Page 75 - Drumul_socialismului_1972_02

P roletari din toate fărlle, unljl-vă!
PRIMIRI LA TOVARĂŞUL

NICOLAE CEAUŞESCU

Ambasadorul Franţei

Marti, 22 februarie a.c., to- sa definitivă din ţara noas-
varăşul Nicolae Ceauşescu, tră.
preşedintele Consiliului de La primire a luat parte Cor-
Stat al Republicii Socialiste neliu Mănescu, ministrul afa-
România, a primit pe ambasa- cerilor externe,
dorul extraordinar şi plenipo- Cu acest prilej a avut loc
tenliar al Franţei, Pierre Pe- o convorbire care s-a desfă-
len, în legătură cu plecarea şurat Sntr-o atmosferă cordială.

Reprezentantul Partidului Demo­
ORGAN Aii COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C.R 81 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN
cratic al Kurdistanului din Irak

Marti după-amiază tovarăşul înmînat tovarăşului Nicolae
Nicolae Ceauşescu, secretar Ceauşescu un mesaj de prie­
ANUL XXIV. NR. 5326 M IERCU RI 23 FEBRUARIE 1972 4 PA G INI - 30 BANI general al Partidului Comu­ tenie din partea preşedintelui
nist Român, a primit pe Dara Partidului Democratic al Kurdis­
Tawfik, membru al C.C. al tanului din Irak — Mustafa
Partidului Democratic al Kurdis- BarzanI.
tanulu! din Irak, redactor-şef In cursul convorbirii a fost
se
V ’ -■ ' --- ' " /, / V/ • ' ^ Lucrările Congresului al ziarului „Al Taakhi", organ exprimată dorinţa de a priete­
de presă al acestui partid, ca­
dezvolta raporturile
deviza iie iii^ i colectiv le e munca. . re ne vizitează ţara. neşti dintre P.C.R. şi P.D.K.,
n n r ^ l *
»
m
A participat tovarăşul Paul în interesul popoarelor celor
* al ll-lea al Uniunii Niculescu-Mizil, membru al două ţări, al cauzei progre­
sului social, păcii şl înţelege­
Comitetului Executiv, al Pre­
NICI O MAŞINA Şl NICI UN zidiului Permanent, secretar al rii între popoare.
Convorbirea a avut loc în-
\ C.C. al P.C.R.
\ Cu acest prilej, oaspetele a tr-o atmosferă cordială, prie­
................................................... ... ■' Naţionale a Cooperativelor tenească.
RANDAMENTUL V
1 :
V Agricole de Producţie A
In Editura politică a apărut :
NICI UN M M U I NBLiCRAT!
&6
Pentru a da posibilitatea u­ preşedinţi de consilii populare NICO LAE CEAUŞESCU
nui cît mai mare număr de comunale.
participanţi să ia cuvîntul la Pornind de la modul în ca­ Cuvîntare la Conferinţa pe ţară a cadrelor
Asigurăm funcţionarea la parametri discuţii, lucrările Congresului re se înfăptuiesc hotărîrile de conducere din întreprinderi şi centrale in­
Congresului al X-lea al Par­
al II-lea al Uniunii Naţionale
dustriale şi de construcţii.
a Cooperativelor Agricole de tidului Comunist Român şi
Producţie au continuat, marţi, prevederile actualului plan
înalţi a marilor furnale în 14 comisii. au cincinal, de la experienţa şi
rezultatele proprii
obţinute
La lucrările comisiilor
în unităţile în care lucrează,
participat
tovarăşii
Pană,
Mănescu, Gheorghe Manea vorbitorii au abordat în ca­ La fiecare început de an, noare al fabricii va fi îm ­
I ______ Virgil Trofln, Janos Fazekas, drul dezbaterilor o arie largă cînd facem bilanţul întrece­ plinit de numele celor 118
(Păstrez vii în memorie ecourile dezba- nificat, să nu se irosească nici un minut asigurăm şi prin executarea la timp şi dej
1 1
1-----
--
) terilor din cadrul Cqnferintei pe tară a din timpul de lucru. calitate a întreţinerii, reviziilor şi repara- r Leonte Răulu, Gheorghe Stoi­ de probleme privind dezvol­ rii socialiste şi stabilim frun-. femei fruntaşe în întrece­
- j;- *-•----- 1
4 cadrelor de conducere din întreprinderi şi .
Noi, furnaliştii de la Hunedoara, tradu-
_________ _ _________ ____, ___ ________ _ _ . tiilor. Repartizarea celor mai buni comu-ţ ca, Petre Blajovicl, Mlron tarea în continuare a agricul­ taşii în muncă pentru anul rea socialistă. Multe dintre
centrale industriale şi de construcţii, la ca- cern semnificaţia acestei chemări în da- nişti, oameni cu înaltă pregătire profesio-1 Constantinescu, Mibal Dalea, turii cooperatiste, sporirea ce l-am încheiat, încerc o ele şi-au făcut din steluţele
) re am participat alături de alţi siderur- toria ce ne revine de a asigura furnale- nală şi experienţă pe schimburi, ne-a dat? Miu Dobrescu, Mihai Gere, contribuţiei acesteia la ridica­ profundă satisfacţie cînd purpurii adevărate salbe.
l gişti hunedoreni. lor pe care le deservim o funcţionare posibilitatea să evităm opririle accidentale) Cornel Burtică. rea bunăstării ţărănimii, a în­ văd cum numărul acestora Salbe ale hărniciei, abnega­
i Ampla cuvîntare rostită de tovarăşul continuă, intensivă, de a obţine indici La dezbaterile asupra pro­ tregului popor, la edificarea creşte, cum abnegaţia şi ţiei, dăruirii în muncă. A ­
J Nicolae Ceauşescu a constituit pentru mine înalţi de utilizare în condiţiile reducerii buie şi întărirea ordinii şi disciplinei la blemelor majore înscrise pe societăţii socialiste multilate­ strădania oamenilor pentru semenea salbe au „colecţio­
\ şi pentru tovarăşii mei de muncă o anali- continue a consumului specific de cocs. In toate punctele de lucru, seriozitatea şi răs- ) ordinea de zi ,a Congresului ral dezvoltate în patria noas­ muncă, pentru interesele fa­ nat11 muncitoarele Florica
1 ză extrem de aprofundată a realităţilor din intervenţia mea la comisia de metalurgi' punderea cu care furnaliştii'noştri — m un-| au luat cuvîntul un mare nu­ tră. S-au ' făcut, de asemenea, bricii sînt tot m a i mari. Şi Munteanu, brigadieră la a­
; industria românească, o privire deosebit din cadrul conferinţei am vorbit pe larg citori, maiştri, tehnicieni, ingineri — îşi i măr de ţărani cooperatori, bri­ importante propuneri pentru satisfacţia e şi mai plină telierul de huse auto, Ana
] de pătrunzătoare, prin caracterul ei rea- despre preocupările noastre în această di- fac datoria. Aşa se face că astăzi, după nici » gadieri, şefi de ferme, pre­ punerea în valoare a întregu­ cînd din tabelele fruntaşi­ Vinţeler, brigadieră la sec­
i ]ist, ştiinţific, asupra problemelor majore recţie. două luni de la debutul celui de-al doilea ţ şedinţi de cooperative agrico­ lui potenţial economic şi pro­ lor se desprind tot mai ţia înnobilate, Lucia Argint,
? care ne frămîntă pe toţi. Vreau să precizez de la bun început că an al cincinalului, colectivul nostru este ţ le şi de consilii intercoopera- ductiv de care dispun coope­ multe nume de fem ei. femeia neîntrecută la deci-
) Considerăm că în lumina sarcinilor ex- pentru a realiza acest important obiectiv ţn măsură să raporteze realizarea peste : , rativele agricole, în vederea Activez de aproape un de­ metrat, Ana Socol, care con­
___ _
_______________
,
.
,----
----- -----
lj puse în cuvîntarea secretarului general al am primit un sprijin deosebit din partea plan a 3 000 tone de fontă, produsă cu cocs) tiste, ingineri agronomi şi accelerării procesului de mo­ ceniu in munca sindicală. duce azi activitatea a 80 de
L partidului este de o însemnătate capitală organelor economice superioare prin asi- economisit, prin creşterea indicilor de u -( zootehnişti, medici veterinari, dernizare şi industrializare, Ca preşedintă a comitetului muncitoare şi care ani în
J să pornim la valorificarea marilor rezerve gurarea din abundentă a necesarului de tilizare a agregatelor. 1 economişti şi alţi specialişti creşterea producţiei vegetale sindicatului pe fabrică am şir n-a putut fi întrecută
» c* nnrnim la valorificarea marilor rezerve aurarea din abundentă a necesarului de tilizare a agregatelor.
1 de care dispunem, de la folosirea deplină minereuri şi cocs. Datorită acestui ajutor Plasate în contextul care lucrează nemijlocit pe o­ şi animale şi, pe aceste baze, avut prilejul să cunosc ac­ la călcat de nici o tovară­
Plasate în contextul sarcinilor trasate de »
■
( a capacităţilor de producţie, factor care preţios pot spune că sîntem feriţi de difi- secretarul general al partidului prin cu- ţ goarele patriei noastre. Au lu­ sporirea continuă a avuţiei tivitatea tovarăşelor mele şă din secţie, Ana Petruţa,
1 -
l condiţionează şi de care se înlănţuie în- cultăţi în aprovizionarea tehnico-materia- vîntarea rostită la Conferinţa pe tară a ca- i at, de asemenea, cuvîntul re­ cooperativelor agricole, a nu numai din secţia înno­ brigadieră în secţia velur,
) tregul efort de perfecţionare şi ridicare a lă. La rîndul nostru am luat măsurile necc- drelor de conducere din industrie şi con- J prezentanţi ai unor instituţii membrilor lor, pentru propă­ bilate, unde lucrez ca Maria Mois,et controlor la
i eficientei producţiei. De altfel, cred că sare pentru a pregăti retete optime de structii, rezultatele pe care le-am obţinu* ) centrale şi organizaţii de ma­ şirea satului românesc. muncitoare, ci şi din cele- înnobilate, Ileana Bokdş, bri-
i nici nu se poate demonstra mai bine ne- încărcare şi de respectare riguroasă a a- să şi obşteşti, oameni de şti­ Lucrările Congresului vor
( cesitatea utilizării la maximum a capaci- cestora. In prezent, la ambele furnale de NICOLAE MARCULESCU inţă din institute de cercetare fi reluate în plen, miercuri,
A tătilor de producţie şi timpului de lucru mare capacitate se lucrează conform leh- Erou al Muncii Socialiste, şi staţiuni agricole experimen­ 23 februarie, dimineaţa.
1 decît prin lozinca lansată de tovarăşul jiologiilor stabilite de specialişti, Sncepînd maistru principal la secţia a tale, directori ai direcţiilor a-
\ Ceauşescu, de a acţiona cu tontă fermi- He 'la încărcarea şarjelor pînă la elabo- INa. furnale a C.S. Hunedoara gfîcoîe' j\ideien£7 ’cacTre" ~de“
l tatea pentru ca nici o maşină şi nici un rarea fontei. conducere din întreprinderile In cursul serii de marţi au
-1 utilaj să nu lucreze sub randamentul pla- Funcţionarea normală a agregatelor o (Continuare in pag. a 2-a) pentru mecanizarea agricultu­ avut loc şedinţe , de lucru ale
rii şi întreprinderile agricole Comisiei de propuneri a can­
de stat, din uzinele construc­ didaţilor pentru organele cen­
toare de maşini şi utilaje a­ trale ale Uniunii Naţionale a lalte locuri de muncă din gadieră la înnobilate şi a-
gricole şi din unităţile pro­ Cooperativelor Agricole de unitatea noastră, să-mi dau titea alte muncitoare care
ducătoare de îngrăşăminte Producţie, comisiilor de amen­ seama de aportul lor la în­ îşi onorează cu răspundere
chimice, secretari ai unor co­ damente la statute şi Comisiei deplinirea sarcinilor de locul ocupat în producţie şi
Acţionăm pentru realizarea exemplară a investiţiilor mitete comunale de partid, de rezoluţie a Congresului. producţie. Pot spune că a­ titlul de comunist.
portul e meritoriu, pentru
că aproape 80 la sută din­ Azi, cînd vorbesc despre
tre salariaţii fabricii sint fruntaşa în producţie Elisa-
| Printre problemele majore Un îndreptar preţios pentru lor, prin introducerea unei or­ industrializarea activităţii de \ femei. Prezenţa lor la mun- beta Popa, o vrednică m un­
) analizate în lucrările Confe- munca viitoare a constructo­ dini şi discipline ferme pe construcţii-montaj, extinderea l câ> nu numai in orele sta­ citoare, nu pot să nu vor­
1 rinţei pe tară a cadrelor de rilor îl constituie ampla cu­ şantiere, prin mecanizarea lu­ acordul/ui global, întărirea or- / bilite în program, ci şi la besc şi despre comunista E-
/ conducere şi a reprezentanti- vîntare a tovarăşului Nicolae crărilor". Aspectele subliniate dinii şi disciplinei pentru ob- ) solicitările conducerii întve- lisabeta Popa, una dintre
) lor oamenilor muncii din Ceauşescu, care sublinia prin­ de t o v a r ă ş u l Nicolae ţinerea unor indici înalţi de ^ prinderii} cind se cerea e­ vechile membre de partid
\ industrie şi construcţii s-au tre altele necesitatea unor Ceauşescu constituie pentru utilizare a timpului de lucru / fort in plus, a fost, de fie­ ce şi-a făcut din munca
i situat şi cele oare vizează măsuri hotărîte pentru folo­ muncitorii, tehnicienii şi in­ vor constitui obiectul prin- î care dată, demnă de laudă. profesională şi obştească
} înfăptuirea programului de sirea deplină a fondului de ginerii Trustului de construc­ cipal al unor apropiate ana- \ „E datoria noastră să aju­ crezul de viaţă. Cînd vor­
) investiţii. Atît în cadrul comi­ timp, extinderea acordului ţii Deva prilejul unei noi şi lize pe care le vom face la l tăm fabrica, pentru că şi besc despre Florica Grecu,
t siei care a analizat aspectele global — formă deosebit de energice mobilizări. Ne gîn- nivelul fiecărui compartiment ? fabrica ne ajuta", „Ar fi ru­ controlor C.T.C, nu pol să
? activităţii de construcţii in- stimulativă de salarizare în dim de pe acum să luăm noi productiv. ) şine pentru o femeie să i nu mă gîndesc la destoini­
j dustriale şi social-culturale, construcţii — precum şi pen­ măsuri menite să impulsio­ Fără îndoială, dispunem de \ se spună că nu e harnică, ca organizatoare a grupei
l cît şi în plen, unde am parti- tru lichidarea aprovizionării neze activitatea noastră de suficiente rezerve pentru a l ca nu-şi face datoriau, „Mun­ sindicale. Şi asemenea pre­
i cipat direct, insistîndu-se a­ neritmice a şantierelor cu ma­ construcţii-montaj, atît în ce situa rezultatele muncii noas- ? cim ca să fie bine şi pentru cizări ar trebui să fac şi
l supra realizării integrale şi teriale şi prefabricate. priveşte îndeplinirea volumu­ tre la nivelul exigentelor ce- / secţie, şi pentru noV\ „Dacă cînd vorbesc despre frunta­
\ în timpul planificat a obiec- „Un obiectiv de primă în­ lui de construcţii prevăzut, cît rinţe ale dezvoltării economi- ) nu ne-am da interesul, da­ şele Rusalina Laslo, Paras-
i tivelor, s-au scos în evidenta semnătate în activitatea or­ ei. De exemplu, deşi am ex- ^ că n-am pune în muncă şi chiva Golea, Cornelia Bo-
/ nereguli şi deficienţe care per­ ganizaţiilor de construcţii- şi atingerea unei eficiente e­ ceva din dragostea şi fante­ dea, Lucreţia Avram , Ma­
ria Olteanu, Maria Chişerău
i sistă pe şantierele de construc- montaj — sublinia secretarul conomice superioare. Este Irig. ALEXANDRU LUGOJAN \ zia noastră, ar însemna că şi atîtea şi atîtea altele.
nu ştim să răspundem ce­
i Ui Şi care frînează punerile general al partidului—trebuie vorba în primul rînd de aten­ directorul Trustului de \ rinţelor". Fruntaşele noastre sînt
ţia pe care o vom acorda creş­
V a lo rifica re a s u p e r io a r ă a m a te rie i p rim e în p ro d u s e de în a l­
\ în . funcţiune ; s-au stabilit să fie reducerea costului lu­ terii productivităţii muncii construcţii Deva \ tă calitate este o s a r c in ă p r in c ip a lă a colectiv u lu i F a b ricii „V i­ Spuneam la început că tovarăşele noastre de m un­
^ jaloanele de acţiune pentru crărilor executate prin mai în costrucţii, fapt pentru care d r a ” O răştle. M u n cito arele V io ric a T u d o r a ş c u . şi L u c re ţia A m a n , mindria ne e mai plină ori că, de viaţă — muncitoare,
^ lichidarea acestor lipsuri. buna gospodărire a materiale­ introducerea mecanizării şi (C o n tin u are în paq. a 2 -a) din s e e p a îu n o b ila te , c o n trib u ie din plin Ia în d e p lin ire a acestei de cîte ori din rîndul frun­ soţii, mame, gospodine.
J l taşilor fabricii se desprind Poartă răspunderi in faţa
s arcin i.
F o to : V. O N O IU
tot mai multe nume de fe­ cărora nu ştiu şi nu vor
să-şi plece capul pentru că
mei. Acest sentiment l-am
De pe acum să pregătim temeinic noua recoltă încercat şi la începutul a­ sînt capabile să le înfăptu­
iască şi pentru a le înfăptui
cestui an cînd am făcut bi­ se străduiesc să fie în pri­
IREMEA lanţul întrecerii socialiste mele rînduri. Şi atunci cum
Fărâ seminţe corespunzătoare lui trecut. Şi ca să confirm MARIA BRINDUŞA
desfăşurate în cursul anu­
să nu fim mîndri de ele /
cele afirmate, aş da cîteva
PENTRU 24 ORE
preşedinta comitetului
fruntaşelor s-a dublat faţă
V re m e relativ cftlduroasă, cu exemple. In 1971 numărul sindicatului de la Fabrica
şi îngrăşăminte suficiente nu T e m p e r a tu r il e m in im e v o r o s­ la 8 Martie, panoul de o- „Vidra" Orâştie
j ceru l m a i m u lt a co p erit. Izolat
de 1970. La sărbătoarea de
va p lo u a slab. V intul va su fla
su d -e st.
p o triv it din su d şi
cila în tr e m in u s u n g ra d şi 2
g ra d e , Ia r m a x im e le în tr e 8 şi
10 grad e.
se pot produce legume! PENTRU URMĂTOARELE CRONICĂ
DOUA ZILE
V re m e s c h im b ă to a r e , cu c e ­ Prin Decret al Consiliului de fost eliberat din această func­
ru l m ai m u lt a co p erit. Izolat Stat al Republicii Socialiste ţie, primind alte însărcinări.
Una din sarcinile de căpe­ gumicolă are repartizată o su­ rie a.c. erau pregătite peste v o r căd e a p recip itaţii s lab e România, tovarăşul Ion Pătan, Prin acelaşi decret, tovară­
tenie ale cooperativelor agri­ prafaţă de 100 hectare. Dis­ 400 mp răsadniţe, din care pe su b f o r m ă de p loaie şi la p o - vicepreşedinte al Consiliului şul Nicolae M. Nicolae a fost
cole este punerea deplină în cuţia purtată cu şeful fermei, mai mult de 300 se însămîn- viţă. V întul va su fla slab pînă de Miniştri, a fost numit şi în numit în funcţia de ministru
la p o triv it din su d şi sud^vest.
valoare a posibilităţilor de ing. Angelica Codreanu, a ţaseră legume. Şeful fermei T e m p e r a t u r a — In u ş o a r ă ' s c ă ­ funcţia de ministru al comer­ secretar de stat la Ministerul
sporire a producţiei de legu­ prilejuit evidenţierea modului ne spunea că sămînta s-a asi­ dere. ţului exterior. Comerţului Exterior.
me, ceea ce asigură o mai ma­ cum se asigură înfăptuirea gurat din vreme, cu excepţia ____________ I______________ Tovarăşul Cornel Burtică a
re contribuţie a; lor la satis­ sarcinilor economice ce stau celei de pătrunjel, care s-a (Agerpres)
facerea cerinţelor de consum în fata cooperatorilor şi a dovedit că are o germinaţie
ale populaţiei. Referindu-se mecanizatorilor privind creş­ nesatisfăcătoare — de circa G0
la necesitatea rezolvării aces­ terea producţiei de legume. la sută. Constatîndu-se că re- _____ _ ... • FOSTUL PREMIER RHODE-
tei probleme, secretarul gene­ Intre altele, am reţinut faptul picarea răsadurilor este un SECVENŢE INTERNAŢIONALE SIAN A FOST ELIBERAT
ral al partidului, tovarăşul că ferma are cultivate din factor esenţial în sporirea pro­ ftţ: ' DIN ÎNCHISOARE
Nicolae Ceauşescu, în cuvîn­ toamnă 13 hectare cu spanac, ducţiei şi a veniturilor din le-
tarea la Congresul al II-lea nil ceapă şi salată — produse ca­ gumicultură (în anul trecut u- SALISBURY 22 (Agerpres).
U.N.C.A.P. a subliniat că : re se vor valorifica în prima nita.tea a putut valorifica cu o Vizita preşedintelui S.U.A. în China — După cinci săptămîni pe­
„Avem loate condiţiile pentru parte a anului. In structură lună de zile mai devreme pro­ trecute în închisoarea din
a înfăptui acest deziderat; es­ culturilor de bază ponderea o ducţia de ardei repicat), s-au Salis-bury, fostul premier
te necesar ca fiecare judeţ, ocupă vărzoasele, cărora li luat măsuri ca experienţa do- Convorbirie chino-americane rtiodesian, Garfield Todd, şi
fiecare cooperativă, fiecare s-au rezervat 31 de hectare, bîndită să fie folosită din fiica sa au fost eliberaţi
cooperator, fiecare ţăran să se .apoi ardeiul, rădăcinoasele şi plin. marţi şi li s-a stabilit arest
preocupe în mod deosebit de castraveţii. întreaga suprafaţa Inginerul Cornel Albu, şeful PEKIN 22 (Agerpres). — A- le, John Holdridge, membru la domiciliu, informează a-
realizarea acestor sarcini”. de grădină este ogorîtă din fermei legumicole . de • la gentia China Nouă anunţă că al .Consiliului Securităţii Na­ gentia Reuter. O măsură si­
Răspunzînd acestei cerinţe toamnă şi s-a fertilizat , cu în­ C.A.P. Geoagiu, ne-a pre­ premierul Consiliului de Stal ţionale. milară a fost luată de auto­
de stringentă actualitate, o se­ grăşăminte chimice şi organi­ zentat cîteva aspecte care al R.P. Chineze, Ciu En-lai, Din partea chineză au fost rităţile de la Salisbury şi fa­
rie de unităţi agricole coope­ ce tot terenul unde este ne­ conduc la concluzia că, în şi preşedintele S.U.A,, Richard prezenţi Ciao Kuan-hua, ad­ tă de unul din liderii Con­
ratiste din judeţul nostru au cesar ca acţiunea să se reali­ condiţiile creşterii cu încă 10 Nixon, au continuat convorbi­ junct al ministrului afacerilor siliului Naţional African,
depus şi depun eforturi susţi­ zeze în prima urgentă. O par­ ha a suprafeţei de grădină fa­ Josiah Chinamano, şi soţia
nute pentru a pregăti temei­ te din suprafaţă a fost deja tă de anul trecut, se depun rile în după-amiaza zilei de externe şi alte persoane ofi­ sa.
nic recolta viitoare de legu­ discuită şi grăpată,' după ce eforturi pentru a îmbunătăţi marii. ciale. Eliberarea lor, precizează
U tilajele din a b a ta je le m in ei U rican i fu n c ţio n e a z ă la p a r a m e ­ me, ale cărei baze se hotărăsc în prealabil s-a nivelat, cre- substanţial activitatea de pro­ Din partea americană, la In aceeaşi zl, ministrul afa­ agenţia, survine după pro­
trii optim i d a to rită activităţii d i n a telierele de ia s u p ra fa ţă . Aici de pe acum. Printre coopera­ îndu-se astfel premise favora­ ducţie a fermei. S-a stabilit ca testele fa fă de măsurile re­
se c o n fe cţio n ea z ă piese dc s c h i m b p e n tr u a r e p u n e utU ajcle din bile începerii la timp a se­ 30 de hectare să fie fertili­ convorbiri au fost prezenţi cerilor externe al R.P. Chi­ presive ale autorităţilor ra­
a d in e în s ta r e de fu n c ţio n a re . tivele agricole care se înscriu Henry Kissinger, consilier spe­ neze, Ci Pîn-fei, şi William siste ce au fost aduse Ia cu­
P r i n t r e cei c are r e d a u v iaţa u tila je lo r din a b a t a je p rin m u n c a cu o importantă contribuţie la mănatului sau plantatului le­ zate cu îngrăşăminte organi­
lo r n e o b o sită sc n u m ă r ă şi s tru n g a r u l A le x a n d r u B â b a n dc m a l constituirea fondului de stat gumelor în cîmp. ce, acţiune care este aproape cial al preşedintelui pentru Rogers, secretar de stat, au noştinţa comisiei de legisla­
m u lt tim p f r u n ta ş în p ro d u c ţie . tori britanici, condusă de
se numără şi C.A.P. Sîntan- In vederea producerii răsa­ problemele securităţii naţiona­ avut convorbiri. lordul Pearce.
dreî — unitate unde ferma le­ durilor, înainte de 15 februa­ (Continuare fn pag. a 2-a)