei la mia de lei pro­ xecutiv al C. C. al P.C.R. niturilor realizate.
sflrşitul cincinalului să poată
gl?e Pană, Gheorghe Rădu- tiste în perioada 1971—1975. Socialiste, preşedintele coope­ raporta că agricultura coope­ producţiile medii sînt reduse din aprilie 1971, membrii co­ Cred eă sînt în asentimen­
lescu. Virgil Trofin, Ilie Ver- 2. — Raportul Comisiei de rativei agricole de producţie ratistă şi-a îndeplinit cu cinste şi, la unele specii, chiar în ducţie globală, în 1966, la 586 operatori beneficiază de asis­
deţ, Maxim Berghianu, Florian revizie. din comuna Dor-Mărunt, jude­ sarcinile ce ii-au revenit. scădere. lei în 1970, fapt care ilustrea­ tentă medicală. De la 1 ia­ tul dumneavoastră, al tuturor
Dănălache, Emil Drăgănescu, 3. — Propuneri de modifi­ ţul Ialomiţa, Gheorghe Vasiliu, Sporirea efectivelor şi a ză gradul scăzut de eficientă nuarie 1972 se acordă ajutoa­ delegaţilor şi invitaţilor la
Janos Fazekas, Petre Lupu, care a statutelor cooperativei preşedintele Uniunii judeţene Un capitol important din producţiei animaliere pun în a cheltuielilor efectuate. Este re familiilor cu copii In vîr- Congres, al milioanelor de
Dumitru Popa, Dumitru Po- agricole de producţie, Casei a cooperativelor agricole de darea de seamă a fost fata Uniunii Naţionale a Coo­ necesar ca, uniunile judeţene, stă de pînă la 16 ani, precum cooperatori pe care îi repre­
pescu, Leonte Răutu, Gheor­ de pensii şi uniunilor coope­ producţie Iaşi, Walter Mai- consacrat activităţii uniu­ perativelor Agricole de Pro­ cu sprijinul direcţiilor gene­ şi ajutoare pentru incapacita­
ghe Stoica, Ştefan Voitec, Pe­ ratiste agricole. terth, inginer-şef al cooperati­ nilor cooperatiste, organiza­ ducţie, a Ministerului Agri­ rale agricole să orienteze te temporară de muncă. Stă zentăm — a arătat în în­
tre Blajovici, Miron Constan- 4. — Alegerea Consiliului vei agricole de producţie din ţii de masă a căror princi­ culturii, Industriei Alimentare consiliile de conducere ale în puterea cooperativelor a­ cheiere vorbitorul — să no
tinescu, Mihai Dalea, Miu Do- Uniunii Naţionale a Coopera­ comuna Lenauheim, judeţul pală preocupare este mobili­ şi Apelor, a tuturoT organelor cooperativelor pentru a eli­ gricole ca, prin sporirea con­ luăm angajamentul solemn în
brescu, Mihai Gere, Vasile tivelor Agricole de Producţie Timiş, Ştefanla Ionescu, pre­ zarea ţărănimii în vederea în­ agricole şi conducerilor de mina, încă de la întocmirea tinuă a producţiei şi a veni­
Patilineţ, Ion Stănescu, Cornel şi a Comisiei de Tevizie a u­ şedinta cooperativei agricole făptuirii politicii agrare a par­ planurilor anuale, orice ten­ turilor, să creeze condiţii ma­ faţa întregului popor, în faţa
Burtică, care iau loc în loja niunii. de producţie din comuna Pu- tidului. cooperative, sarcina de a lua dinţă de risipă a mijloacelor teriale necesare pentru îmbu­ Comitetului Central, a se­
din dreapta prezidiului. Primit cu puternice şi înde­ tineiu, judeţul Teleorman, E­ In actualaul cincinal, agri­ măsuri urgente în vederea a­ materiale şi băneşti. nătăţirea în perspectivă a ni­ cretarului general al partidu­
întreaga asistenţă ovaţio­ lungi aplauze, într-o atmosfe­ mil Bălăuţă, director general culturii cooperatiste îi revin sigurării, atît cantitativ, cît şi Raporturile contractuale ale velului pensiilor şi a celorlal­ lui nostru, tovarăşul Nicolae
nează, scandează minute în ră de puternic entuziasm, a al Direcţiei agricole judeţene sarcini mari. Realizarea lor are calitativ, a furajelor, folosirea sectorului cooperatist agricol te ajutoare sociale. Ceauşescu, că vom depune
şir „Ceauşescu — P.C.R.". luat cuvîntul t o v a r ă ş u l Brăila, Alexandru Savu, pre­ un puternic suport în baza lor raţională, introducerea u­ cu organizaţiile de stat con­ Un capitol important al dă­
In loja din slînga prezidiu­ NICOLAE CEAUŞESCU. Cu- şedinte şi inginer-şef al coo­ tehnico-materială de care va nei selecţii riguroase, îmbună­ stituie o condiţie esenţială a rii de seamă s-a referit la toate eforturile, întreaga, noas­
dispune agricultura, oa urma­
lui iau loc şefii delegaţiilor vîntarea conducătorului parti­ perativei agricole de produc­ re a celor peste 100 de mi­ dezvoltării economice a coo­ viata internă a cooperativelor tră capacitate de muncă şi
de peste hotare, participante dului şi statului este urmărită ţie din comuna Nana, judeţul liarde lei ce vor fi investite în tăţirea condiţiilor de adăpos- perativelor. In perioada pe agricole. In multe cooperati­ pricepere pentru sporirea pro­
Ilfov, Aurelia Buciumau, coo­
la congres. cu deosebită atenţie de miile peratoare din comuna Mese- acest cincinal. Acest mare e- tire, precum şi mecanizării şl care o analizăm, cooperative­ ve, adunările generale au de­ ducţiei agricole şi ridicarea
le agricole au valorificat, pe
Din însărcinarea Consiliului de participanţi la congres, şeni, judeţul Sălaj, Nicolae foTt financiar se conjugă cu electrificării lucrărilor în zo­ venit, cu adevărat, organul continuă a nivelului de trai
bază de contract,
Uniunii Naţionale a Coopera­ fiind subliniată în repetate Fechet, preşedintele Uniunii investiţiile pe care le face otehnie. O sursă importantă întreaga producţie aproape suprem de conducere, iar
marfă,
tivelor Agricole de Producţie, rînduri cu vii şi puternice a­ judeţene a cooperativelor a­ stalul pentru dezvoltarea, în contribuind astfel în mod sub­ consiliile de conducere orga­ material şi spiritual al celor
tovarăşul Gheorghe Petrescu, plauze. Toţi cei prezenţi îşi gricole de producţie Bacău. ritm şi mai susţinut, a acelor pentru mărirea producţiei ani­ nizează în mai bune condiţii ce muncesc, pentru înflorirea
preşedintele U.N.C.A.P., ros­ exprimă şi cu acest prilej re­ ramuri ale industriei oare asi­ maliere, nevalorificată sufici­ stanţial la formarea fondului aplicarea în practică a măsu­ continuă a ţării, pentru edi­
teşte cuvîntul de deschidere. cunoştinţa fierbinte faţă de In continuare, tovarăşul gură agriculturii îngrăşămin- ent pînă în prezent, este gos­ central al statului de produ­ rilor adoptate de adunările
partid, de secretarul general Gheorghe Radu, preşedintele ficarea societăţii socialiste
Subliniind importanţa congre­ pentru grija permanentă pe Uniunii judeţene a cooperati­ tele, tractoarele şi maşinile a­ podăria personală a coopera- se agroalimentare. Trebuie să generale, respectă principiul
sului, preşedintele U.N.C.A.P care o poartă dezvoltării agri­ velor agricole de producţie gricole. lorilor. subliniem însă că în unele u­ muncii şi conducerii colecti­ multilateral dezvoltate în
a salutat cu deosebită căldu­ culturii, înfloririi satului ro­ Prahova, a prezentat Raportul Analiza activităţii desfăşura­ scumpa noastră patrie, Repu­
ră, în numele delegaţilor, al mânesc, hotărîrea fermă de a Comisiei de validare. te de cooperativele agricole şi Activităţile industriale de nităţi se mai manifestă se­ ve. Cu toate acestea, în unele blica Socialistă România.
ţărănimii cooperatiste din în­ munci cu hărnicie pentru ca Tot în cursul după-amiezil, uniunile cooperatiste ne per­
treaga ţară, prezenţa condu­ ogoarele ţării să-şi sporească la discuţia generală au mai mite să desprindem învăţă­
cătorilor partidului şi statului rodnicia, pe măsura sprijinu­ luat cuvîntul tovarăşii Pely minte preţioase şi să stabilim
în frunte cu secretarul gene­ lui acordat de statul nostru, a Arpad, inginer-şef al coope­ măsuri care să conducă la ge­
ral al partidului, preşedintele marilor sarcini prevăzute în rativei agricole de producţie neralizarea a ceea ce este po­
Consiliului de Stat, tovarăşul actualul cincinal. din comuna Săcuieni, judeţul zitiv, la înlăturarea neajunsu­
Nicolae Ceauşescu, la şedinţa Exprimînd sentimentele par­ Bihor, Gheorghe Lupaşcu, di­ rilor ce s-au manifestat. O a­
de deschidere a congresului. ticipanţilor şi Invitaţilor la con­ rectorul Staţiunii pentru me­ semenea analiză este înlesnită
De asemenea, el a adus un gres, preşedintele U.N.C.A.P. canizarea agriculturii din co­ de dezbaterile ce au avut loc
călduros salut delegaţilor şi a m u l ţ u m i t tovarăşului muna Salcea, judeţul Suceava, în adunările pe formaţiuni de
invitaţilor la acest eveniment Nicolae Ceauşescu pentru cu­ Georgeta Stoian, brigadieră, lucru şi adunările generale
important în viaţa ţărănimii vintele calde adresate ţără­ secretara comitetului de par­ din cooperativele agricole, în
cooperatiste. nimii cooperatiste, pentru in­ tid al cooperativei agricole de conferinţele uniunilor coope­
Exprimînd sentimentele de­ dicaţiile preţioase date în ve­ producţie din comuna Pietroa­ ratiste judeţene la care, prac­
legaţilor la congres, ale tutu­ derea dezvoltării şi consolidă­ sele, judelui Buzău, Ion Gtr- tic, a participat întreaga ţărS- A teU eruI-şooalâ V u lc an . L a
ror celor ce lucrează pe ogoa­ rii agriculturii cooperatiste. ceag, preşedintele cooperativei j nime cooperatistă. sec ţia b o b in a j d u p ă o lecţie
rele patriei, tovarăşul Gheor­ La primul punct al ordinii agricole de producţie din co­ I O primă concluzie la care te o re tic ă se tre c e la p ra c tic ă .
T o v a r ă ş u l
M ih ai
m a i s t r u
ghe Petrescu a adresat, de a­ de zi, tovarăşul Gheorghe Pe­ muna Hărman, judeţul Braşov, conduce o asemenea analiză C alistru e x p lic ă e le v elo r „ Î n ­
semenea, un cordial salut de­ trescu a prezentat Darea de Virgilius Mihai, inginer-şef al este -că deşi pe ansamblul a- curcatei© reţe le " alo u n u i m o ­
to r electric. D in tr e cele m a i
legaţiilor de peste hotare. seamă a Consiliului Uniunii cooperativei agricole de pro­ j griculturii cooperatiste pro­ h a r n ic e b o b in a to a r e p u te m a-
ducţiile medii şi totale vege­
Delegaţii au ales apoi or­ Naţionale şi sarcinile ce re­ ducţie din comuna Fiiipeşti- tale au crescut, an de an, ele m in tl po G e o rg e ta C o n sta n tin ,
ganele de lucru ale congresu­ vin cooperativelor agricole de Tîrg, judeţul Prahova, piof. nu sînt pe măsura eforturilor E len a C rişan şl R o d lca Al-
lincă.
lui : prezidiul, comisia de va­ producţie şi uniunilor coope­ Nicolae Giosan, pieşedintel9 care s-au făcut pentru dezvol­
lidare, secretariatul, comisia ratiste pentru înfăptuirea ho­ Academiei de ştiinţe agricole tarea bazei tehnico-materiale
de rezoluţie a congresului, tărârilor Congresului al X-lea şi silvice, Maria Cucută, şefă şi nici a necesităţilor cres-
comisia de amendamente la al P.C.R. şi a planului cincinal do formă la cooperativa agri­ rfnde de produse agricole alo
proiectele de statute şi comi­ de dezvoltare a agriculturii colă dc producţie din comuna economiei naţionale. Produc­
sia de propuneri a candidaţilor cooperatiste în România, în Traianu, judotul Tulcea, şi ţiile medii înregistrate la prin­
pentru Consiliul Uniunii Na­ perioada 1971—1975. Pavel Ştefan, secretar al Con­ cipalele culturi prezintă mari
ţionale a Cooperativelor Agri­ In şedinţa de după-amiază, siliului Central al Uniunii Ge­ diferente de la o unitate li
cole de Producţie şi a Comi­ tovarăşul Pompiliu Grubischi, nerale a Sindicatelor. alta, chiar şi în cadrul ace­
Lucrările congresului conti­
siei de revizie. preşedintele Comisiei de re­ nuă marţi, 22 februarie, în 14 leiaşi zone cu condiţii de cli­
In unanimitate, congresul a vizie, a prezentat raportul a­ . mă şi sol asemănătoare. A­
adoptat următoarea ordine cestei comisii. comisii de lucru. (Agerpres) ceasta se daloreşte şi faptului
de zi : Apoi, a început dezbaterea