Page 87 - Drumul_socialismului_1972_02

P rolefari din toate fărlle, unlji-vă! Vizita preşedintelui Consiliului de Stat
al Republicii Socialiste România,
Nicolae Ceauşescu, în Republica Africa Centrală

La. Invitaţia preşedintelui Ceauşescu, împreună cu tova­
Republicii Africa Centrală, ge­ răşa Hiena Ceauşescu, va e­
neral de armată Jean Bedel
Bokassa, preşedintele Consi­ fectua o vizită oficială în Re­
liului de Stat al Republicii So­ publica Africa Centrală, în lu­
cialiste România, Nicolae na martie a.c.

Se valorifică o iniţiativă
___________________________________ l__________
muncitorească de tradiţie

„NICI UN VAGONET DE

MINEREU REBUTAT"

LA EXPLOATAREA MINIERĂ TELIUC
ANUL XXIV. NR. 5329 SIMBATA 26 FEBRUARIE 1972 4 PAGINI - 30 BANI

La exploatările miniere din dem cu foarte bune rezultate
munţii Poiana Ruscăi muncesc chemării.
MITINGUL PRIETENIEI ROMÂNO - UNGARE angajaţi Intr-o continuă şi repede înconjurul judeţului şi
După un timp, din motive
hirnici şi pricepuţi,
oameni
această valo­
neconcludente,
severă întrecere cu «ei înşişi
făcuse
roasă iniţiativă, care
pentru sporirea producţiei de
care înregistrase remarcabile
minereu
şi
îmbunătăţirea
calităţii acestuia. Cu ani succese, s-a atenuat din ce în
în urmă, calitatea nesa­ ce mai mult. Oamenii mun­
tisfăcătoare a minereului ceau în continuare cu vred­
Intr-o atmosferă sărbăto­ şi ai guvernului, vechi mili­ Central al Partidului Munci­ Verdeţ, Janos Fazekas, Du­ studentă la Universitatea din doi conducători de partid sînt extras d-a îndemnat pe nicie, însă nu mai aveau în
rească, vineri după-amiază, a tanţi ai mişcării muncitoreşti toresc Socialist Ungar, Ion mitru Popa, Dumitru Popes- Bucureşti. urmărite cu deosebită atenţie mineri la reflecţii. Trebuia atenţia o sarcină expresă cum
avut loc, în marea sală a din ţara noastră, precum şi Gheorghe Maurer, membru cu, Ştefan Voitec, Miron Sînt intonate imnurile de şi subliniate în repetate rîn- făcut ceva pentru ieşirea din fusese aceea de a nu da nici
Palatului Republicii, mitin­ personalităţi marcante ale al Comitetului Executiv, al Constantinescu, Mihai Gere, stat ale Republicii Populare duri de îndelungi aplauze. situaţia critică în care se a­ un vagonet de minereu rebut.
gul prieteniei româno-ungare, vieţii ştiinţifice şi culturale, Prezidiului Permanent al C.C. Ion Pătan, Corneliu Mănescu, Ungare şi Republicii Socia­ In aclamaţiile asistenţei, to­ junsese. După îndelungată şi A trecut timpul. Actuala e­
organizat cu prilejul vizitei generali, conducători de insti­ al P.C.R., preşedintele Con­ ministrul afacerilor externe, liste România. varăşii Nicolae Ceauşescu şi matură chibzuială, minerul şef tapă de făurire a societăţii
oficiale pe care o face în ţara tuţii centrale şi organizaţii siliului de Miniştri, Jeno Fock, Ioan Cotoţ, ambasadorul Ro­ Mitingul este deschis de to­ Janos Kadar îşi strîng cu căl­ da brigadă Ioan M. Popa a socialiste multilateral dezvol­
noastră, la invitaţia Comite­ obşteşti. membru al Biroului Politic mâniei la Budapesta, Ştefan varăşul Dumitru Popa, mem­ dură mîinile, salută miile de găsit soluţia: lansarea unei tate pune sarcini multiple,
tului Central al Partidului La miting au asistat şefi ai al C.C. al P.M.S.U., preşedin­ Peterfi, preşedintele Consiliu­ bru al Comitetului Executiv participanţi la miting, care chemări către toate colecti­ majore, în faţa fiecărui co­
Comunist Român şi a Consi­ misiunilor diplomatice acredi­ tele Guvernului Revoluţionar lui oamenilor mugeii de naţi­ al C.C. al P.C.R., prim-secre- îşi exprimă deplina satisfac­ vele de muncă de li Teliuc lectiv de muncă, a fiecărui
liului de Miniştri, delegaţia taţi la Bucureşti. Muncitoresc-Ţărănesc Ungar. onalitate maghiară, Eduard tar al Comitetului municipal ţie faţă de rezultatele întîl- şi Ghelar pentru a nu se da salariat. La exploatările mi­
de partid şi guvernamentală Drapelele Republicii Popu­ De asemenea, în prezidiu Eisenburger, preşedintele Con­ Bucureşti al P.C.R., primarul nirii româno-ungare la cel nici un vagonet de minereu niere Teliuc şi Ghelar cili-
a Republicii Populare Ungare. lare Ungare şi Republicii So­ iau loc membrii delegaţiei de siliului oamenilor muncii de generai al Capitalei. mai înalt nivel, faţă de noul rebut. Iniţiativa a găsit repe­ tatea minereului extras pre­
La această manifestare, cialiste România domină fun­ partid şi guvernamentale a naţionalitate germană, Ioan Tratat de prietenie, colabora­ de ecou în fiecare brigadă.
desfăşurată sub semnul tra­ dalul sălii. Faldurile lor în­ Republicii Populare Ungare, Avram, ministrul industriei Au luat apoi cuvîntul Uic re şi asistenţă mutuală înche­ Angajamentul era acelaşi pen­ zintă minusuri ce se cer li­
diţionalei prietenii dintre po­ cadrează urarea — scrisă în tovarăşii Peter Valyi, membru construcţiilor de maşini, ge- Petre, muncitor, secretarul iat între România şi Ungaria, tru toţi : nici un vago­ chidate. Cincinalul 1971-1975,
porul. român şi poporul ungar, limbile română şi maghiară al C.C. al P.M.S.U., vicepre­ neral-colonel Ion Coman, ad­ comitetului de partid al Fa­ faţă de evoluţia mereu as­ net de minereu rebutat denumit cincinalul calităţii,
al relaţiilor frăţeşti dintre Re­ — „Trăiască prietenia, cola­ şedinte al Guvernului Revo­ junct al ministrului forţelor bricii de maşini-unelte şi a­ cendentă a relaţiilor frăţeşti pentru steril. Pe umerii nu admite . derogări de la a­
publica Socialistă România şi borarea şi alianţa frăţească luţionar Muncitoresc-Ţărănesc armate şi secretar al Consiliu­ gregate Bucureşti, Adriana dintre cele două partide şi cest deosebit de important
Republica Populară Ungară, dintre poporul român şi popo­ Ungar, Jânos Peter. membru lui Politic Superior, Maria Stoichiţoiu, studentă la Uni­ ţări, spre binele ambelor po­ fiecărui miner apăsa a­ capitol al întregii noastre
dintre Partidul Comunist Ro­ rul ungar !“. al C.C. al P.M.S.U., ministru] Groza, vicepreşedintă a Con­ versitatea Bucureşti, şi prof. poare, al cauzei generale a ceastă responsabilitate. „Len­ vieţi economice, politice şi
mân şi Partidul Muncitoresc Ora 16. In uralele entuzias­ afacerilor externe, Ferenc siliului Naţional al femeilor, dr. inginer Radu Prişcu, rec­ socialismului şi păcii în lume. tilele de minereu erau foarte sociale. De aceea, fructificînd
Socialist Ungar, au participat te ale asistenţei, în prezidiu Martin, ambasadorul R.P. Un­ prof. Radu Prişcu, rectorul torul Institutului de construc­ Mitingul ia sfîrşit într-o at­ bune — ne spuneau zilele învăţămintele desprinse din
mii de reprezentanţi ai oame­ iau loc tovarăşii Nicolae gare la Bucureşti. Institutului de construcţii din ţii din Bucureşti. mosferă însufleţită, expresie cuvîntarei tovarăşului Nicolae
nilor muncii din Bucureşti. Ceauşescu, secretar general In prezidiu se află tovarăşii Bucureşti, Ilie Petre, munci­ Intîmpinaţi cu puternice a­ vie a sentimentelor frăţeşti, trecute minerii şefi de briga­ Ceauşescu la Conferinţa pe
• In sală erau prezenţi mem­ al Partidului Comunist Ro­ Emil Bodnaraş, Manea Mă- tor, secretarul comitetului de plauze, cu ovaţii, la miting de stimă şi înaltă preţuire ce dă Ioan Maican şi Ioan Z.
bri şi membri supleanţi ai mân, preşedintele Consiliului ncscu, Paul Niculescu-Mizil, partid de la Fabrica de ma- iau cuvîntul tovarăşii Nicolae le nutresc reciproc popoarele Pop — şi reuşeam să răspun­ (Continuare în pag. a 3-a)
Comitetului Executiv al C.C. de Stat al Republicii Socialis­ român şi ungar.
al P.C.R., membri ai C.C. al te România, Jânos Kâdâr, Gheorghe Pană, Gheorghe şini-unelte şi agregate Bucu­ Ceauşescu şi Janos Kadar.
•P.C.R., ai Consiliului de Stat prim-secretar al Comitetului Rădulescu, Virgil Trofin, Ilie reşti, şi Adriana Stoichiţoiu, Cuvîntările rostite de cei (Agerpres)
' " M . M eoleeM. d. «micii
~~~ -f ...-
„N IC I 1 M A Ş IN A f i N IC I U N U TILA J
CUVINTAREA TOVARĂŞULUI CUVINTAREA TOVARĂŞULUI S U
i i i B R A N iĂ M I H U I P L A N IF IC A #
N ICI I I N M IN U T N E L 0 C R A T !M S jv
N IC
NICOLAE CEAUŞESCU JANOS KADAR
Producţie sporită de fontă
Stimaţi tovarăşi şi prieteni, borare şi bună vecinătate în­ a materialelor de construcţii. Onorată adunare, construirea patriei dv. socia­ calea socialismului. Prietenii
Dragă tovarăşe Kadar, tre popoarele României şi Un­ Pe această bază se întrevăd Stimate tovarăşe Ceauşescu, liste. (Vil aplauze). noştri pot fi siguri, iar duş­
Dragă tovarăşe Fock, gariei. (Aplauze puternice). posibilităţi ca prevederile ac­ Dragi tovarăşi, prieteni, Cel de-al X-lea Congres al manii noştri trebuie să ia a- ! cu cocs economisit
Vizita în tara noastră a so­ De-a lungul anilor, in perioa­ tualului acord să fie depăşite partidului nostru a avut loc în minte că nu există forjă care
lilor poporului ungar — a to­ da edificării noii orlnduiri, în mod substanţial pînă în Am sosit aici, în capitala toamna anului 1970 şi a trasat să abată poporul nostru de pe
varăşului Janos Kadar, prim- prietenia româno-ungară s-a 1975. (Aplauze puternice). Un ţării socialiste vecine, Bucu­ noile sarcini ale construirii acest drum. Hunsdorenii, cei care «iu funcţionare a agregatelor, do­
secretar al Comitetului Cen­ lărgit şi s-a întărit tot mai avînt mai mare va lua conlu­ reşti, cu intenţia de a sluji o socialismului. In cadrul alege­ Dragi tovarăşi, lansat entuziasta chemare la zarea cît mai corectă a şar­
tral al Palidului Muncii or esc mult. Un rol esenţial a avut crarea în cercetarea ştiinţifi­ cauză bună, de a întări prie­ , rilor generale care s-au des­ Noul tratat de prietenie, întrecerea socialistă către toţi jelor şi respectarea întocmai
Socialist Ungar, a tovarăşului în acest sens Tratatul de prie­ că, în introducerea în produc­ tenia şi • colaborarea ungaro- făşurat în primăvara anului semnat acum, exprimă alianţa siderurgiştii ţărid, au trecut a graficelor de evacuare a
Jeno Fock, preşedintele Gu­ tenie, alianţă şi colaborare, ţie a celor mai noi cuceriri română. Vă exprimăm since­ trecut, poporul nostru, într-o a două ţări şi popoare care cu hotărîre la înfăptuirea an­ fontei la fiecare furnal. Prin
vernului. Revoluţionar Munci­ încheiat între. România şi Un­ ale ştiinţei şi tchniciL.corUem- rele noastre mulţumiri- pentru unitate impunătoare, şi-a ma­ merg Împreună, pe drumul co­ gajamentelor asumate. Făcînd aceasta, în pgjjpadliţ.. -,c.are a
toresc Ţărănesc Ungar, şi a garia la 24 ianuarie 1948. In porane. Pentru valorificarea primirea ospitalieră şi tovără­ nifestat, prin votul său, acor­ mun, drumul socialismului. dovada unei. înalte conştiinţe trecut de la începutul'anului
celorlalţi membri ai delegaţiei cadrul colaborării noastre re­ marilor posibilităţi de inten­ şească de care ne-am bucu­ dul, faţă. de programul con­ socialiste, colectivele de mun­ şi pînă v în prezent, .sarcinile
de partid şi guvernamentale ciproc avantajoase, s-a dez­ sificare a schimburilor şi co­ rat.- Delegaţia noastră vă struirii socialismului, faţă de Preţuim şi mai mult unita­ că din toate secţiile siderur­ de plan au fost depăşite cu
— constituie o nouă şi grăi­ voltat volumul schimbgrilor de operării multilaterale dintre transmite dv., Partidului Co­ obiectivele celui de-al IV-Iea tea şi prietenia noastră de azi gice ale combinatului hunc- peste 900 tone de fontă, lir
toare expresie a legăturilor de mărfuri, s-a realizat un şir de ţările noastre, un rol impor­ munist Român, guvernului Re­ plan cincinal. amintindu-ne că într-o perioa­ dorean şi-au îndeplinit şi de­ consumul specific de cocs a
prietenie, colaborare şi soli­ acţiuni de cooperare în pro­ tant au comisia mixtă guver­ publicii Socialiste România şi, Considerăm ca o sarcină a dă istorică nu prea îndepăr­ păşit ritmic sarcinile de plan fost redus cu 4 kg pe tona
daritate existente între parti­ ducţie şi pe planul cercetării namentală economică, comisia prin dv., întregului popor noastră dezvoltarea politicii de tată, în orinduirea capitalistă pentru perioada care a trecut de fontă produsă. Prin aceas­
dele şi popoarele ţărilor noas­ lehnico-ştiinţifice, s-au inten­ mixtă în domeniul culturii, muncitor salutul frăţesc şi u­ alianţă a partidului, lărgirea de subjugare a poporului, cîr- de la începutul anului. ta s-a reuşit ca întreaga can­
muitorii Ungariei şi României
tre. (Vii aplauze). îmi este sificat raporturile în domeniul precum şi alte organisme şi rările de bine ale comuniştilor democraţiei socialiste, atrage­ aţîţau ura între popoarele In dorinţa de a prezenta o titate de fontă produsă peste
deosebit de plăcut ca la aceit artei şi culturii. S-a desfăşu­ instituţii create în acest scop. unguri, ale poporului ungar, rea -activă a maselor oameni­ noastre, răspîndind otrava na­ parte din primele succese plan la secţia I să fie fabri­
miting al prieteniei româno- rat, de asemenea, un rodnic Apreciem că există condiţii constructor al socialismului. lor muncii la elaborarea aces­ ţionalismului, şovinismului şi ne-am oprit la sectorul furna­ cată cu cocs economisit.
ungare să salut cu căldură schimb de experienţă în con­ pentru înfăptuirea proiecte­ (Aplauze puternice). tei politici. Intensificăm rolul iredentismului. Este un mare — Intr-adevăr, colectivele
pe. oaspeţii noştri stimaţi, în strucţia socialismului, au avut lor în toate domeniile aminti­ Dragi tovarăşi, Frontului Popular Patriotic, merit al comuniştilor, al celor le. Am venit aici, nu pentru
numele poporului român, al loc numeroase vizite recipro­ te şi sîntem hotărîţi să acţio­ Noi, membrii delegaţiei de întărim puterea populară, sta­ mai buni fii ai poporului nos­ a respecta ciclul de fabricare de muncă din cele două sac-
Comitetului Central al Parti­ ce, contacte şi discuţii la di­ năm cu consecvenţă în acest partid şi guvernamentale un­ tul socialist. Am lărgit autono­ tru că în acele vremuri întu­ a metalului, ci îndeosebi tii. de furnale ale combinatu­
dului Comunist Român, al ferite niveluri. O înrîurire ho- scop, conştienţi că aceasta gare, putem afirma cu satisfac­ mia şi sfera de competenţă a necate, în condiţiile ilegalită­ pentru că furnaliştii ocupă un lui nostru traduc în viată, cu
Consiliului de Stat şi al Gu­ tărîtoare pentru adîncirea este în folosul ambelor noas­ ţie că am purtat cu tovarăşii consiliilor populare, întreprin­ ţii, înfruntînd orice prigoană, ‘ loc fruntaş în întrecerea pe demnitate şi răspundere, .an­
vernului Republicii Socialiste prieteniei dintre cele două tre popoare, precum şi al cau­ noştri români, conducătorii dv. dem măsuri în vederea extir­ au propovăduit alianţa fireas­ combinat. gajamentele asumate în între-
România şi să adresez, din ţări şi popoare o are dezvol­ zei generale a socialismului şi de partid şi de stat, într-o at­ pării deformaţiilor birocratice. De la tovarăşul Arcadie carea socialistă pe acest un,
inimă, poporului frate ungar tarea solidarităţii frăţeşti din­ păcii. (Aplauze puternice). mosferă sinceră, convorbiri Prin perfecţionarea condu­ că a muncitorilor unguri şi Schwartz, maistru principii şi sarcinile ce le revin în lumi­
cele mai cordiale urări de tre Partidul Comunist Român Dragi tovarăşi şi prieteni, foarte utile şi rodnice cu pri­ cerii economice, creşterea au­ români, a milioanelor asuprite secretarul comitetului d 2 na cuvîntării tovarăşului
succes în edificarea socialis­ şi Partidul Muncitoresc Socia­ In timpul scurtei dumnea­ vire la relaţiile noastre bila­ tonomiei întreprinderilor şi şi unirea lor împotriva duşma­ partid de la secţia I furna­ Nicolae Ceauşescu la recenta
mului, în asigurarea progresu­ list Ungar, pe baza marxism- voastră vizite în România aţi terale şi probleme intci naţio­ prin aplicarea largă a pîrghii­ nului comun. Un bun exem­ le, am aflat că în atenţia co­ conferinţă pa ţară a cadrelor de
lui şi prosperităţii patriei. (A­ leninismului şi internaţionalis­ avut posibilitatea să vă în- nale de interes comun. Cel lor economice, am întărit gos­ plu al alianţei frăţeşti l-a o­ lectivului de muncă din a­ conducere din industrie şi con­
plauze puternice, prelungite). mului proletar, a ţelurilor su­ tîlniţi cu oameni ai muncii, să mai important eveniment al podărirea socialistă planifica­ ferit mişcarea comunistă şi ceastă secţie stau două pro­ strucţii. Aş dori să aduc în
muncitorească din România, în
Prietenia dintre popoarele preme comune. (Aplauze pu­ cunoaşteţi unele din înfăptui­ întîlnirii noastre a şi avut loc tă. Stimulînd iniţiativa, am cadrul căreia, animaţi de ace­ bleme majore: folosirea mai sprijinul acestei afirmaţii cî-
român şi ungar are vechi şi ternice). rile lor în construcţia socia­ — cei doi prim-miniştri au reuşit să sporim eficacil- îca eaşi voinţă şi încredere fer­ daplină * capacităţilor de teva cifra concludente. Planul
bogate tradiţii istorice. Con­ Noi pornim de la teza că listă. întregul nostru popor semnat noul Tratat de priete­ producţiei, să îmbunătăţim a­ mă, în spiritul internaţionalis­ producţie şi reducerea consu­ de producţie la zi a fost de­
vieţuind ce vecini timp de dezvoltarea social-economică a este în prezent angajat cu nie, colaborare şi asistentă provizionarea cu mărfuri. mului proletar, au luptat îm­ murilor specifice, obiective păşit cu peste 3 200 tone de
peste un mileniu, popoarele ţărilor socialiste are loc în­ toată energia în munca pen­ mutuală dintre Republica Creşterea producţiei noastre preună pentru un viitor mai prin care se „realizează o pro­ fontă, îndeosebi pe seama
noastre au conlucrat adesea tr-o mare varietate de con­ tru realizarea prevederilor Populară Ungară şi Republica industriale provine actualmen­ fericit comuniştii români, un­ ducţie sporită de fontă şi o creşterii indicilor de utilizare
în dezvoltarea lor economică diţii istorice, de particulari­ noului plan cincinal. Realiza­ Socialistă România. te în întregime din ridicarea guri, germani şi de alte na­ reducere substanţială a chel­ a agregatelor. In acelaşi timp
si socială, ceea ce a consti­ tăţi şi realităţi specifice. Dar rea în anul trecut a unui spor Semnarea şi intrarea In vi­ productivităţii muncii. ţionalităţi. La fel au luptat tuielilor materiale. consumul specific de cocs,
tuit un factor pozitiv al mer­ toate acestea, modul diferit de la producţia industrială de goare a acestui document de Viaţa noastră ştiinţifică şi împreună, în mişcarea comu­ Interlocutorul nostru a pre­ obiectiv important al întrece­
sului lor înainte pe calea pro­ a aborda unele sarcini con­ 11,5 la sută demonstrează di­ mare importantă, precum şi culturală se caracterizează nistă din patria noastră, în cizat că aceste preocupări se rii, a fost redus pe sectorul
gresului. crete ale edificării noii orîn- nam ism ul şi vigoarea econo- convorbirile pe care le-am a­ printr-o vie activitate creatoa­ perioada sfertului de veac al materializează prin urmărirea furnale cu 3,5 kg pe fiecare
Clasele stăpînitoare din Un­ duiri şi chiar unele deosebiri Pmiei noastre socialiste, capa­ vut dau un nou avînt dezvol­ re. Dezideratul fundamental al dictaturii hortyste-fasciste, în permanentă a panmetrilor de tonă de fontă produsă.
garia şi România, marile pu­ de păreri în interpretarea u­ citatea şi forţa creatoare a tării relaţiilor noastre. Rezul­ vieţii noastre artistice este condiţiile cele mai grele ale
teri imperialiste au1 dus o po­ nor probleme nu pot şi nu clasei muncitoare, realismul şi tatele întîlnirii noastre fac po­ întărirea legăturilor artelor şi ilegalităţii, internaţionaliştii
litică de învrăjbire şi discor­ trebuie să împiedice colabora­ justeţea obiectivelor cincina­ sibilă înaintarea noastră pe literaturii cu masele, pentru unguri, români, sirbo-croati, Un Imperativ major al activităţii pe ogoare
die între naţiunile noastre, rea prietenească, rodnică, din­ lului actual. Corespunzător drumul colaborării. In ceea ce ca arta şi literatura să slu­ slovaci, cehi, ucraineni şi de
pentru a asigura asuprirea şi tre popoarele acestor ţări, în­ programului de edificare a so­ le priveşte, Comitetul Central jească şi mai eficace măreaţa alte naţionalităţi. Lupta comu­
exploatarea popoarelor, pen­ tărirea solidarităţii internaţio­ cietăţii socialiste multilateral al Partidului Muncitoresc So­ operă a poporului, construirea nă împotriva asupritorilor şi
tru a-şi impune politica lor nale dinlre partidele comunis­ dezvoltate, elaborat de Con­ cialist Ungar, guvernul Repu­ socialismului. exploatatorilor capitalişti şi Finalizarea grabnică a lucrărilor
de dominaţie. Este meritul oa­ te respective. Interesele con­ gresul al X-lea al partidului, blicii Populare Ungare vor fa­ Partidul şi guvernul nostru moşieri, precum şi tradiţiile
menilor înaintaţi din rîndul strucţiei socialiste din ţările are loc un amplu proces de ce totul şi în viitor, în con­ nu pierd din vedere nici o glorioase ale partidelor noas­
popoarelor noastre, al forţelor noastre, interesele generale perfecţionare a vieţii sociale, formitate cu litera şi spiritul clipă faptul că unul din telu­ tre revoluţionare sini izvoare­
sociale avansate din cele două ale socialismului — care pre­ de adîncire a democraţiei so­ Tratatului de prietenie, pentru rile cele mai esenţiale ale le prieteniei de azi a popoa­
ţări că în decursul timpului cumpănesc asupra oricăror cialiste, de promovare a prin­ dezvoltarea în toate domeniile muncii noastre este ridicarea relor noastre. de îmbunătăţiri funciare
s-au ridicat cu hotărîre împo­ deosebiri de păreri — cer să cipiilor eticii şi echităţii so­ a relaţiilor dintre cele două sistematică a nivelului de trai Soarta popoarelor noastre,
triva acestei politici. (Aplauze milităm neîncetat pentru în­ cialiste, de afirmare a perso­ ţări şi strîngerea în continua­ al celor ce muncesc. Planul ca şi relaţiile dintre ele au t
puternice). Nu o dată, masele tărirea prieteniei şi colaboră­ nalităţii umane. Rezolvarea re a prieteniei dintre popoa­ nostru cincinal prevede creş­ cunoscut o cotitură radicală
populare din cele două ţări, rii, a unităţii şi coeziunii. (A­ justă, pe baza aplicării crea­ rele noastre. terea cu 32 la sută a venitu­ doar după eliberare. Uniunea Dezbaterile Conferinţei pe cît mai mari încă din acest
oamenii muncii români şi ma­ plauze îndelungate). In acest toare a principiilor marxism- Dragi tovarăşi, lui naţional, cu 27 la sută a Sovietică, zdrobind fascismul ţară a secretarilor comitete­ an. Cum se transpune în viaţă
ghiari au lupla/t împreună, în spirit, considerăm că este ne­ leninismului la condiţiile ţării Tovarăşul Ceauşescu a vor­ venitului real pe cap de lo­ hitlerisl, a deschis în fata po­ lor de partid şi a preşedinţi­ un asemenea deziderat major?
cadrul unor mişcări sociale cesar să acţionăm pentru dez­ noastre a problemelor com­ bii despre rezultatele însem­ cuitor şi, de asemenea, ridica­ poarelor noastre calea elibe­ lor consiliilor populare şi ale Răspunsul la întrebare este
înaintate, al revoluţiilor bur- voltarea continuă a relaţiilor plexe pe care le ridică noua nate obţinute, sub conducerea rea pensiilor } se vor construi rării sociale şi naţionale. Po­ Congresului al doilea al U­ diferit de Ia o unitate Ia alta,
ghezo-democratice, pentru eli­ dintre partidele, ţările şi po­ orînduire, a asigurat întări­ Partidului Comunist Român, aproximativ 400 mii de apar­ porul ungar nutreşte o vie re­ niunii Naţionale a Cooperati­ in funcţie de modul cum or­
berare socială, împotriva a­ poarele noastre, pentru a ne rea colaborării şi . unităţii tu­ de poporul Republicii Socia­ tamente noi. cunoştinţă faţă do glorioasa velor Agricole de Producţie au ganizaţiile de partid, consilii­
supririi. In mod deosebit, miş­ aduce contribuţia la întărirea turor oamenilor muncii, fără liste România în construcţia Partidul nostru consideră Armată Sovietică, faţă de toţi reliefat faptul că una din ma­ le populare şi conducerile
cările revoluţionare, clasa forţelor socialismului şi cola­ deosebire de naţionalitate, ci­ socialistă. Industrializarea ţă­ drept o sarcină a sa întărirea cei care ne-au adus libertatea. rile resurse caro condiţionea­ C.A.P. au înţeles să mobilize­
muncitoare, în frunte cu co­ borării internaţionale. mentarea coeziunii întregii rii, creşterea producţiei indus­ continuă a unităţii socialiste Nu vom uita niciodată că în ză valorificarea deplină a po­ ze forţele la materializarea
muniştii, au afirmat cu tărie Semnarea, cu prilejul aces­ noastre societăţi. (Vii aplauze). triale, introducerea tehnicii national-populare. In cadrul a­ luptele pentru eliberarea pa­ tenţialului economic al loca­ sarcinilor stabilite în planuri.
necesitatea prieteniei româno- tei vizite, a noului Tratat de Sub conducerea partidului, moderne se desfăşoară în cesteia o importantă năzuinţă triei noastre şi-au jertfit via­ lităţilor rurale este efectuarea Incepînd din toamna trecu­
ungare ca o condiţie a victo­ prietenie, colaborare şi asis­ poporul nostru munceşte fără România într-un ritm rapid; a noastră este ca oamenii ta şi mulţi fii ai poporului la timp şi in condiţii irepro­ tă şi pînă acum, timpul a fost
riei în lupta comună pentru tentă mutuală între Republica preget pentru ridicarea Ro­ creşte, de asemenea, randa­ muncii de naţionalitate germa­ român. şabile a lucrărilor de îmbu­ deosebit de favorabil lucrului
dreptate şi libertate socială şi Socialistă România şi Repu­ mâniei socialiste pe o nouă mentul agriculturii. Se dez­ nă, slovacă, sîrbo-croată şi ro­ In perioada postbelică, a- nătăţiri funciare. Subliniind în cîmp la desecări şi la înlă­
naţională, au militat fără pre­ blica Populară Ungară deschi­ treaptă de civilizaţie, de bu­ voltă învătămîntul, se îmbo­ mână, care trăiesc în patria tunci^cînd popoarele noastre importanţa şi necesitatea fina­ turarea băltirii apei. Ca ur­
get pentru apropiere şi soli­ de perspective tot mai ample năstare materială şi sairiţua- găţeşte viaţa culturală şi creş­ noastră, şă-şî găsească locul au păşit pe drumul socialis­ lizării optime a programului mare, a stat în posibilitatea
daritate între cele două po­ pentru evoluţia ascendentă a lă. te nivelul de trai al oameni­ în sistemul nostru socialist ca mului s-au dezvoltat, s-au în­ naţional de îmbunătăţiri fun­ lucrătorilor ogoarelor să-şi
poare. (Aplauze puternice). relaţiilor frăţeşti, multilatera­ Dragi tovarăşi, lor muncii. cetăţeni cu drepturi egale, tărit şi au devenit din ce în ciare, în cuvîntarea la congre­ îndeplinească obligaţiile ce
In anii celui de-al doilea, le dinlre statele şi partidele Na sînt cunoscute succe­ păstrîndu-şi cultura şi limba. ce mai fructuoase noile rela­ sul ţărănimii cooperatiste, se­ le-au revenit privind amelio­
război mondial — în condiţii­ noastre. Ritmul impetuos al sele remarcabile pe care le S-a schimbat înfăţişarea o­ Afirmarea şi viitorul de nă­ ţii dintre ţările noastre. Intre cretarul general al partidului, rarea terenurilor slab produc­
le victoriilor strălucite obţinu­ progresului economiilor celor obţin, la rîndul lor, oamenii raşelor şi satelor, viaţa oame­ dejde al naţiunilor şi al na­ partidele, organele de stat şi tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tive. Aspectele întîlnite în co­
te de Uniunea Sovietică împo­ două ţări creează condiţii pen­ miincii din Ungaria în creş­ nilor a devenit mai plină de ţionalităţilor pot fi asigurate sociale ale noastre s-au sta­ a arătat că : ....trebuie inten­ operativele agricole din comu­
triva maşinii de război ger­ tru extinderea colaborării în terea potenţialului economic conţinut. Acest lucru am pu­ în mod definitiv numai de sis­ tornicit relaţii utile pentru sificate lucrările de desecări nele Şoimuş şi Hărău nu în­
mane — poporul român, în­ noi domenii, îndeosebi în coo­ al ţării, în dezvoltarea ştiin­ tut să-l constatăm asrăzi, în temul socialist. construcţia socialistă în favoa­ ce se pot realiza în cea meii dreptăţesc nici pe departe Ia
făptuind sub conducerea par­ perarea şi specializarea în ţei şi culturii, în ridicarea mod direct, atît la fabrica de Succesele obţinute în con­ rea ambelor noastre popoare. mare parte de către unităţi. o constatare pozitivă, reali­
tidului insurecţia naţională ar­ producţie. Este semnificativ că nivelului lor de trai. Poporul maşini-unelte şi agregate, cît struirea patriei noastre socia­ Spre marea noastră satisfac­ Ceea ce s-a făcut în toamna zările înregistrate aflîndu-se
mată, a luptat cu toate forţe­ livrările reciproce de mărfuri român urmăreşte cu interes şi în cartierul Titan. Toarte liste nu pot fi subapreciate. ţie s-au obţinut succese re­ anului trecut şi la începutul într-un stadiu nesatisfăcător
le, alături de eroica armată vor creşte, conform acordului profund şi caldă simpatie ac­ acestea atestă superioritate* Deşi jnai sînt încă lipsuri şi acestui an constituie numai un fată de volumul lucrărilor pla­
sovietică, pentru eliberarea actual, în perioada 1971—1975 tivitatea croitoare a oameni­ sistemului socialist şi capacita­ marcabile în colaborarea eco­ exemplu cu privire la marile nificate.
întregii ţări, precum şi a Un­ cu peste, 90 la sută fată de lor muncii din Ungaria, sub tea creatoare a poporului eli­ sarcini încă nerezolvate, re­ nomică a ţărilor noastre. In posibilităţi pe care le au sa­ Din discuţia purtată la
gariei şi Cehoslovaciei, pînă cincinalul anterior. In cadrul conducerea Partidului Munci­ berat de1 sub asuprirea bur- zultatele noastre sînt mari. ultimii ani s-au dezvoltat în tele noastre, cooperativele, de C.A.P. Bejan cu secretarul co­
ia victoria finală asupra fas­ convorbirilor, am căzut de a­ toresc Socialist Ungar, înfăp­ ghezo-moşierească. In numele Privim cu încredere viitorul. mod deosebit relaţiile de co­ a realiza un volum mult mai mitetului de partid, Eftimie
cismului. (Vii aplauze). cord asupra unor noi acţiuni tuirile lor în construcţia so­ maro de lucrări". Bodea, cu Aurel Maier, pre­
A revenit socialismului me­ de colaborare şi cooperare în cialistă* Folosesc acest prilej comuniştilor unguri şi al po­ Cel mai important este faptul merţ exterior. S-au dovedii u­ Se impune, ţleci, ca în spi­ şedintele unităţii, şi Petru A-
ritul istoric de a fi asigurat industria electronică şi elec­ porului nostru muncitor, vă că Republica Populară Ungară tile formele de cooperare în ritul imperativului respectiv chim, inginerul şef al coope­
fundamentul trainic al ' unor trotehnică, în automatizare şi pentru a da glas sentimente­ felicit din inimă pentru rezul­ stă pe baze solide. După atî- producţia industrială. Sîntem să se acţioneze în toate sate­ rativei, am reţinut că s-au re­
relaţii de tip nou, cu adevă­ în tehnica de calcul, în indus­ lor prieteneşti ale poporului tatele dv., urîndu-vă şi pe mai tea încercări, poporul ungar le şi comunele, astfel încit partizat pe cooperatori sarci-
rat internaţionaliste, de înţe­ triile constructoare de maşini, efectul acţiunilor întreprinse
legere şi prietenie, de cola­ chimică, petrolieră si minieră, (Continuare in pag. a 2-a) departe activitate rodnică în înaintează cu paşi siguri pe (Continuare In pag. a 2-a) să se evidenţieze în recolte (Continuare in pag. a 3-a)