Page 76 - Drumul_socialismului_1972_02

G ._ ' ■^TT.T - -H J L i.lH W î^L"' i r v ţ T IHPBfff» ■ Ifffim. IHilIBIWMI11 • umjWL'WAV W U W <*.': •*
2 DRUMUL SO CIALISM ULUI • NR. 5326 O M IERCURI 23 FEBRUARIE 1972
T

Confinuînd tradifiile c'e muncă 1 2 4 D E U I SSK U t C N H E S U L A L V U I A A L P . C. B.

şi de luptă ale înaintaşilor
In evoluţia sa Istorică, Par­ ment, cu toate piedicile puse nlc Muncitoresc, a pregătit sl pentru elaborarea liniei poli­
tidul Comunist Român a cu­ de unii lideri reformişti, Par­ apropiat momentul trecerii de tice corespunzătoare realităţi­
lor din România. La temelia
la unitatea de acţiune, la în­
TINERETUL HUNEOOREâH M U ­ noscut momente de o semni­ tidul Social-Democrat a fost făptuirea unităţii polltico-orga- partidului unic a fost aşezată
alături de Partidul Comunisl
ficaţie social-politlcă deosebi­
tă. Un astfel de moment îl în marile bătălii revoluţiona­ nlzatorice a clasei muncitoa­ ideologia marxist-leninistă şi
reprezintă Congresul al VMea re desfăşurate în anii revolu­ re. principiile organizatorice ale
partidului de tip nou, Pentru
Asigurăm funcţionarea la parametri RIRĂ SEMICENTENARUL U. T. C. bruarie 1948, care a consfin­ ţiei populare. unic al clasei muncitoare s-a dezvoltarea multilaterală a ţă­
partidului
Problema creării
al P.C.R., desfăşurat în fe­
Acordînd o mare atentie u-
ţit unitatea politică, Ideologi­ nltătii de actiuhe a clasei impus ca o necesitate obiec­ rii, platforma sublinia necesi­
înalţi a marilor furnale că şl organizatorică a clasei muncitoare, Conferinţa Naţio­ tivă în legătură cu sarcinile tatea politicii de industrializa­
re a tării. De remarcat este
Fler vechi pentru muncitoare din România. Fău­ nală a P.C.R. din octombrie noi pe care revoluţia socia­ faptul că In ce priveşte pro­
listă le punea în fata prole­
1945 s-a pronunţat pentru în­
rirea partidului unic marxist-
blemele fundamentale ale tre­
(Urmare din paq. 1) rea în funcţiune a furnalului metal nou 1 eninlst al clasei muncitoare făptuirea unităţii politice a tariatului din România. In a­ cerii României la socialism,
ceste condiţii clasa muncltoa-
Preclzînd
clasei muncitoare.
nr. 9. Din rlndul colectivului nu a fost un simplu act, o cele două partide aveau un
pol fi mult sporite. Organiza­ nostru am selecţionat deja In dimineaţa aceea de du­ simplă înţelegere între P.C.R. punct de vedere unitar. Atest
ţia noastră de partid, condu­ personalul cel mal calificat şi minică, Costel Burlacu, Con­ şl P.S.D., cl a fost rodul unţil lucru era de mare însemnă­
cerea secţiei, întregul nostru disciplinat care va lucra la stantin Cristea, Mihai Axinie, îndelungat proces de clarifica­ tate, întrucît tocmai în aceas­
colectiv de muncitori fruntaşi, acest nou mare obiectiv. Victor Boercu, Pavel Cristea şl re ideologică şl politică în tă problemă au existat multă
maiştri şi ingineri am hotă- Ne-am fixat asupra şefilor de alţi tineri din organizaţia rîndurile mişcării muncito­ vreme deosebiri principiale
rît să reanalizăm toate rezerve­ echipe de la încărcare, caupe- U.T.C. a sectorului de trans­ reşti, de Izolare şi înlăturare care au contribuit la apariţia
le ce le mai avem, astfel ca re, elaborare, întreţinere, asu­ porturi de la C.S.H. au fost a reformismului şl oportunis­ şi menţinerea sciziunii în miş­
la finele anului să putem în­ pra maiştrilor şl şefilor de prezenţi la muncă o dată cu mului din mişcarea muncito­ carea muncitorească.
registra sporuri cît mai mari schimb. Avem convingerea că zorile. Au ţinut să răspundă rească, de apropiere continuă La 21 februarie 1948, în sala
de producţie pe seama creş­ vom asigyra punerea în func­ în număr mare chemării or­ a muncitorilor comunişti, so­ REVOLUŢIONAR UNIC Al CEASEI Ateneului Român din Bucu­
terii indicilor extensivi şi in­ ţiune şi atingerea în timp ganizaţiei de a participa la ac­ cialişti, soclal-democraţl, a ce­ reşti, s-au deschis lucrările
tensivi de utilizare. scurt a parametrilor proiec­ ţiunea de colectare a fierului lor fără de partid. Congresului de constituire a
Pentru că în cadrul confe­ taţi la noul furnal, conştienţi vechi. Şi răspunsul faptic le-a Partidul Comunist Român, Partidului Muncitoresc Român
rinţei s-a criticat foarte serios că astfel dăm un răspuns con­ fost încununat de succes. Ce­ Floca, secretarul comitetului care &-a plămădit prin voinţa (Congresul al Vi-lea al P.C.R.),
faptul că In unele ramuri ale cret, de prestigiu, chemării a­ le 150 de ore dăruite în acea U.T.C. — vizează conduita şi acţiunea comună a între­ IE—EVENIMENT Uf 0 Raportul polilic, care cuprin­
economiei numeroase capaci­ dresate de tovarăşul Nicolae dimineaţă din ziua de odihnă profesională şl morală a tine­ gului proletariat din tara dea liniile directoare ale pri­
tăţi de producţie nu realizea­ Ceauşescu tuturor colectivelor s-au soldat cu colectarea a 20 rilor ponlru împlinirea lor noastră, a militat neobosit mului program al construcţiei
ză la timp parametrii tehnico- de muncă de a folosi cu ma­ tone de fier, care — după multilaterală. pentru Ideea de unitate a cla­ socialiste din România, pre­
economici proiectat!, acordăm ximum de randament şi efi­ cum ne scrie Vasile Grigoiaş sei muncitoare, condlţionînd cum şi sarcinile economico şi
cea mai mare atentie pregă­ cientă toate capacităţile de — au şi fost predate otelării- Expozifie de aceasta eficacitatea lupte­ IIl ' politice ale proletariatului du­
tirii condiţiilor pentru pune­ producţie. lor hunedorene. lor de clasă pe care munci­ pă cucerirea întregii puteri
torimea le avea de dus împo­
In holul Şcolii profesionale triva exploatării capitaliste, politice, celelalte materiale
prezentate, precum şi dezbate­
din Lupeni — ne scrie Vale-
A cţionăm pentru realizarea Entuziaste chem ări riu Coandrăş — s-a deschis pentru drepturi şl libertăţi FERMĂ A rile în jurul acestora au con­
democratice. In perioada din­
ia muncă o expoziţie cu lucrări, reali­ tre cele două războaie mon­ dus la adoptarea unor liotâ-
de
rîri de o Importantă deosebi­
zate de elevi în orele
practică, intitulată Tehnica diale, cînd în mişcarea mun­ tă. Pentru consolidarea regi­
citorească activau şi alte or­
exem plară a in v e s tiţiilo r participarea tinerilor in proce­ se învaţă în anii de şcoală". ganizaţii şi grupări, realizarea mului democrat popular, con­
Din dorinţa de a face din
sul de producţie o adevărată Sînt expuse peste 50 de lu­ unităţii de acţiune a proleta- Ulii NOASTRE SPRE SOCIALISM gresul a stabilit necesitatea
crări (machete, scule de lucru
consfinţirii prin Constituţie a
(U rm a ră din paq. 1) locuinţe, se desfăşoară anevo­ competiţie profesională închi­ etc.) executate de către ele­ riaIului devenise o problemă cuceririlor revoluţionare, a
ios, fapt ce îngreunează fina­ nată sărbătorii din această vii din anii I-III. Cele mal stringentă. Actîonînd pe aceas­ drepturilor şi libertăţilor ce­
tins în mare măsură Industri­ lizarea exemplară a planului primăvară, uteciştii din orga­ bune lucrări vor fi selecţiona­ tă linie, partidul comunist a tăţeneşti. In problemele eco­
alizarea In execuţie, activita­ de apartamente construite şi nizaţia „piese mecanice" de la te pentru expoziţia ce se va intensificat legălurile cu ma­ nomice ale tării, congresul a
tea poligoanelor noastre de predate. turnătoria I a U.V. Călan au deschide la Petroşani în În­ sele muncitoare, precum şl cu felul în care concepe realiza­ re, ca forlă conducătoare a so­ evidenţiat, contradicţia caro se
prefabricate se desfăşoară a­ Multora dintre aceste as­ chemat la întrecere toate or­ tâmpinarea semicentenarului principalele detaşamente ale rea partidului unic, rezoluţia cietăţii, avea nevoie de un pu­ manifesta în acea vreme Tn
nevoios. Apoi, deşi ne situăm pecte le-am şi găsit rezolva­ ganizaţiile U.T.C. din uzină ş1 U.T.C. forţelor democratico. conferinţei arăta : „Partidul ternic partid muncitoresc ca­ societatea românească, deter
cu peste 20 de procente peste re, altora urmează să le gă­ din oraş. Ei şi-au propus ob­ Un moment deosebit de în­ Comunist Român concepe în­ re, ca partid de guvernămînt, minată de faptul că puterea
nivelul atins pe ţară în ce pri­ sim în cel mai scurt timp. ţinerea dc rezultate bune în semnat în procesul de unire făptuirea partidului unic mun­ să fie capabil să rezolve ma­ economică ora încă deţinută
veşte cuprinderea muncitori­ Conştienţi de sarcinile ce ne producţie şi în pregătirea po- Album pentru a forţelor democratice din citoresc nu ca o contopire rile probleme ale ţării, să di- de burghezie, ceea ce dădea
lor în acord global, conside­ revin, mobilizaţi de cuvânta­ litico-Ideologică, realizarea a România, care a deschis şl mecanică între cele două par­ recţioneze şi să conducă cu posibi li ta te acesteia să exploa­
răm că nivelul obţinut nu es­ rea secretarului general la re­ 40 la sută a planului econo­ pionieri grăbit drumul spre lichidarea tide existente, ci ca o unifi­ fermilate poporul român pe teze în continuare masele
te pe măsura posibilităţilor. centa conferinţă pe Iară — mic propus a se înfăptui prin sciziunii în mişcarea munci­ care politică şi organizatorică calea bunăstării şi progresului muncitoare. Congresul a hotă-
Şi pe şantierele noastre se adevărată chemare adresată muncă patriotică în acest an, Franclsc Andraşl, secretarul torească, l-a constituit înţe­ pe baze principiale, în urma social. Actionînd cu răspun­ rît ca această contradicţie să
constată neajunsuri cauzate nouă, tuturor — sîntem hotă- fiecare utecist să aibă o con­ organizaţiei U.T.C. de la lami­ legerea intervenită între Par­ unei acţiuni de lămurire ideo­ dere pe această linie, la 27 fie înlăturată cît mai grabnic,
de risipa de materiale, utilaje rîţi să depunem toate efortu­ duită ireproşabilă în uzină, norul de 800 mm din Hune­ tidul Comunist Român şi Par­ logică şi a înfăptuirii unei de­ septembrie 1947, birourile po­ sarcină reaiizată, de altfel,
şi unelte supuse degradării rile pentru a îndeplini cu familie, şcoală şi societate, să doara, şi-a dăruit o mare par­ tidul Social-Democrat, în a­ pline unităţi de acţiune". Che­ litice ale P.C.R. şi'P.S.D. s-au cîteva luni mai tîrziu. Ia 11
prin slaba lor depozitare şi cinste marile sarcini ce revin nu se înregistreze nici o ab­ te din orele libere unei înde­ prilie 1944, înţelegere prin marea Conferinţei Naţionale a înlrunit în şedinţă comună ho- iunie 1918, prin naţionalizarea
gospodărire, nu în toate ca­ constructorilor în înfăptuirea sentă nemotivată. letniciri deosebit de frumoa­ care s-au pus bazele Frontului P.C.R. adresată clasei munci­ lărînd „să pună în discuţia •principalelor mijloace de pro­
zurile s-au luat măsuri pri­ programului de investiţii în O altă chemare a fost a­ se : întocmirea unor albume Unic Muncitoresc. Acest eve­ toare de a acţiona cu hotărîre forurilor de conducere res­ ducţie. Partidul clasei munci­
vind scurtarea duratei de exe­ actualul cincinal, pentru a da dresată de comitetul U.T.C. pe care le va dărui cîtorva niment a fost primit cu o vie pentru înfăptuirea unităţii sa­ pective mijloacele practice toare a elaborat încă de pe
cuţie şi darea mai devreme In patriei noi edificii industria­ de la Spitalul de neuropsihia- unită ţi de pionieri din tară. satisfacţie de clasa muncitoa­ le în cadrul unul partid mar- pentru grăbirea înfăptuirii u- atunci polîlica sa economică
folosinţă şi în funcţiune a le şi social-culturale, asigurînd trie infantilă din Păcllşa către Este vorba de albume cu fo­ re, de către toti oamenii xist-leninist a avut un puter­ nitătii politice, organizatorice pornind de la cunoaşterea şl
noilor obiective. Totodată, a- astfel progresul general al e­ toate organizaţiile U.T.C. din tografii ce ilustrează aspecte muncii. Ziarul „Buletinul Ca­ nic ecou în rîndul social-de- şi ideologice a mişcării noas­ analiza realităţilor obiective
provlzionarea locurilor de conomiei, iar oamenilor mun­ sectorul medico-sanitar din ale muncii şi vieţii siderurgiş- pitalei" scria : ,,Cu mare mocratilor. tre muncitoreşti". Această ho­ din tara noastră, de la condi­
muncă cu materii şl materia­ cii un nivel de viaţă şi de judeţul Hunedoara. Obiective­ tilor şi minerilor hunedoreni. bucurie luăm cunoştinţă de Pregătirea şl desfăşurarea tărîre, cuprinsă într-un comu­ ţiile concrete ale ţării, ceea
le, în special pe şantierele de civilizaţi© tot mai înalt. le propuse — ne scrie Ioan Parte din aceste fotografii sînt primul pas făcut pe drumul alegerilor parlamentare din nicat dat publicităţii, a fost
imagini pe care Franclsc An- unirii forţelor antifasciste prin 1946 reprezintă un pas înain­ dezbătută în organizaţiile lo­ ce a imprimat acesteia o linie
draşi le-a imortalizat pe pe­ crearea Frontului Unic Mun­ te pe linia întăririi unităţii cale ale P.C.R. şi P.S.D. generală corespunzătoare, a
liculă la una din acţiunile e- citoresc, care uneşte întreaga proletare. Conlucrarea strînsă In octombrie 1947 se des­ cărei jiistete a fost confirma­
P re gătire a producţiei de le gu m e ducatlve organizale la Lupeni, muncitorime organizată, de la între Partidul Comunist Ro­ făşoară şi lucrările Congresu­ tă de viată.
la care autorul albumelor a comunişti pînă la social-demo- mân şl Partidul Social-Demo­ lui P.S.D., care aveau misiunea Prin misiunea care a stat la
fost părtaş. crati". Incepînd din acest mo­ să contribuie la găsirea căii baza Congresului de unificare
(Urmate din pag. 1) legume s-a repartizat pe for­ obstacolele care pot afecta crat a consolidat Frontul U- din februarie 1948, prin im­
malii de lucru, retribuirea soarta producţiei, vlzînd în­ juste de înfăptuire a unităţii
portanta hotărîrilor adoptate,
încheiată. Obţinerea unei pro­ muncii făcîndu-se în acord deosebi asigurarea întregii politice a mişcării muncito­ clasa muncitoare din România
ducţii marfă de peste 1 100 to­ global la 1 000 lei venituri. cantităţi de sămîntă, fertiliza­ reşti. Este demn de reţinut
ne legume impune extinderea îmbucurătoare la ~pYIma ve­ rea terenului, amenajările faptul că în perioada premer­ a adus o contribuţie proprie^
fertilizării cu îngrăşăminte dere, constatările referitoare pentru Irigaţii şl organizarea gătoare congresului, la adună­ la îmbogăţirea teoriei şi prac­
ticii revoluţionare pe plan in­
chimice, care însă deocamda­ la pregătirea noii recolte de exemplară a muncii în ferme rile de alegere a delegaţilor, ternaţional, a demonstrat po­
tă nu sînt asigurate. Ca un legume se cer susţinute în — factori de bază în realiza­ organizaţiile P.S.D. au dat do­
fapt pozitiv am notat că su­ continuare cu măsuri energi­ rea planului la producţia de vadă de combativitate şi ho­ sibilitatea şi utilitatea înfăp­
prafaţa ce se va cultiva cu ce pentru a înlătura toate legume. tărîre, cerînd înlocuirea dele­ tuirii unităţii de acţiune a
proletariatului din fiecare ta­
gaţilor care nu ofereau sufi­ ră. Exprimînd acest lucru, se­
ciente garanţii în problema u-
insăiitîniărîle se vor declanşa fa timp niflcării. In localităţile din cretarul general al Partidului
Comunist din Austria, prezent
exemplu,
Valea Jiului, spre
delegaţia numită iniţial a fost la congres, arăta : „Ecoul
Rezultatele superioare în­ de 35 de hectare care se vor o vor avea lucrările de îmbu­ contestată „întrucît nu repre­ pildei voastre vn răsuna din
registrate în anul trecut de însămînta în primăvară cu nătăţiri funciare care s-au e­ zintă năzuinţele de unitate ale tară în tară şi noi, care sîn­
cooperativele agricole din culturi prăşitoare s-au trans­ fectuat pe suprafeţe de ordi­ clasei muncitoare", ategîndu-se tem adunaţi aici, putem
Vata de dos şi Birtin i-au con­ portat circa 700 tone îngră­ nul sutelor de hectare. Acum, o altă cţelegatie compusă din spune : noi am fost mar­
vins pe cooperatorii din unită­ şăminte naturale. Cooperatorii atenţia conducerilor unităţilor „luptători consecvenţi pentru torii unui eveniment is­
ţile respective de necesitatea acordă atenţie sporită şi ferti­ şi a cadrelor tehnice este în­ unitate". La Simeria a avut toric. Salut şi glorie vo­
delegatul
Partidu­
Iar
uă",
pregătirii unor baze temeinice lizării suplimentare a culturi­ dreptată spre urmărirea înde­ loc o şedinţă comună a comi­ lui Comunist Francez arăla în
recollei încă înainte de tre­ lor însămîntate în toamnă, pe aproape a stării terenului, ast­ tetelor P.C.R. şi P.S.D. în ca­
cerea efectivă la semănat. In suprafeţele unde plantele au fel îneît atunci cînd va fl re s-a exprimat hotărîrea de cuvîntul său : „Unitatea voas­
acest scop — ne spunea to­ o dezvoltare mal slabă adml- posibil să se poată trece la a se vedea realizată unitatea tră, acţiunea voastră vor fi o
varăşul Aron Medrea, secreta­ nistrîndu-se îngrăşăminte azo- pregătirea patului germinativ. deplină a clasei muncitoare, armă preţioasă pentru clasa
rul comitetului comunal de toase. Comitetul comunal de partid luîndu-se atitudine împotriva muncitoare din Franţa".
partid — un accent deosebit Pentru buna reuşită a însă- şi consiliul popular comunal celor care căutau să dezbine In istoria mişcării muncito­
s-a pus pe fertilizarea terenu­ mîntărilor nu s-a neglijat nici se preocupă cu răspundere, în muncitorimea. reşti din tara noastră Congre­
lui. Ca urmare, la C.A.P. Va­ asigurarea seminţelor necesa­ lumina sarcinilor ce le-au fost Fundamentul principal pe sul unificării din februarie
ta de dos s-a încheiat trans­ re. Cu excepţia seminţei de încredinţate de Conferinţa po baza căruia s-a realizat uni­ 1918 îşi păstrează întreaga sa
portul îngrăşămintelor organi­ porumb, care trebuie adusă de tară a secretarilor comitete­ tatea clasei muncitoare din însemnătate. Punînd capăt sci­
ce în cîmp. In total s-au admi­ la baza de recepţie, pentru lor de partid şi a preşedinţi­ România în cadrul unui singur ziunii care măcînase timp de
nistrat 1 300 tone gunoi de celelalte culturi In ambele lor consiliilor populare comu­ partid marxist-leninist a fost peste două decenii mişcarea
grajd, folosindu-se din plin a­ cooperative agricole s-au pro­ nale, de buna pregătire şi des­ platforma Partidului Unic muncitorească, congresul a
telajele cooperativei agricole curat cantităţile de seminţe făşurare a lucrărilor agricole Muncitoresc. Document de ma­ împlinit o necesitate istorică
şi remorcile de la S.M.A. Nici planificate. de primăvară, ceea ce dă ga­ re însemnătate teoretică şi po­ obiectivă cerută imperios de
la cooperativa agricolă din De menţionat este faptul că ranţia că producţiile planifica­ E c h lp a condusft de c o m u n is tu l S e v e r S&bău din secţia m o n t a j lo c o m o tiv e a U.M .M .R. S lm e- litică, această platformă a sin­ lupta pentru cucerirea puterii
Birtin nu s-a neglijat rolul asupra creării unor condiţii te şi angajamentele asumate rla, e ste c o ta ta In tr e celo m a l b u n e f o r m a ţii de lu c r u din uzlnA, p e n t r u c a litatea lu c ră rilo r ce le tetizat experienţa pozitivă a şi transformarea socialistă a
decisiv al fertilizării asupra favorabile sporirii producţiei în întrecere vor fi îndeplini­ e x e c u tă . F o to : V. ON O IU color două partide muncito­ societăţii româneşti.
recoltei. Dovada? Pe mai mult la hectar o Influentă pozitivă te cu succes. reşti, preocupările acestora Prof. MARIA CREJU
Cuvinte simple, de sinteză putea spune că niciodată pl- de a ne ridica conştiinţa co­ zez© gîndlrea şt reacţiile oa­ constructori al edificiului zi­ spunem că lupta pentru dez­ nostru de viată şi de muncă. tă uşurinţă „motivări" de la
ale unui mare adevăr, auzi­ nă acum ele n-au fost expri­ munistă, de a fi luptători, ori­ menilor, el trebuie să se spri­ lei de mîlne, comuniştii ! rădăcinarea, pentru extir­ Fireşte, această sumă de tră­ îndatoririle primordiale, de
te recent la o adunare de da­ mate atît de convingător". unde şi în orice împrejurări jine pe o temelie trainică, de Intrebaţl-vă sau înlrebatiun parea moravurilor, apucătu­ sături proprii fizionomiei spi­ comunişti, pe care le au.
re de seamă într-o organiza­ Iată, aşadar, întîlnlndu-se ne-am afla, pentru înfăptui­ necontestat, temelie pe care comunist dacă sub aureola iz- rilor vechi, retrograde din rituale a membrului de partid Scriind toate acestea şi gîn-
ţie de partid : „Plenara Comi­ în acelaşi punct de conver­ rea politicii partidului, de a s-o poată vedea şi judeca ori­ bînzllor Iul, incontestabile, de­ conştiinţa oamenilor nu se se dobîndeşte atît prin grija dindu-mă la faptul că exem­
tetului Central al partidului gentă două reflecţii personale, o înţelege şi explica în aşa cine. Scriind toate aceste sigur, s-a gîndit vreodată, desfăşoară pe un teritoriu ne­ statornică a organizaţiei de plul înaintat al comunistului
din 3-5 noiembrie este istori­ amîndouă însă opinînd pen­ fel îneît fiecare dintre noi, gînduri am în vedere cerinţa dlntr-un sentiment de auto- utru, ci pe acela cucerit de partid, cît şi prin efortul pro­ reprezintă cel mai convingă­
că şi pentru că, prin felul în tru permanenta actualitate a cci peste două milioane de subliniată nu o dată de tova­ raulţumlre, să se întoarcă la comunişti, unde convingerile priu de autodepăşire morală al tor argument politic prin care
care a fost concepută şi cum programului educaţiei socia­ membri al partidului marxist- răşul Nicolae Ceauşescu du­ ziua de ieri. Intrebatl-vă sau comuniste, Idealurile primăve­ fiecărui membru de partid j el el se cere a fi urmat şi de
s-a desfăşurat, la ea au parti­ liste — cuvînt de ordine, de leninist al clasei muncitoare pă care oamenii trebuie jude­ întrebaţi un comunist dacă zi­ rii omenirii se realizează prin trebuie să se afirme ca revo­ alţii, mi-am amintit de cuvinte­
cipat direct — ca într-o ple­ directivă pentru activitatea de din tara noastră, să ne afir­ caţi nu după vorbe şl declara­ ua lui de mline nu începe cu conştiinţa comuniştilor, a tu­ luţionar care nu precupeţeşte le unui vechi membru de par­
nară deschisă — cei peste do­ zi cu zl a fiecărui comunist. măm ca militanţi politici ac­ ţii, cl după fapte, după felul munca Iul concretă, de astăzi, turor oamenilor care-i urmea­ nimic pentru slujirea cu de­ tid, om cu experienţă verifi­
uă milioane de membri ai Pentru o mal bună edificare votament a intereselor poporu­ cată, care într-o adunare de
partidului nostru, practic toţi să ne reamintim cît de res­ lui, să facă dovada militantu­ dezbatere a documentelor din
cetăţenii tării. Ea este istorică ponsabil am reflectat asupra lui care-şi consacră întreaga iulie, referindu-se la necesita­
şi pentru că, prin spiritul re­ acelei prevederi ale „tezelor capacitate creatoare promovă­ tea îmbunătăţirii muncii de
voluţionar pe care l-a declan­ din iulie" în care secretarul rii noului, să fie Intransigent educare comunistă a tineretu­
general al partidului arăta că
şat, continuă şi azi într-o se­ ,,este necesar să ne preocu­ COMUNISTUL TRĂIEŞTE PRIN PUTEREA fată de fenomenele negative, lui, le spunea tovarăşilor săi:
siune permanentă, într-un e­ să se ocupe continuu de lăr­ „Cînd vorbim despre lineri,
xamen permanent pe care-1 păm de ridicarea nivelului po­ girea orizontului său spiritual, despre educaţia lor, să nu a­
dau comuniştii în activitatea litic, a conştiinţei comuniste să fie primul care să-şi desco­ rătăm în primul rînd cu dege­
lor de zi cu zi". Intr-adevăr, a tuturor membrilor de par­ pere şi să-şi înfrîngă tarele tul spre ei, ci spre noi cei co
de EXEMPLULUI SĂU iN AIN TA T
aprofundînd conţinutul pro­ tid, deoarece fiecare membru unor rămăşiţe ale mentalită­ le sîntem educatori, înainte de
gramului de educaţie comunis­ de partid, la locul său ţilor retrograde ce-1 pot stîn- a le reproşa lor unele lip­
tă desluşim mereu idei noi, muncă, trebuie să fie un acti­ jeni în afirmarea lui ca om suri să ni le reproşăm nouă,
orientări şi orizonturi noi, vist, un luptător pentru înfăp­ nou. celor ce avem mandat de e­
puncte de reper pe drumul tuirea liniei politice generale tivi, ca agitatori şi propagan­ cum realizează în practică ho- Cum bine ne este cunoscut, ducatori". înţelept cuvînt îna­
lung în care omul nou al so­ a partidului nostru, pe care dişti ai politicii partidului. Şi tărîrile partidului şi legile sta­ dacă el acceptă concesii a­ ză cu neabătută credinţă. nu acum sînt descoperite ca­ inte de a le cere altora să ne
cietăţii noastre, edifieîndu-se să o înţeleagă, să ştie să o tunci cînd este vorba de în­ Dar spre a nu ne depărta lităţile nobile, înaintate, pro­ urmeze exemplul să ne gîn-
pe sine, este chemat să fău­ explice, să-I convingă şi pe ce uriaşă „rezervă internă" tului — ai căror coautori sînt fruntarea făţişă, ades plătită de subiectul însemnărilor prii membrilor de partid. Ele dim pe ce fapte se sprijină
rească o societate nouă socia­ alţii de justeţea ei". umană conţine mobilizarea de drept şl de fapt. De altfel, cu sacrificii, dintre mentalită­ noaslre ne vom întoarce din trebuie să devină însă în ega­ exemplul nostru, cît de vi­
conştientă a fiecărui comunist
este un adevăr elementar că
listă multilateral dezvollotă, o Aşadar, nu pentru că me­ şi a întregului efectiv al proba care face în mod auten- ţile şi atitudinile noi şi vechi, nou la ideea manifestării c- lă măsură caracteristici ale brant şi de convingător este
lume nouă. moria ne-ar fi slăbit, ci pen­ partidului la înfăptuirea cute­ lic şi convingător educaţie şi atunci cînd este vorba să-şi Kemplului comunist. Cum se tuturor comuniştilor şi de a­ mesajul lui în conştiinţa celor
croiască făgaş — prin locuri
poate realiza în practică acest
Şi am mal auzit rostite de­ tru că într-un fel sau altul am zătoarelor obiective pe care care are o puternică înrîurlre nedefrişate — progresul de deziderat decît actionînd e­ ceea pentru unii dintre ei — ce ne înconjoară şi pe care
unăzi şl alte cuvinte simple, subapreciat şl neglijat unele ni le-am propus pe drumul de în jur este exemplul concret, mîine. nergic pentru a ridica şi mai care mai au unele lacune — îi îndemnăm să ne urmeze.
cu totul fireşti şi care poate aspecte esenţiale ale muncii progres al societăţii româ­ palpabil al faptelor. Demago­ reprezintă un ideal spre care Atitudinea comunistă fată de
tocmai de aceea au o culoa­ noastre, făcîndu-ne o retros­ neşti 1 gia, cuvintele fără acoperire Cînd răspunsul la un astfel mult calitatea şi rolul comu­ au datoria să aspire cu toată o problemă sau alta ce vizea­
re nativă, autentică : „De fie­ pectivă a activităţii, ne-am In condiţiile cînd comunis­ în fapte au făcut dintotdeau- de chestionar va fi pozitiv, nistului în viata colectivului, ardoarea. Numai în acest fel. ză munca şi viata noastră nu
care dată cînd recitesc docu­ dat seama că ne-au fost redes­ tul este un vizionar, un visă­ na o proastă educaţie şi au mărturisind mulţumire de si­ pentru ca fiecare dintre mem­ ca o refleclare a noului mod are echivoc, nu se exprimă
mentele din iulie precum şi coperite adevăruri uneori pc tor realist, dar totodată şl un fost respinse ca un balast, ne- ne, împăcarea cu rezultatele brii organizaţiei de partid din de viaţă, exemplul personal, în raport de conjunctura unor
Expunerea tovarăşului Nicolae nedrept uitate. Şi în acest fel, Irebuincios la construcţia u­ obţinute — înseamnă, fără în­ care face parte să se preocu înaintat al comunistului devi­ evenimente, nu oscilează după
Ceauşescu’ la plenara clin no­ pornind de la o analiză criti­ riguros om al ştiinţei sociale, nui edificiu nou, cu temelii doială, că interlocutorul este pe de a munci mai bine decît ne o sursă de inspiraţie pen­ indiciile de moment ale baro­
un rutinier, un comod
cred că el trebuie să fie şl un
care
iembrie a C.G. al P.C.R., mă că, principială, constructivă virtuos al cuvintelor, al im­ solide — edificiu ce se cere a făcut-o pînă acum, de a ac­ tru toti cei ce-1 cunosc şi se metrului unor rezultate eco­
încearcă sentimentul că mi-a ne-am clarificat multe din a fi trainic nu pentru decenii bate pasul pe loc. ţiona consecvent şi a se si- află în preajma lui. In acest nomice. Ea osie statornică,
boldurilor patetico. Ele forti­
scăpat ceva, că trebuie să mă problemele legate de esenţa fică, educă, pun în mişcare şi secole, ci pentru acea ope­ Să nu ne oprim însă Ia a­ lua în tot timpul pe poziţii context nimeni nu se mai consecventă. Aşa cum sînt
întorc la ideile pe care le muncii de partid, care constă numeroase resorturi spiritua­ ră de mnre anvergură con­ ceste „cazuri" izolate care în partinice militante? Neîndoiel­ poate mulţumi cu gîndul că statornici şi consecvenţi co­
exprimă pentru a le înţelege în formarea conştiinţei înain­ le. Totuşi — să recunoaştem cel mai rău caz sînt saboţi do nic, numai în felul acesta vor •îctivilălile organizaţiei şi co muniştii în slujirea fără pre-
şl mai bine. Deşi principiile tate a oamenilor, în cultiva­ structivă la îmbătrînirea că­ frînă ce se cer înlăturaţi, re­ fi încetăţenite în viaţa co­ rin tel e de ridicare a nivelului gcl, cu tot sacrificiul şi devo­
comuniste de viată şi do mun­ rea idealurilor şi convingeri­ — ele nu dau dimensiunea in­ reia nimeni n-a gîndit pînă a­ educaţi, lucru pe care nu-! lectivelor principiile eticii şl de pregătire politico-idcologi- tamentul dc care pot da dova­
că ne erau nouă, membrilor lor comuniste. Romemorînd ci­ tegrală a ceea ce numim e­ cum şi pentru care s-au an­ pregetăm a-1 face. Oamenii echităţii socialiste şi comu­ r ă să fie rezolvate pe mai de­ dă cînd este vorba de împli­
dc partid, binecunoscute — tatul pe care l-am transcris, ni xemplu personal. Ca exemplul sînt fel de fel. Fără a acorda niste, se va asigura ca aces­ parte mereu cu aceiaşi oa­ nirea idealului vieţii şi a con­
Statutul partidului le defi­ ne rămîne derîl să reţinem personal să convingă, să elec­ gajat cu toată dăruirea de si­ dispense şi derogări de la nor­ te principii să devină trăsă­ meni, aşa-zişii activi, în timo vingerilor lor.
neşte doar foarte clar. — aş îndemnul vibrant, înflăcărat trizeze conştiinţa, să dinami ne cei mai fideli arhitecţi şt mele eticii noastre, trebuie să tura caracteristică a modulul cc alţii să primească cu mul­ C. MUREA