Page 82 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 82
DRUMUL SOCIALISMULUI • N R . 5 3 8 7 O JOI 2 4 FEBRUARIE 1972
» M B — —
S E C V E N Ţ E IN T E R N A Ţ IO N A L E
LA PEKIN, A U C O N T IN U A T Premierul suedez se pronunţă
Seară culturală ro
Convorbirile chino-americane mânească la Caracas pentru o pregătire multilaterală Puncte de reper in ţările Africii
a conferinţei general-europene
PEKIN 23 (Agerpres). — A nale, şi John Holdridge, mem C A RA C A S 23 (A g e rp re s). — Algeria : 11,5 la sută din rezervele m ondiale Longevitatea este
genţia China Nouă anunţă cS bru al Consiliului Securităţii In s a la T e a tr u lu i A c a d e m ie i
din
C a r a c a s a a v u t
M ilitare
premierul Consiliului de Stat Naţionale. Din partea chineză loc o s c a r ă c u ltu r a lă r o m ă - BERLIN 23 (Agerpres). — ferinţe", a spus el. Olof Pal de gaze naturale de dată recentă
al R.P. Chineze, Ciu En-lai, au fost prezenţi Ciao Kuan- n e asc â. Intr-un interviu acordat revis me şi-a exprimat acordul cu Algeria deţine 11,5 la sută din rezervele mondiale de
şi preşedintele S.U.A., Richard Hua, adjunct al ministrului a D u p ă ce a m b a s a d o r u l R o tei „Horizont" din R.D. Ger propunerea finlandeză privind gaze naturale (evaluate, după unele statistici, la 25 000 mi In urma studiilor antro
m â n ie i in V en ez u e la , O c tav ian
Nixon, au continuat miercuri facerilor externe, şi alte per B â r b u lc s c u , a ţin u t In fa ţa mană, premierul suedez, Olof pregătirile la nivelul şefilor liarde metri cubi). pologice s-a ajuîis la con
Spre deosebire de alte ţări, unde prospecţiunile au scos
după-amiază convorbirile. soane oficiale. a sis te n ţe i o c o n fe rin ţă d e sp r e Palme, s-a pronunţat pentru o de misiuni diplomatice de li la iveală gaze asocialc cu petrol, zăcămintele algeriene sînt cluzia că în epoca de pia
Din partea americană, la In aceeaşi zi, au continuat lim b a p o p o ru lu i n o s t r u a u pregătire multilaterală a con Melsinki şi s-a pronunţat pen formate, într-o proporţie de 85 la sută, din gaze „umede", I tră şi bronz oamenii de
o
de
fo st
p r e z e n t a te
serie
convorbiri au fost prezenţi convorbirile ministrului aface film e d o c u m e n ta r e d e s p r e R o ferinţei europene de securita tru începerea lor cit mai grab neasocinte cu petrolul, ceea ce uşurează în mod considera păşeau joarle rar virsta de
Henry Kissinger, consilier spe rilor externe al R.P. Chineze, m â n ia . te, la care să participe toate nică. El a relevat că în Eu bil extragerea şi prelucrarea lor la un preţ redus. 50 ani. Virsta medie a stră
moşilor
prim i
noştri
cial al preşedintelui pentru Ci Pin-fei, şi secretarului de I n ace e a şi s e a ră , In h o lu l statele interesate. „In prezent, ropa există indicii vizibile ale
problemele securităţii naţio stat, William Rogers. te a tr u lu i a fo st p r e z e n t a tă e x trebuie să se pornească la o destinderii şi colaborării paş In construcţie - cea mai lungă cale ferată tivi era de 18—20 ani.
Roma
Mai
tîrziu,
în
p o z iţia de fo to g rafii „ R o m â n ia
In cifre şi imagini*". pregătire activă a acestei con nice. antică, oamenii de 40
din Zam bia
Actualul plan de dezvoltare a Zambiei prevede con ani erau consideraţi bă-
struirea, pînă în anul 1975, a uneia dintre cele mai lungi trin i; virsta medie a lo
Dezbaterile din Bundestagul vest-german privind tratatele Comunicat comun căi ferate din ţară. Ea va lega Lusaka de capitala Tanza cuitorilor Romei antice nu
întrecerea 28-30 ani, fapt
niei, Dar Es Salaam (1 G00 km). Primii 500 km ai acestei
rute feroviare au şi fost construiţi. întîlnit şi mai tirziua, in
încheiate de R.F. a Germaniei cu U.R.S.S. şi cu R.P. Polonă cu b an e zo -co ree an întregime problemele sale de transport. Renaştere.
Noua cale ferată va permite Zambiei să-şi rezolve în
BONN 23 (Agerpres). — tre guvernul R.F.G. şi guver re „va avea o însemnătate co- HAVANA 23 (Agerpres). — revoluţionar al Cubei, Râul I| Statistică
Miercuri au început în Bun nul R.D.G. Cele două guverne vîrşitoare pentru viitor", a La încheierea vizitei oficiale Castro, al doilea secretar al Noi întreprinderi industriale in Republica i Conform unor statistici
destagul vest-german — Ca germane — a spus el — au spus el în continuare. Brandt în Cuba a unei delegaţii de C.C. al P.C. din Cuba, m i Africa Centrală (americane) americanii sînt
mera Inferioară a Parlamentu iniţiat, pe baza egalităţii în a subliniat apoi că guvernul partid şi guvernamentale a nistrul forţelor armate revo In Republica Africa Cenlrnlă se află într-o fază avan cei mai mari consumatori
lui — dezbaterile pe marginea drepturi, reglementarea prin R.F.G. „recunoaşte faptele din R.P.D. Coreene, condusă dc-* luţionare, Osvaldo Dorticos sată de construcţie o serie de întreprinderi care vor întări de convorbiri telefonice de
tratatelor încheiate de R.F. a acord a unei probleme impor Europa" şi că „în activitatea Torrado, preşedintele Republi sectorul industrial al acestei ţări, practic inexislont înainte pe glob. Aceste statistici
Germaniei cu Uniunea Sovie tante, şi anume tranzitul spre sa politică viitoare va porni Pak Sen Cer, membru al Co cii Cuba, şi alţi conducători de cucerirea independenţei. Este vorba de fabrica de ami arată că în S.U.A. au loc
tică şi cu R.P. Polonă. Aceas Berlinul occidental. Sîntem de la situaţia reală". Pe de mitetului Politic al C.C. al don de la Bobangui, cea de ambalat îngrăşăminte de la zilnic — şi pe persoană —
ta este faza iniţială a proce gata ca, după un acord pri altă parte, el a menţionat că Partidului Muncii din Coreea, cubanezi, s-a procedat la un Bangui ş.a. In colaborare cu Gabonul, Camerunul şi R.P. in medie două convorbiri.
sului de ratificare, şi anume, vind transporturile, să regle politica R.F.G. este ancorată al doilea vicepreşedinte al schimb de informaţii în le Congo, Republica Africa Centrală conslruieşte o fabrică Urmează, cu o convorbire
prima lectură a documentelor, mentăm pe bază contractuală în comunitatea occidentală. Cabinetului de Miniştri, a gătură cu situaţia din R.P.D. de baterii şi una de ciment. pe zi, Japonia, Danemarca
în cadrul căreia membrii ca relaţiile noastre generale cu In continuare, a luat cuvîn fost dat publicităţii un comu Coreeană şi Cuba şi au fost şi Elveţia. La începutul a
merei nu vor fi chemaţi să R.D.G.". tul ministrul afacerilor exter nicat. In cursul convorbirilor examinate perspectivele da nului 1971, numărul apara
se pronunţe prin vot asupra Relevînd că tratatele înche ne, Walter Scheel. După ce a purtate de delegaţia coreeană întărire şi dezvoltare a re telor telefonice existente in
lor. iate la Moscova şi Varşovia arătat că partenerii la tratate cu Fidel Castro, prim-secretar laţiilor de prietenie şi coope lume a sporit cu 6.9 la su
Luînd cuvîntul, cancelarul contribuie la îmbunătăţirea re declară că nu au nici un fel al C.C. al P.C. din Cuba, pri rare dintre cele două ţări, se tă in raport cu 1970, atin-
federal Willy Brandt s-a re laţiilor dintre Est şi Vest, can de pretenţii teritoriale, el a mul ministru al guvernului arată în comunicat. gînd cifra de 272,7 milioa
ferit la faptul că „cel mai im celarul federal a menţionat că afirmat că tratatele R. F. a ne posturi.
portant rezultat de la ultimul guvernul lasă în seama Bun- Germaniei cu U.R„.«S.S. şi, res
pectiv, cu R.P. Polonă, au ca
raport asupra stării naţiunii destagului hotărirea privind scop normalizarea relaţiilor Aleea $ tatilo
este primul acord încheiat în aceste tratate. Această hotărî- dintre statele semnatare. Des Vizita delegaţiei fericiţi
tinderea şi normalizarea — a «
spus Scheel — constituie te P. C. Italian în Irak In parcurile oraşului po
melia procesului politic din lonez Gdansk vor creşte
PECS - UN ORAŞ MILENAR Europa, al cărui scop este în in viilor arbori sădiţi de
tărirea securităţii. BAGDAD 23 (Agerpres). — In seria de contacte, mem „laţii fericiţi1*. Aducerea pe
In cadrul dezbaterilor a luat
CARE SE REÎNNOIEŞTE apoi cuvîntul liderul UC.D.- Ziarul „FUnita" informează brii delegaţiei P.C.I. au avut lume a unui nou cetăţean
o înlîlnire cu secretarul ge
că delegaţia Partidului Comu
al oraşului va ocaziona a
U.C.S., Rainer Barzel, care, nist Italian, condusă de Gian- neral adjunct al Partidului pariţia in parcurile oraşu
după ce a repetat îndoielile şi carlo Pajetta, membru al Bi Baas din Irak, El Ayssami, şl lui a cile unui nou arbore.
Pecs, oraş cu o vechime atestă că prima şcoală a fost rezervele opoziţiei faţă de tra roului Politic şi al Direcţiu cu vicepreşedintele Consiliu
de peste două milenii, şi-a înfiinţată aici la începutul F o slâ colonie fr a n c e z ă , A frica C en tra lă dev in e r e p u b lic ă in d e Pe tulpina sa se va ataşa
scris istoria in apropierea Evului Mediu. încă în 1367, tate, a declarat că U.C.D.- nii P.C.I., care se află în vi lui Comandamentului Revolu p e n d e n t ă în 13 a u g u s t 1960. Cu o p o p u la ţie de 1 352 000 locuitori, o tăbliţă pe care se va putea
Dunării. Pitorescul aşezării, la Pecs a început să func U.C.S. va vota în Bundestaq zită la Bagdad, a continuat ţiei din Irak, Saddam Hussein. f o r m a t ă din n eg ri s u d a n e z i şi p u ţin i e u ro p e n i, R ep u b Jira A- citi in cinstea cui şi cînd
Ia B an g u i. Ţ a r ă m ai m u lt agricolă,
c ap itala
C e n tra lă
arc
frlca
întregul peisaj înconjurător, ţioneze cea dinţii universi împotriva tratatelor R.F.G. cu convorbirile sale cu delegaţia După aceste convorbiri, de d a r cu b o g a te re s u rse , a în c e p u t d u p ă i n d e p e n d e n ţă să-şi creeze a fost sădit. La primăria
Uniunea Sovietică şi cu Po
vegetaţia bogată, favorizată tate din Ungaria şi a cincea lonia. partidului Baas, condusă dp legaţia P.CI. a fost primită o in d u s tr ie p ro p r ie , c are este d e o c a m d a tă d o a r in tr -o fază i n oraşului Gdansk au şi so
de puternice influenţe m e din Europa. Said Haidar, membru al Co de reprezentanţii Partidului cip ien tă. sit 100 cereri ale unor fe
diteraneene, străzile îngus Localitatea nu-şi dezmin Preşedintele fracţiunii parla mandamentului interarab. Democratic al Kurdistanului. In fo to g r a f ic : D e s c ă r c a r e a v a p o a r e l o r p e riu l O u b a n g u i. i riciţi taţi care doresc să
te cu clădiri îngemănate, te nici astăzi renumele de mentare a P.S.D.G., Herbert De asemenea, delegaţia Temele convorbirilor le-au imortalizeze evenimente fa
datind din veacuri trecute, „oraş al şcolilor şi univer- Wehner, s-a pronunţat în spri P.C.I. s-a întîlnit cu o dele constituit, îndeosebi, unitatea miliale pr intr-un arbore,
monumentele arhitectonice sităţiloru. In cele şase uni jinul proiectelor de lege pri gaţie a Partidului Comunist forţelor naţionale şi revoluţio „Luna-20“ şi-a Încheiat la un loc vizibil şi cu o
cu o individualitate certă, versităţi de aici sînt cu vind ratificarea tratatelor. Irakian, condusă de Aziz nare ale lumii arabe şi lupta viaţă cit mai lungă...
ca şî noile construcţii — fo prinşi peste 4 000 de stu Dezbaterile vor dura trei Mohammed, prim-secretar al antiimperialistă, relatează zia
tul incintă privirile. denţi. In total, peste un zile. Comitetului Central. rul ,,rUnita". cu succes programul de activitate Caricaturi pe...
Oraşul se întinde pe şase sfert din populaţia lui ur fontă
coline. Pe înălţimea Mecsek, mează cursurile şcolilor de MOSCOVA 23 (Agerpres). amplasate în conteinerul ra
se află un turn de pe te diferite grade. Oraşul uni — Agenţia TASS transmite chetei cosmice şi ermetizate. In r e g i u n e a Perm
rasa căruia se vede pano versitar, privit de pe înăl Ceremonia instalării Consultările lui Gursnar că staţia automată sovietică La o comandă parvenită de (U.R.S.S.), se păstrează in
încheiat
„Luna-20**
şi-a
rama întregului Pecs. Timp ţimea Mecsek-ului, se inca- miercuri, cu succes, progra la instalaţia de bord de pro tr-un muzeu local un vechi
care
basorelief pe fontă,
gramare a tim pului, la 23 fe
noului guvern finlandez Jarring asupra mul de activitate pe Lună. nute (ora Bucureşliului), ra reprezintă o caricatură po
bruarie, ora 12 şi 58 de mi
litică la adresa ţarului A-
De pe treapta de aselenizare
însemnări de călătorie din R. P. Ungară HELSINKI 23 (Agerpres). — şitul căreia au fost făcute u situaţiei din Orientul a staţiei a luat startul spre cheta a pornit spre Păminl. lexandr al III-lea, realiza
In prezenţa preşedintelui Fin nele precizări în legătură cu Pămînt o rachetă cosmică, Parametrii traiectoriei ei sînt tă intr-o manieră originală.
landei, Urho Kekkonen, la programul guvernamental. Pe Apropiat prevăzută cu o capsulă recu apropiaţi de cei prevăzuţi. Dacă basorelieful este aşe
Helsinki, a avut loc miercuri plan,, extern,, s-a afirmat că perabilă, in care se ajlă mos In etapa finală a evoluţiei zat orizontal, el repreizntă
de zeci de ani, acest turn a drează armonios in noile ceremonia instalării noului gu guvernul va promova, în con AMMAN 23 (Agerpres). — tre de sol. culese din regiu rachetei pe traseul Lună— un cap de cal; dacă este a
fost singura construcţie fău contururi ale sale, subli- vern, şlcătuit cu q zi în uripă tinuare, politica tradiţională Gunnar Jarring, reprezentan nea selenară continentală Păminl, de pe ea se va des şezat vertical, in locul.capu-
rită de om pe virful acestui niindu-i frumuseţile. de' premierul7 desemnat, TRafaeî de neutralitate, cunoscută sub tul secretarului general al greu accesibilă, unde a ase- prinde aparatul recuperabil lui de cal apare portretul
munte. Acum ciţiva ani, a Pecetea prezentului este Paasio. Cu acest prilej, mi numele de „Linia Paasikivi — O.N.U. pentru Orientul Apro lenizat, la 21 februarie, sta care, la 25 februarie, va pă încoronat al ţarului. O co
lături de el s-a construit un sugestiv imprimată de în niştrii care nu au mai făcut Kekkonen", şi va căuta să îm piat, care a efectuat, miercuri, ţia „Luna-20“. trunde in straturile dense ale incidenţă este exclusă: în
altul, care susţine antena treprinderile industriale şi bunătăţească relaţiile de coo 0 vizită la Amman, a avut Agenţia relatează că, du atmosferei şi va efectua o fri- vremea aceea, ţarul era
de televiziune. La poalele miniere, construite în ulti parte din vreun guvern prece perare internaţională, în spe convorbiri cu primul ministru pă aselenizare, au fost veri poreclit de popor „cap de
muntelui se află vechiul mii ani, dar, mai ales, de dent au prezentat jurămîntul. cial să extindă colaborarea e 01 Iordaniei, Ahmed Lawzi şi ficate sistemele de bord ale nare automată. Apoi, cu aju calu, pentru pasiunea deo
oraş. Aici se află celebra noile cartiere de locuinţe. La puţin timp după instala conomică cu ţările nordice. cu ministrul de externe, Ab- staţiei şi s-a determinat pozi torul sistemului de paraşute, sebită faţă de cursele de
catedrală, ridicată în secolul Pecs-ul este astăzi cel mai Pe de altă parte, guvernul a dallah Salah Au fost abordate ţia ei pe suprafaţa Lunii. In capsula de coborire va efec cai.
al Xl-lea, pe locul unei ba important centru industrial re, noul cabinet a ţinut o pri declarat că va încerca să ne probleme privind evoluţia stalaţia telefotometrică a tua o aterizare lină.
zilici romane, şi giamia din sudul ţării. In fabricile mă şedinţă de lucru, la sflr- gocieze un acord comercial cu situaţiei din Orientul Apropiat transmis pe Pămînt imagini
înălţată cu peste 300 de ani de maşini-unelte, produse Piaţa comună, care să nu pre şi stadiul misiunii de mediere ale suprafeţei selenare, cu a-
in urmă de către sultanul chimice, porţelan, mobilă, vadă însă angajamente poli pe care o conduce diplomatul julorul cărora s-a stabilit lo-
Suleiman al 11-lea. Un loc confecţii, ca şi in minele de tice. suedez. Potrivit agenţiei Uni cid pentru recoltarea de mos
deosebit de atractiv pentru cărbuni de la marginea ora După lovitura ted Press Inlernational, pre tre de sol. Apoi, la o coman NEMA* R
vizitatorii străini îl consti şului lucrează peste 30 000 Noul guvern finlandez a a mierul iordanian a reafirma!, dă de pe Terra, au început
tuie Muzeul „Zsolnay", ca de muncitori. firmat că va acţiona intens cu aceaslă ocazie, acceptarea
pentru convocarea conferinţei
D E V A : Lovo sto ry (..Patria") ;
re poartă numele lui Vilmos Fabrica de piele, înălţa de stat din Qatar general-europene de securitate de către guvernul de la Am operaţiunile de stringere a Lovc sto ry (,,A rta “) ; S IM B R IA : Ciută A u re lia F ă t u - R ă d u ţ u ;
20,55 Ş tiin ţa la zi; 21,00 R ev ista
Zsolnay, un virtuos în arta tă pe locul unor ateliere de man a prevederilor rezoluţiei mostrelor. Cu ajutorul unei Esop („Mureşul**); H U N E D O A ş la g ă r e lo r ; 21,30 B iju te rii m u
ceramică de pe la sfirşitul tăbăcărie, este astăzi cea DOHA 23 (Agerpres). — şi pentru normalizarea relaţii Consiliului de Securitate din instalaţii de manipulare, R A : Lovc s to ry („S id c ru rg is- zicale; 21,45 Din lirica p o p u
lor cu cele două state
ger
secolului trecut. mai modernă întreprindere După cum anunţă agenţia noiembrie 19G7. mostrele recoltate au fost t u l “) ; CAL A N : Ş a n s a (..11 I u la ră — m elodii şl v e r s u r i; 22,00
Pe
c o m e ta
G H E L A R :
nie**);
R a d i o ju r n a l; 22,30 C o n ce rt
de
Mărturii ale vremurilor de acest fel din Ungaria. Reuter, şeicul Suhaim Ben mane. („ M in e r u l" ); P E T R O Ş A N I: A n n a s c a ră ( c o n t i n u a r e ) ; 24,00 B u le
de demult te întimpină la Reputaţia economică şi cul Hamad Al-Thani şi generalul celor 1000 de zile, seriile I-K tin dc ştiri; 0,03—6,00 E s tra d a
tot pasul. Faima oraşului a turală a Pecs-ului îl aşea Hamad Ben Khalifa Al-Thani („7 N o iem b rie") ; C asta n e le sini n o c tu r n ă .
b u n e ( „ R e p u b lic a " );
L U P K N I:
fost creată de tradiţia sa ză printre primele patru au fost numiţi ministru al a S te a u a dc tin ich ea (..C u ltu ral'1) ;
culturală; vechea bibliotecă mari oraşe ale ţării. Numai facerilor de externe şi, res L O N E A - ÎMibail S tro g o ff („Mi-
din Pecs se află in posesia în ultimul deceniu, puterea pectiv, comandant al forţelor 'MM L U M E A C A P I T A L U L U I n c r u l “) ; Cinci p e n tru in fe rn („7 9,00 D e sc h id e re a e m isiu n ii de
d im in e a ţa . — T e le x ;
unui document unic în care lui economică a crescut de armate ale Qatarului, in ur N o ie m b rie " ); A N IN O A S A : F raţii 9,05 C u rs ne lim b a e n g le ză
P A R O Ş E N P :
(,.M uncitoresc*') ;
oraşul este supranumit „A- peste două ori. ma loviturii de stat care a V in ă to a re a de v r ă jito a r e („!•:- (lecţia a 4 -a);
tena-Ungariei”. Acest docu Acestea toate fac ca ora avut loc, marţi, în această ţa n e rg ia ") ; PETIT ÎL A : v ia ţa in 9,35 M uzica şi d a n s u r i p o p u
ment confirmă că, din cele şul Pecs, aşezare milenară, ră. Noul cabinet de la Doha Puternice demonstraţii şi acţiuni greviste doi („Muncilor»::*»1*) : V U L C A N : lare r o m â n e ş t i;
—
j u r u l
In
mai vechi timpuri, Pecs-ul să devină, cu fiecare an, este condus, ca şi cel prece C reşterea Greşeai:*, fatală (,.M u n c ito re s c " ); T r a n s m is iu n e orei 10. de
d ir e c tă
(,.7
U R IC A N I: A fa c e r e a P r o t a r
s-a afirmat ca un oraş pro mai frumos, mai tînăr, mai dent, de şeicul Knalifa Ben N o ie m b r ie " ) ; ORA Ş T IE : V in o la so sirea in C ap iu ilâ in -
pagator şi sprijinitor al dinamic. Hamad Al-Thani, care a pre numărului şom erilor ITALIA 'Miercuri, s-a dosfăşural vatu l este in c asă („ P a tria" ) ; ir-o vizită o ficială de
ştiinţelor, culturii şi artelor. luat puterea în Qatar, înlătu- greva generală a oamenilor D ra g o ste In zero g ra d e L a m p a p rie te n ie a d eleg aţie i u n
(„FI:i-
c â r a “) ;
şi g u v e r
p a rtid
g a re de
G E O A G IU -B A I
Numeroase alte documente NICOLAE BADEA rlndu-l pe fostul emir Ahmed ROMA 23. — Corespon muncii din provi-ncia Raven- lui A la d in ; H A Ţ E G : A sediul n a m e n ta le c o n d u s e de t o
GENEVA 23 (Agerpres). dentul Agerpres, Nicolae
Ben Aii Al-Thani. na, pentru satisfacerea re (,,P o p u la r" ) ; B R A D : D isp ariţia v a r ă ş u l J a n o s K a d ar,
— In mai multe state occi Puicea, transmite : Lupta vendicărilor privind lupta lui T im o („ S te a u a roşie") ; GIT- p r ii n - s c c r e ta r al C o m ite tu
dentale şomajul a atins a oamenilor muncii din Italia împotriva creşlerii vertigi R A B A R Z A : C ălătorul cu b a g a ie lui C en tral al P.M .S.U .;
nul trecut nivelul cel mai pentru reforme social-econo- noase a şomajului. In a- („ M in e r u l" ); IL IA : B ătălia de 11,00 M uzică p o p u la r ă r o m a
pe N c rc tv a, seriile Î-II ( „ L u m i
ridicat din întreaga perioa mice, împotriva şomajului, n a "). n e asc ă ;
VARŞOVIA. — Agenţia PAP anunţă că la Varşovia prezinte Parlamentului. Gu dă postbelică — informează pentru condiţii mai bune de cocaşi zi, pentru reforma a- H .io R .m i, tin e re ţe , d a n s (re
luare) ;
au avut Joc convorbiri între reprezentanţi ai conducerii vernul minoritar monocolor, Anuarul statistic pe 1971 e muncă şi de trai continuă si sten ţoi medicale şi a in- 12,05 T e le ju r n a l;
Frontului Unităţii Poporului din Polonia şi o delegaţie a format de partidul democrat- laborat de Organizaţia In cu intensitate în diferite vătamintului, a avut lo^ P R O G R A M U L I: G.00 M uzică 13.30 Lecţii Tv. p e n tr u lu c ră to rii
Uniunii Socialiste a Poporului Muncitor din Iugoslavia. Cu creştin, se va prezenta în ternaţională a Muncii. Pe regiuni ale ţării. Marţi, pe* greva naţională a medicilor şi a c t u a lit ă ţi ; 7,011 R a d i o j u r n a l ; din a g r ic u ltu r ă ;
acest prilej, a avut loc un schimb de păreri în probleme ale Parlament pentru acordarea ansamblul ţărilor occidentale te 10 000 de oameni ai mun si personalului auxiliar do 8.00 S u m a r u l p re sei; :>,Ju Odă 16.30 17,00 C urs dc lim b a g e r
I0.C0
construcţiei socialiste in cele două ţări şi ale colaborării votului de încredere. s-a înregistrat o creştere a cii au participat Ia o de la toate spitalele din Italia. lim bii r o m â n e ; llo r a B uletin m a n ă (lecţia a 3-a) — r e
10,05
dc ştiri;
m a rilo r
între Frontul Unităţii Poporului şl Uniunea Socialistă a Po numărului şomerilor la fie monstraţie pe străzile oraşu CANADA cim pii — cin tccc şi jo c u ri; 10,30 lu a re ;
porului Muncitor din Iugoslavia. lui Siracuza (Sicilia), reven- TORONTO 23 (Agerpres). C lubul c ă lă to r ilo r; i l,on B u le 17.30 D e sc h id e re a e m isiu n ii de
LONDRA. — Camera Co care două state din trei. Ca dicînd măsuri concrete pen — In Canada continuă gre tin dc ştiri; 11,05 F o r m a ţ ia I d u p ă - a m i a z ă ;
munelor a adoptat marţi, cu uza principală este conside tru dezvoltarea economiei a va tehnicienilor care contro C o rv i; 11,15 Din ţările so cia lis 17.35 E m isiu n e in lim b a m a
te ;
gii iară ;
coral Sigis-
11,30 M edalion
o majoritate de 30 de voturi, rată reducerea activităţii e cestei zone, împotriva creş lează echipamentul de navi m urnl T o d u ţ â ; 12,00 Discul zi 18.35 C o n f r u n tă r i ;
lei:
VARŞOVIA. — La Varşo un proiect de rezoluţie care conomice. Primii concediaţi terii şomajului. Tot marţi, gaţie şi telecomunicaţii din cital Sylvic V a rta u ; 12.15 R e 18.55 M edalion c o r a l: G h c o rg h e
12,30
J n tiln irc
o p e r ă ;
de
C licii;
via a fost semnat miercuri autorizează modificarea sis au fost, de regulă, munci la Milano, 180 000 de mun porturi şi aeroporturi, de cu m e lo d ia p o p u la r ă si i n t e r 19.15 P u b lic ita te ;
guvernele României şi Polo CADRAN temului fiscal şi vamal bri torii străini, femeile şi mun citori din construcţii edili zile. Greviştii au respins re p re tu l p r e f e r a t ; 13,00 R a d i o j u r 19,20 1001 de s e r i : „ P o v e ste a lui
clanşată în urmă cu 185 de
un acord de colaborare între
c o ti
13,15
tanic în vigoare şi partici
A v a n p r e m ie r ă
n a l;
l l u m c a j s " ;
niei în domeniul folosirii parea Angliei Ia bugetul citorii vîrstnici. Situaţia ge tare şi industria lemnului cent o serie de propuneri d ia n ă ; 13,30 T o t în a in te ; 14,00 19.30 T e le ju r n a l;
C o m p o z ito ru l .sâptăm inii — M a r
paşnice a energiei nucleare. Pieţei comune, în conformi nerală a făcut tot mai difi au declarat grevă pe timp de compromis, pe marginea ţian N e g r e a ; 14,40 M uzică p o p u 20,10 R e f le c to r ;
In aceeaşi zi, la Ambasa BELGRAD. — Agenţia Ta- tate cu regulamentele aces de patru ore, cerînd inter revendicărilor formulate, fă l a r ă ; 15,00 B u letin dc ştiri; 15,05 20,25 T in erii d e sp r e ei în şişi;
da ungară din Varşovia, re niug anunţă că guvernul teia. cilă integrarea în muncă a venţia autorităţilor împotri cute de un comitet de con T r i b u n a r a d io ; 15,25 M uzică de 21.15 P a g in i de u m ă r : R e tro s
e s tr a d ă ; 16,00 R a d i o ju r n a l; 16,15
prezentanţii Bulgariei, Ceho R.S.F. Iugoslavia şi guvernul cadrelor tinere. va şomajului. ciliere. M in ia tu ri c o ra le ; 16,30 I n t e r p e ctiv ă C b arlic C liaplin;
slovaciei, R.D.G., Poloniei, Republicii Bangladesh au RABAT. — întrunit în se p reţi dc m u z ic ă p o p u l a r ă : 16.50 21.55 M uzica u n u i an — film
României, Ungariei şi U.R.S.S. hotărît să stabilească relaţii siune extraordinară, Parla P u b lic ita te r a d io : I7,nn A n te n a r e a liz a t dc T e lev iziu n ea
s crii;
tin e r e tu lu i;
18,00
O rele
au semnat un acord privind diplomatice între cele două mentul marocan a hotărît să din K.D.G., cu v ed ele din
crearea, în cadrul Institutu ţări, la nivel de amabasadă 20.00 T a b le ta dc s c a r ă ; 20,05 în tr e a g a lu m e ;
lui central de cercetări fizi Comunicatul privind stabi sprijine organizarea unul re Zece m elodii p r e f e r a te ; 20,40 22.30 24 de ore.
ce al Academiei ungare de ferendum, la 1 martie a.c.,
ştiinţe, a unui colectiv tem lirea relaţiilor a fost dat anunţat de regele Hassan al
porar de cercetări ştiinţifice publicităţii simultan la Dac- II-lea în vederea amendării
internaţionale in sfera fizicii ca şi Belgrad. Constituţiei ţării. Mica pubiicitafe
reactorului.
MADRID. — Cei 27 de
ROMA. — Noul guvern al mineri Izolaţi la adlnciniea Vlnd casă, Simcria, Şo Familia Agache din Haţeg,
BUDAPESTA. — Agenţii Italiei s-} reunit marţi sub de 400 m. într-una din mi seaua Naţională, 29 şi Ştefan mulţumeşte pe această cale
MTI anunţă că o delegaţie conducerea primului minis nele din Ovledo ale firmei cel Mare, 28. tuturor celor care au partici
ungară, condusă dc Lajos tru, Giulio Andreolti, pentru „Hunosa", au fost 1n cele i r pat la înmormîntarea scum
Lenart, ad.unct al ministru din urmă salvaţi. Accidentul Vind motocicletă „IAWA pului lor soţ, tată şi bunic.
lui agriculturii şi industriei discutarea programului poli s-a produs ca urmare a unei 175", stare bună. Aleea Pa 'iz
alimentare, a făcut o vizită tic pe care urmează să-l alunecări de teren. triei, bloc E I. apartament 3. Caut femeie îngrijit fetiţă
Deva. 3 ani. Deva, telefon 72010.
în R.F. a Germaniei cu oca
zia Săptămînii Ungariei, or
--------—
ganizată li Frankfurt, Koln HAVANA. — Preşedintele Republicii Cuba, Osvaldo
şi Hamburg. Lajos Lenart a Dorticos Torrado, a primit delegaţiile oamenilor de ştiinţă In A nglia, tn a fa ră dc col 230 000 dc m in e ri, sc a flâ In g re v ă 7 000 de lu o -ă to r l de Ia
fost primit de ministrul ali- care au participat la festivităţile prilejuite de cea de-a 10-a c o m p a n ia de a u to m o b ile „ C r y s l e r " şl d e la c o m p a n ia „ B ritis h L e y ia n d ", „ M o to r C o rp o ra tio n " . P R O N O E X P R E S
aniversare a fondării Academiei de Ştiinţe din Cuba, anun In alte d o u ă fabrici de a u to m o b ile d in C o v en try , 8 000 dc m u n c ito r i a u I n tr a t In g rev ă, Iar
rnontalir-i, •griculturii şi sil ţă agenţia Prensa Latina. La festivităţi a luat parte şi o de m u n c ito rii din in d u s tr ia c o n s tr u c t o a r e dc m a şin i din M a n c h e stc r re fu z ă să m a i p re stez e servicii R ezu lta te le c o n c u r su lu i nr. 8, E x t r a g e r e a a I l - a : 40, 36,
ş o m e r ilo r
englezi
a
ş o m a ju lu i. N u m ă r u l
s u p lim e n ta r e , dn s e m n dc p ro te st îm p o tr iv a
c re şte rii
viculturii al R.F.G., Josef legaţie a Academiei Republicii Socialiste România, condusă depăşit un m ilion. C oncedierile, r a r e se fac c o n tin u u , n u fac d e c i t s ă m ă r e a s c ă n u m ă r u l a ce sto ra . din 23 (februarie 1972. 37, 3, 30.
Ertl. de acad. Miron Nicolescu, preşedintele Academiei. In fo to g rafic : O d e m o n stra ţie n m u n c ito rilo r dc ia M crsey sid c, L iv crp o o l, şi a m u n c ito rilo r de E x t r a g e r e a I : 17, 42, 1, 22, F o n d g e n e r a l de p re m ii:
Ia î n tr e p r in d e r e a de p e sc ă rie B cn d ix Îm p o triv a ş o m a ju lu i. La d e m o n s t r a ţie iau p a r tic ip a t circa 4, 13.
7 000 dc p e rs o a n e . 1 133 043 le!.
Redacţia $1 administraţia Zlarnln! i Deva. atr. Dr. Petra Groza nr. 35 Telefoane nr. 1 23 17, 7 15 85 şi 1 15 88. Tiparul: întreprinderea polIgraficăDeva.