Page 79 - Drumul_socialismului_1972_02

P roletari din toafe tarile, unlil-vă! Vizita secretarului general al

Partidului Comunist Român,

preşedintele Consiliului de Stat al

Republicii Socialiste România,

Nicolae Ceauşescu, in Republica

Algeriană Democratică şi Populară

La invitaţia preşedintelui munist Român, preşedintele
Consiliului Revoluţiei, pre­ Consiliului de Stat al Repu­
şedinte al Consiliului de Mi­ blicii Socialiste România,
niştri al Republicii Algeriene Nicolae Ceauşescu, va efec­
tua o vizită oficială, de partid
Democratice şl Populare,
şi de stat, în Algeria, împre­
Houari Boumediene, secreta­ ună cu tovarăşa Elena
ORGAN ĂL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.G.R $1 AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN rul general al Partidului Co­ Ceauşescu, în luna martie a.c.

In Editura politica a apărut:
NICO LAE CEAUŞESCU
Cuvlntare la Congresul al Tî-l<*a al Uniunii Naţionala
ANUL XXIV. NR. 5327 JOI 24 FEBRUARIE 1972 4 PA G IN I - 30 BANI a Cooperativelor Agricole de Producţie. 21 februarie*
1972.

Deviza fiecărui colectiv de muncă:
Ieri s au încheiat, în Capitala, lucrările w m m m m

„NICI o MAŞINA Şl NICI i i UTIi

Congresului al ll-lea al Uniunii Naţionale SUB RANDAMENTUL PLANIFICAT,
4
NICI UN MINUT R
M M M M H M M R i K W v< V. S* . ,
a Cooperativelor Agricole de Producţie I Siderurgiştii răspund faptic

înflăcăratei chemări
Miercuri, în ultima zi a ce­ tivei agricole de producţie din bordat problemele de bază ale
lui de-al II-lea Congres al U- comuna Topalu, judeţul Con­ agriculturii cooperatiste.
niunll Naţionale a Cooperati­ stanţa, Nicolae BabicI, direc­ O importanţă deosebită pen­
velor Agricole de Producţie, tor general al Direcţiei jude­ tru activitatea noastră viitoare Comitetului Central al „Am reţinut ca pe o proble­ — împreună cu echipa pe tuturor oţelarilor. Pină acum
lucrările s-au desfăşurat In ţene a agriculturii, industriei o are expunerea făcută în fa­ mă primordială chemarea to­ care o conduc, am hotărît să s-au asimilat două noi mărci
plen. alimentare şi apelor Satu Ma­ ţa congresului de tovarăşul varăşului Nicolae Ceauşescu dăm 1 000 tone de otel peste de oteluri destinate fabricării
Au participat tovarăşii Ma­ re, Lazăr Berindan, director al Nicolae Ceauşescu, secretarul la Conferinţa pe ţară a cadre­ plan. Asigur adunarea noastră ţevilor pentru cazane termice
nea Mănescu, Gheorghe Pană, Staţiunii pentru mecanizarea general al Partidului Comunist lor de conducere din între­ că vom respecta sortimentele de mare capacitate. Acestea
Gheorghe Rădulescu, Virgil agriculturii Beiuş, judeţul Bi­ Român, însufleţitor program de Partidului Comunist Român, prinderi şi centrale industriale stabilite şi vom produce otel completează şirul unor susţi­
Trofln, Leonte Răutu, Miron hor, Ion Popescu, secretar al muncă ce deschide largi per­ şi de construcţii — mărturi­ bun. nute preocupări pentru ridica­
Constantlnescu, Mihai Dalea. C.C. al U.T.C., Konya Zoltan, spective de afirmare a forţe­ seşte Eroul Muncii Socialiste, Şi alţii au spus, sau au gîn- rea performanţelor metalului,
Mihal Gere, Cornel Burtică. preşedintele cooperativei agri­ lor creatoare ale ţărănimii. Ştefan Tripşa. Munca, pricepe­ dit la fel. In ultimă instanţă, preocupări din care s-au năs­
La sosirea în sală, conducă­ cole de producţie din comuna Considerăm de datoria noas­ rea şi hărnicia confirmă con­ colectivul de la otelăria nr. 2 cut zeci de mărci de oţeluri
torii de partid şi de stat au Turia, judeţul Covasna, Ion tră, a delegaţilor la congres, tovarăşului cordanţa dintre cuvîntul şi s-a angajat să depăşească pla­ necesare la fabricarea autotu­
fost salutaţi cu aplauze. Lăceanu, secretar al Comite­ a întregii ţărănimi cooperatis­ 9 faptele noastre. Oţelarii hune- nul anual cu 12 000 tone otel. rismelor, a utilajului petrolie*
In sală se aflau, de aseme­ tului comunal de partid Gîr- te, să ne angajăm în faţa doreni au fabricat de la înce­ Apoi, şi-au spus cuvîntul co­ şi a unei game largi de ma­
nea, numeroşi invitaţi — mem­ bovi, judeţul Ilfov, şi Aurelia conducerii partidului, în faţa putul anului peste prevederi lectivele de muncă de la ote­ şini de înaltă tehnicitate.
bri ai C.C. al P.C.R., ai Consi­ Jianu, şefă de fermă la coope­ poporului, că vom depune e­ Nicolae Ceausescu 4 650 tone oţel, din care mai lăria electrică şi de la otelărin Răspunzînd faptic înflăcăra­
liului de Stat şi ai guvernu­ rativa agricolă de producţie forturi stăruitoare pentru tra­ mult de 1 900 tone oţeluri a­ Martin nr. 1. Adunate laolaltă, tei chemări lansate de secre­
lui, reprezentanţi al unor in­ din comuna Izbiceni, judeţul ducerea în viaţă a preţioase­ « liate. Numai în luna februa­ hotărîrile celor trei colective tarul general al partidului, da­
stituţii centrale şi organizaţii Olt. lor indicaţii date de secretarul Congresul al ll-lea al Uniunii Naţionale a Coope­ rie, oţelarii noştri şi-au supli­ înseamnă 20 000 tone de me­ torită priceperii şi hărniciei
de masă şi obşteşti. Preşedintele prezidiului a general al partidului, a tutu­ rativelor Agricole de Producţie, în numele celor 7 mentat planul de oţel cu 1 650 tal, care se vor realiza peste cu care acţionează toate co­
Au asistat delegaţiile de anunţat că la discuţii s-a în­ ror hotărîrilor pe care le-am milioane de cooperatori, al întregii ţărănimi, îşi ex­ tone". sarcinile stabilite pentru cel lectivele de otelari ale jude­
peste hotare care Iau parte la scris un mare număr de de­ adoptat, asigurînd astfel înde­ primă ataşamentul neţărmurit faţă de Partidul Comu­ ...De fapt, primii dintre hu- de-al doilea an al cincinalu­ ţului, fiecare zi se soldează
lucrările congresului. legaţi şi invitaţi, din care în plinirea exemplară a sarcini­ nist Român, deplina adeziune faţă de politica sa in­ nedoreni care şi-au formulat lui. Şi, conform unei frumoa­ cu ^ noi şi prestigioase reali­
La deschiderea şedinţei, pre­ plenul congresului şi pe comi­ lor ce revin agriculturii coo­ ternă şi externă, politică clarvăzătoare, profund angajamente pe anul 1972 au se tradiţii de muncă, oţelarii zări. Sînt dovezi care atestă
şedintele prezidiului a adre­ sii au luat cuvîntul 624. peratiste din actualul plan cin­ ştiinţifică, a cărei aplicare a permis poporului nostru fost muncitorii, tehnicienii şi hunedoreni ţin la cuvîntul competenta şi mîndria stator­
sat, în numele congresului, Congresul a aprobat, în u­ cinal. să obţină victorii de seamă în opera de edificare a inginerii de la otelărla Mar­ lor. nicite în inima plină de flă­
călduroase mulţumiri delega­ nanimitate, Darea de seamă a Congresul nostru a adoptat României socialiste, a ridicat la cote tot mai înalte tin nr. 2. La adunarea salaria­ îndeplinirea exemplară a cări a judeţului.
ţiilor străine, participante la Consiliului Uniunii Naţionale în unanimitate modificările la prestigiul internaţional al patriei noastre. ţilor pe schimb, prim-topitorul angajamentelor luate polari­
lucrări, pentru mesajele de şi sarcinile ce revin coope­ statutele cooperativelor agri­ Reunind reprezentanţii ţărănimii cooperatiste din loan Cloşcă a spus: zează atenţia şi preocupările T. ARDELEANU
prietenie adresate congresului rativelor agricole de produc­ cole de producţie, ale uniu­ întreaga ţară — români, maghiari, germani şi de alte
şl cooperaţiei agricole din ta­ ţie şi uniunilor cooperatiste nilor cooperatiste şi al Casei naţionalităţi —, congresul a analizat cu înaltă res­
ra noastră, precum şi pentru pentru înfăptuirea hotărîrilor de pensii şi asigurări sociale. ponsabilitate activitatea desfăşurată de cooperativele Exigenţă sporită
darurile simbolice oferite U­ Congresului al X-lea al P.C.R. Să milităm consecvent pen­ agricole şl uniunile cooperatiste pentru înfăptuirea
niunii Naţionale a Cooperati­ şi a planului cincinal de dez­ tru respectarea cu stricteţe a politicii partidului şt statului de intensificare şl mo­
velor Agricole de Producţie voltare a agriculturii coopera­ prevederilor acestora, să ve­ dernizare a producţiei în această importantă ramură
din partea organizaţiilor pe tiste în perioada 1971—1975, ghem la întărirea ordinii şi a economiei româneşti. Pe această bază, congresul a
care le reprezintă. precum şi Raportul Comisiei disciplinei în toate unităţile, stabilit ca uniunile cooperatiste şl consiliile de con­ faţă de calitatea oţelului
de revizie. să asigurăm dezvoltarea con­
S-a anunţat apoi că au fost ducere ale cooperativelor agricole, să desfăşoare o
adresata congresului felicitări Tovarăşul Gheorghe Popa tinuă a democraţiei coopera­ activitate susţinută pentru mobilizarea întregii ţără­ Păşind în al doilea an al a­
şi urări de succes din partea a prezentat, apoi, concluziile tiste, în vederea participării nimi, pentru folosirea raţională a întregului fond cestui cincinal, oţelarii de la ţiile îndeplinirii ritmice a pla­ giei există încă diferente tfe
Alianţei Cooperatiste Interna­ comisiei de amendamente la maselor largi ale ţărănimii la funciar, ridicarea capacităţii productive prin execu­ cuptoarele electrice au ridicat nului. La o astfel de analiză, la o echipă la alta, aspect ca­
ţionale, Ministerului Agricul­ proiectele statutelor, pe baza dezbaterea şi rezolvarea com­ tarea unui volum sporit de hidroamelioraţii şl utili­ la noi potenţe priceperea si inginerul şef Mircea Penescu re se soldează şi cu rezultate
turii din R.P. Albania, Uniu­ propunerilor făcute în cadrul plexelor probleme ce stau în zarea judicioasă a bazei tehnlco-materlale, în vede­ hărnicia lor pentru sporirea a pus în faţa topitorilor şefi, diferite în realizarea calitativă
nii Naţionale a Fermierilor dezbaterilor la congres. faţa agriculturii cooperatiste. rea creşterii continue a belşugului de produse agri­ producţiei de oţel şi mai ales maiştrilor şi inginerilor ote- a producţiei.
din Anglia, Comitetului Cen­ Cu amendamentele propuse, Vă rog să-mi permiteţi ca, cole, sporirii contribuţiei agriculturii cooperatiste la pentru atingerea unor para­ lăriei electrice probleme ine­ Plecînd de la cazurile con­
tral Cooperatist din Danemar­ congresul a adoptat, în una­ în numele Consiliului Uniunii formarea venitului naţional, la ridicarea nivelului de dite, cu scopul de a se stabili crete, exprimate de factorii
metri calitativi superiori şi a
ca, Uniunii întrajutorării Ţă- nimitate, Statutul cooperativei Naţionale a Cooperativelor viaţă al celor ce muncesc. # ■ unei sporite eficiente econo­ noi indici de folosire a capa­ responsabili ai otelăriei elec­
răne»ştl din R.D. Germană, U- agricole de producţie, Statutul Agricole de Producţie, să mul­ Uniunile cooperatiste vor pune în centrul activi­ mice. „Motorul" care alimen­ cităţilor productive şi de a trice, organizaţia de partid a
nlunil „Reiffeisen"’ din R.F. a uniunilor cooperativelor agri­ ţumesc delegaţilor şi invitaţi­ tăţii lor dezvoltarea conştiinţei socialiste a ţărănimii, tează dinamismul realizării a­ face cunoscută modalitatea în luat măsuri pentru ca la
Germaniei, Comitetului de Ad­ cole de producţie, şi Statutul lor participanţi la congres în spiritul ordinii şl disciplinei, al hărniciei şi cin­ cestor obiective îl constituie care trebuie să se producă a­ cursurile de specializare să
ministraţie al Cooperativelor Casei de pensii şi asigurări pentru contribuţia adusă la stei, pentru formarea trăsăturilor eticii corespunză­ ampla cuvîntare a secretaru­ similarea unor noi mărci de participe, fără excepţie, toţi o-
Agricole de pe lingă Comi­ sociale. desfăşurarea lucrărilor. toare noilor relaţii statornicite în satul contemporan, lui nostru general, rostită la oţeluri. Tot atunci, maiştrii ţelarii secţiei, creîndu-se ast­
tetul Agricol Central din R.D. în continuare, tovarăşul Bela Mulţumim, de asemenea, sti­ în orînduirea noastră socialistă. Conferinţa pe ţară a cadrelor Elefterie Tufiş, Traian Iov şi fel Ia fiecare oţelar răspun­
Florian Giurca au arătat că, în
Vietnam. Cseresnyes a prezentat propu­ maţilor noştri oaspeţi de peste Pentru înţelepciunea, abnegaţia şi exigenţa cu de conducere şi a reprezen­ unele cazuri, nu se respectă derea pentru calitatea muncii
Preşedintele prezidiului a nerile Comisiei de rezoluţie, hotare, reprezentanţi ai orga­ care conduceţi destinele întregii ţări, pentru perspec­ tanţilor oamenilor muncii din sale.
mulţumit, de asemenea, pen­ formulate potrivit observaţii­ nizaţiilor agricole, cooperatis­ tiva luminoasă pe care politica partidului şi statului industrie şi construcţii. durata predezoxidării şi a ar­ Această măsură, precum şi
tru urările adresate. lor făcute cu prilejul discuţii­ te şi ţărăneşti, care ne-au o­ o deschide progresului agriculturii cooperatiste, satu­ derii intense a otelului, fapt organizarea unor schimburi de
ce duce uneori la o calitate
In operativele noastre săp-
Mesajele şi urările de suc­ lor. norat cu prezenta la congres lui românesc, pentru indicaţiile preţioase date de tămînale o atenţie cuvenită mai slabă a acestuia. experienţă la nivel de secţie
în
şi Ie dorim noi succese
ces adresate congresului de Intr-o atmosferă entuziastă, muncă, rugîndu-i să transmită dumneavoastră şi cu acest prilej, participanţii la con­ se acordă modului cum se res­ Evident că cel mai eficace şi între secţii sînt făcute nu
delegaţiile străine participan­ participanţii au adoptat, în u­ organizaţiilor lor dorinţa noas­ gres, ca împuterniciţi ai oamenilor muncii de la sate, pectă procesul tehnologic Ia mijloc de a asigura calitatea doar pentru ridicarea pregăti­
te la lucrări, de organizaţiile nanimitate, Rezoluţia celui tră de a dezvolta în continua­ vă adresează, din inimă, mult iubite tovarăşe Nicolae fiecare fază a şarjei, analizîn- fiecărei şarje este respectarea rii profesionale a oţelarilor, cî
agricole cooperatiste şi ţără­ de-al II-lea Congres al Uniu­ re relaţii prieteneşti de cola­ Ceauşescu, cele mai vii mulţumiri şi recunoştinţa lor strictă a tuturor fazelor teh­ şi pentru materializarea pro­
neşti şi de instituţiile de peste nii Naţionale a Cooperative­ borare. neţărmurită. | du-se modalităţile de muncă nologice. Cu multă tărie, Flo­ gramului de educaţie prin
hotare sînt o expresie a sen­ lor Agricole de Producţie. Declar închise lucrările ce­ In numele ţăranilor cooperatori, al întregii ţărS- pentru obţinerea unor indici rian Giurca a combătut recent muncă iniţiat de partid. Pen­
timentelor de prietenie şi sti­ Trecîndu-se la ultimul punct lui de-al II-lea Congres al U­ nimi din patria noastră, ne exprimăm hotărhrea fer­ de calitate superiori în condi- faptul că în aplicarea tehnolo- tru că, e lucru ştiut, prin do-
mă pe care aceste organizaţii de pe ordinea de zi, congresul niunii Naţionale a Cooperati­ mă ca, sub conducerea organelor şl organizaţiilor de bîndirea unor noi cunoştinţe
le nutresc faţă de cooperaţia a ales, prin vot secret, Consi­ velor Agricole de Producţie. partid, să înfăptuim cu toată răspunderea sarcinile profesionale se amplifică şî
agricolă din România, o ma­ liul Uniunii Naţionale a Coo­ deosebit de importante care revin agriculturii coo­ responsabilitatea în muncă.
O
nifestare a relaţiilor de cola­ perativelor Agricole de Pro­ Miercuri seara, Biroul Per­ peratiste în lumina Directivelor Congresului al X-Iea
borare promovate în interesul ducţie, alcătuit din 251 de manent al Comitetului Execu­ al P.C.R., a expunerii rostite de dumneavoastră în Ritmuri alerte NICOLAE AVRAMESCU
păcii şi progresului în lume. membri şi 24 membri supleanţi, tiv al Consiliului Uniunii Na­ faţa reprezentanţilor ţărănimii — document de excep­ secretarul comitetului
Au continuat apoi dezbate­ precum şi Comisia de revizie ţionale a Cooperativelor Agri­ ţională Importanţă teoretică şi practică, program pre­ de partid de la oţelârio
rile generale la punctele în­ a uniunii, alcătuită din 17 cole de Producţie a oferit un ţios pentru activitatea noastră de viitor. pe şantierele de construcţii electrica a C.S. Hunedoara
scrise pe ordinea de zi a con­ membri. dineu în cinstea delegaţiilor CONGRESUL AL II-LEA AL UNIUNII NAŢIONALE
gresului. Au luat cuvîntul to­ In prima sa şedinţă plenară, de peste hotare, care au par­
varăşii : Vasile Boldea, pre­ consiliul a ales Comitetul E­ ticipat la congres. A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCŢIE D E V A . C o n tln u ln d de c o n str u c ţii, c o n ­ S tn t In c u r s de
şedintele cooperativei agrico­ xecutiv, Biroul său permanent ş iru l u n o r f r u m o a ­ s tru c to rii h u n e d o ­ fin isaj u n n u m ă r
le de producţie din comuna şi a desemnat Comitetul Ca­ so tra d iţii In a c ti­ r e n i lşl In ten sifică d e €0 de a p a r t a ­
p e n t r u
e fo rtu r ile
m e n te ce se v o r d a
Fizeş, judeţul Ceraş-Severin, sei de pensii şi asigurări so­ v ita te a d e c o n str u c - d a r e a In fu n c ţiu n e tn a c e a s t ă lu n ă s p re
u n ită ţile
ţ il- m o n ta j,
Cornel Bernat, preşedinte şi ciale. Preşedinte al Uniunii Comitetul Executiv ai Uniunii Naţionale cu p ro fil d e c o n ­ la t e r m e n a o b ie c ­ fo lo sin ţă In m u n i ­ PENTRU 24 ORE
inginer-şef al cooperativei a­ Naţionale a Cooperativelor A­ stru c ţii d in ju d e ţu l tiv e lo r e c o n o m ic e şl cipiul H u n e d o a r a .
gricole de producţie din co- gricole de Producţie a fost a­ H u n e d o a r a se află s o c la l- c u ltu r a le . D e a s e m e n e a , In cu V re m e re la tiv c ă ld u ro a să ,
v a ria b il, t e m p o r a r
c eru l
a f e r e n t
P l a n u l
mw Vărăşti, judeţul Ilfov, Ro- les tovarăşul Gheorghe Pe- a Cooperativelor Agricole de Producţie In te n s m o b iliz a te In p r im e lo r d o u ă d e c a ­ D e v a p a r a le l cu n o ro s . V Intul va s u f la In g e ­
r e a liz a r e a e x e m p l a r ă
c o n s tr u c ţia de a p a r ­
zina Bruss, cooperatoare din trescu, iar preşedinte al Co­ a s a r c in i lo r ce le -a u de d in a c e a s tă l u ­ t a m e n te se d e s f ă ­ n e r a l s la b din n o r d - v e s t.
comuna Apoldu, judeţul Mu­ mitetului Casei de pensii şi a­ fo st î n c r e d in ţa te In n ă a fo st d e p ă ş it ş o a r ă in te n s l u c r ă ­ T e m p e r a t u r a m in im ă v a ft
c u p r in s ă In tr e 2 şl 4 g ra d e .
reş, Constantin Bădiţă, pre­ sigurări sociale a fost desem­ Maria Amarghioalei, pre­ tea — Dîmboviţa, Ion Nego- Popa, Titus Popescu, Simion cel d e - a l d o ilea a n cu 2,3 la su tă , ob- rile la n o u l hotel Ia r m a x i m a I n tr e 7 şl 8 g r a ­
al
cin cin al.
a c e s tu i
şedintele cooperativei agrico­ nat tovarăşul Vasile Vaida. şedintele C.A.P. Iteşti — Ba­ îtă, preşedintele CA P. Pechea Roth, Dumitru Tudose. Ca u r m a r e a În f lă ­ ţtn ln d re z u lta te m e ­ cu 222 lo c u ri de de.
c a z a re şl la g r u p u l
rito rii : ş a n ti e r u l de
le de producţie din comuna In şedinţa de constituire a cău, Marin Argint, preşedinte­ — Galaţi, Ion Oprişan, ac­ Din Biroul Permanent al cărate! c h e m ă r i l a n ­ c o n s tr u c ţ ll- m o n ta j al ş c o la r al î n t r e p r i n ­
Salcia, judeţul Mehedinţi, An- Cohiisiei de revizie, a fost a­ le U.J.C.A.P. Ilfov, Andrei Balint, tivist U.N.CA.P., Ion Petea- Comitetului Executiv fac par­ s a te d e s e c r e ta r u l I.K.E. D ev a, ş a n t i e ­ d e rii d e p r e f a b r ic a te PENTRU URMĂTOARELE
de
p a r t i d u ­
gelo Mlculescu, ministru-ae- les preşedinte tovarăşul Şte­ preşedintele C.A.'P. Săcele — nu, preşedintele C.A.P. duc — te : Gheorghe Petrescu, Bela g e n e r a l al C o n fe rin ţa re le T r u s tu l u i D ev a, d in b e to n B lrc e a DOUA ZILE
c o n str u c ţii
la
lu i
cretar de stat la Ministerul fan Matei. Braşov, Mihai Bîrliga, preşedin­ Cluj, Gheorghe Petrescu — Cseresnyes, Gheorghe Popa, p e ţa r ă a c a d r e lo r ş a n tie r u l h id ro V a ­ V re m e î n u ş o a r ă ră cire. C e­
Agriculturii, Industriei Ali­ tele C.A.P. Roman — Boto­ Bucureşti. Gheorgne Popa, Titus Popescu, Vasile Vaida, de c o n d u c e r e din lea J iu lu i, E n e rg o - cu 16 săli de clasă, ru l v a fl v a ria b il, t e m p o r a r
v a
V Intul
s u fla
n o r o s .
mentare şi Apelor, Pavel Tur- Intr-o atmosferă însufleţitoa- şani, Nicolae Cicloşan, acti­ activist U.N.C.A.P., Titus Nicolae Cicloşan, Stelian Io- În tr e p r in d e r i şl c e n ­ c o n str u c ţll M in tia şl c ă m in şl c a n tin ă n o rd - v e s t. T e m p e r a t u r a din
In
cur preşedintele cooperativei re, s-a dat apoi citire telegra­ vist U.N.CA.P., Bela Cseres­ Popescu, activist U.N.C.A.P., nescu, Mircea Gogioiu, Ion tr a le In d u s tria le şl altele. p e n t r u 450 elevi. s c ă d e re .
agricole de producţie din co­ mei adresate Comitetului Cen­ Maria Proca, preşedintele Oprişan.
muna Toteşti, judeţul Hune­ tral al Partidului Comunist nyes, activist U.N.C.A.P., A­ C.A.P. Răducăneni — Iaşi,
doara, Clara Popescu, şefă de Român, tovarăşului Nicolae lexandru Czege, preşedintele Simion Roth, preşedintele Plenara Consiliului Uniunii
fermă, secretară a comitetului Ceauşescu. de participanţii la C.A.P. Salonta — Bihor, Du­ C.A.P. Miercurea — Sibiu, Naţionale a desemnat Comi­
U.T.C. la cooperativa agricolă congres. mitru Dinişor, preşedintele Pavel Schadt, preşedintele tetul Casei de Pensii şi Asi­ Lucrările agricole de primăvară
de producţie din comuna O­ întrunind asentimentul una­ C.A.P. Goicea Mare — Dolj, C.A.P. Darova — Timiş, De- gurări Sociale, compus din to­
grada, judeţul Ialomiţa, loan nim şi entuziast al miilor de Tudor Done, preşedintele nisa Sereanu, preşedinte­ varăşii : Ion Apostolescu, Eu­
Coroiu, preşedintele Uniunii delegaţi şi invitaţi textul tele­ U.J.C.A.P. — Suceava, Alexan­ le consiliului intercooperatist gen Baratoşi, Nicolae Bîldea,
Barbu Buga,
Cătălină Blaga,
judeţene a cooperativelor a­ gramei a fost aplaudat îndelung. dru Dumitru, preşedintele G.A.P. Ion Cloran, Georgeta Ciucă, CiKD FOARFECELE SI SAPELE RUGINESC,
gricole de producţie Arad, Ni­ In sală se aud ovaţii şi urale Tfităranu — Vrancea, Mircea Măgurele — Bucureşti, Fă­
colae Mitruţ, preşedintele coo­ îndelungi. Se scandează, se Gogioiu, activist U.N.C.AP., tu Socariceanu, preşedinte­ Ion Goman, Ion Costache, Iu-
perativei agricole de producţie ovaţionează pentru Partidul Gheorghe Goina, preşedintele le C.A.P. Ianca — Brăila, liana Gsîkî, Dumitru Drago-
din comuna Şuteşti, Judeţul Comunist Român şi Comitetul C.A.P. Sîntana — Arad, Ni­ Dumitru Tudose, preşedintele mir, Traîan Dumbravă, Maria LIVEZILE HU POT RODI DIN PUN
Vîlcea, Viorica Roman, pre­ său Central, pentru secretarul colae Hudiţeanu, preşedintele CA.P. Stoicăneşti — Olt, A- Filimon, Arpad Fnrea, Alexan­
şedintele cooperativei agricole general al partidului, pentru C.A.P. Comana — Constanţa, nica Urzică, preşedintele dru Gavrllluc, loan Gîrjabu,
de producţie din comuna continua înflorire a României Leaua Ifrim, preşedintele C.A.P. CA.P. Vînători — Neamţ, Lazăr Gozman, Ivan Zamfir Din dezbaterile adunărilor lor, cînd lucrările de îngriji­ jurul pomilor. Ca pozitivă se
Tăuţi-Măgheruş, judeţul Ma­ socialiste. Puîeşti — Buzău, Stelian lo- Vasile Vaida, preşedintele Chîriceanu, Gheorghe Kraus, generale ale cooperatorilor re a pomilor şi fertilizarea detaşează doar preocuparea
ramureş, Simiom Horobeanu» In această atmosferă de ma­ nescu, activist U.N.C.A.P., Şte- Casei de pensii U.N.C.A.P. Aglaia Lupu, loan Mereută, s-a impus atenţiei faptul că sînt neglijate. cooperatorilor din Geoagiu,
preşedintele cooperativei agri­ re însufleţire a avut loc şe­ fania Ionescu, preşedintele ★ Maria Petric, Ştefan Popa, rezultatele în (pomicultură au Ca în oricare altă ramură
cole de producţie din comuna dinţa de închidere a lucrărilor C.A.P. Putineiu — Teleorman, Radu Rîdu, Ana Spineanu, fost departe de a oglindi po­ de producţie, în pomicultură Romoşel, Ostrov şi Orăştie,
Domneşti, judeţul Argeş, Con­ Congresului al II-lea al Uniu­ Peter ICovacs, preşedintele Consiliul Uniunii Naţionale Georgeta Stoian, Ist van To- sibilităţile existente în privin­ unde lucrările amintite se bu- *
stantin Apetrei, secretar al nii Naţionale a Cooperative­ C.A.P. Ditrău — Harghita, a Cooperativelor Agricole de kacs, Vasile .Vaida, Gheor- ţa sporirii producţiei de fruc­ trebuie să se lucreze 365 de cură de o atenţie sporită.
Comitetului comunal de partid lor Agricole de Producţie. Ruvin Mastan, preşedintele Producţie a ales în funcţia ght Zamfir. zile, eforturile făcute fiind Deşi se cunoaşte rolul ho-
Roznov, judeţul Neamţ, Iacob 'Rostind cuvîntul de închide­ C.A.P. Romanaşi — Sălaj, de preşedinte al Consiliului U­ te. Constatarea este pe de­ răsplătite din plin prin pro­ tărîtor al efectuării tăierilor
Săplăcan, preşedintele coope­ re, tovarăşul Gheorghe Petres- Vasile Martin, preşedintele niunii Naţionale a Coopera­ •k plin îndreptăţită dacă se are ducţiile mari ce se pot obţi­ de rărire, corecţie şi de rodi­
rativei agricole de producţie cu, preşedintele Consiliului U- U.J.C.A.P. — Ialomiţa | Costi- tivelor Agricole de Producţie Iu funcţia de preşedinte al în vedere că producţia medie ne de la fiecare pom. Deoa­ re asupra randamentului live­
din comuna Brăniştea, judeţul nlunii Naţionale a Cooperati­ că T. Mişcă, preşedintele a­ pe tovarăşul Gheorgne Pe­ Comitetului Casei de Pensii pe un pom nu depăşeşte 5-10 rece în acest an se anunţă o zilor, pină la jumătatea lunii
Bistriţa-Năsăud, Cornelia Di- velor Agricole de Producţie, a sociaţiei intercooperatiste, se­ trescu. şi Asigurări Sociale a fost kg fructe, ceea ce influenţea­ primăvară timpurie, firesc e­
nescu, secretară a Consiliului spus : După trei zile de ample re — Prahova, Violeta Mu* In funcţia de vicepreşedinţi desemnat tovarăşul .Vasile ză negativ rentabilitatea live­ ra ca lucrările în livezi să se Ing. NICOLAE CINDEA
National al Femeilor, Fătu So- şi fructuoase dezbateri în ple­ reşan, preşedintele Consiliului ai Consiliului Uniunii Naţio­ Vaida. zilor. Fireşte, nu se poate aş­ situeze într-un stadiu mult director adjunct la
cariceanu, Erou al Muncii So­ nul său şi pe comisii, cel de fintercooperatist Halmeu — Satu nale a Cooperativelor Agri­ tepta ca activitatea în pomi­ avansat. Contrar oricăror aş­ întreprinderea pentru
cialiste, preşedintele coopera­ al II-lea Congres al U.N.C.A.P. Mare, Eugen Nemeş, pre­ cole de Producţie au fost a- In funcţia de vicepre­ cultură să se situeze la cote teptări optimiste însă, există producerea, industrializarea şi
tivei agricole de producţie din se apropie de sfîrşit. Ceea ce şedintele C.A.P. Acăţari — loşi tovarăşii: Bela Cseres­ şedinţi au fost desemnaţi to­ înalte de eficienţă atît timp mari rămîneri în urmă la a­ valorificarea legumelor şi
comuna IaJica, judeţul Brăila, a caracterizat luqrările con­ Mureş Luxiţa Nicolae, eco­ nyes, Nicolae Hudiţeanu, varăşii : Ion Gîrjabu, Ştefan plicarea tăierilor, a tratamen­ fructelor
Margareta Roman, inginer-şef gresului a fost spiritul respon­ Popa, Ion Gomanf Georgeta dt> Be neglijează aplicarea telor fitosanitare, a fertiliză­
şi vicepreşedinte al coopera­ sabil, deschis In oare s-am a- nomistă Ia ferma CA.P. Braniş­ Stefania Ionescu. Gheorghe Ciucă. ... tehnologiilor specifice livezi­ rii şi mobilizării solului în (Continuare In pag- d 2-a)