Page 80 - Drumul_socialismului_1972_02

'~lSLJ«2USw2Fr. • - -- . ; . ' ----——r—-znr'———■. * . — --- -TO
DR UM UL SO CIALISM ULUI ® NR. 5327 ® JOI 24 FEBRUARIE 1972
h u i H m ngB aa j g a M P — ja25E*rr: T

Dialog pe tema vieţii de organizaţie

BRAD. La liceul „Avram Iancu" s-a desfăşurat un bo­
Ro’ul şi Importanţa agita­ Nu zicem că agitaţia vizua­ gat schimb de experienţă Intre comitetele U.T.C. ale Liceu
ţiei vizuale sînt binecunoscu­ lă e un lucru simplu, dar es­ lui „Decebal" din Deva şi liceul gazdă. Cu acest prilej, s-au
te, nu le vom reaminti în a­ Â lTÂ ţIA V IZ M li-V E , te foarte important şi nu dezbătut probleme privind munca politlco-ideologică a or­
ceste rînduri. Ne vom referi impune eforturi de inves­ ganizaţiei de tineret ca şl modul de urmărire a activităţii
numai la modul în care une­ tiţii pentru a se pre­ tehnlco-productive a elevilor. Au fost deosebit de Instruc­
cupă sau nu de această for­ MĂMICĂ, IN « M U T Ă zenta la nivelul exigenţelor preluate de comitetul U.T.C din Deva, ca : urmărirea muncii
le organizaţii de partid se o­ tive Ideile Împărtăşite de colegii din Brad şi care vor fi
actuale. Dacă un membru al
mă a muncii politice de ma­ comitetului de partid pe în­ absolvenţilor liceului, controlul rezultatelor la învăţătura,
să. Pentru aceasta, vom pune treprindere, care răspunde susţinut printr-un grafic al notelor tuturor elevilor, afişat
faţă în fată două colective de CU PROBLEMELE PRODUCT® tocmai de munca de propa­ şi menţinut la zi de un membru al comitetului.
muncă de acelaşi profil, situa­ gandă, gîndeşte atît de sim­ Schimbul de experienţă a fost încheiat de o emoţio­
te la mică distantă una de plist, nu mai e de mirare că nantă evocare Istorică desfăşurată la Ţebea, în preajma fal­
alta, cu o singură conducere la E.M. Ghelar agitaţia vizua­ nicului gorun al Iul Horea şl mormîntului craiului munţi­
economică, politică şl admi­ m In grădina vecinului sînt lucruri frumoase lă se prezintă aşa cum am lor. Avram Iancu, ca şl de un schimb de mesaje şl cadoun
nistrativă. Acestea sînt ex­ 6pus. Intre cele două licee centenare.
ploatările miniere Teliuc şi H >Su luat în brafe „n-avem cu cine, — La vecinii dv„ la Teliuc, ŞTEFAN COSTEA
Ghelar, din cadrul întreprin­ elev, clasa a Xl-a
derii miniere Hunedoara. n-avem cu ce.. lucrurile stau cu totul altfel. P e u n a d in fr u m o a s e le gtrftsl ale c a r tie r u lu i A e r o p o r t P e tr o ş a n i. Liceul „Decebal" Deva
La Teliuc, agitaţia vizuală — Are cine să le facă... F o t o ! N. G H E N A
se prezintă într-o continuă Are şi cine să le facă, dar
reînnoire, actualizare. Pe alei­ nele forme exprese de com­ de la Gheloi, situaţia este există şi preocupare din par­
le care duc la sectoare, grafi­ batere a stărilor de lucruri de-a dreptul critică. Gazetă tea factorilor care răspund de
ce şl panouri îngrijite pre­ negative, a râmînerilor în de perete sau satirică nu e­ munca de propagandă. Este
zintă cifrele de plan prevăzu­ urmă, a Indisciplinei. Pe un xistă. curios cum tovarăşii de la Participarea la viaţa sociai-culturală
te a se realiza în acest an, ingenios panou, un chip de — Ba există o gazetă de E.M. Ghelar nu-şl aruncă de
unele metode de muncă, frun­ miner arată şi spune : „Azi perete, are şi un colt satiric, loc privirea în grădina veci­ ffiospodăriile
taşii în producţie şi pe cei muncesc eu în locul tovară­ dar e în atelier, se pune la nilor, unde roadele sînt evi­
care nu se încadrează în pro­ şului.... care lipseşte (nemoti­ punct — ne-a spus „convin­ dente, să-i întrebe cum lu­
gramul de lucru şl de disci­ vat". In locul punctelor sînt gător" tovarăşul Nicolae Sta- crează, să le împrumute din populaţiei vor comunei, preocupare susţinută a fiecărui intelectua
plină, realizarea şi depăşirea înscrişi zilnic nemotivaţli. min, care răspunde de munca experienţă.
ritmică a indicatorilor de — Să ştiţi că această formă de propagandă în cadrul co­ — E adevărat că la noi
plan. Sînt afişate panouri cu de critică a acelora care lip­ mitetului de partid pe exploa­ munca politică de masă nu se livra cantităţi străvechi tradiţii locale. Este
obligaţiile şefilor de echipe şi sesc fără motiv de la serviciu tare. Şi avem gazeta „Tine­ prezintă la nivelul posibilită­ Valoroasa iniţiativă a inte­ fesori, medici, ingineri, agro­ vorba de aducerea in scenă
de schimburi, ale maiştrilor, are eficienţă — ne spuneau retul şl producţia" — care ţilor, al exigenţelor pe care lectualilor din Buceş, de per­ nomi, economişti etc. Aportul a dubaşilor din Bretea şi o­
cu programul de lucru în ca­ tovarăşii Cosma Culcea, se­ nu-şi prea trăieşte viaţa, a le reclamă actuala etapă de însemnate manentizare a activităţii cul- lor la viata localităţii este biceiurilor de iarnă din Su-
rieră şi un mare număr de cretar al comitetului de par­ adăugat altcineva. dezvoltare a societăţii noastre tural-educative la nivelul co­ substanţial. Un prim exemplu
instrucţiuni privind N.T.S. tid pe E.M. Teliuc, şi Alexan­ Lucru de neînţeles. Cînd — a recunoscut tovarăşul Ti- munei, cunoaşte o largă ade­ ni-1 oferă formaţia corală de­ cămaş. De toate acestea se
La sectorul II al exploată­ dru Matica, preşedintele co­ în tot judeţul gazetele de pe­ berlu Dobra, locţiitorul secre­ de produse ziune din partea tuturor in­ spre care primarul comunei, ocupă cadre autorizate — în­
rii, pe un panou proaspăt mitetului sindicatului. Nimănui rete se află într-un perma­ tarului comitetului de partid telectualilor judeţului situaţi Ioan Vasiu, spunea : ,,Intr-un văţători, profesori de limba şi
montat este înscris angaja­ nu-i convine să fie arătat cu nent şi exigent concurs, la pe mină. Ne fdcem vinovaţi ZAM. Cu prilejul adu­ în mediul rural. Aceştia so interval de timp scurt am re­ literatura română. Profeso: ui
mentul colectivului sectorului degetul, să devină obiect de Ghelar abia acum „se pune pentru asta, dar vom lua mă­ nărilor săteşti ale coo­ încadrează tot mai mult în uşit să înjghebăm o puterni­ Teodor Crişan a aleaiuit pri­
pe anul în curs (extragerea discuţii pentru cei din Jur. la punct" gazeta de perete — surile care se impun. perativei de consum din viaţa social-economică şi că formaţie corală, care la ma monografic a comunei, i r
unei cantităţi suplimentare de Nu se poate spune, desigur, organ al comitetului de par­ Dar asta cît mai grabnic. La Zam, locuitorii satelor culturală a localităţii în care una din fazele Ştafetei folclo­ în prezent profesorul Glicor-
Cindca lucrează la o
ghe
minereu de fier brut de 3 000 că la E.M. Teliuc nu este tid şi al comitetului sindicatu­ E.M. Ghelar sînt multe pro­ s-au angajat să livre­ îşi desfăşoară activitatea, con­ rice „Căutătorii de comori" a
tone, creşterea productivităţii ioc pentru mai bine şi în do­ lui. Grafice, panouri cu sar­ bleme cu calitatea producţiei, ze prin cooperativă în­ tribuind prin munca lor la avut o evoluţie bună, după altă monografie, pe bază de
muncii cu 0,3 la sută, obţine­ meniul muncii politice de ma­ cinile de plan pe acest an, cu fluctuaţia, cu disciplina semnate cantităţi de produ­ ridicarea spirituală a oameni­ aprecierile juriului, situîndu-se documente, în care e înfăţi­
rea de economii la preţul de să, în speţă a agitaţiei vizuale. cu alte probleme ale produc­ muncii. Ele şi bineînţeles al­ se din gospodăriile perso­ lor, la înfăptuirea realizărilor foarte aproape de valoarea şată viaţa localităţii de la
prima ei atestare pînă în zi­
cost însumînd 50 000 lei) ca Se remarcă însă interesul şl ţiei, forme de popularizare a tele ar trebui să constituie nale. Astfel, între altele, lor. In acest sens răspunsul interpretativă a cunoscutului
răspuns la chemarea minerilor preocuparea comitetului de iniţiativelor, de evidenţiere a teme principale ale agitaţiei cetăţenii din satul Brădă- practic, materializat prin fap­ lele noastre, mutaţiile radi­
de la Lupeni. partid pe exploatare, comi­ fruntaşilor şi combatere a vizuale. Ceea ce se recoman­ ţel au convenţionat peste te al intelectualilor din llia cale petrecute în anii socia­
îmbucurător este faptul că tetului sindicatului şi con­ stărilor de fapt negative nu dă este preocupare şi res­ 47 000 bucăţi ouă, 1 000 kg se dovedeşte edificator. Răspuns la iniţiativa lismului.
unele panouri cu îndemnuri ducerii minei pentru continua există Ia E.M. Ghelar. ponsabilitate, creşterea gra­ carne de pasăre şi 3 000 kg „Vedem în iniţiativa inte­ Desigur, ar trebui amintite
şl instrucţiuni indică nu nu­ reîmprospătare şl îmbunătăţi­ — Păi cine să le facă, to­ dului de conştiinţă al tuturor cartofi. In satul GodineştI lectualilor din Buceş — rela­ numele tuturor cadrelor di­
mai ceea ce trebuie făcut, ci re a agitaţiei vizuale, îneît varăşe? — a căutat să mo­ s-au contractat 20 000 1 lap­ tează locţiitorul secretarului intelectualilor dactice şi ale celorlalţi Inte­
şi cum trebuie făcut. De a­ ea să sprijine efectiv procesul tiveze Nicolae Stamin. Cre­ comuniştilor, chiar al unora te, peste 3 000 kg carne de Comitetului comunal de partid lectuali care iau parte la via­
semenea, pe lîngă gazetele deţi că-i aşa de simplu ? ! Cu din comitetul de partid pe ovine, 1 200 kg carne de pa­ llia, Bujorel Marcu, directo­ din Buceş ţa culturală a comunei. De
de perete şi cele satirice do de producţie. ce să-i plătesc pe oamenii ca­ mină. săre, 25 000 kg fin şi alte rul căminului cultural — ma­ activitatea rodnică a brigăzi­
la fiecare sector există şl u- In schimb, la mina vecină, re să facă acest lucru ? DUMiTRU GHEONEA produse. Importante canti­ terializarea la nivelul comu­ lor ştiinţifice se leagă nume­
tăţi de produse s-au con­ nei lor a măsurilor stabilite le profesorilor Silviu Cerccn,
tractat şi în satul Almaş- de conducerea partidului nos­ cor din Dobra. Majoritatea Ion Baciu, Liana Sântei, Emi­
Sălişte. acţiunea fiind în tru, de secretarul general, to­ membrilor săi o constituie In­ lia Bucur, Gheorghe Cindea,
curs de desfăşurare. varăşul Nicolae Ceauşescu, telectualii". Mihai Mărcauţeanu, Kodicti
Participarea
intelectualilor
Lucrările agricole de primăvara Un punct muzeistic al elevilor In luna ianuarie, planul la plenara din 3-5 noiembrie din comună la permanentiza­ Cindea, Aitcnie Verghclca, a­
1971. De aceea, iniţiativa pe
le medicilor umani
Lucre'.ia
ILIA. Rod al muncii organizaţiei pionierilor şl organi­ la achiziţii s-a depăşit cu care ei au luat-o, ca fiecare rea activităţii cultural-educa- Hurdea şi Ion Mara, medici­
(Urmare din paq. 1) ventă o constituie şi slaba lor zaţiei U.T.C de la Liceul din llia, sub îndrumarea profe­ 42 la sută, ceea ce oferă intelectual să realizeze cel tive cunoaşte şi alte forme. lor veterinari Victor Popov.d
preocupare pentru fertilizarea sorilor Vladimir Băleanu şi Maria BăVanu, a luat fiinţă garanţia ca sarcinile asu­ puţin o acţiune cultural-edu- „Prlntr-o înţelegere cu ade­ şi Puiu Glodeanu, inginerilor
februarie acţiunea respectivă livezilor. Să nu mai amintim punctul muzeistic al liceului. mate se îndeplinesc exem­ cativă pe săptămînă, este bine­ vărat majoră a menirii lor, agronomi Petru Puia şi Va­
nu s-a declanşat Intr-o serie că nici efectuarea tratamen­ Se pot vedea aici piese de etnografie: cusături, ob;ec- plar. venită, pe noi intelectualii ne comunica profesorul Teo­ lentin Ciobanu, care s-au de­
de cooperative agricole prin­ telor fitosanitare nu se des­ te de uz casnic şl ceramică. Multe dintre piesele expuse comunei llia mobilizîndu-no dor Crişan, directorul liceu­ plasat în satele comunei.
tre care amintim pe cele din i făşoară la nivelul cerinţelor, constituie imagini grăitoare despre trecutul comunei, despre IRIMIE SIMA într-o măsură şi mai mare în lui, aceştia s-au încadrat în Demn de relevat este apor­
Ciula Mare, Fintoag, Rişca, Ia cooperativele agricole din viaţa şi preocupările oamenilor de pe aceste meleaguri. preşedintele cooperativei de activitatea cullural-educativă". cele două brigăzi ştiinţifice, tul deosebit al factorilor de
(Roşcani, Lăsău, Romos, Săliş- Loşnic, Fintoag, Boz etc. lă- Atrag atonlia motivele ponidare ale exponatelor de o vădi­ consum Zam colectivul de conferenţiari, răspundere şl elevilor de la
te şi altele. De neînţeles este sîndu-se pe un plan secundar tă autenticitate care incintă ochiul vizitatorului. La nivelul comunei llia îşi caravana medicală şl colecti­ şcoala de şoferi, al cadrelor
faptul că nici la fermele po­ finalizarea grabnică a acţiu­ { T13ERIU BURZA desfăşoară activitatea un nu­ vele de agitatori". medicale de la spital, al cor­
micole din Unirea şi Toteşii nii respective. măr de 117 Intelectuali: pro­ „La nivelul comunei, adau­ pului didaclic şi inginerilor
nu s-a făcut o mobilizare co­ Total ncsatisfăcător este şi gă tovarăşul Bujorel Marcu, de la sate la viaţa cultural-
respunzătoare a cooperatori­ stadiul completării golurilor nu există intelectual care să educativă. De pregătirea for­
lor la finalizarea grabnică a existente în livezi. Deşi in­ nu participe la îndeplinirea maţiilor artistice se ocupă, a­
acestei lucrări care condiţio­ tensificarea lucrării amintire Sfertul de oră unei sarcini cultural-educati- lături de directorul căminului
nează decisiv soarta recoltei se cere cu maximă acuitate ve. E o pornire Izvorîtă din cultural, prof. Rozalia Maca-
de fructe. pentru a folosi din plin re­ sufletul lor de a lua parte rie (teatru), Dorina Gugn, Ni­
Mult întîrziate sînt, de ase­ zerva de umiditate din sol, în a fost „restituit11 activă la tumultul de activi­ colae Andronache (montaj şi
menea, arăturile şi săpatul în cooperativele agricole nu s-a tăţi reieşite din programul e­ seri literare).
jurul pomilor, putîndu-se nu­ întreprins aproape nimic la călătorilor ducaţional al partidului, din Cei amintiţi, ca şl ceilalţi
măra pe degete unităţile în săparea gropilor necesare în­ HUNEDOARA. In urma u­ realităţile concrete în care Intelectuali sînt în majorita­
care s-a trecut la efectuarea tregirii livezilor. nor ample lucrări desfăşu­ trăiesc". te comunişti. Participarea lor
acestor lucrări. C inoscînd ur­ Aspectele prezentate consti­ rate de către Direcţia ju­ Adoptînd o modalitate de activă e o dovadă elocventă
mările negative ale neglijării tuie serioase motive de re­ deţeană de drumuri şl po­ lucru eficientă, conducerea că aceşti oameni privesc cu
lucrărilor solului, care duc la flecţii pentru şefii fermelor duri, pe şoseaua care lea­ căminului cultural ÎI Infor­ maturitate politica, menirea
pierderi irecuperabile din pro­ horticole şi pomicole, pentru gă Hunedoara de Ghelar, mează din timp pe aceştia a­ lor profesională dar şi ob­
ducţia de fructe, este imperi­ conducerile unităţilor agricole acest drum s-a îmbunătăţit supra sarcinilor ce trebuie în­ ştească. Ei -răspund încrederii
os necesar să se treacă cu ho- şi consiliile populare comuna­ simţitor. Amenajarea şl mo­ deplinite. S-a stabilit astfel acordate de partidul şi statul
tărîre la aplicarea lor în tim­ le — organe chemate să asi­ dernizarea lui pe porţiunile ca în data de 4 a fiecărei nostru care l-a pregătit, grijii
pul cel mai scurt posibil, a- gure fructificarea deplină a de urcuş s-au răsfrînt pozi­ luni să fie zi de Intîlnlre, în permanente pe care le-o a­
vînd suficiente exemple care potenţialului economic al fie­ tiv şl asupra autovehicule­ primul rînd, cu cadrele didac­ cordă în continuare. Trebuie
susţin afirmaţia : „atunci cînd cărei localităţi din mediul lor care rulează pe acest tice. Cu acest prilej se ana­ să amintim aici ca un fapt
foarfecele şi sapele sînt lăsate rural. Desigur, o mare răspun­ drum — scurtîndu-se timpul lizează planurile de muncă ale deosebit că în llia se con­
să ruginească, livezile nu pot dere pentru situaţia nemul­ necesar pentru parcurgerea căminului de centru şi ale ce­ struiesc două blocuri de lo­
rodi din plin'1. ţumitoare a lucrărilor în po­ distanţei Hunedoara— Ghe­ lor afiliate, oamenii sînt in­ cuinţe destinate intelectualilor
Deosebit de păgubitoare es­ micultură o poartă şi lucră­ lar. De pildă. autobuzele formaţi asupra manifestărilor care-şi desfăşoară activitatea
te şi perpetuarea practicii de torii întreprinderii pentru pro­ I.T.A. Deva, care circulă pe ce vor avea loc în perioada în cadrul comunei.
acest traseu, în loc de 1 oră
a nu acorda atenţia cuvenită ducerea, valorificarea şi in­ şl 15 minute, au nevoie a­ respectivă — acţiuni de popu­ Am plecat de la llia în gînd
fertilizării solului în livezi. dustrializarea legumelor şi cum doar de 1 oră pentru larizare a legilor, expuneri cu spusele directorului cămi­
Invocînd fel şi fel de motive, fructelor, care nu au acţionat a transporta călătorii între pe teme de politică Internă şi nului cultural i „La nivelul
ridicîndu-le la rangul de „ca­ cu suficientă hotărîre pentru cele două localităţi. Aceas­ externă, informări legate de comunei noastre nu există
uze obiective", conducerile a impulsiona ritmul lor de e- ta a dus şl la programarea viaţa satului, simpozioane, Intelectual care să nu parti­
cooperativelor agricole din feetuare. Cunoseînd deficien­ unul număr mai mare de seri de poezie, programul sta­ cipe la îndeplinirea unei sar­
Densuş, Sibişcl, Unirea. Rîu ţele existente, se impune să curse pentru traseul respec­ ţiei de radioficare etc. cini c u ltu r a l- e d u c a tiv e O
Bărbat şi altele subaprcciază se treacă neîntîrziat la înlă­ tiv. Pe lingă reînfiinţarea unor
cu bună ştiinţă aplicarea u­ turarea grabnică n acestora, Se poate afirma cu certi­ formaţii de amatori, s-au re­ îmbinare fericită a muncii
nor lucrări elementare care pomicultura fiind una din tudine că timpul călătorilor organizat în toate localităţile profesionale eu activitatea
condiţionează eficienţa inves­ sursele care asigură impor­ MLiia V u lcan . L a sec to ru l V, b rig a d a lui G h e o rg h e Io r d a n se situ e a z ă p r in t r e sc h im b u rile de a „crescut” cu un sfert de comunei brigăzile artistice de obştească.
tiţiilor făcute în pomicultură. tante venituri băneşti pentru o n o a re care d a u m a r i p ro d u c ţii p este p la n oră ! agitaţie, se acţionează susţi­
In acest sens o dovadă eloc­ cooperativele agricole. nut pe linia valorificării unor M. BODEA
nurori C;

— Avem un tineret minu­ şi să învăţ. Altfel nu poţi fi
E
nat, robust şi sănătos, cu o în pas cu noul, cu viaţa. Es­
înallă conştiinţă civică şi pa­ A DUCAŢIEI COMUNISTE te, aş zice, o problemă de
triotică, capabil să ducă pe u­ conştiinţă, căreia mulţi tineri
merii puternici răspunderile din uzina noastră se strădu­
majore ce-i revin în contextul P iesc să-I dea răspuns.
făuririi societăţii socialiste
multilateral dezvoltate. La noi, — Tovarăşul Vasile Aurel
tinerii au crescut o dată cu ream să cunosc, să învăţ, să cu raţiunea de a munci. ţeleg ce înseamnă a fi comu­ m-a primit cu dragoste, m-a a visurilor şi împlinirilor. încerc întotdeauna satisfacţie are perfectă dreptate — a ţi­
— De a munci cu pasiune,
nist, re răspundere
incumbă
uzina, uzina s-a dezvoltat o fiu ulii societăţii. Am fost în­ cu conştiinţa că faci ceva u­ calilatea de comunist. ajutat să-mi înving „tracul", Octavian llca şi-a sărbăto­ cînd caut şi găsesc cauzele nut să precizeze Dumitru Pe-
dală cu ei, prin forţa braţelor conjurat cu afecţiune, mi s-au mi-a inoculat curaj şi încre­ rit majoratul doar de şase unor defecţiuni în Instalaţii. trindeanu, secretarul comite­
şi prin inteligenţa lor. Ne întins multe inîini în ajutor, til pentru societate, pentru ti­ — Pentru mine, acest vis dere şi acum încerc reale sa­ luni, o dată cu angajarea la — Credeţi că este munca tului U.T.C. al I.E.C. Mintia.
mîndrim cu mulţi tineri talen­ mi s-a acordat încredere. La ne — a tinut să precizeze u- s-a împlinit acum o lună — tisfacţii cînd văd că activita­ I.E.C. Mintia, dar e cotat ca 0 şcoală de educaţie 7 Avem mulţi tineri harnici si
taţi, bine pregătiţi din punct rindul meu, m-am străduit să tecistul Florin Coposu, ope­ a intervenit, afirmînd cu le­ tea mea este apreciată. un electrician bun, talentat — Absolut. Munca educă capabili, pe care uzina pune
de vedere profesional şi poli­ nu înşel încrederea oamenilor. rator principal la camera de gitimă mîndrie, tînăra Barbara — Cum aţi defini dumnea­ şi sîrguincios. Din consultarea voinţa şi curajul, stimulează bază. La atelierele de repara­
tic. Avem însă şl fruntaşi în­ Cunoştinţele teoretice acumu­ comandă a blocului IV. Iudt. Mă simt parcă mai pu­ voastră munca ? cu părinţii, cave-1 orientau gîndlrea şi imaginaţia, deschi­ ţii cazane şi turbine, la A.M.C.
tre Luntrişi. Discutaţi cu cîţi- late în facultate şi-au găsit — Dumneavoastră vă înca­ ternică, mai sigură pe mine. — Nu ştiu dacă pot. dacă spre liceul teoretic, a învins de porţile spre cunoaştere. Si P.R.A.M., la secţiile elec­
va dintre ei. Vă veţi edifica teren fertil în munca practică draţi în acest principiu ? moi hotărltă în tot ceea ce am competenţa să-i dau o de­ glasul pasiunii pentru mese­ Munca este — îmi dau deja trică şi mecanică, în celelal­
mai bine asupra modului cum din uzină. Am întîmpinat şi — Nu-mi plac vorbele goa­ fac. Bineînţeles că am rămas finiţie. îmi permit doar să a­ rie, pentru electricitate. Aşa bine seama de acest lucru — te locuri de muncă din uzină
înţeleg ei munca şi viaţa, pre­ unele greutăţi, inerente orică­ le. Oricine, cred, poate munci în continuare utecistă şi mem­ firm, cu toată certitudinea, că a ajuns Ia şcoala profesională principala sursă a bucuriilor, lucrează tineri f tineri bine
bră în comitetul U.T.C. pe u­
zentul şi viitorul. rui început, dnr n-am dezar­ cinstit dacă vrea, dacă-i pla­ munca este unicul izvor de pregătiţi profesional, dintre
mat. Munca asta frumoasă, ce meseria ce şi-a ales-o, da­ zină. bucurii şi satisfacţii, de îm­ din Deva şi apoi la I.E.C, Min­ a bunăstării noastre.
Am reţinut acesle cuvinte pasionantă, de multe ori punc­ — De ce v-aţl ales meseria pliniri. Munca este, cred eu, tia. Cu cîteva zile In urmă s-a care mulţi urmează cursurile
dintr-o discuţie recentă cu to­ tată de neprevăzut, ne-a unit că are un ideal în viaţă. serale ale liceului teoretic,
varăşul Gheorghe Dumitrache, pe toti în această mare fami­ — Utecistul Florin Coposu — Acum, că am o meserie Ivit o avarie la o pompă de ale şcolii de maiştri din ca­
evacuare. Era necesară inter­
secretarul comitetului de par­ lie de energeticieni, dîndu-ne are un ideal ? frumoasă, care-mi place tare drul Gruuulul şcolar energe­
tid al I.E.C. Mintia, şi am stat aceeaşi direcţie : a împliniri­ — Care tînăr nu are?!... mult, pot face şi liceul. Sînt venţia urgentă a echipei de tic Deva. De fapt, termocen­
de vorbă cu cîtiva tineri pe lor. Deocamdată sînt mulţumit că reparaţii. Şeful de echipă Au­ trala Mintia fiind tînăra, nu
oare uzina pune bază, exem­ mă simt bine în colectiv, că Colocviu cu tinereţea deja elev în clasa a X-a Ia rel Vasile, împreună cu cel pot fi altfel oamenii ei. Pe
ple de pregătire profesională, — Ce satisfacţii aţi încercat meseria îmi dă satisfacţii, seral. Şi, bineînţeles, voi con­ 4 colegi al lui n-au stat pe mulţi, uzina i-a crescut, i-a
de modestie şi conştiinciozi­ în cei mai puţin de trei ani sînt ajutat şi ajut, împreună tinua să muncesc şi să învăţ. gînduri. Au lucrat fără în­ şcolarizat şi educat. Cred că
tate la locurile lor de muncă. de cînd lucraţi ca inginer la cu colegii mei, cu toţi lucră­ Poate voi urma o şcoală teh­ trerupere pînă la ora 21, cînd n-ar fi lipsit de interes să
Am discutat despre profesiu­ Mintia ? torii din uzină, Ia producerea ceilalţi muncitori din schimbul amintim cîţiva dintre ei : Vio-
nea aleasă, despre pasiuni, — Trei : punerea în funcţiu­ luminii din uzine şi din ca­ nică sau o facultate. 1 erau de mult acasă. Ase­ rel Liciu şi Octavian Omela
despre idealuri, despre mun­ ne a primelor trei turbogene- sele oamenilor. Mă străduiesc de electrician? Nă vă gîn- şi un mijloc — poate cel mai — Vă ajută în producţie menea acte de muncă au de­ de la secţia termomecanică,
că, cea care este, cu adevărat, ratoare (la al patrulea nu am să-mi însuşesc cît mal bine deaţi că e grea pentru o fată ? eficient — de educaţie. Nimic cunoştinţele pe care le însu­ venit obişnuite pentru echipa Constantin Fugaru şi Adam
o înaltă şcoală de educaţie fost martor, aflîndu-mă în pe­ cunoaşterea instalaţiei, să asi­ — încă din şcoala generală, nu putem realiza în afara şiţi în liceu ? de tineret condusă de Aurel durea de la reparaţii turbine,
comunistă. rioada satisfacerii stagiului gurăm funcţionarea agregate­ şi apoi în liceu, mi-a plăcut muncii. Vasile. De fapt, răspunderea Adam Bucur de Ia atelierul
militar). Au fost momente de — Desigur. Cunoştinţele din conducerii unei asemenea e-
Cristian Talmazan a absol­ lor la parametrii optimi, să e­ fizica. De-atunci mi-ara pro­ — Cînd vă oferă meseria mecanic, Constantin Dragu de
vit Facultatea de energetică intensă trăire în viaţa mea. vităm avariile şi deranjamen­ pus să urmez o şcoală tehni­ dumneavoastră cele mai mari şcoală şl cele din meseria mea chlpe de Intervenţii n-a fost Ia staţia exterioară de 110-220
din cadrul Institutului politeh­ care m-au obligat la studiu în tele. Apoi... că. Am absolvit şcoala tehni­ satisfacţii ? se completează reciproc, mă acordată oricui, ci secretaru­ kV şl mulţi alţii.
nic Bucureşti în anul 1969. E continuare, la cunoaşterea mai — Apoi ?... că din cadrul Grupului şcolar — Aproape în permanenţă, ajută să muncesc şi să învăţ lui U.T.G, pe atelierul repa­ Punem punct colocviului cu
bucureştean şl putea rămîne temeinică a profesiunii. — Mă gîndesc să urmez o energetic Deva. Am ales ter- deoarece încontinuu îmi ofe­ raţii cazane, unuia dintre me­ tinereţea, purtat la I.E.C. Min­
acasă. I se oferise un prilej — E grea meseria dumnea­ momecanica. Ştiam că în pro­ ră ceva nou, interesant. Ea mal bine. Cînd făceam prac­ seriaşii cel mal buni din uzi­
bun. Dar nu a rămas. A ve­ voastră ? facultate. Tot în domeniul e­ ducţie nu va fi uşor, dar acum cere meticulozitate, ingenio­ tica, tot aici, în uzină, cre­ nă. tia. Şl nu emitem concluzii.
nit unde fusese repartizat — — E frumoasă. E greu acce­ nergeticii. îmi dau tot mai mult seama zitate, răbdare. Tocmai de a­ deam că ştiu multe, dar după — Nu aş fi devenit, poate, Ele rezidă din cuvîntul inter­
la I.E.C. Mintia. L-a chemat sibilă — meseria mea, alte — E primul pas în viitor ? ce am terminat şcoala şi m-am locutorilor. Pentru el e clar
noul, necunoscutul. meserii, munca în general — — Nu, primul e mult mai că nu-i chiar aşa de greu. E ceea, e frumoasă meseria mea un muncitor bun dacă rămî- — şl pentru orice tînăr tre­
— Activitatea productivă di­ numai pentru cei care nu vor aproape. Şi mai emoţionant : drept că la venirea în uzină, • şi îmi place atît de mult. angajat mi-am dat seama că neam numai cu şcoala profe­ buie să fie la fel — că mun­
feră destul de mult de viaţi s-o înţeleagă, s-o asimileze, primirea în partid, Acum mă în toamna lui 1969, aveam u­ Colocviul cu tinereţea con­ ştiu foarte puţin, că am foar­ sională. De aceea am învăţat.
studenţească. Vă temeaţi de s-o preţuiască. Mai sînt şi din pregătesc cu temeinicie şi ne­ nele reticenţe faţă de mine, tinuă aici la I.E.C. Mintia. te multe de învăţat pentru a Am făcut liceul seral. Apoi ca este o înallă şcoală de
ceva cînd aţî venit aici ? aceia, dar noi avem datoria răbdare pentru acest impor­ faţă de propria pregătire. Mă Interlocutorii nu se lasă prea deveni un bun electrician. educaţie comunistă, este uni­
să-i atragem de partea noas­ m-am gîndit să fac şl o şcoa­
— De muncă în nici un cazi tant eveniment din viaţa mea. temeam puţin de ce va fi. Dar mult invitaţi la discuţii. Poale — Simţiţi că faceţi progre­ cul Izvor de satisfacţii, de
de necunoscut îmi era teama. tră, să le deschidem ochii şi Studiez Statutul P.C.R., pre-n lă de maiştri. Sînt în anul I împliniri, de bunăstare.
Mă gîndeam ce va fi, cum va sulletele. După părerea mea, politică, broşuri, mă ajută to­ colectivul laboratorului A.M.C. locmai pcnlru că au vîrsta în­ se în meserie ? la Grupul şcolar energetic
fi, ce oameni voi întllnL Do­ raţiunea de a fi se confundă varăşul maistru Ioan Jula. In- (aparate'de măsură şi control) trebărilor si a răspunsurilor, — Aproape în fiecare zi. Deva. Ml-a plăcut să muncesc G. DUMITRIU