Page 84 - Drumul_socialismului_1972_02

■™" ' —“’.' jrvr~v ,..-] -mr- . >w " —^ — -•■-j--jr_
2 DRUM UL SO CIALISM ULUI ® NR. 5 328 @ VINERI 25 FEBRUARIE 1972
tiZSSESfiKSB&nSZSSnKt
n
în tre c e r e a b rig ă z ilo r a rtis tic ® d e ag îtaîse ŞTAFETA FOLCLORICĂ T

La Pui, în cadrul fazei d« cercat eă grefeze realităţile fractarei" au fost reuşite, dar CĂUTĂTORII DE COMORI' activiştii!:
masă a întrecerii brigăzilor concrete din viaţa colectivită­ — s-o spunem deschis — 99
artistice de agitaţie s-au lntîl- ţii şi, ca atare, acestea „se nu-şi aveau locul în tematica
nit formaţiile căminelor cultu­ potriveau de minune oriunde", întrecerii.
rale din Sălaşu de Sus, Ho- sau au alcătuit ei înşişi texte De remarcat încercarea for­ Nu mai era vreme de in­ ră, în brigada lui Mihal Be- beşte cu plăcere despre
bita, Rîu Bărbat, Bănită, Baru în aceeaşi manieră rămînînd maţiei de brigadă din Hobiţa Mai multă responsabilitate în trat în mină pentru a-i ve­ resjcl. De la el am învăţat munca organizată, colectivă,
şi Pui. Evoluţia lor era aş­ tributari unor şabloane de de a sparge nişte „tipare u­ dea pe cuceritorii adîncuri- mineritul. Mi-a plăcut. Am pe care o prestează brigada
teptată cu un Justificat inte­ mult ştiute. Nici cadrele di­ niversale", plasînd aspecte lor cum descătuşează roca rămas în Lupeni. Ml-im fă­ sa, despre buni în ţ e le g e ie
res atlt din partea factorilor dactice nu şi-au adus aportul concrete pe care le ridică sa­ pregătirea formaţiilor artistice milenară a diamantului ne­ cut un rost în viaţă şi azi între ortaci, aduce în prim-
culturali, cît şi a publicului cuvenit la realizarea textelor. tul lor. gru, aşa că am aşteptat „la sînt fericit cu ceea ce am (plan numele unora dintre
care a ţinut să fie prezent în In spectacolul prezentat de Apreciem în mod deosebit ziuă" terminarea schimbului realizat. ei, care fac mlndria colec­
număr mare. Dovadă că acest brigada căminului cultural din pentru calitatea textului (con­ Trecerea prin lila a albu­ — şi asta se datoreşte tocmai I. La comitetul de partid pe — A fost greu ? tivului i Mihai Farcaş, Nico-
gen stîrneşte Interesul tocmai Sălaşu de Sus, intitulat ,,îna­ creteţea şl combativitatea, spi­ pregătirii „în asalt" — valo­ exploatare mi se spusese: — N-a fost uşor. Am în­ lae Chimc, Venczel Baiint,
prin combativitatea, spiritul inte spre noi victorii", am luat ritul agitatoric) şi evoluţia mului ştafetei folclorice „Cău­ rificarea frumoaselor obiceiuri — Vine în fiecare zi pe ceput, ca toţi încăpătorii în Emil Brăn»aţ. Prin filtrul exi­
agitatoric, în ultimă Instanţă cunoştinţă de multe aspecte: scenică a brigăzilor căminelor tătorii de comori" a însemnat la comitet, Indiferent în ca­ minerit, de la vagonetar, a- genţei sale trec însă şi Du­
locale aşa cum le oferă o şe­
prin francheţea şi ineditul Individul care umblă mereu culturale din Băniţa şi Pui. îmbogăţirea acestuia prin- zătoare. ŞI e cu atît mal re­ re din cele 4 schimburi es­ pol ajutor miner, miner şi, mitru Iordache, Constantin
tr-o ingenioasă prezentare gra­
Deşi au aplicat modalităţi fică, printr-o plăcută întîlnire gretabil cu cît artiştii amatori te. Ne aduce la cunoştinţă din 1963, şef de brigadă. Sîrbu — oameni care făceau
diferite de punere în scenă, triptică a motivului naţional s-au dovedit destul de înzes­ cum mai merg treburile în M-a pasionat dintrn început rabat de la disciplina mun­
au reuşit
ele
să surprindă
E M VIATA COLECTI- nouă pe care au cunoscut-o specific, în desen, cusătură şi traţi şi mal ales. dornici să-şi brigadă, ne informează de­ munca usta care reclamă cii, dar pe care colectivul
vizînd
de fapt
viata
stări
l-a ajutat, i-a reintegrat în
dîrzenle, voinţă, curaj, şi mă
spre unele probleme ale or­
etaleze posibilităţile artistice.
fotografie. însoţirea mostrelor
cele două localităţi în anii prezentate de explicaţiile ne­ Aceeaşi observaţie şi în ceea ganizaţiei de partid, ne con­ pasionează la fel şl acum, pulsul normal al muncii şi
moral.
comportamentului'
sultăm ori de cîte ori comi­
ce priveşte formaţia de dan­
cesare dă acestora girul do­
noştri, dăr şi aspecte critice cumentului etnografic. Cît pri­ suri a căminului cultural din tetul de partid pe mină ini­ Munca politico-educativă dă
ce se mai manifestă şi pe ca­ veşte formaţiile artistice din Brănişca. Mult mai unitare şi ţiază unele acţiuni, ia dife­ nici, de multe ori, aceleaşi
re, la intervenţia brigăzii, ce-i Ilia, prezente pe scena cămi­ fireşti au evoluat, în schimb, rite măsuri. Este unul din roade ca şl aceea din a-
vizaţi le vor remedia fără în­ nului cultural din Brănişca la formaţiile de dansuri din Tîr- oamenii de bază ai minei şi dîncurl.
doială. Merită toate laudele predarea ştafetei, acestea s-au năviţa, Boz şi Tîrnava, la a­ un membru foarte activ şi De altminteri, pasiunea
tău. Am dedus în acelaşi ameţit şi face scandal, un bar­ textierii Constantin Văduva, menţinut în mare parte la cestea din urmă impresionînd hotărît al comitetului nos­ muncii, hărnicia, calmul şi
timp că şi cei chemaţi să con­ man care primeşte bacşiş, şo­ directorul şcolii din Băniţa, şi cotele evoluţiei pe scena pro­ în mod plăcut, alături de fru­ tru, un adevărat activist exigenţa, tactul pedagogic,
tribuie la reînfiinţarea sau ferul care face cursă peste ho­ Angela Bălăci, directorul că­ prie. Au fost prezente corul museţea portului şi jocului obştesc al partidului. Oame­ ajutorarea semenilor simt
crearea unor asemenea for­ tare şl introduce în ţară în minului cultural Pui. căminului cultural, formaţia local, pasiunea jucătorilor. Se nii îl respectă. Pe bună atribute îngemănate în per­
maţii au manifestat preocupa­ mod ilicit produse pe care le Fapte sînt oriunde, gravitea­ de dubaşî din Săcămaş cu pi­ simţea însă, în slaba sincro­ dreptate, acum 9 ani i-a fost soana lui Vasile Ruşitoru, ca-
re pentru acest lucru. Nega­ vinde apoi la negru, momen­ ză în jurul nostru, numai că torescul colind al gazdei, ju­ nizare cu muzica, timpul redus acordată conducerea unei re-1 fac stimat şi apreciat
tiv apare însă faptul că unii tul cu „mezelicur etc. „As­ unii textieri nu le văd, nu nelui, fetei, colacului, cu jo­ acordat pregătirii. O practică brigăzi cu care a înregistrat de toţi cei din jur.
s-au limitat la înscrierea în pecte de la noi din sat", spu­ reuşesc să simtă pulsul colec­ cul cînepii şi al cerbului, ta­ la fel de puţin avenită este multe succese remarcabile, — Cum s-a încadrat bri­
concurs şl punerea unui text ne brigada. Noroc că preci­ tivităţii în care trăiesc. raful coloanei I.T.A., cu ne­ şi evoluţia soliştilor vocali iar de 7 ani consecutiv co­ gada pe care o conduceţi în
în scenă. De aici, pînă la rea­ zează, că altfel... Ilustraţia mu­ Intrucît formaţiile se află întrecutul rapsod popular Si- lipsiţi total de un acompania­ muniştii din sectorul VI îi programul de lucru radus
lizarea obiectivelor propuse zicală a fost şi ea falsă. In doar Ia începutul întrecerii, dor Furca dirt Săcămaş, cu ment. Şi, din nou semnalăm acordă girul de secretar al cînd mai am vreo 18 luni de 6 ore?
în regulamentul publicat în aceeaşi manieră s-a prezentat considerăm că e absolut ne­ soliştii vocali şi instrumentişti, cu părere de rău efectul ne­ organizaţiei de bază. — De la început foarte bi­
luna decembrie a anului tre­ brigada căminului cultural din cesar ca factorii culturali — formaţia de dansuri a cămi­ gativ al pregătirii insuficien­ Afirmaţiile tovarăşului loan pînă la pensie. ne. Schimburile se predau şi
cut, s-a aşternut o cale lun­ Rîu Bărbat. instructori, profesori, activişti nului cultural. Şi-au făcut din te „pe ultima sută de metri" Raczek, secretarul comitetu­ — Vă gîndiţi la p?nsio- sî preiau din mers îneît să
gă, presărată cu mullă super­ Din spectacolul brigăzii din de la judeţ — să efectueze nou apariţia în repertoriu, ne­ asupra calităţii spectacolelor, lui de partid al E.M. Lupeni, nare ? nu se producă goluri do
— Uneori mă gîndesc şi
ficialitate, pe care multe bri­ Baru am reţinut doar atît că o verificare prealabilă a tex­ motivat fată d.e regulamentul a autenticităţii pieselor pre­ au acoperire în rezultatele mă transpun în persoana lui producţie. Sigur că au fost
găzi prezente în concurs n-au în această localitate s-a con­ telor brigăzilor înscrise în ştafetei, cîntece ca : „Ţarina", zentate. Recenta masă rotun­ bune şi foarts bune — obţi­ Bereski-baci, dascălul meu — mai sînt încă — şi greu­
reuşit b-0 evite. Unii instruc­ struit un bloc (care din pă­ concurs. Timpul permite. A­ „Ţarina de la Găina", „Ba- dă publicată în paginile zia­ nute în încleştarea cu adîn- întru minerit, Ne întîlnim tăţi, d ir avem datoria să lo
tori s-au limitat la textul o- cate se apropie de o aprecia­ cest lucru este necesar, pentru dea-al meu e ţapinar" ş.a. rului nostru — destinată ana­ curile, în activitatea politică deseori. Mă întreabă, intere­ învingem. Iar acum, chema­
rienfatlv pe care l-au primit bilă vechime — n.n.). încolo, ca în viitoarele confruntări Alese cu puţin discernămînt, lizei moduiui de desfăşurare şi de educaţie pe care per­ sat, cu lux de amănunte, rea la întrecere a exploată­
de la Centrul judeţean de în­ „trei cuvinte text şi un cîn- să putem asista la spectacole, multe din punctele programu­ a ştafetei folclorice „Căutăto­ sonajul central al acestor cum mii merge treaba, dacă rii noastre către toate colec­
drumare a creaţiei populare şi tec" după cum se exprima u­ cu adevărat, de brigadă. lui prezentat de comuna -Bră­ rii de comori" — făcea preci­ rînduri o desfăşoară cu pa­ fac lucru bun maşinile astea tivele de muncă din unităţi­
a mişcării artistice de masă, nul dintre spectatori. Scene­ nişca s-au dovedit încropite zări preţioase în privinţa mo­ siune şi pricepere într-una moderne cu care el n-a lu­ le miniere ne însufleţeşte
pe care însă n-au mai în- tele pe teme de p.c.I. ale „Re­ M. BODEA în pripă, de slaba ţinută ar­ dului de pregătire, a exigen­ din cale mai mari exploatări crat, la ce orizont am a­ mai mult, ne stimulează pre­
tistică. Ideea lăudabilă a mon­ ţelor care se Impun în faţa miniere din ţară — Lupeni; juns. Simt cum îi creşte ini­ ocupările pentru realizarea
tării unei „Şezători în Brăniş­ organizatorilor acestor specta­ Lupeni — nume rostit cu ma dc bucurie că foştii lui şi depăşirea tuturor indica­
ca" a eşuat într-un conglome­ cole. Faza de la Brănişca nu respect si veneraţie pentru elevi sînt acum. în linia în- torilor propuşi. Am hiat mă­
confirmă nici măcar lectura- eroismul oamenilor săi din tîi a producţiei de cărbune sura, în oidrul organizaţiei
rat de cîntece, ghicitori şi rea acestor Indicaţii, decum 1929 şi de astăzi. a Lupsnlului. noastre de bază, ca la locu­
Continuînd tradiţiile jocuri destul de stîngaci reu­ însuşirea lor. A intrat în birou, cu pas Privindu-1 atent, nu-ţi vine rile cheie ale procesului de
_________________________________ ___ _______ 3_______ nite. Lipsea firescul regizării I. LASCU legănat, obosit de munca zi­ să crezi că minerul şef de producţie să repartizăm
lei. brigadă Vasile Ruşitoru se membrii de partid. Şi comu­
V a lo ri re g ă s ite — Noroc bun, tovarăşi! •ipropio de anii pensionării. ze sarcinile încredinţate.
niştii noştri ştiu să-şi onore­
— Noroc bun, tovarăşe
E sănătos, robust şi harnic.
de muncă şi de luptă Mesagerii folclorului din răşlioara de Sus. De aprecieri Ruşitoru ! Cum a m^rs azi? E mereu pildă de conştiin­ mează exemplul acelora ca­
E firesc. Comuniştii
ur­
obicei...
— Bine, ca de
ciozitate şi pricepere,
dî
Orăştioara de Jos, conduşi deosebit 3 din parter publici) Oamenii muncesc, tovarăşe cihste şi corectitudine pen­ re-i conduc, care le lumi­
de învăţătoarea Vileria Flu- lui s-au bucurat solista voca­ secretar. Se întrec care să tru ortacii săi, pe care-I nează calea spre înainte. Co­
eraş, s-au prezentai ps sce­ lă AureLia Romosan din dea mai multe „pline". Mai creşte şi îndrumă cu dra­ muniştii sînt — şi trebuie să
ales acum, de cînd lucrăm
ale înaintaşilor na ştafetei folclorice cu un Costeşti, rapsodul popular cu combini asta nouă. E goste părintească. Dacă-ar fi fie — oamenii cei mal îna­
„obicei de nuntă" din care
Mihăiiă Vulsan, care a inter­
să-i amintim pe toţi cei ca­
intaţi ai epocii noastre. Va­
s-a desprins în mod deose­ pretat o serie de cîntece cu mare diferenţă faţă d* îna­ re au prins tainele mineri­ sile Ruşitoru est-3 unul din­
bit momentul gătirii mirssei. specific local la fluier şi vj inte cînd lucram la abataj tului din explicaţiile calme tre el. El acţionează cu
Obiceiul, străvechi pe aces­ oară. Soliştii dansatori Teofil cameră. şi calculate ale lui Vasile trivă de eficient, pe două
pricepere şl hotărîre, deopo­
Sturzd şi Viorel Totoi ru pri­
te meleaguri, a fost cules,
m m m ţm de Ia Save^a Denceriu în mit aplauze binemeritate vate, mai adînc în intimita­ mult spiţiu. Să-i numim, to­ producţiei d* cărbune şi al
Am pătruns, pe neobser­
de
Ruşitoru, ar fi nevoie
planuri
convergente i
al
virstă de 79 de ani. Dansa­
tea persoanei interlocutoru­
tuşi, pe vrednicii şefi
de
pentru dansurile prezentate.
torii, in vîrstă de 48-50 ani,
beriu Gyorgy, pe Gheorghe
ra de Sus au prezentat şi o
• iu prezentat cu multă măies­ Artiştii amatori din Orăşlioa- lui. Vrednicul miner şef de schimb Andrei Covaci şi Ti- muncii politice. El este doar
brigadă îşi aduce aminte:
unul din oamenii „la înălţi­
smmmh sm cm m m i u.t.c. trie „Romana", ca şi o Sîr- „horă luncănească" care s-a „Nu am, cu alţii, o viaţă de Buhuşi, trecut în brigada lui me" ai adîncurilor Lupeniu-
lui eroic.
om în mină. Eu am
bă care nu s-a mai jucat pe
venit
bucurat de mult succes. E­
Mihai Blaga, pentru a aju­
«Aceste meleaguri de cal puţin
levii din Orăştioara de Sus
fost dat la un abataj came-
25 dc ani Pe scenă au fost ‘iu fost prezenţi p? scenă cu Ia Lupani acum 14 ani. Am ta cu experienţa şi pregăti­ DUMITRU GHEONEA
rea lui. Interlocutorul vor­
prezenţi şi căluşarii copii, momentul folcloric „Aoli‘\
cierea de care s-a bucurat din rîndui cărora s-a des­ vechi obicei folcloric specific
Un p ro m iţăto r debut manifestarea de la fabrica de prins vătaful Virgil Filipes- Văii Mureşului, din desfăşu­
conserve, influenta ei în rîn- cu în vîrstă de 6 ani. rarea căruia se desprinde
durile muncitorilor şi salaria­
Colectivul de muncă al Fa­ ţia casei de cultură — în via­ ţilor se Înscriu intre acţiunile Căminul cultural din CăS- strigarea peste sat, fericit pri­ Perspective largi de dezvoltare
bricii de conserve Haţeg n ta tuturor unităţilor industria­ care au ca scop să ilustreze tău, condus de învăţătoarea lej d'3 a satiriza comportările
fost martor al unui eveniment le şi economice din oraş. Pe sporirea valenţelor spirituale Maria Moraru, a pre2enlat, unor tineri din sat. Un aport
care, prin conţinutul său, con­ textul „Raid prin fabrică" ce se oferă oamenilor care al­ printre ălfele, un obicei do deosebit la reuşita acestui
stituia un promiţător debut (semnat de CoTvin Alexe de cătuiesc colectivul de muncă Anul nou „Sînvăsîi". program şi-au adus profesorii a agriculturii cooperatiste
al organizaţiei de tineret în la Teatrul de stat din Petro­ la această unitate. A doua parte a spectaco­ Viorel Manolescu şi Ioin Ie-
materializarea sarcinilor care-i şani), interpretat de opt bă­ lului a fost deschisă de că­ năşescu.
revin din programul educaţio­ ieţi şi fete, brigada a fost o PETRE FARCASIU luşarii mici şi mari din O- ION RESIGA (Urmare din pag. 1) maximă chibzuinţă a avuţiei succesul actinnilor respective
nal. Comitetul U.T.C. pe fa­ adevărată revelaţie. In versuri obşteşti. Dezvoltarea continuă este determinat în măsură ho-
brică — sprijinit de comunişti şi-n cuplete, utilul şi frumosul buirii muncii în acord global a democraţiei cooperatiste es­ tărîtoare de modul cum orga­
şi conducerea unităţii — a or­ au fost ridicate la cotele ex­ constituind un puternic factor te unul din factorii de primă nizaţiile de partid, organele
ganizat o seară distractiv-edu- perienţei înaintate, iar răul şi stimulator şi mobilizator în a­ importantă care asigură par­ agricole judeţene, consiliile
cativă pentru colectivul de învechitul au devenit victime­ ceastă privinţă. Pentru a sus­ ticiparea maselor largi ale ţă­ populare, conducerile unităţi­
muncitori şl familiile acesto­ le unei usturătoare satire a­ ţine materializarea unor ase­ rănimii la dezbaterea şi rezol­ lor şi cadrele tehnice se pre­
ra. dresată concret şi la ţintă. menea deziderate, organizaţii­ varea Complexelor probleme ocup ă de transpunerea în via­
Sala clubului devenise neîn- Reuşita acţiunii (iniţiatori şi lor de partid li s-a încredinţat ce stau în fata agriculturii co­ ţă a hotărîrilor adoptate de
’căpătoare. Liniştea ce se aş­ animatori — Valeria Iovănes- misiunea de a desfăşura o operatiste. adunările generale ale coope­
ternuse la un moment dat era ru, ing. Gheorghe Mihalcea şi largă muncă politico-educati­ Incadrîndu-se organic în cli­ ratorilor care au dezbătut şi
tulburată doar de răspunsurile Gaşpar Ungur) a fost sublini­ vă, preocupîndu-se îndeaproa­ matul de activitate efervescen­ aprobat planurile economice
clare $i edneise pe care trei ată şi în cuvîntul tovarăşului pe de ridicarea nivelului de tă qenerat de indicaţiile date şi financiare pentru acest an.
fete şi un băiat, angajaţi în Alexe I.azo, directorul fabri­ cunoştinţe agricole al ţărăni­ de secretarul general al par­ Stă în posibilitatea factorilor
concursul-olimpladă „Cel mai cii, care a caracterizat-o cs mii, de dezvoltarea conştiin­ tidului şi de hotăririle adopta­ amintiţi ca printr-o muncă bi­
bun preparator", le dădeau fiind „o materializare la noi ţei lor socialiste, astfel cn fi­ te de congres, eforturile lu­ ne organizată şi prin mobili­
examinatorului — ing. Gheor- a uneia din marile sarcini de ecare cooperator să devină un crătorilor de pe ogoarele ju­ zarea întregii ţărănimi la re­
ghe Mihalcca. Răspunsurile ordin oriucaţional, re ne revin participant conştient, activ, la deţului nostru sînt subordona­ alizarea sarcinilor ce au fost
date j-au situat pe tinerii Ma­ din programul de educare so­ opera de edificare a societăţii te înfăptuirii măreţului pro­ stabilite de congresul
rin Pisoiu, Sabina Hristea şi cialistă a oamenilor". socialiste multilateral dezvol­ gram de dezvoltare a agricul­ U.N.C.A.P. să contribuie Ia
Ana Mnrcu pe locurile 1, 2 şi Cum e şi firesc, a urmat a­ tate în patria noastră. Punînd turii, program care deschide ridicarea pe noi trepte de
3, iar concurentului Cornel poi o frumoasă reuniune to­ un accent deosebit pe întări­ largi perspective de afirmare progres a agriculturii noastre
Cololan i s-a atribuit o men­ vărăşească, la care gazdele au rea spiritului de ordine şi dis­ a forţelor creatoare ale ţără­ cooperatiste.
ţin ne. primit şi ospeţia unui nume­ ciplină, pe formarea trăsături- nimii. Pe agenda cooperatori­
„Decorul" serii distractiv- ros grup de tineri şi tinere — ( lor eticii corespunzătoare noi­ lor la loc de frunte se află
oducative a fost completat în frunte cu Nlcolae Pnnten, lor relaţii statornicite în sa­ încheierea grabnică a pregăti­
prin apariţia Ia rampa scenei tul contemporan, în orîndui- rilor pentru începerea însă- infîlnire cu
a brigăzii arlislicc de agitaţie, secretarul Comitetului orăşe­ rea noastră socialistă, uniuni­ mîntărilor de primăvară, fina­
o noutate nu numai la fabrica nesc Brad al U.T.C. le cooperatiste şi consiliile de lizarea lucrărilor de îmbună­ prietenii din
de conserve, ci *— cu excep­ Succesul înregistrat şi apre­ conducere ale cooperativelor tăţiri funciare, intensificarea
agricole sînt datoare să des­ acţiunilor care condiţionează
făşoare o activitate Intensivă soarta producţiei de legume şi uzină
şi susţinută pentru mobiliza­ fructe, realizarea în bune
rea întregii ţărănimi Ia ample­ condiţii a investiţiilor şi ex­ HUNEDOARA. Uteciştii
le acţiuni ce se înlreprind în tinderea activităţilor industri­ Şcolii generale nr. 2
vederea ridicării capacităţii ale şi a prestaţiilor de servi­ din Hunedoara s-au întil-
productive a pămîntului prin cii în localităţile din mediul nit cu Constantin Să-
In socţin a III-n m e c a n ic ă a U.1NOI.R. S im eria, s tr u n g a r u l G h e o r g h e Prcclcnn c cu n o sc u t p e n ­ efectuarea unui volum sporit rural. Vizînd fructificarea de­ blescu, secretarul organiza­
tru h ă rn ic ia şl c o m p e te n ta sa p ro fesio n a lă . Foto : V. ONOIU de lucrări de îmbunătăţiri plină a potenţialului economic ţiei U.T.C. de la uzina coc-
funciare şi gospodărirea cu al cooperativelor agricole, sochimică din C.S.H. şi
loan Gherghina, membru iii
biroul comitetului U.T.C. al
(U rm a re dîn Daq. 1) uzat : hărţi, planşe, mulaje; organizaţiei aceleiaşi secţii.
cei din clasa a VII-a C au re­ Reprezentînd secţia care pa­
organizat camera pionierilor (Urmare din pag. 1) rinţă pe ţară cu reprezentan­ tronează activităţile tehnl-
spini, pietre şi muşuroaie j într-o formă nouă, confecţio- ţii din industrie şi construcţii.
loan Albu, Fugen lovan, cla­ nînd două panouri ilustrate de partid, conducerea uzinei Trebuie revizuit planul uzinei co-proriuctive ale şcolii, in­
sa a VII-a, Dorin Nicula, Ion „Statutul în imagini" şi ,,In- au şi luat unele măsuri in a- noastre în corelaţie directă cu vitaţii au vorbit despre
Botei, Victor Samu (clasa 9 tilniri de neuitat" ; detaşamen­ crMstă direcţie. Astfel, vom capacitatea proiectată şi cu munca plină de abnegaţie a
V-a) au ajutat părinţii la tă­ tul clasei a VII-a B lucrează forma o grupă ds lansare si posibilităţile de care dispunem uteclştilor uzinei cocsoclii-
iatul, încărcatul şi transporta­ pregătire a fabricaţiei careva Ia fiecare sector. Desigur a- mice, despre activitatea or­
tul lemnelor din pădure; A- Ia repararea mobilierului şcolar realiza încărcarea raţională a ccst aspect revine organelor ganizaţiei lor. Ei au pre­
rîrian Dehelean, Gavrilă Ho- ' deteriorat şi la atelierul şcolar. utilajelor şi oamenilor do noastre tutelare şi de rezol­ zentat elevilor specificul di­
ban, claSă fi Vll-fl, Marin Hîr- Pionierii acestui detaşament care dispunem. Am iniţiat s» varea justă a lui depinde şi feritelor meserii practicate
bu şi Gheorghe Făieran, clasa au organizat o expoziţie foto lilte măsuri pentru mai buna crearea unui nou cadru — în combinat, relevind pres­
a V-a, au crăpat şi stivuit „Realizări de prestigiu ale u- utilizare a capacităţilor. Dar mal larg — în care putem să tigiul dc care se bucură co­
lemne la vecinii lor bătrîni şi nittilii noaslre de pionieri", iar esenţial rămîne că prin mij­ ne desfăşurăm activitatea. lectivul hunedorcan.
bolnavi ; pionierul Dorei Lu- elevii claselor a VlII-a A şi loacele de muncă cu omul
ca, clasa a V-rt, a ajutat la B au luat iniţiativa autogospo- căutăm să întărim responsabi­ create şl în turnătorii şi ooc- pentru 1 oti indicatorii tehni- cedeului de preîncălzire a ga­ Evident, aşa după cum arăta
transportul gunoiului la vie. dăririi clasei în cinstea sărbă­ litatea fiecăruia, pentru utili­ serii, deci aici intervin aspec­ co-economlci şi financiari ai zului metan şi respectarea în­ tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
toririi semicentenarului U.T.C. te care încă nu sînt rezol­ întreprinderii. tocmai a balanţei de materii directorii şi cadrele de con­
zarea eficientă a agregatelor,
Vata' de Jds. Pionierii cer­ Acestora li s-au asociat toate •pentru gospodărirea raţională vate. — Desigur că soluţionarea prime şi materiale vom utiliza ducere, specialiştii din între­ Măsuri de îmbună­
cului „Micii fizicieni", conduşi detaşamentele de pionieri din ii materiilor şl materialelor. Va referiţi Ia faptul că acestui aspect se concretizea­ cu 1,6 la sută mai bine volu­ prinderi nu trebuie să aştepte
de profesorul I6an Cioară, au şcoală. dispuneţi de capacităţi supe­ ză în unele măsuri care le-aţi mul util al furnalelor. Desi­ să vină cineva să le rezolve tăţire a transpor­
organizat, în cadrul acţiunilor — Puteţi concretiza în ce rioare şl nu aveţi asigurată luat sau Ie veţi lua în conti­ gur acestea sînt doar citeva problemele ; ei trebuie să pu­
— tăspuns 1 ă Chemarea pio­ Deva. De curînd, pionierilor se va răsfrînge efectul unei desfacerea unor produse ? nuare. Care sînt acestea ? — măsuri. Paralel vom acorda a- nă ordine în funcţionarea în­ tului între localităţi
nierilor din Valea Jiului, o din clasa a Vl-a C a şcolii aslîel de măsuri — adresăm — In cazul turnătoriilor es­ solicităm răspuns tovarăşului lenţie şi îmbunătăţirii indici­ treprinderilor, dar trebuie să
Staţiei de radiOfiCare in şcoa­ generale nr. 4 le-a sosit o no­ inlrebarea Inginerului şei Doi­ te adevărat. Pînă acum ne-im Gavrilă Szanto, şeful serviciu­ lor dc utilizare a timpului de ne referim şi la aspecte care ORÂŞTIE. — Mulţi locui­
lă. Toate faptele demne sînt uă colegă. Datorită unei situ­ nei Frenţortt. concentrat asupra lărgirii caj lui planificare. lucru unde prin valorificarea îngreunează fructificarea. la tori din Orăştie îşi desfă­
popularizate în cadrul rubri­ aţii familiale m-ai deosebite, — Dacă ne referim numai pacUăţil ia cele două turnăto- — S-a prevăzut ‘întocmirea celor i000 zile-om pierdute maximum şi eficientă a poten­ şoară activitatea la Uzina
cilor : „Eveflitrientele săptămî- fetiţa avea nevoie de ajutor. la aspectul utilizării capacită­ riir Am generalizat schimbul unei teme de proiectare pri­ în '71 r printr-o utilizare de­ ţialului productiv şi împreună mecanica din Cugir, fiind
nti", „Informaţii şcolare", „In­ Şl colegele s-âu dovedit chiar ţilor de producţie trebuie fl- II, am extins s-chimbul III vind reconsiderarea suprafe­ plină a timpului efectiv şi re­ cu organele de resort, să gă­ nevoiţi din această cauză
stitutul nostru", „Fapte bune... din prima zi bune prietene. rătat că şi în '71 noi am avut etc., dat pentru pi?se turna­ ţei de lucru la turnătoria nr. zolvarea unor probleme lega­ sim soluţii de rezolvare a tu­ să călătorească zilnic cu
fapte rele", „Pe aici au trecut I-âu adus Cele necesare şi re­ unei? rezultate frumoase. La te, cilindri şi lingotlere nu 1 unde, de asemenea, priit re­ te de transportul uzinal, pu­ turor problemelor ce ne fră-
pionierii", „Eroismul cotidian" chizite şcolare. In primele rîn- secţii furnale am realizat un sîntem acoperiţi cu comenzi ducerea rebutului cu 5 la su­ tem ajunge la un indice de mîntă. autobuzele I.T.A. între cele
(ştiri din comună), „Detaşa­ duri ale acestei acţiuni pline indice de uliMzare de peste La cocscrii intervine alt as utilizare a timpului superior Preocupat de problemele două localităţi. Singurul au­
mentul In întrecere". de îfiţelegere s-au situat pio­ 1,40 tone fontă pe mc volum pect. Producerea peste preve ta la radiatoare şi cu 20 la lui 97 Ia sută. majore care guvernează acti­ tobuz care pleca la ora 6,00
Pionierii detaşamentului cla­ nierele Ecnterina Ţintu şi De- util — deci un indice supe­ deri a unor cantităţi supli sută la piese turnate, pentru vitatea uzinei — sîntem în­ din Orăştie Ia Cugir era
sei a VII-a A şi-au adus o nisa Tîmplaru, ca de altfel montare de cocs sau semicocs construcţia dc maşini, cnpa- — După cum se constată, a credinţaţi —, colectivul uzinei insuficient pentru satisface­
contribuţie însemnată la ame­ toate fetele. Intrucît noua lor rior mediei po ţară. Pentru citalea de producţie va creşte subliniat tovarăşul Adolf „Victoria" va găsi rezolvări rea cerinţelor abonaţilor.
najarea cabinetului de ştiinţe colegă dovedeşte o conduită acest an, nc-am propus un are repercusiuni asupra chel­ fală de '71 cu 2 la sută. Pen­ Druker, Erou al Muncii So­ eficiente aspectelor enunţate Ca urmare, I.T.A. Deva a j
tuielilor materiale ale
uzinei
tru coaserii punerea în func­
SQciale, In timp ce alte deta­ demnă şi are rezultate mulţu­ indice cu 0,02 la sulă mai ma­ — aspect căruia de aseme­ ţiune a preîncălzitorului de cialiste, directorul uzinei, aşa cum a făcut-o de atîtea pus în circulaţie două auto- !
re docît cel pe care 1-nm rea­
şamente s-au evidenţiat şi ele mitoare Ia învăţătură, pionie­ lizat anul trecut, ceea ce fără nea îi căutam rezolvarea. Por­ cărbuni la balena nr. 3 carbo- preocupări avem. Şi este fi­ ori. îndeamnă la asta presti­ bir/e cu plecarea Ia aceeaşi
resc să fie aşa. Aş vrea însă
prin acţiunile întreprinse. Pio­ rii detaşamentului eu hotărît îndoială va duce la un sub­ nim de Ia ideea găsirii acelor fluid va asigura un spor de să revin la cele pe care le-am giul pe care l-a dobîndit acest oră spre Cugir. De acolo,
inimos colectiv, emulaţia care
la orele 15,30, pleacă spre
nierii clasei a Vl-a A au re­ primirea ei în organizaţia de stanţial spor do producţi?. A- soluţii caro să asigure atin­ producţie do 13 la sută, iar li spus şi îm cadrul comisiei de generează dorihţa de autoper- Orăştie 3 autobuze.
parat tot materialul didactic pionfeti. semehei posibilităţi Ie avem gerea nivelurilor planificate1 furnale prin oxlindorea pro­ metalurgie la recenta confe­ fecţionare.