Page 83 - Drumul_socialismului_1972_02
P. 83
P roletari din toate tarile, uni{l-vă!
Secţia do galvanizare a elementelor de stllpi hidraulici a
F.SJFI. Vulcan — din fotografic — esto una dintro celo mal mo
derne din ţarA. Ea a fost realizată de colectivul fabricii prin au-
loutllare.
ANUL XXIV. NR. 5 328 VINERI 25 FEBRUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI Foto X V. ONOIU
I Perspective largi de dezvoltare
a agriculturii cooperatiste
Marcind un eveniment do na sarcinilor cuprinse în cu- tate potenţialul economic al
I însemnătate covîrşitoare pen vîntarea rostită cu acest prilej fiecărei unităţi, al fiecărui sat
tru programul rapid al agri de secretarul general al par şi al tuturor comunelor în
culturii, Congresul al doilea tidului, tovarăşul Nicolae vederea propăşirii lor conti
al Uniunii Naţionale a Coo Ceauşescu, au evidenţiat re nue.
perativelor Agricole de Pro zervele imense care există In cuvîntarea la congres, to
So sire a în Capitală începerea convorbirilor oficiale ducţie a jalonat cu claritate pentru creşterea belşugului du varăşul Nicolae Ceauşescu a
sarcinile ce revin ţărănimii
produse agricole şi hotărîrea
arătat că : „Avem o linie ge
cooperatiste pentru înfăptui fermă a lucrătorilor ogoarelor nerală juslă, un program pre
Joi la amiază, la Consiliul ministrul energiei electrice, format reciproc asupra realiză rea obiectivelor stabilite de de a face tot ceea ce este cis, obiective măreţe — ceea
Joi dimineaţa, populaţia Ca ofiţeri superiori, ziarişti ro de Stat, au început convorbi Nicolae Ecobescu, membru rilor dobîndite de Republica Congresul al X-lea la P.C.R. ‘posibil, muncind cu dăruire, ce se cere acum este de a
pitalei a întîmpinat cu senti mâni şi străini. rile oficiale între delegaţia supleant al C.C. al P.C.R., ad Socialistă România şi Repu privind sporirea contribuţiei a hărnicie şi abnegaţie, In sco lua toate măsurile pentru în
mente frăţeşti şi caldă ospita Erau piezenti şefi de misi de pirtid şi guvernamentală a junct al ministrului afacerilor blica Populară Ungară în edi griculturii cooperatiste la for pul asigurării participării tot făptuirea Ia timp şi în cele
litate delegaţia ungara de uni diplomatice, membrii Am Republicii Socialiste România externe, şi Gheorghe Colţ, di ficarea societăţii socialiste, marea venitului naţional, la mai active a agriculturii coo mai bune condiţii a sarcinilor
partid şi guvernamentală con basadei Republicii Populafro şi delegaţia de partid şi gu rector A.I. în M.A.E. precum şi asupra preocupări ridicarea nivelului de viaţă al peratiste la progresul general de viitor". Se detaşează cu
dusă de tovarăşul Janos Ka- Ungare şi alţi membri ai cor vernamentală a Republicii Din partea ungară iau parte lor actuale şi de perspectivă întregului nostru popor. Timp al României socialiste, in con
dar, prim-secretar al Comite pului diplomatic. Populare Ungare. tovarăşii Janos Kadar, prim- ale Partidului Comunist Român de trei zile, ţărănimea coope textul acestui imperativ ma claritate, deci, cerinţa ca în
tului Central al Partidului La ora 10,00, oeromva spe Din partea română, la con secretar al Comitetului Cen şi Partidului Muncitoresc ratistă, prin reprezentanţii săi jor se înscriu şi eforturile ţă tregul potenţial uman şi ma
terial de care dispune agri
Muncitoresc Socialist Ungar, cială, însoţită de la intrarea vorbiri participă tovarăşii tral al Partidului Muncitoresc Socialist Ungar. A avut loc, întruniţi In cel mai înalt fo rănimii cooperatiste hunedorn- cultura să fie folosit în mod
care, la invitaţia Comitetului In spaţiul aerian al României Nicolae Ceauşescu, secretar Socialist Ungar, Jeno Fock, de asemenea, un schimb do rum, a dezbătut cu întreaga ne care, sub conducerea co judicios, generalizarea retri-
Central *il Partidului Comu de avioane cu reacţie ale general al Partidului Comu membru al Biroului Politic al păreri cu privire Ia evoluţia competenţă şi răspundere ma muniştilor, este chemată să
nist Român şi a Consiliului de Forţelor noistre Armate, a nist Român, preşedintele Con C.C. o 1 P.M.S.U., preşedin relaţiilor româno-ungare, re surile ce trebuie aplicate în fructifice cu maximă eficaci (Continuare fn pag. a 2-a)
Miniştri al Republicii Socia aterizat. La coborîrea din a siliului de Stat al Republicii tele Guvernului Revoluţio laţii care înregistrează un scopul realizării unei agricul
liste România, face o vizită vion, tovarăşii Janos Kadar Socialiste România, Ion Gheor nar Muncitoresc-Ţărănesc Un curs mereu ascendent pe toa turi intensive, de mare ran
oficială de prietenie în ta şi Jeno Fock sînt salutaţi ghe Maurer, membru al Co gar, Peter Valyi, membru al te planurile — politic, econo dament prin modernizarea ba In tr e m in u s 3 şi m in u s 2 g r a
ra noastră. In persoana înal cordial de tovarăşii N-icolae mitetului Executiv, al Prezi C.C. al P.M.S.U., vicepre mic, ştiinţific şi cultural — zei ei tehnico-materiale, prin de, i a r m a x im e le I n tr e 8 şi 12
ţilor oaspeţi, poporul român Ceauşescu şi Ion Gheorghe diului Permanent al C.C. al şedinte al Guvernului Revo în folosul şi interesul ambe îmbunătăţirea organizării mun VREMEA g ra d e . D im in e a ţa — ceaţă.
salută întregul popor ungar Maurer. Conducătorii de par (P.C.R., preşedintele Consiliu luţionar Muncitoresc-Ţărănesc lor popoare, al cauzei socia cii şi a producţiei, aplicarea »
prieten, constructor al socia tid şi de stat ai celor două lui de Miniştri, Ion Pătan, Ungar, Janos Peter, membru lismului şi păcii. S-au discutat, în producţie a cuceririlor şti PENTRU URMĂTOARELE
DOUA ZILE
lismului. ţări îşi strîng mîinile călduros. membru al C.C. al P.C.R., vi al C.C. al P.M.S.U., ministrul totodată, probleme privind ex inţei agrozootehnice avansate, PENTRU 24 ORE V re m e a se ră c e ş te uşo r. C e
Din delegaţie fac parte to Comandantul gărzii de o cepreşedinte al Consiliului de afacerilor externe, Ferenc tinderea şi diversificarea în vii folosirea raţională a întregu V re m e relativ c ăld u ro a sa , rul va fi t e m p o r a r a co p erit, f a
varăşii Jeno Fock, membru noare prezintă raportul. Sînt Miniştri, Corneliu Mănescu, Martin, ambasadorul R.P. Un tor a legăturilor dintre Româ lui fond funciar şi ridicarea m al ales In c u rsu l zilei. Cerul v o ra b il p re c ip ita ţiilo r slabe.
al Biroului Politic al C.C. al intonate imnurile de stat ale membru al C.C. al P.C.R., mi gare la Bucureşti. nia şi Ungaria, exprimîndu-se eficienţei în toate sectoarele va fi variab il. V întul va sufla V întul va su fla slab p ln ă la
P.M.S.U., preşedintele Guver Republicii Populare Ungare şi nistrul afacerilor externe, Participă, de asemenea, Ka- dorinţa comună de a lărgi co de activitate ale C.A.P. slab din n o rd -v est. T e m p e r a p o triv it din n o rd -v e s t. T e m p e
nului Revoluţionar Muncito- Republicii Socialiste România. Ioan Cotoţ, membru al C.C. tona Istvan, membru al C.C. laborarea şi cooperarea mul Dialogurile ample şi fruc tu rile m in im e v o r fi c u p rin s e r a t u r a — In s c ă d e re u şo ară.
resc-Ţărănesc Ungar, Peter Se trag 21 de salve de arti al P.C.R., ambasadorul Româ al P.M.S.U., şeful Secţiei pro tilaterală, de a adînci prie tuoase ce s-au purtat In lumi
Valyi, membru al C.C. al lerie. niei Ia Budapesta. pagandă şi agitaţie a C.C. al tenia româno-ungară.
P.M.S.U., vicepreşedinte al Sa trece în revistă garda Participă, de asemenea, P.M.S.U., Marjai Jozsef, ad Convorbirile s-au desfăşu
Guvernului Revoluţionar Mun- de onoare. Teodor Marinescu, membru al junct al ministrului afacerilor rat într-o atmosferă priete
citoresc-Ţărănesc Ungar, Ja Oaspeţilor le sînt prezentaţi, C.C. al P.C.R., şeful secţiei externe, Barity Miklos, şef de nească, de deplină înţelegere,
nos Peter, membru al C.C. al în continuare, şefii misiunilor relaţii externe a C.C. al grup în M.A.E., Farkas Im- stimă şi respect reciproc. iernai iisiăiiii eoleeîido rmmcăs
P.M.S.U., ministrul afacerilor diplomatice şi persoanele o P.C.R., Octavian Groza, mem re, director adjunct în M.A.E.
externe, Ferenc Martin, amba ficiale române, venita în în- bru supleant al C.C. al P.C.R., Cele două delegaţii s-au in (Agerpres) îe w fc ----------------- *-------------------------------------------------------------------------------
sadorul R.P. Ungare la Bucu tîmpinare.
reşti. Sim ■ Mişun şi mm un utilaj
Ion Solemnitatea semnării Tratatului de prietenie,
Ceremonia sosirii a avut loc Tovarăşii Janos Kadir şi Je
pe aeroportul Otopcni. Pe no Fock, împreună cu tovară
frontispiciul aerogării se a şii Nicolae Ceauşescu şi SUB RANDAMENTUL PLANIFICAT,
flau portretele tovarăşilor Gheorghe Maurer, primesc
Nicolae Ceauşescu şi Janos defilarea gărzii d 2 onoare. Wmăm S ti& B BitiStaBs:®**? K a m u iM n iJ H iiR B iE
Kadar, Ion Gheorghe Maurer Conducătorii de partid şi de colaborare şi asistentă mutuală între N C I I i m mNE LU C R Â T S ” - ■
şi Jeno Fock. Sînt arborate stat, unguri şi români, se în • *• ....... • • ■ - ..
drapelele de stat ale celor dreaptă după aceea spre sa
două' ţări. Pe mari pancarte lonul oficiil al aerogării, în
erau înscrise, în limbile aclamaţiile a numeroşi bucu-
română şi maghiară, urările reşteni, veniţi să adreseze u Republica Socialistă România
„Bun venit delegaţiei de par rări de bun sosit oaspeţilor. Dezideratul uzinei - deplina utilizare
tid şi guvernamentala a Re Un grup de pionieri oferă
publicii Populare Ungare", buchete de flori.
,,Trăiască prietenia, colabora Aipoi, tovarăşii Janos Ka şi nep ilica Populară Ungară
rea şi alianţa frăţească din dar şi Nicolae Ceauşescu iau
tro poporul român şi poporul loc într-o maşină deschisă, es
cortată de motociclişti, şi se
ungar". In seara zilei de 24 februa al Biroului Politic al C.C. al Stat şi ai guvernului, alte per
îndreaptă spre reşedinU re a capacităţilor de producţie
In întîmpinarea oaspeţilor zervată oaspeţilor. rie, la Consiliul de Stat, a avut P.M.S.U., preşedintele Guver soane oficiale.
au venit tovarăşii Nicolae loc solemnitatea semnării Tra nului Revoluţionar Muncito Au luat parte tovarăşii Pe
Ceauşescu, Ion Gheorghe Pe străzile Bucureştiului, tatului de prietenie, colabora resc-Ţărănesc Ungar. ter Valyi, Janos Peter, Ferenc
Maurer, Emil Bodnaraş, Ma zeci de mii de cetăţeni salu re şi asistenţă mutuală între La solemnitate au partici Martin, ambasadorul R.P. LTn-
na* Mănescu, Paul Niculescu- tă cu însufleţire pe tovarăşii Republica Socialistă România pat tovarăşii Emil Bodnaraş, gare la Bucureşti, precum şi Noile dimensiuni ale per cestei devize dc muncă — a
Nicolae Ceauşescu şi Janos
MiziiI, Gheorg/he Pană, Geor- şi Republica Populară Ungară. Manea Mănescu, Paul Nicu- persoanele oficiale care înso fecţionării întregii activităţi, Discuţie cu cadre de conducere răta în continuare tovarăşul
ghe Rădulescu, Vircfil Trofin, Kadar, întîmpină cu căldură In p r e z e n ţ a tovarăşilor lescu-Mizil, Gheorghe Pană, ţesc delegaţia ungară. noii* cote la care Irebuie să de la Uzina „Victoria" Călan Ionel Hodorog, secretarul co
îlie Verdet, Florian Dănăla- pe solii poporului frate ungar, Nicolae Ceauşescu şi Janos Florian Dănălache, Janos Fa După semnarea Tratatului, ajungă priceperea şi hărnicia mitetului de partid al uzinei
urindu-le bun venit pe
che, Janos Fazekas, Dumitru mîntul României socialiste. pă- Kadar, Tratatul a fost semnat, zekas, Dumitru Popescu, Şte în aplauzele celor prezenţi, fiecărui colectiv de muncă, — depinde de modul In cere
Popa, Miron Constantinescu, Aşteptată cu interes şi sa din partea română, de tovară fan Voitec, Miron Constanti- atît de amplu şi convingător lectivcle de muncă ale Uzinei comitetul de partid, conducerea
Ion Ionită, Cornel Burtică, şul Ion Gheorghe Maurer. nescu, Ion Ioniţă, Cornel Bur conducătorii de partid şi de ilustrate în cuvîntarea tova „Victoria** din Călan angre uzinei iau toate măsurile pen
Mihai Marinescu şi Ion Pă- tisfacţie de opinia publică membru al Comitetului Exe tică, Mihai Marinescu, Ion stat ai celor două ţări s-au fe răşului Nicolae Ceauşescu la nate într-o însufletitoare şi tru utilizarea integrală a ba
ţan, Corneliu Mănescu, mi din Românii, vizita delegaţi cutiv, al Prezidiului Perma Păţan, Corneliu Mănescu, mi licitat călduros, s-au îmbrăţi Conferinţa pe ţiră a cadrelor rodnică activitate. zei tehnice, pentru încărcarea
ei de partid şi guvernamenta
nistrul ifaoDrilor externe, Ioan le a Republicii Populare Un nent al C.C. al P.C.R., preşe nistrul afacerilor externe, Ioan şat prieteneşte. Apoi. tovară de conducere şi a reprezen Hotărîrea de a înfăptui linia mai bună a maşinilor, creşte*
Cotot, ambasadorul Republicii dintele Consiliului de Miniş Cotoţ, ambasadorul României tanţilor salariaţilor din indus directoare a politicii partidu rea coeficientului de schin*
Socialiste România la Bu- gare se înscrie ca un nou şi tri, iar din partea ungară de la Budapesta, membri ai C.C. şii Ion Gheorghe Maurer şi lui de ridicare pe trepte su buri, îmbunătăţirea calitătM
d i pesta. remarcabil moment în evolu tovarăşul Jeno Fock, membru al P.C.R., ai Consiliului de Jeno Fock au rostit cuvîntări. trie şi construcţii, găsesc co- perioare a întregii economii reparaţiilor şi întreţinerii uti
ţia bunelor raporturi româno-
Pe aeroport se aflau, de a ungare, ea deschizînd largi îşi găseşte la Călan materia lajelor, întărirea disciplinei
semenea, membri ai C.C. al perspective de dezvoltare a Cuvintarea tovarăşului Cuvintarea tovarăşului lizarea în vasta arie de preo In muncă, făcînd ca toat*
P.C.R., ai Consiliului do Stat colaborării dintre cele două cupări pentru încadrarea ac mijloacele de producţie ale u
şi al guvernului, reprezentanţi ţări vecine şi prietene, în fo tivităţii productive la nivelul zinei să funcţioneze la para
ai consiliilor oamenilor mun losul ambelor popoare, al cau ION GHEORGHE MAURER JENO FOCK pe care însuşi potenţialul a metri optimi.
cii de naţionalitate maghiară zei socialismului şi păcii în cestei uzine îl impune. — Aţi participat Ia îucr&
şi germană, conducători ai u lume. — „Dispunem de tot ce es rile conferinţei. Ce învăţă
nor instituţii centnle şi or Stimate tovarăşe Kadar, Dragă tovarăşe Ceauşescu, te necesar, atît de mijloace minte aţi desprins pentru ac
ganizaţii obşteşti,' generali şi (Agerpres) Stimate tovarăşe Fock, Dragă tovarăşe Maurer, materiale şi mai ales de mi tivitatea viitoare ?
Stimaţi tovarăşi, Stimaţi tovarăşi, nunate forte umane" — sub — Foarte multe. Aş vrea să
In numele conducerii de partid şi de stat Cu prilejul semnării% noului Tralat de pri linia în lucrările conferinţei mă opresc însă la un singur
Vizită protocolară a României, al întregului nostru popor, doresc etenie, colaborare şi asistentă mutuală dintre secretarul nostru general. Es aspect. Printr-o nui bună
gospodărire şi foloshe a agre
să dau glas satisfacţiei pe care o trăim acum,
Republica Populară Ungară şi Republica So
cînd înscriem împreună o pagină însemnată cialistă România — document de mare impor te firesc deci ca în aceste gatelor, utilajelor şi materia
condiţii să ne desfăşurăm
şi
în cronica relaţiilor de soladaritate frăţească tantă — în numele delegaţiei noastre ţin să noi activitatea în primul rînd lelor, activitatea uzinei poate
la C.C. al P.C.R. dintre partidele, ţările şi popoarele noastre, vă adresez un cald salut dumneavoastră, po sub lozinca i „Nici o maşină atinge niveluri superioare ce
poarelor din ţările noastre care construiesc
prin semnarea noului Tratat de prietenie, co
lor de pînă acum. Comitetul
laborare şi asistentă mutuală dintre Republi socialismul şi în interesul cărora am înche şi nici un utilaj sub randa
mentul planificat, nici un mi
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, fac parte tovarăşii Jeno Fock, ca Socialistă România şi Republica Populară iat acest tratat. nut nclucrat". Realizarea a-
secretar general al Partidului Peter Valyi, Janos Peter, Fe Ungară. Cu acest prilej, vă adresez calde fe Dragi tovarăşi. (Continuare In pag. a 2-a)
Comunist Român, preşedintele renc Martin. licitări şi exprim încrederea că tratatul v=i Istoria multiseculară a Ungariei şi Româ
Consiliului de Stat al Republi La întrevedere au luat par contribui la dezvoltarea multilaterală a legă niei cunoaşte nenumărate tentative de a dez
cii Socialisto România, a pri te tovarăşii Ion Gheorghe turilor româno-ungare, slujind, totodată, cau bina cele două popoare învecinate. Clasele
mit, joi dimineaţa, la sediul Maurer, Ion Păţan, Corneliu zei socialismului şi păcii în lume. exploatatoare ungare şi române nu s-au dat
Comitetului Central al P.C.R., Mănescu, Ioan Cotot. Faptele stau mărturie că în momente cru înapoi niciodată de la aţîtarea sentimentelor In fiecare zi din de
în vizită protocolară, delega Au fost prezenţi, de aseme ciale ale istoriei, cînd erau în joc interesele naţionaliste şi şoviniste, pentru a canaliza în
ţia de partid şi guvernamenta nea, Teodor Marinescu, Octa- vitale şi însăşi fiinţa lor, popoarele român şi altă direcţie încordările sociale care le ame
lă a R.P. Ungare, condusă de vian Groza. ungar s-au aflat nu o dată alături în lupta ninţau dominaţia şi pentru a se menţine la
tovarăşul Janos Kadar, prim- întrevederea s-a desfăşurat pentru apărarea acestor interese, pentru li putere.
secretar al Comitetului Cen bertate şi o viată mai bună. In pofida nenu Construirea socialismului în ultimul sfert
tral al Partidului Muncitoresc într-o atmosferă caldă, priete măratelor legături ce uneau popoarele noastre de secol, în anii de după eliberare, a adus o faptă demnă de un
Socialist Ungar. Din delegaţie nească. vecine, clasele exploatatoare, marile puteri schimbări radicale şi în acest domeniu. Par
imperialiste au promovat o politică de în tidele şi guvernele noastre şi-au propus să
vrăjbire naţională, care s-a dovedit, în toate aşeze relaţiile dintre cele două ţări şi popoa Siineria Veche. Pionierii al C.A.P. Simeria, după ce 0 Cea mai frumoasă activi
împrejurările, deosebit de dăunătoare. Curma
Dejun oficial rea acestei politici, statornicirea unităţii în re pe baza internaţionalismului socialist. Ho- din unitatea de pionieri ^ şco şi-a terminat pregătirea lec tate pionierească ;
tărîrea comună, năzuinţa reciprocă de întra
ca r plin
lii generale caută
lupta pentru independenţă naţională şi pro jutorare şi colaborare au deschis larg por comportarea lor de zi cu zi ţiilor pentru a doua zi îşi a- ® Cele mai bune rezultate
gres social au constituit ţelul multora dintre ţile prieteniei sincere şi a frăţiei popoarelor să răspundă chemării colegi julă părinţii la îngrijirea vite la învăţătură ;
lor. Asemenea fapte sînt adu
Comitetul Central al Parti cu, Mihai Dalea, Miu Dobres- cei mai buni fii ai popoarelor român şi ungar, noastre. lor din Valea Jiului. Astfel, se şi la cunoştinţa celorlalţi te. 0 Cele mai puţine absen
al forţelor lor înaintate, revoluţionare.
dului Comunist Român şi Con cu, Ion Ioniţă, Cornel Burtică, Dragi tovarăşi, pionieri ca Ovidiu Igna, Rodi- pionieri, constituind exemple Hărăn. Pionierii Gheorghe
siliul de Miniştri al Republi Mihai Marinescu, Ion Păţan, Instaurarea noii orînduiri în cele două ţări, Tratatul de prietenie, colaborare şi asisten-' ca Farcaş din clasa a Iî-a, Lu demne de urmat. Făeran, Cornel Magda, Eugen
cii Socialiste România au o Corneliu Mănescu, membri ai ataşamentul popoarelor noastre faţă de idea ţă mutuală dintre ţările noastre, semnat în cia Crişan din clasa a IlI-a, Popa din Banpotoc, mergînd
ferit, joi, un dejun oficial, la C.C. al P.C.R., ai Consiliului lurile socialismului şi dorinţa lor comună de ianuarie 1948, a avut un mare rol în dezvol Dorin Buda şi Mariana Stanciu MARIANA STANCIU in pădure, au scos dintr-o va
Palatul Consiliului de Stat, în de Stat şi ai guvernului, con a le realiza au făcut posibilă evoluţia pe un tarea prieteniei popoarelor noastre. In peri din clasa a IV-a au obţinut în Tomeşti. Ca răspuns la che le a unui pîrîu o femeie bă-
onoarea delegaţiei de partid ducători de instituţii centrale nou făgaş a relaţiilor româno-ungare, aşeza- oada care a urmat, relaţiile dintre tarile noas- acest trimestru, datorită unei marea adresată de pionierii trînă, care căzuse şi nu mai
şi guvernamentale a Republi şi organizaţii obşteşti. munci perseverente, numai din Valea Jiului, pionierii de putea să iasă.
cii Populare Ungare, condusă Au luat parte tovarăşii Jeno (Continuare în pag. a 4-a) (Continuare in pag. a 4-a) note de 9 şi 10. taşamentului clasei a Vll-a au Alte fapte vin să vorbească
de tovarăşul Janos Kadar. Fock, Peter Valyi, Janos Pe Pionierul Ioan Crăciunică hotărit să ia sub îngrijire pe de la sine despre preocupă
Au participat tovarăşii ter, Ferenc Martin, precum şi din clasa a IV-a, ai cărui pă tovarăşa Ana Loghin, In vîr- rile zilnice ale pionierilor.
Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor persoanele oficiale care înso ÎN PAGINA A IV-A rinţi sînt angajaţi perrtianent stă de 77 ani, care locuieşte Margareta Cibian, Marcela
ghe Maurer, Emil Bodnaraş. ţesc delegaţia nngară. Ia I.A.S. Simeria, ferma legu singură. Susan şi Rozalia Matei îngri
Manea Mănescu, Paul Nicu- Au fost intonate imnurile micolă, îşi ajută mama zi de jesc zilnic pe fraţii lor mai
lescu-Mizil, Gheorghe Pană, de stat ale Republicii Popu Tot pionierii detaşamentului mici, ajutîndu-şi astfel mame
Gheorghe .Rădulescu, Virgil lare Ungare şi Republicii So Tratatul de prietenie, colaborare şi asistentă zi în treburile gospodăreşti. rlasei a Vll-a au chemat la în le ; Cornelia Ciocan, din cla
Trofin, Ilie Verdeţ, Maxim cialiste România. Cînd părinţii lui vin de la trecere celelalte detaşamente sa a V-a, spală rufele unei ve
Berghianu, Florian Dănălache, In timpul dejunului, care s-a mutuală între Republica Socialistă România muncă, ei găsesc casa mătu din şcoală, propunînd realiza cine bătrîne şi bolnave; Iosif
Emil Drăgănescu, Janos Faze desfăşurat într-o atmosferă rată. rea următoarelor obiective : Vass, Miron Malea, clasa a
kas, Petre Lupu, Dumitru Po caldă, prietenească, tovarăşii Pionierul Ioan Bolojan, din M Cea mai frumoasă clasă ; VI-a, şi Mihai Cosma, clasa a
pa, Leonte Răutu, Gheorghe şi Republica Populară Ungară clasa a IV-a, ai cărui părinţi 0 Cele mai multe ore de Il-a, au curăţat păşunea de
Stoica, Ştefan Voitec, Petre Nicolae Ceauşescu şi Janos lucrează ca îngrijitori de vite muncă patriotică efectuate
Blajovici, Miron Constantines Kadar au rostit toasturi. în cadrul sectorului zootehnic pentru înfrumuseţarea şcolii i (Continuare în paq. a 2-a)