Page 78 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 78
DRUM UL SO C IA LISM U LU I • NR. 5326 • M IERCURI 23 FEBRUARIE 1972
O hotărîre a C.C. al P.C.U.S.
conferinţei
v ATLAS ;
cu privire la semicentenarul
europene Contrabanda cu ţ
formării U.R.S.S.
BERLIN 22 (Agerpres). — colaborării este un pas nece stupefiante \
Comitetul R. D. Germane pen sar pe calea spre slăbirea în
In raportul său
anual \
tru securitatea europeană s-a cordării In Europa. Sini con MOSCOVA 22 (Agerpres). — rată dezvoltarea multilaterală pentru 1971, publicat luni ţ
pronunţat, Sn cadrul unei şe vins că o asemenea conferin Comitetul Central al P.C.U.S într-o unitate indisolubilă a la Geneva, Comitetul l
dinţe desfăşurate la Berlin, ţă va avea loc", a declarat a adoptat o^ hotărîre privind sistemului statal unional şi a O.N.U. pentru stupefiante l
pentru pregătirea grabnică ministrul afacerilor externe al pregătirea aniversării a 50 de sistemului de stat naţional al
multilaterală a conferinţei ge- Danemarcei, K. Andersen, în- ani de la constituirea Uniunii republicilor, pe baza princi relatează că, in pofida su- \
pravegherii internaţionale, 1
neral-europene în problemele tr-un interviu acordat agenţiei Republicilor Sovietice Socia piilor centralismului democra
securităţii şi colaborării. In TASS. Ministrul danez a rea liste, la 30 decembrie 1922, a tic şi al federalismului socia niari cantităţi de stupe- J
tr-o declaraţie difuz&tă de a- firmat interesul.-ţării sale pen nunţă agenţia TASS. list, al democraţiei sovietice fiante continuă să iasă ţ
prin contrabandă din ţări i
genlia ADN, comitetul subli tru organizarea conferinţei şi Uniunea Sovietică — se a socialiste. ca Tailanda, Afganistan, .;
niază că el îşi va aduce con a relevat imp'ortanta instau rată în hotărîre — întîmpină Comitetul Central al P.C.U.S.
Pakistan, Birmania şi Bo- j
tribuţia, în colaborare cu or rării unei colaborări multila acest remarcabil jubileu cu trasează sarcină tuturor orga livia. Raportul semnalează, 1
ganizaţiile sociale, presa, ra terale între state cu orînduiri mari realizări în toate dome nizaţiilor de partid, de stat, de asemenea, o creştere i
dioul şi televiziunea, la pre sociale diferite. Referindu-se niile vieţii. In plină înflorire obşteşti, colectivelor de mun „fenomenală“ a folosirii )
gătirea şi desfăşurarea Foru la ordinea de zi a conferin că din ţară să desfăşoare pre stupefiantelor şi o răspîn- ţ
mului opiniei publice europe ţei paneuropene, K. Andersen întîmpină cele 15 republici u gătirea în vederea celei de-a dire alarmantă a narco- t
ne, care se va desfăşura în a dat o apreciere pozitivă nionale a 50-a aniversare a 50-a aniversări a creării
iunie, la Bruxelles, precum şi principiilor securităţii europe creării alianţei lor indestruc U.R.S.S. ca pe o mare sărbă maniei in Vietnamul de i
la alte acţiuni menite să con ne, expuse în declaraţia Co tibile. Eforturile pline de ab toare a întregului popor. C.C. sud şi, in special, printre \
tribuie la întărirea păcii şi se mitetului Politic Consultativ forţele armate ale regimu- i
lui de la Saigon. Pentru a J
curităţii pe continent. al statelor participante la Tra negaţie ale poporului sovietic al P.C.U.S. aprobă iniţiativa determina aceste state să )
★ tatul de la Varşovia şi şi-a p ¥ au fost încununate de constru colectivelor fruntaşe privind
COPENHAGA 22 (Agerpres). exprimat acordul de principiu ' n . ... , irea în U.R.S.S. a societăţii desfăşurarea pe scară largă a pună capăt surselor de
„Conferinţa general-europeană cu ordinea de zi propusă de n< ‘ > m m - socialiste dezvoltate. Hotărîrea întrecerii socialiste în întîm- producere a stupefiantelor J
în problemele securităţii şi ţările socialiste. din aceste ţări, arată ra- )
arată că Uniunea Sovietică a pinarea jubileului şi pentru portul, este necesară o im - l
IN F O T O G R A F IE : M em b rii un ei u n ităţi de re c u n o a ş te r e în tim p u l un ei m isiu n i în tr -o r e g iu bunătăţire radicală a si- ,
n e m ilitară din R.D. V ie tn a m . P e n t r u d e o seb itele servicii a d u se a r m a t e i v ie tn a m e z e , u n ita te a de atins un înalt nivel de dezvol îndeplinirea înainte de termen tuaţiei lor economice. i
re c u n o a ş te r e
m ilita r ă S o u r th a fo st o n o r a tă cu titlul „ H o tă r ită să Î n v in g ă 1'.
z o n a
din
Aflat în R.F.G., George Macovescu tare a economiei naţionale. A a planului celui de-al doilea Cea mai mare nava |
fost lichidat antagonismul de
an al celui de-al nouălea cin
a fost primit de cancelarul CHILE Conlerinfa de presă Lovitură de stat clasă şi naţional, a fost asigu cinal. mineralieră din ’
Willy Brandt lume |
a preşedintelui Allende in Qatar Consfrucforn* navali ja- ţ
BONN 22 (Agerpres). — româno - vest-germane şi la Luna—2 0 " a aselenizat ponezi au realizat cea mai l
mare navă mineralieră din J
George Macovescu, prim-ad- unele probleme internaţionale SANTIAGO DE CHILE 22 joritatea este deţinută, după DOHA 21 (Agerpres) — i ¥ lume — „Tidori-San M aru' \
junct al ministrului afacerilor de interes comun, îndeosebi! (Agerpres). — Preşedintele cum se ştie, de reprezentanţii Postul de radio Doha, reluat — cu un deplasament de .
externe, care se află în R.F.G., în ceea ce priveşte conferinţa Republicii Chile, Salvador Al partidelor democrat-creştin şl de agenţiile da presă, a anun 165 000 tone. Nava are o "j
la invitaţia M.A.E., a fost pri pentru securitate şi colabora lende, a declarat, în cadrul u naţional aflate în opoziţie. Opu- ţat că Sn emiratul Qatar, din lin într-o zonă muntoasă lungime de 292 metri, o )
mit de cancelarul federal Wil re în Europa. Unele aspecte nei conferinţe de presă, că va nîndu-se programului de re regiunea Golfului Perslc, a a
ly Brandt. ale dezvoltării relaţiilor eco face uz de prerogativele func forme iniţiat de guvernul Uni vut loc, marţi, o lovitură de lăţime de 44 metri, iar mo- i
In aceeaşi zi primul ad nomice şi culturale dintre cele* ţiei sale de şef al statului pen tăţii Populare, aceste partido stat în urma căreia puterea torul său de 30 000 CP îi ,]
junct al ministrului a fost pri două ţări au constituit obiec tru a cere „suspendarea tutu au introdus un proiect de a a fost preluată de primul mi MOSCOVA 22 (Agerpres). la 18 februarie statia „Luna- permite să dezvolte o vi- î
mit de Walter Scheel, minis tul convorbirilor cu secreta ror dispoziţiilor" la reforma mendament la Constituţie în nistru, şeicul Khalifa Ben Ha- — Staţia automată sovietică 20" a fost plasată pe o orbită teză de 15 noduri. I
trul afacerilor externe, vice rul de stat în M.Â.E., Von constituţională adoptate, sîm- termenii căruia nici o între mad Al Thani, iar emirul Ah- ,,Luna-20* a aselenizat lin, la selenocentrică circulară, iar Tot in Japonia, a fost /
cancelar al R.F.G. Braun. bătă de Congres, în .care ma- prindere nu va mai putea ii med Ben Aii Al Thani e fost 21 februarie, la ora 21 şi 19 la 19 februarie s-a efectuat lansat la apă un bac mari- î
La primiri, care au decurs expropriată, total sau parţial, înlăturat din funcţie. minute (ora Bucureştiului), în- o corecţie a traiectoriei staţi tim de mari dimensiuni, \
destinat transportului intre i
într-o atmosferă cordială, au > fără aprobarea de către Con tr-un punct avînd coordonate ei, aceasta fiind trecută pe o Tokio şi Insula Shikoku. J
participat Constantin Oancea, . gres a unei legi în acest sens. Agenţiile de presă infor le selenografice : 3 grade 32 orbită eliptică. Bacul, care poate lua la \
ambasadorul României la Evoluţia situaţiei din Ecuador Amendamentul propus, cu a mează că lovitura de stat a minute latitudine nordică şi 56 Pentru a asigura aseleniza bord peste 200 de autove- i
Bonn şi Erwin Wickert, am plicabilitate retroactivă — 31 avut loc fără vărsare de sîn- grade 33 minute longitudine rea staţiei în zona dinainte hicule şi 1 200 pasageri, es- »
basadorul R.F.G. la Bucureşti. octombrie 1971 — urmăreşte ge şi că situaţia la Doha şi estică, informează agenţia stabilită de pe suprafaţa lu
In zilele de 21 şi 22 februa QUITO 22 (Agerpres). — La Rodriguez Lara să preia pute nu numai interzicerea oricărei în celelalte oraşe ale emira nară, la 21 februarie, la ora te menit să faciliteze co- \
rie 1972, între primul adjunct numai două zile după anunţa rea prin lovitura de stat de la acţiuni a guvernului vizînri tului este normală, în timp ce TASS. Locul aselenizării este 21 si 13 minute, a fost pus în muniraţiile intre zona cen- 4
al ministrului, George Maco rea instituirii unui Consiliu 1G februarie, s-ar datora di preluarea controlului de către legăturile prin telex şi tele amplasat pe o porţiune conti funcţiune motorul de f rin are trală a Insulei Hondo şi \
Insula Shikoku.
i
vescu, şi Paul Frank, secretar de guvernămînt cu atribuţii vergenţelor de opinii asupra stat a diverselor întreprinderi fon cu exteriorul sînt între nentală a suprafeţei lunare, principal. După 267 de secun
de stat în M.A.E., a avut loc legislative, în componenţa că atribuţiilor rezervate Consiliu-*' ci şi anularea unor măsuri rupte. de, instalaţia motoare şi-a în
un schimb larg de păreri cu ruia au fost incluşi comandan lui de guvernămînt. Din şti deja luate în această direcţie. Fost protectorat britanic, e în apropierea extremităţii cetat funcţionarea, iar pînă la Centru de teleco
privire la evoluţia relaţiilor ţii celor trei arme ecuadorie- rile anterioare reieşea că a* miratul Qatar şi-a proclamat nord-estice a Mării Fertilită înălţimea de 760 metri statia
ne, noul preşedinte, generalul cest organism urma să-şi îm Preşedintele Allende a decla independenţa la 1 septembrie ţii. Agenţia menţionează că s-a aflat în cădere liberă. Du municaţii spaţiale
Guillermo Rodriguez Lara, a partă puterea cu noul pre rat că, „conform împuternici 1971. Principala bogăţie a b- este pentru prima dată cînd o
primit demisiile a doi dintre şedinte, însă, ulterior, genera rilor sale consfinţite în Con cestui stal — cu o suprafaţă staţie automată aselenizează pă aceasta, coborîrea a fost In localitatea N'Koltang
stituţie", va cere Congresului
lul Guillermo Rodriguez Lara
S P A N I A G revă la membrii acestui organism. Es şi-a asumat toate responsabili să reminţe la prevederile re de 20 000 kilometri pătraţi şi într-o zonă continentală mun dirijată, modifieîndu-se tracţi din Gabon a început con
o populaţie de peste 100 000
te vorba de comandanţi recent
numiţi ai forţelor aeriene şl tăţile. In locul celor doi li formei care vin în contradic de locuitori — este petrolul, unea motorului principal cu strucţia unui centru de te
lecomunicaţii spaţiale. No
uzinele „M ichelin" navale care au cerut, totoda deri militari demisionaţi au ţie cu atribuţiile puterii exe exploatat în cea mai mare toasă, cu relief accidentat. ajutorul sistemului automat ul centru spaţial, realizat
tă, să fie eliberaţi şi din func fost numiţi Sergio Vasquez cutive. parte de companii străine. După cum s-a mai anunţat, de dirijare. Incepînd de la de grupul francez nTele-
MADRID 22 (Agerpres). — ţiile militare. Comunicatul Mi Pacheco în postul de coman înălţimea de 20 metri deasu space'\ va dispune de un
In oraşul spaniol Vittoria nisterului Informaţiilor, dat dant şef ol marinei şi Rafael dintelui Hugo Banzer la scri reflector parabolic avînd
continuă greva muncitorilor publicităţii, nu precizează mo Andrade Viviero la aviaţie. soarea ce-i fusese adresată pra Lunii, frînarea s-a realizat un diametru de 30 metri.
uzinei chimice ,,Michelin", de tivele acestor demisii sublini Se anunţă, pe de altă par de preşedintele francez, cu ajutorul motoarelor de mi El va fi exploatat de „So
clanşată în urmă cu două ind doar că forţele armate te, că Jose Antonio Lucio Pa- Georges Pompidou. că tracţiune. cietatea de Telecomunica
luni, în semn de protest fată rămîn unite şi că un calm de deres, diplomat de carieră în im m Potrivit datelor măsurători ţii Internaţionale Gabone-
de concedierea a 30 de munci plin continuă să se menţină în vîrstă de 49 de ani, a' fost nu FORT LAMY — La Fort lor telemelrice, sistemele de za“ şi de „Oficiul Gabonez
tori. Exprimîndu-şi solidarita întreaga ţară. mit titular al Ministerului de SOFIA. — Agenţia BTA Cu acest prilej, noul pre I.amy, capitala Ciadului, s-a al Poştelor şi Telecomuni
tea cu greviştii, mai multe Agenţia France Presse afir Externe în noul guvern ecua- anunţă că fa Sofia au avut şedinte a reafirmat poziţia deschis conferinţa anuală a bord ale staliei funcţionează caţiilor". Intrarea in func
mii de oameni ai muncii din mă, citind cercuri bine infor loc lucrările plenarei C.C. al sa antiimperialislă, precum şi miniştrilor de finanţe din ţă normal. ţiune n rentrului este pre
Ţara Bascilor eu încetat în mate, că demisia celor doi dorian, creat după înlăturarea P.C. Bulgar, care a examinat „simpatia faţă de popoarele rile care aparţin zonei fran Statia „Luna-20" a trecut la văzută pentru sfîrşitul a
mod repetat lucrul, în ultima lideri militari, care l-au spri fostului preşedinte Velasco probleme privind principalele care luptă pentru libertatea cului. Luînd cuvîntul cu a cestui an.
vreme, pe durate limitate. jinit pe generalul Guillermo Ibarra. direcţii de activitate ale lor". rest prilej, Francois Tombal- executarea programului de ac
sindicatelor bulgare şi sar Consiliul National al Par baye. preşedintele Ciadului, tivitate pe suprafaţa selenară.
cinile lor de viitor în con tidului Revoluţionar Institu a declarat că eforturile ţări
struirea societăţii socialiste ţional a ales, de asemenea, lor din zona francului de a
dezvoltate. un nou secretar general al găsi o soluţie problemelor
Lucrările plenarei au fost partidului în persoana sena provocate de criza monetară
deschise de Todor Jivkov, torului Enrique Gonzalez Pe- occidentală nu au dat nici «CINEMA* RADIO: • T «VIZI
prim-secretar al C.C. al drero. un rezultat. El a spus „că
P.C.B. ţările in curs de dezvoltare DEVA : Lovc S to ry („P a- A niont şl F r a n c k S chohcl ; 13,00
Plenara a adoptat o hotă LA PA7.. — Guvernul bo resimt cu duritate, în pre t r i a “) ; R o m eo şi Ju lic ta , R a d io ju rn a l ; 13,15 V iaţa de
c o n c e rt a C apitalei ; 13,40 D u e
rîre în problema examinată. livian consideră cel puţin zent, efectele crizei".\ seriile I-H („ A rta ") ; SIM L K IA : te din o p e re te ; 14,00 B uletin
O m u l
o r c h e s tr a
( „ M u r e ş u l" ) ;
pentru moment încheiat ca H U N E D O A R A : T ren u l (..Side- do ştiri ; 14,05 M uzică p o p u la r ă ;
DAMASC. — Preşedintele zul Altmann, cetăţean ger BELFAST — Nouă lideri ru rg istu l" ) ; Un a m a n e t c iu d at 14.30 C artea ştiinţifică ; 14,40 O
Republicii Arabe Siriene, man naturalizat în Bolivia, ai opoziţiei parlamentare din („ C o n str u c to ru l" ) ; t'A I.A N : p e ra „ W c r i h c r " dc M asse n e t
(f ra g m en te) , 15,00 M elodii
dc
generalul Hafez Assad. a pentru care guvernul francez Irlanda de Nord — şase de Ş a n sa („ li Iunie") ; TE L IU C : Ion K ăd u lescu şi A ndrei P ro ş-
Circul
primit delegaţia guverna a cerut extrădarea, sub acu putaţi şi trei senatori apar- neru l") : fără fro n tie ra Pe („M i tc a n u ; 15,20 C iută S im ion P o p ;
c o
G H E L A R :
mentală a R.P.D. Coreene, zaţia de a fi una şi aceeaşi ţinind Partidului Muncitoresc m e ta („M inerul") ; P E T R O 15.30 Radio şcoală ; 16,00 R a d io
condusă de Zăng Zun Thek, persoană cu Klaus Bărbie, Socialist Democrat (S.D.L.P.) Ş A N I: Alina celor 1000 de zile, ju r n a l • 15,15 I n te g r a la s o n a t e
vicepreşedinte al Cabinetu fostul şef al Gestapoului din — au supravieţuit unui aten seriile l-II („7 N o ie m b rie " ); P o lor p e n iru pian de F r a n z S c h u -
b e rt :
16,50 Pe te m e m e d ic a le ;
( „ R e p u
vestirile lui H o ffm a n n
lui de Miniştri, care a efec oraşul Lyon, în timpul ocu tat. Este vorba de explozia blica") ; L U P E N I : S te a u a de ti 17.00 B uletin dc ştiri ; 17,05 P e
tuat o vizită în această ţară. paţiei hitleriste. Acest fapt, unei bombe care s-a produs n ic h e a („ C u ltu ra l") ; D u p ă v u l c ă r a r e a d o ru lu i — cin tc cc şi
jo c u ri p o p u la re • 17.30 E m isiu n e
L O N E A :
Cu acest prilej, în cadrul a declarat secretarul bolivian în restaurantul în care aceş p e („M u n cito resc") ; ( „ M in e r u l" ) ; lite ra ră . S criitori ţă ra n i. V asiie
T u r n u l de a r a m ă
convorbirii prieteneşti care a pentru problemele preşedin tia se aflau într-o întrunire. P A R O Ş E N I : V in ă to a rc a de v r ă D ineu ; 17,50 M iine s e a ră , în
avut loc, Zăng Zun Tliok a ţiei, Alfredo Arce, a fost Explozia s-a soldat doar cu jito a r e ( „ E n e r g i a " ) ; P E T R IL A : S tu d io u l de c o n c e rte al R ad io -
înmînat preşedintelui sirian precizat în răspunsul preşe pagube materiale. V ia ţa în doi („ M u n cito resc") ; tclcviziunii ; 18,00 P u b lic ita te
ra d io ; 18,20 C o n ce rtu l n r. 4 In
un mesaj din partea lui Kim V U L C A N : O livcr, seriile I-II re m in o r p e n tru v io a ră şl o r
(„M u n cito resc") ; U R IC A N I : A-
Ir Sen. secretar general al fa c e r c a P r o l a r („7 N o i e m b r i e " ) ; c h e s tr ă de Nlcolo PaganLnl (A r-
G r u m ia u x
şi
t h u r
Partidului Muncii din Core O R A Ş T IE : C ro m w ell, seriile I „ L a m o u r c x " , d irijo r o r c h e s tr a
F r a n c o
II
ea, şeful statului coreean — MOSCOVA. — La 22 februarie. Ia Moscova a ro („ P a tria") ; D ra g o ste la z e G allini) • 19,00 B u letin de ş tiri;
g ra d e
G E O A -
(„ F la c ă ra ") ;
informează ACTC. avut Ioc şedinţa festivă consacrată celei de-a 54-a G IU -B A l : L a m p a lui A ladin ; 19,05 M uzică de e s tr a d ă ; 19,30
aniversări a Armatei şi Flotei maritime militare sovietice, H A Ţ E G : A u ru l („ P o p u la r" ) ; In vizită Ia A n a G rig o r e s c u —
MEXICO CITY. — Jesus In prezidiul adunării se afla u Alexei Şitikov, preşedin- B R A D : D isp ariţia Iul T im o V la h u ţă ; 19,50 N o a p te b u n ă , c o
pii! : 20,00 M elodii c o n c e r t a n t e ;
G U R A B A R -
Roşie") ;
(„ S te a u a
Reyes Heroles a fost ales în tele Sovietului Uniunii al So vietului Suprem al U.R.S.S., ZA : C ălăto ru l cu b a g a je („M i 20,15 T e a tru ra d io fo n ic ; 21,50
funcţia de preşedinte al Par mareşalul Uniunii Sovieti ce Andrei Greciko, mi- n e ru l" ) ? IL IA : In v iito a re M uzică u ş o a r ă : 22.00 S u ită din
tidului Revoluţionar Institu nistrul apărării al U.R.S.S., conducălori militari sovietici, ( „ L u m in a " ) . baletu l „ P ric u iic iu l" dc Z en o
V an cea ; 22,30 U n iv e r s ita te a r a
ţional din Mexic — forma Raportul ’a adunare' a fost prezentat degenerai de armată ■nnBBfitffifZBni dio : 22,45 M elodii dc D an iele
ţie politică majoritară in Viktor Kulikov, şeful statului major general al Forţelor P R O G R A M U L I : 6,00 M uzică P a c e şi M 6 rt S r h u m a n ; 23,00
B u letin de ştiri ; 23,05 Din c o
Parlament. Armate sovietice. şi a c tu alităţi ; 7,00 R a d i o ju r m o rile m u zic ale ale R e n a ş te rii:
nal ; 8,00 S u m a r u l p re sei ; lu c ră ri de c o m p o z ito ri sp a n io li;
0,30 Viaţa c ărţilo r (r elu are) ; 23,50 P a g in i o r c h e s tr a le din o-
10.00 B uletin de ştiri ; 10,05 P o p e rc te ro m â n e ş t i : 0,10 M uzică
p a s folcloric ; 10,30 V re a u sa v o cală ; 0,34 C o n c e rt p e n tru
ştiu ; 1J,00 B u letin de ştiri ;
11,0:* M uzică u ş o a r ă ; 11,15 C o n v io a ră şl o r c h e s tr ă de E v g h cn i
La Bucureşti este aştepta letar, legăturile dintre cele în prelucrarea reciprocă n paratie cu anul 19G0. Acor schimb de delegaţii de oa cadrul relaţiilor consulare, su lta ţie ju rid ic ă ; 11,30 S u b fla G o lu b e v ; 0.55—1,00 B u letin de
sflrl ;
tă să sosească, la invitaţia . două ţări şi popoare, cola unor sortimente de produse dul pe termen lung (1971 meni de ştiinţă şi cultură, documentul privind desfiin m u ri de p a rtid b iru ito a r e —
Comitetului Central al Par borarea 16r pe multiple pla siderurgice şi ale industriei 1975) semnal in primăvara a au fost itinerate reciproc co ţarea vizelor pentru călătorii cintccc ; 12,03 Discul zilei : Mi-
Milial ;
R ecital
12,îs
dc
h a cla
tidului Comunist Român şi nuri — politic, economic, uşoare. De asemenea, au fost nului trecui la Budapesta lective artistice şi expoziţii, oficiale şi particulare a sti o p e ră ; 12,30 în tîln ire cu m e lo 9,00 D e sc h id e re a e m isiu n ii de
a Consiliului de Miniştri, în tehnico-şliintific, cultural, au încheiate o serie de conven creează un cadru şi mai fa au fost lărgite relaţiile direc mulat dezvoltarea turismului dia p o p u la r ă şi in te r p r e tu l p r e d im in e a ţă ;
tr-o vizită oficială de prie cunoscut o dezvoltare conti ţii referitoare la construirea vorabil dezvoltării colaboră te între instituţiile de învă- care beneficiază şi de un alt f e ra t ; 13,00 R a d io ju rn a l ; 13,15 — T elex ;
tenie o delegaţie ungară de nuu ascendentă. Astfel, ca şi exploatarea liniei electri rii economice. El prevede ţămînt superior, uniunile de instrument juridic şi anume A v a n p r e m ie r ă c o tid ia n ă ; 13,30 9,05 T eleg lo b : „ L a v e st dc B u
dc
ro m a n e ş t i ;
100
—
le g e n d e
d a p e s ta " (relu a re ) ;
partid şi guvernamentală drul juridic al relaţiilor bi ce de interconectare a sis pentru această perioadă o creaţii, studiourile cinemato Convenţia privind colabora 14.00 C o m p o zito ru l s ă p tă m in ii — 9,25 P r im p la n : D an B u rg h e -
condusă de Janos Kadar, laterale a fost lărgit în în- temelor energetice ale Româ- creştere a volumului livrări- grafice, radiofeleviziunea. In rea în sfera schimburilor tu M arţia n N e g re a ; 14,40 C intccc lea (r elu are) ;
prim-secretar al C.C. al Par ristice. p o p u la r e ; 15,00 B uletin dc ştiri; 9,55 P u b lic ita te ;
15.05 C re şte re şl e ficien ţă e c o n o
tidului Muncitoresc Socialist Relaţiile de colaborare m ică ; 15,30 P ag in i din m u zica 10.00 C urs do lim b a fran c e ză
(lecţia a 4-a) ;
Ungar. frăţească ale căror rezultate dc e str a d ă ; IC,00 R a d io ju rn a l ; 10.30 T c lc c in c m a tc c a p e n tru c o
In contextul contribuţiilor din cele mai favorabile le-am 16,15 Piese c o ra le ; 16,30 Melodii pii şi tin e re t. „ A v en tu rilo
c u v in te —
m uzică
fără
şl
cu
esenţiale la adîncirea rela consemnat în parte sînt sta u ş o a r ă ; 16,50 P u b licita te ra d io ; b a r o n u lu i M u n c h h a u s c n "
(relu a re ) ;
ţiilor de prietenie româno- tornicite pe temelia de ne 17.00 A n te n a tin e re tu lu i ; 17,30 12.00 T e le ju r n a l ;
ungare, un moment de sea clintit a principiilor mar M uzică p o p u la r ă ; 17,45 P e n tru 15.30 T elc şco a lă .
tin e ri — m u z ic ă u ş o a r ă de p r e
mă în dezvoltarea relaţiilor xism-leninismului, respecta tu tin d e n i ; 18,00 O rele scrii ; — Is to ria R o m â n iei : î n
frăţeşti reciproce l-a con rea independenţei şi suve 20.00 T a b le ta dc s c a ră ; 20,05 Z e c e p u tu r ile vieţii u r b a n e pe
te rito r iu l
R o m ân iei.
semnat întîlnirea de la Bu ranităţii naţionale, neameste ce m elodii p r e f e r a te ; 20,40 I n — C h im ic, clasa a V lII-a :
te r p r e ţi dc s c a m ă ai cln tc cu lu i
dapesta din mai 1967 între cheierea a peste 40 de in niei şi Ungariei, reglementa lor reciproce cu peste 90 la acest cadru, s-au organizat cului în treburile interne, e p o p u l a r : A n g ela M oid o v an : S tări dc a g re g a r e ;
tovarăşii Nicolae Ceauşescu strumente de colaborare. rea problemelor hidrotehnice sută, comparativ cu cincina acţiuni importante printre galităţii în drepturi, avanta 20,55 Ş tiin ţa Ia zi ; 21,00 R ev is 16,30-17,00 C u rs dc lim b a e n g le
ză (lecţia a 3-a) ( r e l u a r e ) ;
şi Janos Kadar, întîlnire ce Pe planul conlucrării eco de interes comun, schimbu lul 1966-1970. Deosebit de care expoziţii dedicate semi jului reciproc şi întrajutoră ta ş la g ă re lo r ; 21,30 B iju terii 17.30 D e sc h id e re a em isiu n ii do
a stabilit jaloanele unor im nomice, dinamismul construc de mărfuri în zona de fron semnificativ este faptul că centenarului Partidului Co rii frăţeşti. Vizita delegaţiei m u z ic a le ; 22,00 R ad io ju rn a l ; d u p ă - a m ia z ă ;
22,30 C o n ce rt dc s c a r ă ;
22,55
portante acţiuni pentru lăr ţiei socialiste în cele două tieiă etc.; înţelegeri* de co schimburile în domeniul ma munist Român şi jubileului ungare, convorbirile care vor M o m e n t p oetic ; 23,00 C onccri 17,35 O v ia ţă p e n tru o idee :
girea şi întărirea raporturi ţări, ritmurile susţinute ce laborare economică şi tehni şinilor şi utilajelor vor creş Republicii Ungare a Sfatu fi purtate cu acest prilej, de s c a r ă (c o n tin u a re ) ; 24,00 ŢioIItovski ;
lor multilaterale româno-un- caracterizează creşterea lor co-ştiintifică între organele te în acest cincinal de circa rilor. Colectivele Teatrului precum şi semnarea Trata B u letin dc ştiri ; 0,03—6,00 E s 18.10 T im p şi a n o tim p In a g r i
c u ltu r ă ;
t r a d a n o c tu rn ă .
qaie. Hotărîrile adoptate în economică au oferit mari po de resort din cele două ţăr 3 ori, reprezentînd mai mult „C. Tunase" şi Filarmonicii tului de prietenie, colabora P R O G R A M U L II : 6,00—8,05 18,40 „C ind însuşi glasul..." —
comun la cel mai înalt ni sibilităţi pentru lărgirea şi în domeniile energiei electri de jumătate din volumul to „G. Enescu" au fost primite re şi asistenţă mutuală, pa P r o g r a m m u zical dc d im in e a ţă ; Poezie, cintcc, d a n s in tr-o
sea ră dc lie d u ri r o m â n e ş t i;
vel au stimulat dezvoltarea diversificarea colaborării e ce, construcţiilor şi materia tal al livrărilor în ambele cu căldură la Budapesta, iar rafat în decembrie 1968, vor 8.05 T o t În a in te ; 8,20 In v itaţie 19.00 O a m en i şi fa p te ;
relaţiilor de colaborare în conomice şi tehnico-ştiinţifi- lelor de construcţii, industri sensuri. la Bucureşti Ansamblul, de constitui o nouă contribuţie la vals ; 9,00 Să c în lă m doina 19.15 T r a g e r e a p r o n o e x p r e s ;
— piese c o rale de D.G. K iriae
cadrul raporturilor de bună *ce, în avantajul şi interesul ei uşoare, agriculturii, co Sînt roade şi perspective balet al Operei de stat din la ridicarea pe o treaptă su şi Ion Vldu ; 9,10 Arii din o p e 19.20 1001 de seri : „ P o v e ste a Iul
vecinătate şi prietenie fră ambelor ţări, ale popoarelor merlului interior. Şi schim care atestă în mod grăitor Ungaria s-a bucurat de sun perioară a relaţiilor de prie re te ; 9,30 B u letin dc ştiri ; R u m c a js " (IV) :
ţească, de stimă şi înţelege român şi maghiar. Au fost burile comerciale au înregis amplitudinea conlucrării bi frumos succes. Planul de tenie şi bună vecinătate din 10.00 F r a g m e n te din o ra to riu l 19.30 T e le ju rn a l ;
20.10 A v a n p r e m ie r ă ;
re reciprocă între cele două perfectate numeroase ac trat, în ultimul timp, o dez laterale pe plan economic, colaborare cultural-ştiinlific tre tarile şi popoarele noas „ P e lesp e d e a e ro ilo r" dc S ergiu 20.15 T e lc c in cm ate c n : „ F e m e la
Din
S a rc h iz o v ;
su ccesele
10,37
popoare. ţiuni de cooperare în voltare dinamică, la sfîrşitul conlucrare ce corespunde in româno-ungar pe anii 1971 tre, în interesul reciproc al a n u lu i 1972 — m u z ic ă u ş o a r ă : în d ă r ă tn ic ă " , d u p ă c o m e
Intemcindu-se pe comuni producţie, ca, de pildă, anului 1971 volumul comer tereselor fundamentale ale 1972 a lărgit prin prevede cauzei socialismului şi pă 10,50 O n o u ă i n te r p r e ta r e a o p e dia iul W. S h a k c s p e a r e , cu
R lc h ard
T a y lo r ,
rei „ N u n ta Iui F ig aro " dc Mo-
E lisab cth
tatea de orînduiri, de ideo în realizarea de piese şi sub- ţului bilateral crescînd cu popoarelor celor două ţări, rile sale cadrul colaborării z a r t ; 11,30 P e isaj dc ia r n ă — B u rto n ;
ansamble pentru autocami dintre cele două ţări în a cii, pe continentul european m u z ic ă u ş o a r ă ; 11,55 Ştiinţa la 22.20 In te r p r e tu l să p tă m in ii.
logie şi de teluri, pe prin circa 26 la sută faţă de cauzei păcii şi socialismului. zi ; 12,00 B u letin de ştiri ; 12,03 — O m e s a g e r ă a c în tecu -
oane şi autobuze, utilaje cest domeniu. şi în lume.
12,15
cipiile marxism-leninismului pentru industria alimentară, 1970, ceea ce reprezintă un In sfera relaţiilor cultu Dintre numeroasele acor A v a n p r e m ie r ă c o tid ia n ă ; 12,30 lul din Ţ a r a dc S u s : Sofia
Din
p o p o a re lo r ;
m u z ic a
V lc o v ea n c a ;
şi internaţionalismului pro anumite tipuri de vagoane, spor de peste 2 ori în com- rale s-a înregistrat un larg duri şi convenţii semnate în GHEORGHE CIOBANU C Intă D o rin a D râg h lci, M arcel 22.30 „24 de ore".
J
Redacţia si administraţia zlaralnl i Deva, str. Dr. Petra Groza nr. 35. Telefoane nr. 1 23 17, 7 15 88 şl 1 15 88. Tiparul: întreprinderea poligrafică Deva.